JUNE R. OBERLANDER Ghid practic pentru cresterea copttului pand la 5 ani Alexandru Pa y NICULESCU© 1992,Slow and Steady Get Me Ready by June R.Oberiander © Editura NICULESCU SRL, Bucuresti, 2001 ‘Adresa: 781821 ~ Bucuresti, Secior 1 Str. Octav Cocardscu 79, Tel/Fax: 222.03.72 Tel: 224.24,80, 223,25.05 E-mail: edit@niculescu.0 Internet: wwew.niculeseu.r0 Tiptrit S.C, LUMINA TIPO SRL. ISBN 973-568-456-X ‘Tiparul executat la $.C. LUMINA TIPO 1 Str. Luigi Galvani nr. 20 bis, aect. 2, Bucuresti, tel/fax 210.51.90 Nota traducatorilor | Cand ni s-a propus si traducem aceasti carte, o citiserim deja. Am acceptat firi ‘zitae, cu bucurie, si devenim partasi acestui eveniment, Un eveniment interesant si deosebit de util societitii roménesti, Avem doi copii, o fata de Ssaptesprezece ani si un béiat de unsprezece. Am trecut de dou ori, in calitate de parinti, prin perioada de varsté abordaté in aceasti carte. in plus, inc& din studentie am inceput s% modeldrm caracterul elevilor, iar in ultimii gase ani ne-am aplecat asupra celor mici, coordondnd propriul nostra eentru de educatie ce cuprinde si patru erupe de ,studenti* fntre tre si sapte ani. Am savurat de aceea cu un interes aparte si in ‘cunostingl de cauzi continutul acestui ghid de mare ajutor. Onmenii au tendinfa s& considere ci a fi parinte* este ceva Inndscut, cunostintele zicind in noi in stare latent. Practicile din tarile dezvoltate dovedese eficienta educdrii mamelor si tailor in grup, prin cursuri sau individual, prin cat. Profitat, asadar, rasplati, Avand de-a A eat ii, ita & v8 conrola epi si sv afin fa 9 pedepsi sree Gat ponbil, pana cand vet incereatumndtoaclesugesti penis 2 VS alma. Daca vi simi frustrai © Ganditi-va la ceva placut! Respiratiadane si expirafi inet! Respirati de mai multe ri fn timp ce mura ar pan la 2505 Heer Gy chtal un le lng eh acolo pan end vt Tn) E posil 24 fie fil st impértii ca ah persoana gnle Iegae de ‘comportamentul copiilor dumneavoastra Rezolvarea probleme: «© Careeste problema? + Care ar fi cateva sclubi pentru a rezolva problema? © Care exte cea mai bund dintre solusi? Tneeveati <4 o aplicafi pe accasa si vedo acl functioncadt Dacé nu, incercat alt solusie! Pentre a indrama un copil mic, privifil th och ou calm, dar category atunct sn inodcefio regu. Insteulicoplu si repete regula ora nous. Pom fi sigur cae ito, Regulile trebuie si fe rezanabile si modificate dacs ete We dar opi st vor testa parini Ia fiecare stadia de dezvoltas Ramaneti calm si prezentail coe state, copiluiut sistermul durmeavoast de valor! Aratath iA dragoste, Sucett laude 9, mai presus de toate, fii corscevent in respectarca regulilor pe cate tea stabilit! i situaia_copilului mic core modifici_urgente de compartment aplicrea in situa die a idlloroferite ce aceastt care 6% PETE SS 1 ajute le Shiner schimban dost, Poa c& vet ven! asfel mouvad St gin gi alte i de chunetfica condaita copituli. Sotujile sugerate pentra sitapile rai rele pot f daptate oricarui copil de varstk prescolara ‘Stoapiie dificil sunt prezentate sub form de index alfabeic 1 Aruncatul cu pietre Meat dunmenvoastrs. se joach cu iste piticels mich cess cB Sm doar ut odats avon capita Toa opi, Odom urmaevoosts near 9) dor una, doe varia i ate ncho idee despre conic fap. see fae? Spunei de Urgent ce sicsini af putea provera arunsind cl PS 8 sj indrumatil cite © alté activitatenepericuloast, Pentru ai imbundtisi dexteriaten Sruncatulvi, urmarii activitatea Arunca in cutie (Partea a Ill-a, Sapraména 5) 2 Ciupitul Copilul dumneavoastrd ii ciupeste pe celal, fir un motiv apareat si Ce putem face? Incercati cu el activititile deserise ‘in Pocneste din clestele de rufe {Partea a Tha, Siptimaina 37) si atrageti atenfia copilulss c& ciuptul unei persoane doare, El ar putea si-yi antreneze degetele si mainile eu un cleste de rufe, indemnati-l i giscased alte moduri de a se aplra gi de agi atinge scopul 3 Culcatul ‘Copilul se sustrage sommului sau plénge cand este ora de culeare, chiar dec este evident ci este obosit si trebuie sé se odihneascd. Ce puteti face? Uitapi-va la activitatea Tiptil.. Partea a Ia, Saptimdna 51). ‘Calm, sugeratii copilului sf se prefacd c& este un soarece si sé fie linist peninu a mu eet pisca din comm Tnepet sina on 8 soni» Pas ps pe er a spunafi copia sa mearga pe vir in spaele dmmeavoastd, fa timp ¢ tot aga prin cas 5, in cele din urma, in camera copilului, Indemnasi coptal SE meargi in pat in liniste pentru ca pisice s& nu-l post auzi, Amintiti- copilulat st pistreze linistea, altel i va deranja pe dusmanul soricelulu. 4 jistrugerea obiectelor ‘Copilul dumneavoastrd de 1-1/2. ani este intron stadiu precoce al vaste! teribile de 2 ani, Are tendinja de a distrage mincarea, jucdriile si chiar casa! Ce puteti face? Favofi apel la ectivitaten Rope hartia! (Partea a Ia, Séptimine 42) si detamati-l edtre ceea ce chiar poate distruge, I-afi distras atentia de la alte Iuerari $i lost aceasta activitate pentru a scoate in relief Iatura practicd a spélatulut 5 Furatul micilor obiecte Un copil e in vizta si vi sterpeleste miei fleacuri, El mu a invajat si ma se aringa de asteh de Iuoron, Ce pate face? Recurgefi la activites Catia co snarungiguri(Partea a V-a, Sptémdna 2) st indermnattcopiful s& cotrobale prin cia diceasta specialé cu [ucruni interesante pe care le poate cerceta ca sisi satisfack Curiozitatea, ldsindu-va in pace micile dumneavoastsa obiecte.6 Galagia Sif tolerat pana Ia un anumit nivel elagia produsi de copil st comportamentul au nesonus, Trebuie potolt i vei nevoie de ajutor pentra a v8 prota psi Ce Fate face? Recurgei a aetvtatza kn rit de muzica (Partea Ihe, Siptmnaga!) Distraged.atentia coplului si utiliza enerela pentru ag) felost mile sé bats toba in diferite rtmuri, pe coapse sau s& foloscascd o lingurd de lern pentr> 3 tae darabana ritmat pe 0 casetd sau o cutie de cafea Acestea ar tebul st fink femeine tub control comportamentul Siu nesupus si gAligia exagerata. Activitatile din Partea & file, Siptémanle 25, 51 gi Partea a IV-a, Siptimanile 3, 8 va vor sugera alte metode pentra a stipéni acest tip de comporament. Site prin cast at putea nat sub verol prin intrmediut activa den page Paves aIlL-a, Saptamnile 26 #16 7 Jocul cu mancarea (Copilul durmeavoast’ se joacd cu mizarea tn loc s8 mance v-afh dort st ja macar o imbuodtura din fecare fel de méncare servit. Nimic din czea oe aft incercat ‘a mace Qeaultat, Ce puteti face? incorcatiacivitatsa Alimentele si importante lor {Parten alia, Siptamana 48), Copal s-ar putsa si reacioneze pentru cd v9 considers crate drept un joc, Acivtatea denumita Despre alimente (Partea 2 V-a, Suptéména 42) v-ar putea fi de asemenca de ajutor 8 Lovitul Lovitul pare un joc pe placul copii dumneavoastr2, Afi spus stop" dar cominah. Ce puted face? Facefi ape Ia activitatea Loveste sau rateaza! (Partea a 1V-a ‘Saptimana 13) si Hisaict s& loveased mingea. 9 Mazgalitul “Copilul durneavoastrd a gisit un ercion eslorat si @inceput si mAzgaieas® tot co vele! pete}, mobil, podca etc. Co putt face? Recurgei la actvitigile din Chraicice men colorata (Partea a Il-a, Saptimina 45), Sugerafi-i eu calm si coloreze ats dar pemitctri si aleaga orice creion de colorat sisi desenezs orice dorers Pe Pe, Gagind. Lauda of folsestecreionul aa cum tebuiel Spans copii C8 sacar peeiSanele pentru a desena sia colora pe hare sic& perefi, mobila si podeaus ete sunt deja colorate gi decorate 10 Murdaritul geamuritor “Toemai ati spalat geamurile, Copilul descopera condensul pe un geam si incepe si-si pun amprentele. Ce putefi face, in afari de a spune “nu? Apelati la activitatea Ce nostim este sa pictezi cu degetul! (Partea a Ta, ‘Saptimana 19). si indemnagi copitul sa picteze cu degetele pe harti in loc de fereasta! 11 Muscatul ‘Fail copii Hi magea pe ceili pentru @ se autoapara. Ce pute face? Faccfi apel ta activitatea Cock pentru cercetare Pastea a Us, Siptémdoa 23) Persm 2 Theschimba un comportament negativ tatrunul poziti, dai copifalui o bueat’ de 10 pilin si indermatil si amase gi sh vad urma lsat de ding aot lisagel st minnce painea. Luafi o bucati de cock si coreti-i copilului si fact urme adnci cu un bag de Beaden, Coca riméne deformata, dar mu site nimic, Scoateyi in relief fapral o& coamenii simt, iar mugcdure doare si las urme pe piele. Intrebafi-l pe care din cele trei le poste mas: pasoana pe cae 0 mused, painea sau coca ? De asemenea, cera si caute alte moduri d2 a se apira in locul muscatului, Laudati 4 Sout g Geta lemative de atoapaare, : ere 12 Nesupunerea Copilul siie ci trebuie si-giascolte pdrintii sau persoana care are grijé de arse it cra co te {acd in camera fui gi s& se gindeascd la aceasté regula. Dacé refuza si meargd, luatil pe sus cu calm si ducefil dumneavoastra. Spuneti-i ch v-ar placea si-i cit ori si call un joo cu el, end va fi prepitit pen asta. LAsat putin Incis im camera iui pink cAnd credefi ed sa calmat, Apo! citi .Mary avea un miel mic" st diseatas despre faptul cd miclul- nu avéa voie la scoald. Face{i apel la activitatea Asculti si rniged-te! (Partea a TV-2, Saptimina 46), sau inventaf nite comenzi si recomandatt copilulu si respecte age zisele regu. 13 Plansul De la o vreme, copilul dumeavoast’ plange pentru a obtine cvea ce dorete el gi sunteti Ja capatul rabdarii. Ce puteli face? Incercati activitatea Oglinda fermecatt (Partea I, Sptimana 38). Cerceta ce apare fn oghnd gi nami ebiectle ce se vad din camera, inclusiv copilul, Continuafi si facesi aceasta, pomenind numele copilului cu o voce blinds, plécutd. Copilul va deveni profund interesat de ceea ce tumeazé $4 numiti gi va uita sé pléngd. Invitafi copilul si aleagé el cu privirea oblectele din oglinda magics. Activititile din Partea I, Saptimdnile 12 si 13. Sasa putea sé va sugereze si alte idei 14 RontBitul obiectelor Copiful dumeavoastr’ pare c4 duce torul in gurd. El nu arath cd ar sti cuvantal mu, Vrefi s8 corectati asta. Ce puteti face? Inti do toate incercati si vi abjineti dele 2vusliza prea mult cuvaatal ou. Facoiapl la activtatea Da sau mo (Parte a IVa Saptimina 44). sau invent nigte declrapi de tpl yda sau nu fn care si pune intrebiri despre el.