2 Schubert

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 8

Vocile interpretului

Edward Cone

E.T.Cone, The Composers Voice, Berkeley - Los Angeles London:


University of California Press, 1974, pornete de la ideea c, muzica
fiind un limbaj, trebuie gsit rspunsul la ntrebarea: cine vorbete?

Autorul configureaz o teorie dramaturgic a expresiei


muzicale; vocea pe care o auzim nu este cea a
compozitorului nsui, ci a unui personaj, o proiecie
muzical a contiinei sale care comunic evenimentele
componistice. Pentru a argumenta, Cone parcurge exemple
din diferite stiluri, de la lied i oper spre muzic
programatic i chiar absolut, discutnd implicaiile teoriei
sale asupra interpretrii muzicale. Fiecare cntre sau
instrumentist devine un fel de actor, asumndu-i un rol care
funcioneaz i autonom, dar i ca o component a
ansamblului de personaje muzicale.

Asculttorul, interpretul

Cone se adreseaz i asculttorului,


recomandnd participarea imaginativ n rolurile
unei piese muzicale, spre identificarea cu
personajele. Semnificativ devine acest demers
mai ales pentru asculttorul avizat, cel care l
poate aplica n analiz, critic sau istorie
muzical. Cartea citat investigheaz de fapt
felul n care funcioneaz muzica drept form de
comunicare. Este de aceea foarte util pentru
interprei mai ales cntrei! - i pentru
compozitori.

Interpretul nu este un intermediar imperfect ntre


compozitor i asculttor, ci o vie personificare a
compozitorului acesta fiind vzut de Cone
drept un fel de orator care se adreseaz
publicului prin interprei. Paralela cu retorica,
dei neexplicitat sau definit ca atare, este mai
mult dect transparent: compoziia i
interpretarea se regsesc coerent n cele cinci
componente ale retoricii, memoria i pronuntiatio
revenind interpretrii.

Schubert, Regele ielelor

Poemul schubertian poate fi citit n cel puin patru


feluri diferite:
la o voce (povestitorul care citeaz celelalte trei
personaje),
la dou voci (interlocutorul i cel care rspunde,
citnd personajele),
la patru voci (povestitorul i cele trei personaje, care
vorbesc pentru ele nsele),
la cinci voci (interlocutor, cel care rspunde,
personajele, inclusiv pianul).

Wer reitet so spt durch Nacht und


Wind?
Es ist der Vater mit seinem Kind;
Er hat den Knaben wohl in dem Arm,
Er fat ihn sicher, er hlt ihn warm.
"Mein Sohn, was birgst du so bang
dein Gesicht?"
"Siehst, Vater, du den Erlknig nicht?
Den Erlenknig mit Kron und
Schweif?"
"Mein Sohn, es ist ein Nebelstreif.
"Du liebes Kind, komm, geh mit mir!
Gar schne Spiele spiel' ich mit dir;
Manch' bunte Blumen sind an dem
Strand,
Meine Mutter hat manch glden
Gewand."
"Mein Vater, mein Vater, und hrest
du nicht,
Was Erlenknig mir leise
verspricht?"
"Sei ruhig, bleibe ruhig, mein Kind;
In drren Blttern suselt der Wind.

Willst, feiner Knabe, du mit mir gehen?


Meine Tchter sollen dich warten
schn;
Meine Tchter fhren den nchtlichen
Reihn,
Und wiegen und tanzen und singen
dich ein."
"Mein Vater, mein Vater, und siehst du
nicht dort
Erlknigs Tchter am dstern Ort?"
"Mein Sohn, mein Sohn, ich seh es
genau:
Es scheinen die alten Weiden so grau."
"Ich liebe dich, mich reizt deine schne
Gestalt;
Und bist du nicht willig, so brauch ich
Gewalt."
"Mein Vater, mein Vater, jetzt fat er
mich an!
Erlknig hat mir ein Leids getan!"
Dem Vater grauset's, er reitet
geschwind,
Er hlt in Armen das chzende Kind,
Erreicht den Hof mit Mh' und Not;
In seinen Armen das Kind war tot.
"

Dar cine gonete prin noapte


i vnt?
Un tat clare cu fiul plpnd.
n brae i ine copilul cuprins
i braul se strnge mai cald,
ntr-adins.
- Obrazul, copile, de ce i-l
fereti?
- O, tat, pe-al ielelor rege-l
zreti?
Tu nu-i vezi cununa i coada
de vrac?
- Sunt neguri copile, ce-n vnt
se desfac.

"O, drag biete, cu mine nu


vii?...
n jocuri voioase juca-vom
zglobii!
Flori multe, pestrie, se-nir
pe plaur,
Iar maic-mea are veminte
de aur!"
- O, tat, o, tat, chiar el mi-a
optit,
Al ielelor rege mi-a fgduit...
- Te-alin, copile, ascult-mi
cuvntul,
Prin frunze uscate doar
freamt vntul!

"Vrei, drag biete, cu mine s


vii?
Fecioarele mele cu drag te-or
sluji,
Fecioarele mele n noapte-or
cnta,
n dansuri i jocuri te vor
legna!"
- O, tat, n preajm-i s vezi
tu nu tii?
Sunt iele, criese, pe plaiuri
pustii.
- Iubite copile, privesc n zadar,
Sunt surele slcii, cu frunzetul
rar...

"mi placi, chipul tu m


a... Ehei!
Te-oi lua dar cu sila, chiar
dac nu vrei!"
- O, tat, acuma m strngenzecit,
Al ielelor rege nespus m-a
rnit!
Printele-n tremuri se-ntrece
gonind,
Mai strns prinde-n brae
copilul gemnd;
Ajunge acas de trud
nvins,
n braele sale copilul s-a
stins.

S-ar putea să vă placă și