Introducere

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de

importanta precum cea desfasurata n alte sectoare-chei din
economia mondiala.
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential
turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in
functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Romania imbratiseaza in varietatea sa, de la muntii inalti pana
la valurile inspumate ale Marii Negre, aproape toate formele de
relief, fiind fara indoiala o tara facinanta prin tot ce reprezinta
ea.
Certitudinea acestei afirmatii trebuie cautata in frumusetea
sublima cu care natura a daruit aceste pamanturi, in marturiile
zbuciumate ale trecutului istoric si nu in ultimul rand in privirile
entuziasmate ale turistilor pentru care descoperirea
fermecatoarelor obiective turistice a insemnat decoperirea unor
noi perspective.
Muntii Carpati cu nenumaratele pesteri, chei, defilee, cascade si
lacuri alpine cu minunata flora si fauna cuprinse in rezervatii
naturale sau declarate monumente ale naturii, reprezinta un
izvor nesecat de incantare pentru iubitorii de drumetii, excursii
alpinism si sporturi de iarna.
Blandele dealuri adesea impodobite cu podgorii si netedele
campii, cuceresc prin atmosfera calma in care sunt invaluite.
Delta Dunarii cu varietatea sa floristica si faunistica rar intalnita
in lume este o unitate peisagistica deosebit de interesanta din
punct de vedere stiintific si nu numai, iar litoralul romanesc al
Marii Negre ofera numeroase posibilitati de agrement.
Statiunile climaterice si balneare sunt indicate pentru odihna si
tratament, ajutand in vindecarea unor afectiuni dar si in
mentinerea sanatatii.
CAPITOLUL I: Informatii generale despre judetul Brasov
Brasov reprezinta unul dintre cele mai importante orase
culturale si istorice din Romania. Aceasta localitate este
resedinta judetului Brasov si un punct de plecare catre alte

destinatii deosebite din Romania, cum ar fi Maramures,Marea

Neagra,Bucovina, muntii Carpati sau zona cetatilor dacice din
Tara Hategului. Cea mai buna vedere asupra orasului se poate
obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate
ajunge cu telecabina sau pe jos.
Atestat documentar in 1235, Brasovul s-a bucurat de-a lungul
timpului de numeroase privilegii oferite de domnitorii tarilor
romane, fiind unul dintre orasele cele mai importante din
Transilvania si datorita pozitiei geografice. Devenit un centru
mestesugaresc infloritor , Brasovul a fost transformat in cetate,
cu ziduri, bastioane, turnuri de supraveghere si de paza. Astazi,
cele mai multe dintre turnuri au fost transformate in muzee, ce
se pot vizita contra unor sume modice (intre 1,5 si 5 lei).
Desi a fost supus de-a lungul anilor mai multor atacuri si
incendii, Brasovul se prezinta astazi ca un oras infloritor, ce a
pastrat din arhitectura si farmecul vremurilor trecute. Centrul
istoric este renumit pentru multitudinea de edificii si obiective
turistice de mare vechime, precum: Biserica Neagra, Biserica
Sfantul Nicolae, Prima Scoala Romaneasca, Turnul alb, Turnul
negru, Piata Sfatului, Poiana Brasov (la aprox. 12 km).
1.1 Istoria pe scurt
Braov (n german Kronstadt, n maghiar Brass, n latin
Corona; de asemenea pe hrile vechi trecut Crontadt sau
Braov, n dialectul ssesc Kruhnen, Krnen, Krnen) este
reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov,
Romnia. Potrivit recensmntului din 2002, are o populaie de
284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orae din ar
(totui n scdere n ultimele dou decenii din cauza exodului
sailor i a reducerii activitii industriale). Conform ultimelor
estimri oficiale ale Institutului Naional de Statistic, populaia
municipiului Braov era, n anul 2009, de 278.003
locuitori.Staiunea de iarn Poiana Braov se afl la 12 km
distan de centrul municipiului, dispunnd de o infrastructur
dezvoltat pentru practicarea sporturilor de iarn. Patron al
oraului este considerat a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia

se afl pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, ndreptat

spre Casa Sfatului, avnd stema Braovului sculptat dedesubt
n relief.
Braovul este cunoscut i datorit Festivalului Internaional
Cerbul de Aur, ce se ine aproape n fiecare an n centrul
oraului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom
Jones, Coolio,Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina
Aguilera.
Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai
importante, puternice i nfloritoare orae din zon. Datorit
poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de astzi,
el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i
sportive.
Sub aspect confesional populaia Braovului era alctuit din:
17.763 ortodoci (30,0%)
13.207 romano-catolici (22,3%)
13.050 luterani (22,0%)
8.237 reformai (13,9%)
2.594 mozaici (4,4%)
2.049 greco-catolici (3,5%)
1.905 unitarieni (3,2%) .a.
Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populaia
oraului Braov.
1.2 Geografie
1.2.1 Localizare
Poziie. Judeul Braov este situat n partea central a
Romniei, la mbinarea a dou mari lanuri muntoase: Carpaii
Orientali i Carpaii Meridionali. Conform Legii 315/2004 privind
dezvoltarea regional n Romnia, judeul Braov face parte din
Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, alturi de judeele Sibiu,
Mure, Harghita, Covasna i Alba.Populaia judeului,
nregistrat la 1 iulie 2006, este de 595.758 de locuitori,
populaie preponderent urban. Judeul
Braov deine 23,4% din populaia Regiunii Centru. O mare
parte a populaiei judeului locuiete n municipiul Braov.

Suprafaa judeului este de 5.363 km, cu o densitate a

populaiei de 111 loc/km, peste media
pe ar de 90 loc/km, ocupnd astfel poziia a aptea pe ar
la acest indicator.
1.2.2 Ape
Prin municipiul Braov trec rurile cheiu (numit i rul
Graft),Valea Tei,Valea Rcdu,Valea Plopilor cu Valea
Scurt,Valea Florilor, Gorganu, Rul Timi i Canalul Timi.
Reele de ap i canalizare
Dezvoltarea investiiilor i a locuinelor n zonele periurbane i
limitrofe municipiului Braov impune extinderea reelelor
aduciune de ap i de canalizare. Compania Apa funcioneaz
ca operator unic regional, asigurnd serviciul de distribuie a
apei potabile i serviciul de canalizare n localitile Ghimbav,
Hlchiu, Hrman i Snpetru. Compania asigur, de asemenea,
furnizarea apei potabile n localitile Scele i Trlungeni i
prelucrarea apelor uzate din Cristian i Rnov. n localitile
Codlea,Predeal, Bod i Prejmer serviciile de alimentare cu ap
potabil i prelucrarea apei uzate sunt asigurate de firme
private.Pentru serviciile de distribuie i furnizare a apei
potabile i de prelucrarea a apei uzate exist master-planul
elaborat de SEGA, n colaborare cu Agenia Judeean de
Protecie a Mediului, care a fost aprobat la nivel judeean.