(de exempla ,Sunt ochii ti albastri?", ,Poti si alergi?” ,Poti sé citegti?™ ote). Aceasta va sublinia faptel c& folosirea cuvantului .muo* trebuie fcuta adeovat, Rispunzind ,da“ la unele intrebiri, inseamn’ ci nu sste intotdeauna potrivit tn" n15 Ruptul florilor Peek copilul dummcavoastra a descopert pasiunea pentru flor. Le culege ia tudmplore po toute, fe c& sunt lallele vecilat seu papadia din gazona 0) we rtine, Ce patel face? Ineereai activtatea Florin cos (Paes 8-2, Saptamina 39) erpnvdjatel parfle componente ale foilr si spanet-i pe care poate se UPA 16 Trantitul usilor 7 gpl damacavoastré a descoperit oticeul deranjant al tnt neler cea ok vi trdnteased usa in fl, dumneavoastr sau prstnilor bl, Ce face? resis Fa pierdti vrean deget incercaf activiatea Deschide gi inchide! (Parte & Tha Siptimana 51). Aceasta actvitate strage copitul eitre modul de Fancher’ al uit gil indopirteazh de incantarea produs de trantitul et sonor,Tne-0 ‘mod practic teiy posi in evident existenfa mai multortpari de si st se ereeazA copilului ocazia de a exersa in siguranfa inchisul si deschisu! usilor, 17 Stinsul si aprinsul luminii Meopinl dumneavoastra si dovad de un interes deoscbit pentre sine aprinsul luminit chiar dack afi spus st mu o facd. Ce puteli °C! Recurgeti fa Trae og Pornit gi opt (Partea a IV-a, Siptimans 28) gi pennies copy 8 prin sé sting mira sub supraveaber, In fiecre camesh cae ‘ebui sii aati carioitatea lgata de iterupavoare. [nplus, atvtatea Pus i stos (Paria fia Sapeimana 34) poate fifolosti penta av distrage atenfia dela aesste ‘butane, 48 Taiatul cu foarfeceie 7 Copill durncavoasts giseyte 0 pereche de foaufece si nee A ie Tt OE ede, Co eae fae? Duce la activitatea Foarfecele Panza o 1V-2, Spain Ta) si insteuig-va cop cum se flosese coset, Dacd'mu este inch Pregels De Tt teach hare faceti apel [a activitatea Cocd pentru cercetare, (PANES. & Ika, Septum 23) gi ndermagl si tae aluat cea fost raat in forma ds SES subtit. Cepia i poate dezvolta aptitude penta tat, forfeednd fit de spaghete fier. ‘peeste activitat il pot ajuta sisi satisfacd imboldul dea tia 19 Varsatul lichidelor Capit Gummneavoastré este fascinat de lichide precum sucusle, PIG, Pe care le poate ristuma, tum ori improsea pe podsaua bucditi Cs Putt ‘face? Pentru fabogali experienta copiului cu activitji pfecum wpa i tumatul, folositi 3 vitatea Palaia distractiva, (Partca a Tea, Séptiména 44) si pe co intitulatd Feet apa! (Partea a TV-2, Saptimdna 23), Aceste ativiti-vor cule fndemiinarea ct de a fine 0 ccyut, reductnd ase sums de acidenteneplicte 2 De Ia nastere la un an Introducere Educatorii din ziua de azi sunt de parere cf o stimulare timpurie este foarte important pentra dezvoltarea copilulu, Now-ndscutul se va maturiza in cele din urn fa fin stare s4 dacd la indeplnire exerciile de indeménare sugerate sk prezentate Ay sczastd carte. Totus, dacd bebelusul dumneavoastrd pare c& mu reacHoneeza Ia fetivtatle indicate (au este inc& pregati), incercati din nou in fiecare ci. Fifi Consecventi $i fifi avizati c& nici un copil mu functioneazd exact ca un ceas! Ei se ‘dezvolta in ritmusi diferite, si nu neaparat in aceleasi domenit. Pe de alta parte, copilul poste da semne ed este sensibil (este pregatt) la programele indicate mai devreme decit la termenele sugerate. Introducerea in acest Zaz @ unot activitdti care sunt putin mai dificile poate fl utilé, dar exagerdrile mu ar Sduce nimi¢ bun copilului, Fortindu-l eu exerciti' prea complicate, el nu ar mai deprinde indeméndrile de bai, care constiuie temelia urmitoarelor activitst utile dezvoltiri lui Repetarea activitiilor este mult mai avantajoasi. Cu edt un copil va repeta sai mult 6 activitate, cu atit el se va simfi mai in sigurania si va coopera mai bine, ‘Recasta este baza lui penira invatat, Este o favaare mecanied, Gandirea, judecata si Geocierea sunt procese imature la cei foarte mici, Invatarea pe de rost fi va ajuta sé-i ddeavolte eceste abiltii, pn la atingerea potengialulut maxim. “Activitijile pentru dezvoltarea aptitudinilor descrise tn aceasti parte sunt concepute $4 ajute imbundtitirea gindini, a judecdii gi a capacitatit de asocati Cheia invijetului la copii este introducerea i dezvoltarca wnor abilitatt la momental potrivit. O lacuna in procesvl de invatare si dezvoliae a copilului este cea care fresaza, in opinia educatorilor, maulte probleme de invitare si comportament acasi $i Ia gcoali. Acel moment optim ests de maxim importanja. Copilul trebuie instruit eu dragoste, blandote i consecvengi. Acivitigile recomandate trebuie efecruate fa thomentcle potrivite dea iungul zili, Un orar prestabiit ar fl un exces de organizare iat putca genera anxictate mami, copilului saa amdndurora, Felul ia care mama Zomunicd ev propriul copil este foarte important, Inflexiunea voci, plind de lauéa, Consocvenja frd apisare, blandefea si dragostea vor permite copilului si ereascé, avid o atitadine poitiva fags de el insusi side mediu!inconjurétor Nota: Autorul gi editura care publics ou sunt responsabile pentru rénirea sas moartea provocate de utilizarea gresiti a materialelor sau a recomandanior. hh detivitaile cv copii, materalele trebuie alese cu grijé pentra a mu poricita sinatatea si siguranta copiulti; Supravegherea din partea adultulut este esentiala B0 ani - Sptamana 1 Migcarea partilor corpului Opservati migcarea capului copiluli, Este lipsita de stabilitate? Sustins caput tunel cand nu este nto por ncn, Face asta cu un gules 9 PAN, Gt sar. poala sau bral cu care i eginaf. fs: toareeeopiul eapal dino pare in wT’ Dect mu, rdguciti ou bléndete capul copillui in tmp ce s¢ afl fau-o posite AaSinata Asta il ajuta si devind constient de existenta ambetor fe ale capa, ‘Observati misearea mainilor bebelugulu, Poate si stings cu putere? List] ivi apuce 9 64 va fina degeal, Nou-ndsctalineepe legttura cu cameni pos PEE Fasficatal este un reflex. prenatal i so va diminua pe mésurk c* dezvalts insta a enna. nd vl cat cu el sau i net in brat, punetiS panels sopeount, Aceasta Tl aut 38 relizeze treptatexistenga eeor doud pir ale cofpalui sau, Observati migearea brafelor copilului Indreptati-i bratul sting si notatl reactia now ndscutalu. Indreptafii apoi braful drept sinotafi react. rewmes Observal mucarea piccarlr. inrepay picioml sting $F no reactia indreptati-i apoi piciorul drept si notat reacta eparonh migcarea label piiorslu. Atingei si jinefl in min laba picioralus sting; nota reactia. Alingeti si inet in mand laba plciorului drept; not reacia ccopiiuhai ctivitatea acestei siptimani este conceputd pentru a cbserva migcarea $i reactile copii dumneavossiri, Atingind parle compulié now-nfscutal, i ommite sii dea sesma de existenfa compl si, prin intermedi pipainihs Pench siguranfa,inflgurall noundscatu ito pitur in prima [ui sApeéménd de viayé. Timp de nous un, copilul a stt chireit in pintecul mame Tinandu-1 fpfigurat, dupA nastere, el se'va simi in sguranfh. Este ea un cooon protect al viermelui de matase, Pe miisurd ce veli face exerci cu parte compului copiluli, de-a tungu! primlor séptmni, ve realza of eli va tnd bratele si picioare adaptandu-se Pee edn moda, facet, ince, paturica de siuranta mu va mal Fatt de necesara Vorbisi copii. Folosii faze scurts, care s&reflecte personales tumneavoestrd Cdntali si fredonal n preajma li, Dae nu v& place s& casi sau $8 ulema folosif o eutie muzicala sau wn casctofon tn care el s& audé eAntere a Jeagin domeale, Aceasta i stimulsaz4 nou-ndseutali simul auzal 14 0 ani - Sdptémana 2 Reactia la lumina Ce reactie are copitel fa luming? La nastere, copilul reacjioneaza la lumind, ta obiectele stralucitoare sau in miscare, intoredndu-si capul ca si urméreasci stimulul, Ochi copilului pot parea a mu fi perfect ocalizali Totus, acesta nu este un motiv de ingnjorare. Ridicatiabajurul de pe o lamp’, permiind luminit si pundi pe fereaswa. Notati dact nowndseuml is fntoarve capul cétre lumina, Inchideti obloanele si, in alt& ; parte a camerei, aprinde{i o lumina ori folosii un blitz forografic. Evitati si luminati direct ochii copitului. Lasesi lumina s& bats pe perete Notaji dach bobelusu! isi fntoarce capul In directa luminii, Astfl, deprindesi copilul ou existenfa celor doud direct, stings si dreapta, si in acelagi timp il fnvizap sé reacfioneze la stimuli luminosi, fl invijafi sé-si migte eapul dint-o parte in aka, avand tin sop, Ve observa, de asemenea, cum copilul va iaviga s& recnnoascd si si ‘spundii Ja vooea mamei de lao varsta fraged Kept stv de mass din cand in cng, in timpul séptémdnii. Find conseevenfi in aplicarea exerciilor interactive, ‘even iméneri in urmA fa conser a if Vell prevent i in wm Repetafi toate actvititile pe care le-am sugerat in Siptimna 1, Nowniscust ivatl la aceasth varsté mocanic. De aceca, repetati si iaristrepetatiaceleasi acivita Pe midsurii ce copilul creste. el va invdga si prin alte mijloace. 7 "Amintitiva sii vorbit, sii cimtal, s&- fredonafi. Nou-ndscutii au nevoie de acesti stimuli anditivi, 7 O ani - Saptamana 3 Miscarea unui obiect Observaji rispunsurile din ochii copilului. isi frxeazi ochit pe dumneavoastra? Tineti o zomitoars sau Un alt object fn dreptul liniet vizuele a copilual Se ita la ea? Miscati zomitoarea de la stinga 1a dreapta. Ochi copilului se miged de la sténga la creapia ? Daci ochii copifului ma reactioneazi la ommfitoarea aflati sau mz in miscare, mu v8 faced ferji, Copii mm se dezvolté in avelasi ritm in toate 1sdomenile. Totusi, repetati accast actvitate de multe ort in zilele si séptamnile care corvenes gi observall eactia copilulu. Acesta este inceputal antrenamentului miscSri “ga dreapta a ceilor. Aceasta este o actviale necesard premergitoat cit Repeal exerefile sugerate in prima sSptimnd. Acinget+i si migealis capu) canw-o pate malta cu blandeje.Atingeji st miscat bree, Pune ambele pale Tmpreuni, Atingefi sl migcali piioarele. Atingetii st migeatid Tabele pitonse’cr Repeats, de asemenea, execiile ochi-lumind din siptimana a doua 5 amintii-v8 st ‘orbit ede cAntat,s2-1 fedonaticopilu sais asculte rmuzicllinistitoare. O ani - Saptamana 4 Gimnastica in pat ‘Taiati dine elastic lat de 6-7 sam 0 bucata mai lunga cu 10-15 om {deft ptuul copitlu. Face wet nodari ‘arg, nestranse, 1a 8-10 em distangS unul y je altul, inainte si legaii capetele } L slasticului de fiecare parte a barei de sus yd a patului, Téiapi gi strecuragi tei bucdii y scurte de elastic prin nodurile nestranse. pentru a le folosi mai térziu Legati usor douk dintre ele si pastratle Legati bine ua mosor colorat (eventual vopsifi cu un Pea pmarker rogd tn necolorat) pe cel deal treilea nod nestrans. Trageti de clastic erGdaget nodu. Mosoral si cecal dows obiecte ce vor fi puse ar trebui sf atime & ficent de fos, pentra ca now-néscutal si le poatatinge cand va fi preg jin prima zi, ineercafi si-i stimiti interesul migcdnd mosorul jnainte gi inapoi Observati ochit copilul. Unndreste el miscarea mason? Inesarcd el sit apuce? Zonbeste? Vorbiti copiluli in timp ce facet cael acest activi down ai atapati in nodul nestrns de lang mosor un capac de plastic fnvelit tn fois sratuctoare de aluminiu, din cea flosta tm bucdtane, Urmagi pentra capac or Jas procedura ea pentnk mosor, Observa ractiacopiului. Apot mica in fa si Heres tit mosorl, cat si capacul. Uitap-v8 dack noueniscual rfspund fn wun fe. fica. Rina ebeluguiat bepelagule y sO vevetunus bye gre / fn ziua urmatoare, legati un clopotel mai mare sau o zomfitoare in eel de-al treiea nod nestrins, Migeati clopofelul ca si sone, Observafi reactia. copii. Tresaked of atings obiectul care preduce sunete? ‘Ponira cesta sSpt&manit si mai (Arzu, repetai procedura cu mosorul, capacul gi elopoteul, Bebeugel va descoper in curd c& mosorul st capac mu Fae mich Yn Somat nd sont migeat, fn vfems ce clopoelal face. Aceastactivitate poste servi pentra a distra din cin fn cén copitl Soservati coplul 51 remarcaji schimblrile in regcile gi migelrtle Ia, Sit Intins basics # picioerele? fyi intoarce en mai multé usurint capul? Il ridie& putin? ‘Camreste un abject in migcare? Ae tendinja S8-s ntoazed nieutu eapul atunci cand 16 ‘vd migcati prin camerd? Pare corpul copilului o& se mised in directa Iuminil san a sunetului ? Repetai toate actvititle sugerase. Amintti-va si Sncepeti cu partea sting’, ‘atunei cand ii miscati parle corpulu, astfs! inedt simful existentet parlor laterale ale onpului si fe intént. Continua, de asemenea, si migcatiintepul corp a copia ev blandeje, de la stinga la dreapta, in moments difeite, pentra a consolida acest sin} Este la fel de important s& repetafi exercitiile ochi-lumina si si fi vorbifi, st-i cman siti fredonati sau s8 ascalte muzica, pentru a pasta vi simile copfulut fn timpul primei luni de viala, un copil se adapteaza noului su mediv, Ideea de baad este acum stimularea simfului pipaitului, Activitafile de inceput trateaza relatia pipiit patie corpulu. Actvitile cu mind si sunetservese pentra a iia stimularea ‘chilor gi urechitor ‘a eumae momente, toate activititile primei siptimni ar trebui repetate pentru a statornici capacitatea bebelugului de a descopertintregul corp, porftuni ale Corpulu, existenta pfilor lterale, casi sensibilitatea la lumina si sunet. Periodic, ar trebui si miscafi copilal din pozitia pe bumtd in cea pe spate [Altemati poziile, asezdind copilul le un capat sau altul al patutului, eaganulot sau crajului, Aceasta va stimula percepfia copilului supra noului san media 0 ani - Saptémana 5 Oglinda si pendulul Folosii o oglinda mobila (de preferinyi ‘ncasabila) sau tinei copitul destul 62 aproape de 0 oglinds mare, astfel incdt si se poaté privi el insusi. Zambeste sau gangureste? Dace a, raspundet-i printr-un zambet sav gangurit. Vorbiti cu copitul si spunetit pe mumme, in vyreme ce dumneavoastra si copilul va uitasl in oglings Se intinde dupi imaginca din ‘ogling? Cénd fi vorbiti copilul, folosifi o voce expresiva. roptiti copilul intr-un scaun de sugar. Sprijnt-i capul cu un guler pentru sugari sau o pturicd rulat&. Atémafi un mosor, 9 td caraghioas4 desenaté pe o farfurie de carton sau orice alt obiect nepericalos de 0 Coarda ori o de o bucatd de elastic lat de 6-7 mm agitate de partea de sus a unei us, @ (oui toc de us, ventilator de tavan sau orice altceva aflat la inaltime. Obiectul trebuis si fie in yz copilului impinged obiecul atémat,astel tnt si se balanseze insite i inapoi ca un pencil, Indemnafi copilal si urmareascé migcarea accasta de du-te vino Repetati o parte din acivtaileprimei siptimni, E posibil sé va & plietisit ee, dar copilal are nevoie de multe repetii pentru dezvoltarea capacititi de congtientizare gi de asociere wvimnastia din pitu din Saptamna 4 poate fi Ficus int 09 2 Pendulul ponte fatamat deasupra jrcull sau paral Nees aotivitah ar trebui s& stmeasca Powe ful copilulu: pentru perioade seurte de timp, Totsh, faceti ambele tipuri é& saat Geodata. Copiul are nevoie dose de un Up aetivitate fa un moment dat, pentru ase evita suprasoliitarea sau conta ‘Aceste actvitat dezvolt congtientizarea proprie! abilitatea primard de a asculta; fnteresul copilului de a determine p stimularea viewald somsttentizarea fap cl miscarea poate iia un ASPUnS . imeigins: . roducerea sunetelor privinds O ani - SSptamana 6 Mingea confectionata dintr-un ciorap ‘yechi gi umpleficl ou bucdti Luafi un ciorap cclrpe sau ciorapi vecki de materiale textile, are, nnodati- bine la guré ca s& oblinelt © munge ciorap. Legat- de bara laterala de sus a patugulut fou fereuiui cu 0 sfoard sau coaseti © brid de rect’ ca sil puteti fixa. In timp ce copilul sté Jtins pe spate, migcapi ,mingea” inainte t inapo de la stanga la dreapta, in vizul copilulul. So uitd sugaral la minge si @ urméreste rnigcdadu-se? fnccared so atings sau s8 o miste au pur g simplu o ignor&? Dacd nu este meres abandons’ aceasta activitate. Incercafi-o in fiecare: ‘Dacd sugar este interest, susinesi activitatea ca {gi poate concentra atenjia este fi folosité mai tarziu 1a alte incercati din now mai tarziu. Nu iptimind, pana veil avea succes Srungea =clrap, dar mu uitaic& drat i care cop foarte sours, Fiti abdatonl Pastra mingea. va putea activi Dea lungul si Remarcali raspunsurile cop pe burta? Vet constata of gtal copilulul « devenit mai putemic. spate gi vorbitii, Amintiiva, tebule si aveli 0 auzul copitului, in timp cert vorbiti, risuciti-i corpul de citeva ofi gi observatict gi gitl, De-a lungul saptimanilor oe vor urn Tati seama ct singe si o zomaitoare sau trei obiscte ~~ 6/—sindlare. S-ar putea si fis movesar 38 nani aeestelucruri pe 0 masutjoast ort & pune. acesteIucruri po o mass jas Q po un taburet, astiel incdt si-i fie Ja indeménd sugarula. din stinga ca s8 vedeti daci va inoerca s@-1 puce ori Sil tragh spre el cu mana. Migeasi apoi urmdtorul obiect mai aproape de copil si temas rispunsal acestuia, Deplasai si cel deal treilea lucra mai aproape de el si din row vedefi ce reacfic are sugerul, Ajunge la el sau preferd pe vreunul dintre celelalte ous) Repetati aceasta activitate si indemunati copilul si pipdie fecare din Iucrari, S-ar prea si fie necesar si-i dati o mind de ajutor cud il indenmagt sf atingd gi s4 apuee fecare object. Inlocuiti obiectele ou altele i repetaji aceasta activitate. Nu uitafi s4 Iucragi d= la stanga la dreapta arunci cfd migcati obiectele mai aproape de copil. Aczasta ii va da simul inaintarii de la stinga la dreapta, ceea ce este o condijie obligatorie penin sors gi citi fl Continuati <4 repetaji unele dintre activitatle precedente, mai ales pe cele asociate cn migcarea parlor corpulul. Amintiti-va sit miscati inti piciorul sax mana din parea sténga a corpului, pentru a pune bazele simfului de lateralitate stdnga- dreapta, Ca 0 prelungire a acestui concept, rostogoliji cu griji eorpul copitului de la stinga fa dreapta de mai multe ori. ‘Aceasié ectiviate + dezvolté coordenarea ochi - mind: + dezvolid abilitatea de a stabili un contact visual cu un object fix ori tn migoare, « dezvolid constientizarea conceptelor ,stanga' st ,dreapta’ # imbuneitdpeste simtel pipaitult Deplasati inti obiectul 21= Sépta (S) Cur i merge azi, domnute? cere (D) Foarte bine, mulfumese. (S) Ascunde-te. (D) Ascunde-te. _ RepetaticAntecul pentru fiecare deget,substituind cuvantul ,degetul mare cu j Tinesi copilul in poale ‘cet corespuncitor degetului ales. De exemplu: ,Unde este arératorul?. ,Unde este indemnafi-l si va urmireascd in tim iiocial?™. Unde este inelarul?*, ,,Unde este degetul mic?“. Repetati aceasta de mai ce va aduceti mainile una langé alty,..ire ori, Apoi, punefi-va mainile la spate si cdntati cuvintele, in timp ce va migcati TP Dips of epast is reeare onm, Aces avin ve sev peas 9 m4 peer eee eat din nou. Repetati asta de mai multnreresul copilului si in acclagi timp pentru avi imbogati cunostinfele, oi, astfel incat copilul si-si de Aceasié activitate dezvoltd: seama de ceca ce facefi. Continua © mai bund perceptie a maini © capacitatea de a asculta; © simtul observatiei © constlentizarea asocterit miscdrii degetului cu amumite cwvinte ale ednteculti; + constienticarea individualitant degetelor: # dezvoité constientizarea conceptelor ,stnga' $i. dreapra’ aceasta in timp ce spuneti “»Brutarale, bate alvatul, placinta prepara ‘Acuma, degrab, i pan’ deseara fnvarte-, framdntad, fai seman cu ce-i vine Si pune-1 in cuptor pentru copil si pentru mine. ___Facefi asta de mai multe ori si remarcati ce face copilul, Pare el interesat fncearca s& bata din palme ca si joace ou dumneavoastré jocul? Dac& nu, indemna} copilul s& imite joaca mainilor. Dac& veti inlocui cuvantul ,copit* si vet folosi chiz rmumele s&u in poezioari, s-ar putea ca els va asculte cu mai mult atenic O ani - Saptémana 22 ‘S-ar putea s4 avefi itevoie sd-i fineti usor incheicturile mainilor si s8-1 ajutat Prin exerci, copil va ajunge s@joace jocul de la sine Perceptia degetelor de la picioare ‘Amintifi-va c& sugarul are nevoie de multe repetifi care fi fac plicere. ‘Aceastd activitate ‘Atingefi laba dreapt’ desculti a picionuhu + aduce 0 constientizare mai mare a existentei mainilor; Vorbit-i cu 0 voce care si-i menting interesul. Chiar dacd © dezvoltdt capacitatea de a asculta; veti face exercifii la piciorul drept, migcarea trebuic sa fic ‘© mareste constientizarea ritmulul $i a rimei: de la stinga la dreapta. incepeti cu degetul mare $i © dezvolid simpul observatiei. ‘continuati cu degetul mic, spunénd rima urmitoare: Porculepl Asta mic s-a dus la pists i - Saptai {atinget degetul mare) ete epemeeniet > Porculetul Asta mic a rimas acasi. : ra (atingesi wrmatorul deget) Perceptia degetelor de fa mana Pret! asta mic nincato fripturica (atingep al teil deged) ‘Tineti mana stingé a copitului si atinges-i degetul mare. Spuneti: Acesta est Tar porcule(ul dsta mic n-a avut parte eget! mare“. Atingefi degetul aratdtor si spuneti ; Acesta este aratatorul”. Atingt (atingeti al patralea doget). degetul mijlociu si spuncti : ,.Acesta este mijlociul*. Atingeti degetul inclar si spunct Poreulctul asta mic a plans: ,Guif, guit, uit tot _ Avesta este inelarul, Atinge}i degetul mic si spunefi: ,,Acesta este dagetul mic” drurmul spre casi Folositi amandoud mainile pentm a duce 0 pretinsa conversafie intre degetel {atingeti degetal mic). 7 de la mana stngé si cele de la mana dreapti, in timp ce spunefi ori cintai cintecul é Spun poezia aceasta de mai multe ori si repetaji-o adesea ulterior. in mai jos. Incepeti cdntecul degetelor cu ele in pozitia stransa in pumn, Fiecare deg? cyrdnd, copilul va ineepe trebuie s& apard si si dispar in concordanfa cu cuvintele, (S) reprezinta degetele deb picioare. Senzatia. tact si se joace cu mainile, picioarele, cu degetele de la maini si ‘2 atingerii fiecdrei parti a compului va ajuta copilul si ‘mina stingd. iar (D) pe cele de la dreapta. Cuvintele sunt: asocieze migcarea corpului cu parfile corpului, El va fi incdntat s& urmércascé Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare? miscarea diferitelor parti ale corpului si va realiza fn curand cA poate fi in stare sé (8) lasaeaé, (D) Tate Inceapa s& controleze migearea lr 28 29Aceasté activitate dezvolle ‘© o constientizare mai mare a degetelor de la pictoare $1 « altor parti ah corpului = simpul ecu simpul pipeituli 0 ani - Séptamana 23 Miscarea pentru a apuca Ajutafi copia sa stea in sezut pe podea, Folositi o bucaté de panglici colorat sau 0 bucaté ingusté din material textil, cam de 30 cm lungime. (Copilul nu trebui lasat singur s& se joace cu panglica ori materilul). Migcati serpuit pangliea sau panz si incercati si stimifi iteresul copilului si le atingS, Strigat-1 pe mume si continuasi s ‘gitali panglica! Priviti copilul! Ipnord ranglica sau incearcd s& o atingd si so trag spte el in incercarea de a o ridica cu degetul mare gi cu cel aratator? Puneti copii s& ating si sé find panglica, Retrageti-o usor si agezali-o p {jos in fata fui, Ademeniti-l sé se intinda dupa ea. Daca nu da nici un raspuns, future: ;panglica din nou si indemnafi-l so atingA si sd incerce s& 0 apuce. Cu alta ocazie, folosiji o panglicd mai lung, 0 cérpa ori o sfoard si Iegati use ‘un mic obiect Ia un eapat. Aritati copilului obiectul legat si permitei-i sil gina gi sé simt, Puneli copilul pe burtd. Plasati obiectul logat in fata acestuia, in raza lui é aiungere. Traget ineet panglica de lingi el. Indemnafi copitul si urmareascd cum ¢ vdepirteaz’ obiectul. Inceared sugarul si se migte in fat pentru a apuca obiect leg: de panglics? Puneti mina copilului pe obiect si trageti usor de panglicd. Faceti ast 5 cand sugarul realizeaza despre ce este vorba gi devine motivat si se intind’ duy biectul aflat in miscare. Daca el mu arata nici un interes, incercaji experimentul di nou alté daté. Aceasta activitate este gandita sd stimuleze copilul ca s& doreascé sis rigte inainte. Contactul corpului cu podeaua si lupta de a se migca cétre un obieet 2 trebui s& serveascd pontru a gencra interesul de a se tart inr-o maniera rudinventara | cele din unm, copilul va descoperi cd se poate migea inainte gi va pune ména j. obiecte cu un efort foarte nic. ; Aceastd activitate dezvolta: + coordonarea ocki - mand: q + contact vigual gi controlul asupra wus obiect.in miscare + interesul de a atinge st de a se mica tnainte + simtul pipet 30 O ani - Saptamana 24 ‘Scdpatul din mana si cdderea obiectelor Facefi tost de un object precum o lingura ori un cleste de piptie, Puneti rafe, Ardtatil copilului gi dace! sic pind si sé sagarul in pozitia sezut pe podea. Tineti obiectul putin mai sus deat nivelul oobilor lui gi indemnagi si urmareascé cam daft rumul obiectului. Se intinde copiful dupa object? Arétafi-id din nov Promunfati-i mumele. Ridicafi obiectul si lasagil 8 cada. Pronuntati- cuvantul jos" atunci cind obicctul este in elders Repetafi aceasta de mai multe ori, ccentuind cuviitul xs” ati obicetal copifului, Incearcé el sil lase $8 cad ori ‘arunce din nox, gi asta de mai sil armee? Datiril apoi ca multe ori, pind sind fs piorde interesul "Alegeti alle obiecte pe care copill si le pipaie, sé Te find, s& le lase s8 cad si si le ommareased in timp ce cad. De fiecare data cénd un obiect pica, rostiti cuvéntal jos", pentru a sublinia nofiunea. copitului. Stringeti-l in ména gi faceti cét de mult zgomot se poate. Luafi alt patrat de hartic si mototolif-! ling’ urechea copifului, astfel incdt el s4 aud mai bine fosnetul specific al mototolitului hartiei, Dati copilului o bucata de haxtie si indemnajicl si o stranga in mana. Daca este necesar, mototolit si durmeavoasira sinmltan un patrat de bartie ca s& fiji siguri c& sugarul pricepe coca ce wreti sa faca el, Repetatt aceasta activitate atat timp oft copilul ramane interesat. Dac& mu arata nici un interes, incercati sai tirziu. Daca sugarul s-a aritat cooperant, incurajafil si va ajute si aruncafi hemotoacele de hairtie a cos. Creafi astfel, impreund cu copilul, un joc altemativ, de arancare la cog. Laudafi-l pentru orice incercare pozitiva pe care 0 face. Alté data, alegefi o jucdrie mare si ardtafi-o copilului, Punesi-o in interioral ‘nei cuit care a fost umpluté cu hartie mototolit. Irchideti eutia si inderanati copia st o deschida si si glseasca jucdria ascunsé acolo. Fosnetul produs de hértia Ricuta ahemotoc fi va stramni interesul, Totasi, s-ar putea ca la tinceput sa aiba nevoie de ajutor ca si giseascd jucdria din cutie, Repetati aceast& activitate si lésati copilul s& ‘incorce de unul singur si gaseascd jucdria ascunsé Laudati-l pentru orice raspuns ppozitiv. Accasta il va ajuta s&-gi méreascd increderea gi sé-si creeze o imagine bund spre sine insusi, Pentru a-i mari interesul, pateti schimba obiectal care trcbuie ascuns in cui Aceastt actvitate dezvoita © muschii mici ai mii + capacitaiea de a asculta; ‘© curajul copilului de a imita sau de a tncerca un lucru de wnul singur: + constientizarea conceptului , induntru”., O ani - Sdptimana 31 Scuturd, asculté si gaseste! Folositi un recipient precum o cutie de pantofi sau de cafea, ori alti conserva de tipul celor ou capac. — Punefi o jucirie micd, 0 zamiiteare sau o bucath de Dp emn in interioral cutiei si punet-i capacul, Scuturati cutia ca 8 faca un 2gomot. Intrebati copiful ce este induntru, Accentuati cuvintul ,inuntru, Deschideri cutia si lésali copill s8 se vite tnduntru, Scoateti ews obicctal dinduntra si lisati copilul si- pipaie si sé se uite Ta el. Numigi obiectul si spuneti-i sugarului sil Ss i) pund la loc in cutie, Acoperiti-o cu capacul si seuturati-o. Intrebatid din now ce este induntra. gi Uisatiel si studieze, s& scoati capacul si si recupereze obiectul din cutie. Repetai actvitatea ct vreme exist interes pentru ca Alta data, schimbafi obiectul care trebuie ous infuntru, Aceasta va spori interesul copitului_ st va ajuta sa invefe numele diferitelor lucruri alese pentru a fi ascunse in cutie. El va descoperi si cd obiecte diferte produc 2gomote diferite'cénd sunt scuturate fn recipient. 36 LAPTE PRAF Aceastd actvitate dezvolt © capacitatea de a asculza; + ingelegerea conceptului , rauntrw + coordonarea ochi-mana «© capacitatea de a face asocieri. O ani - Sdptémana 32 Urmareste mingea Aritaficopilului o minge micd si lisati-l s& 0 tnd s si © pipfie. Apoi punefi-o into geanti cu fermoar $1 jnchideti-o bine. Cu degetul, impingeti mingea in interiorul gent, Spunepi-i copilulai c& mingea este iniuntrs si accentuati cuvéntul ,induntru* ' Lsaticopilul si simt& mingea si si o migte findemmagel a4 o unmdeasca in timp ce te miged fn geanci ‘Aritafi copilulsi cum putefi opri mingea cu mina, cum ii pti da dramal $i cum o puteti migea din nou. indermnap- 58 0 miste de unul singur prin sacogt Aceasté now cexperientl il va amuza 0 perioadé scurti de timp. Totus, ar webui repotaté din cand in ‘cand. Alte obiecte pot fi puse ete unul in geanta. Copilul va putea impinge si explora ‘migearea fiecdru lucru care este plasat acolo induntra “Aceastd actvitate dezvolt «simul pipaitul «© coordonarea ochi-mand + explorarea liberd: ‘© capacitatea de a urmari o tint in migcare, Oa Saptdmana 33 Castronul si rostogolitul mingii Luagi un castron mare, rotund, din plastic, 0 tav8 mare pentru prijitur sau un fecipient similar, firi capac. Puneti in el mingea folositi jn activitatea saptimanii 3 Impingesi mingea co degetul de-a lungul marginii. Lasaj-o s& se rostogoleasc liber, ST a nstio in mscare, indemnas opi sh ‘urmareased mingea migcdndu-se. Copilul o urméreste sau inceared sé 0 opreased? Dacdi se intimplé ase, inseamnd cd este atent ‘Opriti mingea si punefi mana copilului pe ea. Ajutatil s& o pnd in migcare. Vorbijii fm timp ce amanoi © unucigi migcindw-sc, Mentineti rostogotirea mingit i 37lisa copiful s4 miste mingea singur, cu propria-i mand, c&t de mul: posibit Alta data, in timpal sAptimanii, puneti mingea intr-un recipient, inclinagil gi rmigeati-, astfel incdt mingea s& se miste pe margini intr-o migeare circular, ca mai fnainte. Repetaji aceasta activitate de mai multe on, astfel incdt copilul si poaté urmri rmingea migedndu-se, Ajutatil si tin containeral si repetafi acivitatea, Laudati copilul pentru orice rispuns pozitiv pe care il da Dacd aceasta activitate este repetata destul de des, copilnl va deveni constient de migcarea limitaté a mingti pe traiectoria unui cere, Aceasta activitate: © imbundtdteste simul pipaitului constientizeaad existenta cerculut: dezvolid capacitatea de a urméri o firta ia migcare: pune bazele independentel si incredent 1 sine; dezvolta coordonarea ockt - mind 0 ani - Saptamana 34 Marimi Faceti rost de un set de castroane S aeons Pa de cost gradate Puncfi castroanele fn-un rind in vazul copifului si la indeména hui, Ar trebui puse hitt-o ordine, dupa mirime, cu cea mai micd la stinga, Puncti cel mai mic castton in interiors! ‘urmatorulai ca dimensiune, Continuati si punefi castroancle unul fntr-altul, dupa mirime, intro stiva. Repetati aceasta activitate de mai multe ori, indermnénd copilul si va ajute. Folosifi cuvintele mare" si mic cind stivuifi sau desfaceti stiva castroanelor. Facefi aczasta pind cénd copilul yi pierde imteresul. Repetafi aceasta activitate adesea; astfel, copilul va invata in curdnd sa o faci de unul singur. Altg dati, folositi un set de cesti gradate incasabile si repetaji aceasta activitete, in felul acesta, copilul va deveni constient de existenta diferitelor dimensiuni $i de ferma rotund3 a obiectclo.. El va descoperi aceasta vizind, pipiind si fécdnd, Aceastd activitate duce la * constienticarea dimensinitor S congtientizare mat bunt a obiectelor roturde; dezvoliarea simfulut pipditulu 0 constientizare mai bund a concepteior ,sténga” yi .dreapta”, dezvoliarea independentei. 38 0 ani - Saptamana 35 Baloanele de s4pun si clipocitul apei © Pentru activitatea accasta aveti nevoie de un mosor © 7 gol de afd sau de un tub pentru fut baloane. in plus, mai ° trebuie si cumpirati un borcan cu solufic pentra ficut ° ° baloane ori s& faceti dumneavoastri o solutie de apd cu ° ——_sipun sau detergent lichd. Uneaifi fundul nosorlat cx & solic si aritafei copii baloane de sipun, sufind pe D rpartea cealalti a mosorului. Aceasta o pateti face afara, jnduntra sau cand il imbaiati. Orice afi alege, amuzati-l Baloanele sunt rotunde si colorate, i copilul s-ar putea s& le urmireascd, ba chiar si incerce s& le prinda gi si le spargi. Va fi incintat si le urmdreasc& zburind si apoi dispardnd, Cnd un balon se sparge, spunefi: .Balonul, poc!", Continuati si rostifi cuvantul poo. Copilul s-ar putea s& repete cuvantul sau si, ‘scoati diferite sunete in incercarea de a pronunfa cuvantul. Ati remarcat, probabil, cd, Gea wreme, copiul a inceput s4 promanje unele sonst, ba chiar citeve cunt Repetind cuvintele pe care elle rosteye,capata cur) si exerseze§ este stimulat doreasca o comunicare verbala. Cand ibaiati, plescditi apa, Exagernd sunetul. veti capta atenjia copilului si-1 veti Indemna sa producé si el acel sunet. Spuneti-i in acest rastimp ceva de genul lici, pleosc!“ori ceva similar. Copiilor le plac sunetele interesante si sunt mai atenfi dac& folositi un ton placut al vocii, Stoarceti o ruff uda i ascultali sunetul pe care il face, Imitati cu vocea sunetul pe care il produce apa cind jese din rufe. Dafi-i copilului un burete mic si indemmati-! si asculte 2gomotul apei Costile incasabile din Saptimdna 34 pot fi, de asemenea, folosite in cada pentru a proce suneteimereaate cu ap coast actitate deol capacitarea de a urmir wn obec in migcare baloanele) constientizarea formet rotunde a bateanelor; consiennizarea senza! de ud capacitatea dea acuta dferite sunete: Simpl piped O ani - Saptamana 36 Casa dintr-o cutie de pantofi Luaji 0 cutie de pantofi si desenafi o usé pe una din faturile hungi Taiaji de-a lungul a dou dintre lini, astnd linia din stinga netdiata pentru a avea 0 usd co se poste deschide gi 39inchide, Folositi un mosor ori un obiect similar.doar putin mai mic decét usa si plasafil in cimpul vizwel al copiului, Aritaf-i casa din cutia de pantofi si mumi-o, Spunejri copilului of avefi de gnd si deschideti usa casei. Deschideti-o si bagel jrduntru mosorul, Inchidei usa si spunefi-i sugarului ci mosorul este induntru in casd. Deschideti usa gi scoatep mosoral afaré din casa facuté din cutia de pantofi si puneti lng copil. Spunefici acum c& mosorul este afari din casi. Lagati copilul si tind rmosoral si s&-l examineze, iar dumneavoastra observati-i reacfia. Incearcd el sa pun rosorul inguntru, in cas, sau este putin interesat ori deloc? Dacd-au arat nici un interes, ncercati din now mai tazziu “Totus, dacd pare preocupat de accastl actvitate, deschidoyi usa si repetati fiecare pas al ei, in timp ce copilul vi urmireste. Nu uitafi si rostifi cuvintele “induntro™ si ,afard, in concordanfa cu miscarea mosorului. Indemnati copilul s fac ‘exerctiul de unul singur si liudafil pentru orice raspuns pozitiv pe care il face. ‘Aceastd activitate dezvalte ‘© constientizarea conceptelor ,induntru si ,afera; ‘coordonarea ochi - mari capacitatea primara de a urmarl indicat independenia: constientizarea nostunitor, ceschis“ si inchis" 0 ani - Saptamana 37 Luafio bucata dintr-un poster saa un carton de la un ambalaj si thiat! 12 patrate ou latura de aproximativ 12-13 em, Faceti rost de citeva rimasife de tesituri colorate. Taiati din cle cite dowd buciti de aceeasi dimensiune precum pitratele si lipit-le sau capsafi-Ie pe Dbuedfile de carton, Aceasta activitate va fi mult mai interesamta dacd alegeli catifea roiata, plus, miatase, blara sinteticd, piele de céprioaré, un material mailasat sau alt textil care va stiri curiozitatea si va menfine treazd atengia copituln. ‘Lasafi sugarul s& pipaie fiecare patrat text. pe rind. Dupa ce a examinat toate Ducal, asezati patratele unul Lang altul, aseminitor unet plapume din petice, sh paneti copilul s8 o exploreze. Notaft care patrate il atrag mai mult. Inderal 4 le pipe, in timp ce si dumneavoastra le pipaiti siti vorbifi despre cle. Este momentul potrvit si-i povestiti despre culori si materiale textile. De exemplu, catifeaua reiat are denivelir, ar matasea este neteda Cao extindere a acestei activitii, copitulu iar fi de folos sf vada si st piptie dua patrate identice din acelusi matesial. Cand va fi mai familiarizat ou patratele, s-at putea ca el s& se arate interesat in alc imperechea 40 Aceastd activitate dezvolta & conjtiensizarea diferitelor culort + conjtientizarea formel de patra + constientizarea aifertielor materiale ‘exile; + simu pipaitulu; + congtientizarea asemndrit matertalelor. O ani Saptémana 38 Oglinda fermecata Luafi o bucat’ de carton de aproximativ 20x30 ‘em? pentru a desena pe ea conturul unei ogiinzi cu raner, Decupafi o gaurd rotunda acolo unde ar trebui s8 fie sticla oghnaii in ramd Uitaji-va prin gaurd si prefacctiva ch este 0 oglinda fermecati. Priv copilul si spunetii: il vad pe... (Spunetid pe rum)" Copilul va fi fncdntat si va vada chipul ‘uitindu-se prin gaura ,oglinai fermecats". Dacd ali membri ai familiei sant prezenti, prefacetiva oii vedefi in oglinda magicd si strigatii pe mume. Folosifi .oglinda magica si mumiti obiccte din camera care sunt in cémpul vizual al copilului. De exemplu: ,Vad 0 masé, Continuati i faccfi aceasta citi vreme puteti capta atentia copilului. O voce plécuta va va ajuta sé-i mentines interesul Puneti oglinda fermecati in fafa copilului, Asiguraji-va c& se vita la dumneavoastra i spuneti:, (trigati-l pe nume) 0 vede pe mama Indemmagi si tina cglinda si s& se uite la diferite obiecte pe care le numifi, Daca mu intelege, arta biectul, atingdndul 5: repoténdu-i mumele, Aceasti activitae il deprinds pe copil sé fnveye numele diferitelor obiecte, Desi sar putea ca el si promunfe unele dintre ceuvinte, probabil c& doar va asculta, ‘Aceast activitate s-ar putea si va paré ridicold, dar ea tnseamni un joc pe care il jucafi cu propriul copil. El realizeaza of fata gi alte obiecte pot fi vazute prin aura tnel oglinzi magice, si accasta il fascineaz’. ‘Cao extindere a acestei activitat, folosti .oplinda magica dia cand in cand, pind cand copilul impineste 3-6 ani, ca s& jucai jocul ,Observ. Poate fi flositl cind iavajati o culoare, o forma, o dimensiune, un numa, o liter8. sau un cuvant. ‘Aceastd activitate dezvotd + interesul de a juca wn joc: + capacitatea de a asculta: «© vocabularul: + aptituainitevizwale; + capacitatea de a asocia numele cu obiecial respect. 4a0 ani - Saptamana 39 Chipuri ‘Lipiti un chip de copil ce a fost decupat dintr-o revisti pe o parte a unui carton, Va fi mult_ mai jmteresant daci vefi flosi portretul inramat al copilului dumneavoastra, Punefi fotografia ou chipul de copil cu faa in jos pe podea. Rasueip-o incet si spuneti Caucus bau!" Puneti fotografia din nou cu fata in jos si repetall aetivitatea. Continuati s& faccfi aceasta Bink ind jul incearcd s4 0 intoarc& singur. i Smonajia ‘vooii cand rostifi ,Cucu-bau, de fiecare data wand fotografia esto intoarsé. Intverupeti exercipial atune! cand copitu s- slits. "Alta dati, puneti fotografia jaca membra iliei cu fata in jos si jucali oul .Cucu-bau" din nou. Cand intoarceti, ugurel, fie ofp pune, uu, e pune po mie din fotografie)... Prekngifi ‘accastA activitate folosind fotografii ale altor membri at Gamilici, in acest fel, copilul va invaja s& asocic?’ numele cu fotografia orespunzitoare. fl va ajuta, de asemenea, sé fnvele ‘strige pe mume pe membrii fee “Aceastd actvitate desvolté © interesul de a juca un joc; 1D capacitatea de a-i identifica pe membrii familie: 2 capacitatea de a face asociatts; + capacitatea de a asculta 0 ani - Saptimana 40 Migca si rostogoleste! intr ai pe spate si, usurel, Poneti copital pe podea intrun loc gol mai mare, Asszat- a sostogoivt compa cof stinge la dreapta, de citeva oi Ia rae. 1p 20° np vr costo Cd voi inv, observa rena. near 58 aca toglitul de una singur sa. pare ct wea si inceteze activist Dac nt corms semne de interes, cereal mai tciu, Aceastt activitale important pentra Te Se implica coordonarea multor muschi. Ajetd, de aseraches la consolidarea Fateralitatt stanga ~ dreapta, prin migearea intregulut com “inoepind de la stinga 7 7 SP te dat, faces ost de © minge mare co poate fi usor rosogoité cate oop sugarat, iar edad se rostogoleste, zoef: Dura san alte cunts coe 1! sevd pe podes gi pone copilul in ponitia sezat in dumneavoastrd, Dati en deve Gira si indemnafel s& +o trimith 2 fl Tnapol, Landairl pears orice 2 ‘spuns pozitv pe care il di continua activitate cit vreme copilul pare asi pistra interesul, Aceasta este 0 activitate care ar trebui repetaté adesea, De asemenea, fi va fi de folos s& repetai unele dintre acivitatile precedente, mai ca seam pe eele care Iu interesat prea putin of deloe. ‘Aceasid activitate dezvol ‘© o-constientizare mai bund a conceptelor , stinga si ,dreapta ‘© simul pipaiulat ature! cand corpul copilulut este rostogolit sau cand rmingea este data de-a dura; + coordonarea ochi - ménds + motivarea de asi man perioada de timp cit se poate concentra . atea de a juca cu o alti persoand jocuri simple cu mingea, + increderea tn sine 0 ani - Séptamana 41 Jocul cu degetul & Faceti rost de un oc cepa eB i fone cea os céplcsl de” stclé ic, eave aS nated, cam de dimenstunea “spit marginde! a unei monede mici. Pe dou. ‘arte farfurii din carcon de unicd folosintd faceti sase semnc presind capacele pe cle Apisasi form si risuci capacele, pand objineli mici giusi, Dac ies eu marginile zdrenuit, sjustati contural tito foarfecd de unghil. Téiafi o bucati de glaspapir pe dimensiunea unei farfurii si punefi-o in interioral uncia dintee farfuri,astfel incdt partea aspra sé fie cétre gaurile in farfuric. Agezati nigte bumbac, vati ori material textil deasupra partii netedc a slaspapirului, Puneti cealalt farfurie cu fundul in sus, fa in fard peste prima. Capsefi Sau lipifi ou o banda adeziva cele dou farfurit conjinind acum glaspapirul si ‘bumbacul laolalta. SNS Bagasi degenal in guile de pe partea cu glaspapir, Este partea anpré fntoarceti ansamblul farfuriilor pe partea cealalta si bagati degetul Ja intémplare in ghurile de pe accasth parte. Este partea netedi. Inderaati copilul si bage degetal fardtator in gluri, la intdmplare, ArStati-i amubele feye ale farfuriilor gi lasati-l si le exploreze pe amandow’ de unul singur Copilul sar putea $8 sovdic s-si bage degetul in glu, E posibil ca doar si se ite la ele si-atat. De aceea, s-ar putea sé fic nevoie de incurajari pentra a-si introduce {detul in puri farfurie, Dacd aves un Joc cu bile, coplul se va bacura probabil igi vare degetul in gure tablei de joc (Dar, atentc, mu satis ajungh gi bilele la copil, pentru a nu Ie inghit!). Nu are nici o importantd dacd el alege alt deget pentru ‘ad introduce acolo. fndemnurile 4i vor spori interesul. Folosifi cuvintele ,aspna” si “eatifelat cind fi vorbifi, Acestea vor spori capacitatea copilului de a infelege concepiele respective iuAceasta activitate dezvolta: ‘= coordonarea ochi-mand, explorarea liberd: simul pipaitulut, conytientizareat materialelor textile aspre si catifelate; Increderea in sine O ani - Sdptimana 42 Arunca-l in cutie! Luati 0 conserva goal de Ness cu capac de plastic $i decupati tu un deschizator de conserve si celdlalt fund. Lipiti banda adezivé. pe muchiile pericaloase. Trasati si apoi decupati o eo aura in capacul de plastic cu o Fearfeed sau cu un object cu varf ascutit. Gaura ar trebai sé fie eirculara si putin mai mare decat un mosor pentru afa de cusut, Pentru eeasta activitate avefi nevoie de unul sau de mai mule astfel de mosoare, Mosoarele olorate sunt mai atrdgitoare pentra copil. Ati putea folosi creioane tip marker pentru a da viajd mosoarelor necolorats. ‘Agezali capacul de plastic pe unul dintre fundarle cutei si pune conserva pe o suprafajé dreapta. Luafi un mosor gi introduceti- prin gaura capacului de plastic Ricicaticutia si 24sfi mosorul, Repetafi actvitatea de mai matte ori. Daft eopifulut un rmosor si indemnatic si-l bage prin gaura din capac. S-ar putea si abi novoie la Jnooput de pufin ajutor pentru a se coordona, dar, dupi c&teva incercii,el ar trebut si yeugeased. Dac’ folosifi mai multe mosoare, el le poate introduce pe rind, pe fiecare rit gaura din capac. Copilul se va bucura si rice cutia gi sf deseopere mosonree “Aceasté activitate poate fi folositi mai tirzia de c&tre copil de unul sipgur. fncurajarile i lauda sunt necesare pentru a-l motiva; de aceza, aduceti-va amints si ‘ncurajati si sil luda, chiar dac& s-ar putea si fifi oeupata eu altceva prin cass. ‘Aceast activitate deavoli ‘© coordonarea ochi - mind simul pinata + capacitatea de a urma indicat + independenta: + increderea in sine: “4 O ani - Saptamana 43 Trage-o si da-i drumul! Utilizagi o banda de cauciue lungé sau o bucaté de elastic si fixafi bine de ea ofice obiect mic nepericulos, cum sunt un mosor, 0 zomaitoare, un capac de plastic etc. Legatig bine de un scaun, &¢ 0 asi, de un fare sau de o clan{d, astiol incdt obiectul agitat si pendiuleze liber. ‘Aritatii bebelugului cum sf trag’ obiectal si cum si-i dea apoi ddruraul, El va vedea cf obicctul se intoarce in pozitia de unde a plecat Trageti cbiectul de mai multe ori, in timp ce bebelusul vi priveste. incearca sa va ajute sau doar se uita la dumncavoastra? Incurajatil si vi ajute si trageti sau Hisali-l s& traga obiectul singur. Continua si faceti acest lucru pan& se plictiseste. Nu uitapi si-l Laudagi pentru orice reactic pozitiva 'AltS dat, puteyi utiliza diferite obiecte pentru aceeasi activitate, Bebelusii de aceasté varst& adori s& tragi, s& loveasc’ sau si impingé obiectele aflate fn jural lor si © vor face singuri dac& agezafi in apropierea lor cdteva obiecte nepericuloase accesibite Observatie: Daca mosonul face prea mult zgomot, il pueti ,reduee la ticere astfel: Taiafi varful unei sosete vechi, Puneti mosorul in varful gosctei $i umplet-o a petice, fire pentru umplut sau o hinusé vechs in jurul mosorului, Legati varful sosetei ‘contindnd mosorul si umplutura de elastic eu o bands de caucive. ‘Aceastd activitate dezvoltd: © coordonarea ochi - mat = independenga; © motivatia de a-yt concentra atentia; + increlderea in sine O ani - Saptamana 44 Dafi-i bebelusului sé find © carte si lisafi-l so studieze Spuncti-i c& are in mand o carte Ts 7——— Rugati-l si va dea cartea inapo: Spunefiri si se ouite Ia dumneavoastra, in timp ce 0 7 ascundefi sub 0 pera sat o revist fndemnaficl si se ducd gi s& 0 giseasca. Luati cartea de acclo, daca bebelugul pare c& nu a infeles. Arstafi catea din nou si ascundeti- in acelasi loc, Faceti tot aga, pan cand fi vine ideea si poate s& saseascd singur cartea, Laudati-l daca a reusit! Repesati 4scuvantul carte cit de des aveti ocazia gi sar putea ca bebelugul si spund si ol arte’ Alogefi diferite juctri familiare lui. Nu ascundeli totus decit un singur obiect ‘dati, Numiti obiectal in timp ce fl ascundeti. Bebclugul va avea mai multi incredere fael daca ascundefi obiectul in acclasi loc. Dacd il giseste imediat, incercafi 8 gasiti tit lee, ca, de exempla, sob canapea sau sub masi, Incercafi si-l ascundeti de fiecare Gard sub cova, pentru ca bebelusul si infeleagd conceptal spafial ,sub™ Fixares omelor fiecdror Tucruri folosite in joe il va stimula pe micug s& asculte si eventual Char s4 fneeap si spund numele unor obiecte. E nevoie de multe laude si incurajési pentru a- atrage in acest tip de activitae “Aceasta activitate dezvolta © capacitatea de a indeplini comenzile; © copacitatea de a asculta; © fmbogatirea limbajulut (nume de oblecte): © percepfia vizualé la gasirea corecta a obiectelor: ‘ncrederea in sine: independenta O ani - Saptémana 45 in care mand? “Alegeti un obiect care poate fi ascuns fa, mina icuti pumn, Ar&tafi-i micul obiect bebelugului pentra a identifica. Retinesi obiectul fntr-o mand si puneti-v Aambele mini la spate. Scringef-va pumni ca si edn al ‘avea cate ceva in ficcare mén& gi aduceti-va din nou indinile fn fata in raza vizwali a copilului, Chemafi-t pe ‘nume si rugati-l s& vi arate mana in care avefi ceva. Continuati ficdnd de mai multe ori acest luera. Utilizati ‘aceeasi mana si acelagi obiect pnd cdnd bebelusul a inles si poate ardta corect spre mina care ascunde biceul. Lauda orice aspuns poztiv! apa ce bebelusal s-a bignuit cu accasth acvtate, putei si altemati maine Totugi, nu schimbati niciodat’ mAinile, ascunzind obiectul cu mainile la spate. Scopul Tosse acivitag este ca micupil si-gi aminteasca rena fa care v-a vizut o@ afi pus Sprectul mainte de a-l ascunde le spate, Schimbarea manllor la spate poate duce 18 confuzia si frustrarea bebclusului. Poate provoca, de asemenea, pierderea increderii in al insusi si in dumneavoastra, Pot fi utilizate si alte cbiecte in acelagi mod, atunci cénd Copiul a devenit sigur peel. “Aceasté activitate dezvolt = memoria: © Capacitatea de a asocia corect un oblect cu mena fr care se afl 4 interesul dea juca wn jot 0 ani - Saptamana 46 Asculta si executa! eee rae Punefi trei obiecte intr-un snd in fafa bebelusului. Unele obiecte sugerate sunt: 0 zomiditoare, o minge confectionata dintr-un ciorap, un animal de plo, o lingurd sau ceva asemiinitor, Este sugerat un numar de doar trei obiecte, pentru cd prea multe pot suprastimula i duce Ia confuzia copilului. Incepeti de le sténga si demumifificeare Dbiect pus in nd. Lisaii copilagul sia in mana si s& ating’ primal obiect din stinga Paneficl la loc si lisai-l sil ia gi il pipdie pe cel din mijloc. Puneti obiectul la loc si ‘sai bebelugul scl ia gi s&- piptie pe cel de-altreilea din rnd, Punef-} din nou Ta Yoo si pe acesta. Incurajati copilul si denumeascd cole trei obiecte pe misuri ce dumneavoastra aria spre ele, Dac bebclugul doar priveste, repetafi numele fiecinui obiect de mai multe ori, in timp ce vi deplasati de la stanga la dreapta, Rugaficl si va dea in mani primul obiect, Demumif-, dar mu-l atingosi sau mu aritati spre el. Dacdi bebelugul mu infclege, luai obiectul, spunefi-i numele si puneti ta loc. Repetati procedes!) #1 rugaticl s8 va dea acelasi object, Faceti acest luera ping ceind copilul a infles gt v-a dat corect in mand obiectul, Nu uitati si laudaji pentru orice raspuns poziti. ‘Numiti cel de-al doilea obiect si coreti-i copilului si vid dea in mand. Inci 0 dati, dact bebelugul au a infoles, luaji obiectul, denumiti-l si punetil la loc. Continuasi ‘si facell acest lucru 4i cu cal de-al treilea obiect, pind cind bebelusul raspunde corect, Dacé el pare rustrat,oprifi actvitatea si incercafi din nou altidata Dac vefi repeta aceasta activitate destal de des, Debelusul va cstiga mai multd ineredere in el gi va aptoba o schimbare in poziia celor trei obiecte. Apoi, cle {rei obiecte pot fi schimbate cu altele gi puteti flosi acelasi procedeu ‘Aceastt activitate dezvolta ‘© percepsia mat bund a progresiet de la sténga la dreapta; ‘coordonarea och - mat perceptia senzoriald; vocabularul abilitaea de a asculta yi de a tndeplni comensile. a0 ani - Saptamana 47 Comanda si executa! fh} Ak Puneti laolata un ursulet de plus, o conservé de cafea cu capac de plastic, un ‘mosor care a fost utilizat in activitatea din siptdmana 42 gi o minge de mérime medie, Paneti-le fn ordine de la st&nga la dreapta, Ardtaj-i copilului cum si imbratigeze animmalul de plus, atunei cdnd i! uafi de la locul lui, dn partea sting’. Spuneti; ,Mami ‘I imbraigeaad pe Teddy. Spuneti-i bebelugului sa imbratiseze si el ursuleful. Spuneti: (Numele copilului) fl imbrStisea2a pe Teddy". Laudatiel daca a executat corect. Daca doar vA prveste, imbrapisati ursuleful ined o data si fncurajati-l sé facd la fel Continuali <4 Faceti acest lucru pnd cind copilul executé corect cerinja sau se plictiseste Punefi ursuletul fa loc, iuafi mosorul si dati-i drumul fn gaure de pe capacul de plastic al conservei. Spuneti: ,Mami a pus mosorul in conserva“. Deoareee copilul a ‘maj ficut acest lueru jnainte, va repeta imediat gestul. Dacd nu repetd, mai incercati pina cénd va indeplini comanda. Dac a raspuns corect, aplaudatil, Haudafi- si Spurefi:,... (Numele copilulai) a pus mosorul in conserva. Rostogohifi acum minges pe o distantd scurt& si spuneti: ,Mami a rostogoit mingea, Incurajati copilul sa rmeargi i si ia mingea inapoi. Ajutati-l daca are dificultayi la recuperatul sau rostogolitul mingii inapoi spre dumneavoastré, Chemagil din now pe nume si Waudati-) pentru actiunea sa pozitiva, Continuati sa faceti acest Iucru pan cénd copitul va infelege cum si se duc si sA ia mingea, chiar daci nu a fost data de-a dura spre el. jncercafi <4 evitati rostogolirea mingii prea departe, devarcce va fi dificil pentru el si o ia sis& o trimit inapoi. ‘Aceastd activitate dezvolta + abilicaiea de a indeplini comencile; + uswriaia de a ascultas + limbajul: * coordonarea ochi - mand: Injelegerea afectiunii cu care Imbratiseaed ursuletul increderea in sine. 48 O ani - Séptimana 48 Unde se pune? Facefi rost de 0 manus care este mai mare O, decdt mina copilului. (O minugi de cuptor va fi tocmai buna). De asemenea, facefirost de un papas mare si de o palarie care sf fie ugor de pus pe capil > eebaugins, dar sm fe prea mare Ponci-vi minuga sau minuga de cuptor si apoi scostef-o. incurajati copilal si 0 puna in oricare dintre main. (Nu va intreseaza degetal mare, efta vreme bebelisul i: pune tndna injuntra). Ajutafl sig pund ménaya, dacd este nevoie. Vorbifi, dacd vi se pare cd este necesar. Facet exereiji de pus st de scos mimuga pénA cénd copilul devine sigur pe el la aceste acum: Puneyi-va papucul si scoatetil. Apoi, incurajati-l pe bebelus s@-1inoerce pe piciorasul lui. Lasag ssi aleagd orieare piior. Ajutatrl dacé este nevoie. Exersati cata vreme copill este interesat, Panel paliria pe cep si incurajali beblugul si v-o ia de pe cap. igi pune piliria pe capil lui? Dacé my, incurajat-l 28 o fad. Repetai procedeal daci pare ci mu {nfelege de mai multe ori, pind cand copilagul se deprine ce trebuie si fac Penal ntoegepopveal i pelisis x-anrind pune rmimgn sa doar se vité la dumneavoastra? Ardtai din nou, dacd mua intel ‘Apo! spunef-i sisi pund papucul, Poste singur? Ajutag-l numai dacd mu ingplege. Ardtati pularia si spanet- si s-0 puna pe cap. $-0 pune pe cap, sau doar se uta la dumneavoast? Ajutail dacd are nevoie. Continuati s& facet acest lucra de tule of $ safil si se joace cu eee rei cbicste sing, Nu uitai sil Iiudasi de ete ori vi dé un rdspurs posit ‘ceasid activitate desvolta capacitatea de a asculta so indeplini comenzil: tmbogatirea vocabularulu abiltatea de asociere: ineredereatn sine si independent, 0 ani - Saptamana 49 Decupati o imagine a unui bebelug dintr-o revistd, sau desenati un chip gi aritali- copilului. Ardtafi spre ochiul sting din imaginea fetei si spunefi: ,Ochi. Atingeti usor ochiul stang al copilului, apo} atingefi-va ochiul sting si repetati cuvantal Aplicafi acelasi procedeu pentru ochiu! drept, nas, gurd, urechea stingd, urechea dreapta si pentru par. Repetati actvitatea de mai 49multe ori, pnd edind copilul se plictiseste in timpul saptimanii sau oricdnd este posibl, subliniati parle fetei. Dac bebelusul pare s@ fe confunde, insistasi mai malte zile asupra ochiului, apot progresati si concentrai-va atentia cfteva zile asupra nasului, a guri, a urechilor gi a parulu, AAtunci cfnd copilul a devenit sigur pe cl, incurajatil si arate si sé atingé o parte a fotei ia comanda, Batefi din palme gi folositi o inflexiune a vocii plicuté pentru al atrage gi ‘mai mult gi pentru a-4 mari increderea in el Aritagi spre imagini cu chipori din reviste gi cArji oricind este posibil gi lsaf- s& le indice ochii, gura, urechile si parul Fiecarvia. Aceasta il va face capabil s& asocieze parfile feei din imagini cn cele din viata real Aceasta activitate dezvotta ® abilitatea de a asculta: © perceptia partilor feet: © abilitatea de a asocia diferttele pars ale feet Saptémana 50 Sunetele din casa Accentuafi un sunet familiar din casi in fiecare zi, pe parcursul unei sAptamdni, De exemplu, puteti alege sunetul masinii de spalat, Exagerati-l verbal si incurajaji bebelugul s4 imite sunetul pe care il faceti, Mai jos sunt enumerate citeva ‘ugestit pentru a imita céteva sunete din cas&. Pot fi adiugate multe alte sunete. ‘masina de splat suis, suis uscatorul mam" telefomal ger, tr, er rmagina de splat vase seul, seus” aspiratorvl vezi" ‘magina de cusut electric rr, cr" ‘bormasina electric sabre mersul unei persoane +clipclop* soneria wing, dong masina bem, brm* Aceastd activitate dezvolté «© perceptia sunetelor din casd; + abilitarea de a asocia corect sunetele din casd eu obiectul corespunzator © stimularea verbald de a imita sunetele obiectelor din asd: © capacitatea de a asculta cu wn anumit scop. 50 ° Oani - Séptémana 51 intoarce-o! MOIRA Taiati un carton in cinci bucdi de aproximativ 7 x 12 em? sau facefi rost de inci capace de plastic pentru aceasta activtate. Alegeti cinci imagini simple, coterate, ale nor lueruri ca, de exemplu, o minge, 0 casi, 0 pasére. un bebelus si un caine. Lipifi imaginile pe wna dine feele cartonului sau capacului, Puneticle pe o suprafays plana intr-un rind, avind imaginile cu faja in sus. inoepef de la stinga si intoarcefi o imagine pe dos. in timp ce 0 intoarceti, spuneti cuvantal .o intore™ $i promantati numele imaginii care este pe carton sau pe capac, Facefi la fel cu cclelalte patra jimagini, pistrandu-le in rand, Spunefi-i c& afi intors toate imaginile pe dos. Apoi rugafiel si giseascd imaginile. Daca bebelusul pare s& ma injeloaya, intoarceti pe dos, incet, mai intii prima imagine de Ia stinga si din nou spuneti cuvantul ,0 intore Spunefi-i copilagului c& afi intors cartonul sau capacul pe dos pentra ca cl si giscased itmaginea. incurajafi-l s4 intoarcd pe dos cea de-a doua imagine. Accentuagi cuvantul 0 intoro si spuneti-i copilului numele a ceca oe este in imagine. Laudagit pentra orice raspuns pozitiv 51 incurajati-l si intoarcé celelake imagin’ pentru a vedea ce esie pe ele. Repetati accastd activitate de mai multe ori. Lasagi si continue singur, eu conditia sé fie ined intereset entra mai mult interes, pot fi inlocuite imaginile. Alegeti imagini simple, colorate, cu pufine detalii, Spunej-i numele fiecdrei poze tnainte de a o intoarce pe dos. Folositi numai cfteva imagini odat& penta a evita confuzia copiluli Aceasté activitate dezvolia erceptia conceptului a intoarce coordonarea ochi - mand: abilitatea de a face asociattt: imbogatirea vocabularat Independent: increderea tn sine.0 ani - Saptdmana 52 induntru si afara Punefi cinci obieste, ca de exemplu, un cub, o ceased, o lingurd, un animal plastic si 0 jucdrie preferaté in fata cepilului, Denummiti obiectele unul bebelugul sé le ia in mand gi si le atingd pe fiecare inainte de ale intr-o cutie de pantofi Luafi cubul din cutie si dagi--1 in mand copilului, Spuneti-i c& agi luat afar cubul din cutie. Accentuafi cuvntal ,afaré“, Explicatii si pun cabul inapot induntru in cutie. Subliniaji cuvantul ,induntru Repetati acclasi procedew pentru ceased, lingurd, animal gi jucdiie Dupa ce toate obiectele au fost puse inapoi in cutie, incurajati copilul si gscased cubul in cutie gi s& vie dea fn mand. Dacd nu infelege, luafi cubul si daj-i-tin mind bebelusului in timp ce spuneti cuvantul cub", Spuneti-i cd afi hat afard cubul din cutie. Nu uitafi s folositi cuvantul .afara. Rugat+-| s& spuna cuvaéntul cub" daca poate. Apoi explicafi-i s& puna la loc cubul in cutie. Apoi, spunetii sa ia ceasca afard din cutie si sa v-0 dea. (Dati o singura comands o dats, pentr a evita confuzia, Pot fi date dowd comenzi numai atunci cind copilul devine sigur pe el in aceasta activitate) Coutinuati sé-l incurajati s& ia umul dintre obiccte afaré din cutie, denumiti- si apoi explicafci sé-l pund inapoi fa cutie, Accontuali cuvintele ia” si ,afaré gi Hudati-l pentra orice réspuns poziti Aceasid activitate dezvolta # limbajul pentru denumirea obiectelor + accentuarea simtului pipsitul + coordenarea achi - mind, «© perceptia concepielor ,indunins" yi afer"; + independenta; + ncrederea in sine, PARTEA a II-a De Ia un an fa doi ani Introducere Copilul de un an incope s& dea semne de independent’, dar are ined mula revoie de supraveghere si de indrumare, Este important s& prindesi momentul potrivit al introducerti activitafilor sugerate pentru a1 stimula, Nu este recomandats planificarea nei ore exacte in flecare zi pentru 0 anume activitate, deoerece copitul ‘mic mu are ined simpul timpului, chiar daca i se menfine o schema general de program vilnic, S-ar putea s& perceap& acest fapt ca pe 0 rigiditate, care si conducé Ia un ccomportament negativ. fncercati si va infelegeti copitul, observand tipicul comportamentului sau cotidian. Refineti cind pare s& caute ceva de facut, S-ar putea si fie dimineata devreme sau dupa un mic somn de dupa-amiaza, Depinde cand are chef si facd cova aparte. Este important de stiut c&un copil la aceasta varsté are o putere foarte scurta de concentrare si s-at putea si nu fic capabil si termine 0 activitate dintre cele ‘sugerate fntr-un anumit interval de timp. Aceste activitati trebuie repetate pentru o stimulare suplimentard in diferte momente de-a Tungul unei perioade de timp mai Jungate, Copilul igi va dezvolta increderea in sine si independenja pe masurd ce Jncepe s& perceap mediv apropiat I. Crfile cu imagini mari, viu colorate si cu pufine detalii atrag copilul de aceasti virsta. Copilul va fi inedntat sa i se citeased povesti mereu, chiar daca mu poate sta prea mult timp concentrat pentru a termina 0 carte. Cintecele, rimele si ritmurile 1 vor captiva, Continuafi si le repetati des, gi copilul te va recita din memorie pe cele preferate. Copilul de accasté virsté esto curios gi va fi imedit gata si exploreze medi! {nconjuritor pipiind, bagindu-si ndsucul, sconmonind, trigind, impingnd, privind iscoditor si bitind ritmul. Va adora si stivuiasca si s& care obiecte, sA umple si sé goleasea cuti,sticle sau flacoane, s4 puna si si scoata capace de la diverse recipients Copilal de un an este foarte ocupat, Este mult mai constient de sine insusi. Va dovedi mult mai multé afecfiune si isi va exprima dorintele prin gesturi, Treptat, va {ncepe s& comunice prin cuvinte cu un vocabular limitat. Cu et comunicati mai mult ou el prin conversafe, citi, folosind dramatizarea si punerea in seen, eu atft mai bine va fi pentru el mai departe, Acestea vi vor fi de folos sii induces increderea in sine si siguranja care il vor ajuta si fic atras spre invittard, Noti: Autorul gi editura care publied mu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provecate de utilizarea gresita a materilelor sau a recomandisilor. In activititile cu copiti, materalele trebuie alese cu grj& pentru a nu periclta sindtatea gi siguranfa copilului; supravegherea din partea adultului este esentialé, 33Un an - Séptamana 1 ycul fetei si al capului Atingeli capul copilului cu mina si msingéiati-l Sa EB ‘RAL spre stinga capului si peste cap, spre crestet. apoi in jos, spre dreapta capului, $i din wou spre git. fi va da simfiméntul conturului capului siu, », & Spunef-i copiului c& [ati mangéiat in jurul capului ® Desenati un cere mare sau un oval pe 0 foaie alba de hare si spunsfii copilului cd desenafi imaginea capului Siu. Atingeti incet ochiul sau sting si spuneti+i cd i veyidesena ochivl. Desenati ochiul stang Ja Tocut lui pe fafa deja comturatd. Atingeti ocbiul drept copilul 1 repetati accleasi etape. Atingetii nasul, denuritit gi reprezentati pe ra de pe hartie. Atingeti-i gura apoi si numiti-o in timp ee o desenati, Desenayi-i-0 mibitoare, Spunetiri c& afi desenat o fata fericita, Apel atingeti si desenati urecki ing si dreaptd, vorbind despre ele in timp i. Pentra a objine un desen mal realist, adéugai si par. Daca pare in contimare interesat, Iuagi-i degetul aratitor si miscagi fp jurul vaturului capului desenat.Atingeft ochiul sting descnat, apoi pe cel dept, nusmindule misurd ce le atingeti. Atingeti $i numipi nasul, Apoi gura zémbitoare, in timp ce ‘eiafi mina de la stinga la dreapta ‘pe zimbetul descnat, Atingefi apoi urechile angi si dreapta, in timp ce le denumifi, Aritafi spre parul desenat si atingest pairut silulu in timp ce spuneti cuvéntul .pae" : Repetati aceastl activitate in timpul siptiménii. in plus, aritati spre fejcle “ot din familie, ca spre cele gasite in carti si reviste si recunoasteti parle capului = fiecase dati cAnd vorbiti cu copilul despre ele. Liudafi-l pentru orice raspuns orect. Alvi data, utilizati nastari mari, mosorele, bucati de fet, fot rupte de hartic au orice poate Ii folosit penta a marca ceva, Marcajsle webuie si fic pentru copil sor de lnat si de finut, Nu lasagi copilul singur ou obiecte care pot f inghiite! LUtilizati imaginea desenati a fejei sau o altd fati mare si explicati-i copitulul a pund un marcaj pe ut ocki. Nu este recomandabil si uilizati cuvintele .stang” si drept", Dec, Lisafi copilul si pund marcajul pe oricar ochi. Apoi spuneti- s& punt sarcajul pe cellalt och, Repetati procedeul pentru nas, gurd, urechi si par. Ajutati ilul, daca este nevoie, gi mu uitati si-! Ldudati de ori de multe or, ‘Altd actvitate care poate fi realizaté pentru fixarea in memorie a pArtilor fej const fn lipirea unci imagini a unei feje mari pe carton sau pe hértic de constrat. srunei cand lpicid] $2 uscat, tall fata tn dowd bucai (stinga si dreapta). Spunati- cpilului si refacd fata din cole doua pti Tn timpul siptamanii, repotati aceste activitati cu copilul, in special atunci 1g pate st aiba nevoie de damneevoastd, In imp ce facet gospodare, pute omiunica cv copilul cerandu+i s& arate spre oricare dire parfile corpulul. Ajutati $1 Corectatirl politicos, dac& este nevoie, sit ital sal laudayi $4 Aceastd activitate dezvolta simpul pipsttudu; ‘coordonarea ochi - mars susuringa de a face asociatil capacitatea de a asculta; limbgjul; capactiatea de a urmdtri comencile Increderea tn sine; constientizarea nesiunilor ,stang" $f ,drept". Un an - Saptamana 2 Mosoarele BH Alegeti diferite mosoaie si lasafi-! pe copil sé le studieze. Daca nu pare atras, ‘ncurajajil sa se uite Ia ele, s& le pipaie, si fe dea de-a dura, si le impingd, s& le loveased sau s@ Je stivuiascd si si le clocdncascé de podca, Va fi nevoie sii anita ccum, dar lisatil neaparat si se joaco si sé le cercsteze inainte do a incope activitatea, ‘Alti dati, incurajai- sf v aducé doud mosoare deodati gi s& bata ritmul 1-2, 1-2. Céntafi cuvintele ,.unu-doi, unu-doi, in timp ce batefi din palme impreuni cu copilul, Stati in picioace si Batti din picioare pe podea fn ritmul 1-2, 1-2. Incuraayi copilul sa bat& din mosoare, in timp ce durmeavoastra bateti din palme seu din picioare. Copilul poate lasa mosoarele pe jos si poate copia actiumile dumneavoasta. Daca se intémpla astfe, asatiel! La un moment dat, in timpul siptimanii ardtatii cum si stivuiascé mosoarele fn seturi de cite dows. Daca face mai mult de doua stive in set sugerafii cu tact si ie fac’ gi pe ale lui ca ale dumneavoastré. Totusi, daca insist s& stivuiased in stfu Ini, lisatil sé fac cum vrea gi incoreati mai tira &-! convingefi si se rizgandeascd ‘Va putetidistra grozav impreund cu copill dand de-a dura un mosor iainte si poi de la nul la altul, Copilul poate fi, de asemenea, interesat si lege cu sfoara rmosoarele. Pot fi legate cu sfoara sau fir de lan. Un curatator de pipe poate 6 rasucit pentru a face un ac. Introduceti sfoara sau léna prin ochiul acului si asiguragi primut ‘mosor pentru copil cu un nod mare san o bucaté de banda adecivé. Aritati-i copilului cum s& ingire mosoarele si incurajaji-] si inoerce independent, Ajutagi-l ori de cate oni este necesar. Amintii vl 22-1 lsudati pentru orice sctiume positvat 58Aceasid activitate decvoitd: © explorarea libera; riimal si constentizarea modelubut 1-2; © congttentizarea nosiunl de set de dowd * coordonarea ochi-ménd: independent Un an - Sptdmana 3 Ta de jos! Faceti ost de cdteva obiecte ca, 0 ceased, un cub, un mosor, un cleste de nate, © lingura si 0 punga mare de hartie si puncti-le intrun sir. Numiti fecare obiect si explicat-i i-1 puna in puna. Spunet-i sé goleasc& punga i s& repete procedeul ‘Alté datd, puneti aceste obiecte in diferite locuri din camera in raza vizualé a copilului, Numi unul dintre obiccte si rugat-! si-] pana fntr-o pungd. Ajutati- daca ste nevoie Incurajatl sf gaseasca alt obiect si sal pund in fungi, Continuati cu acest procedeu, pana cénd toate obiectele au fost localizate si puse apoi in punga Facefi aceasta in bucdtarie sau in alti camera unde puteti si faceft treaba sis inderanati copitul sé tuereze singur in acest timp, Alegeti obiecte care fi sunt familiare, cum ar fi un animal de plus, 0 minge nici, o tobé, o carte mica etc. Numiti-i copilului ficcare obiect si apoi explicafi-i sf le pund in pungé, uml o dati, pe misuré ce dumneavoastré le numiti, Incercati si le punefifntr-un sir gi numifi-le de la stange la dreapta, Urmitoarea activitate va fi desfigurata sub supraveghere foarte atentd, Este important pentru perceptia detaliului si pentru coordonarea ochi - mani. Aranjati, {intra rand, un strugure, un nasture, un fir de land, o agrafa de haiie si 0 cheie si explicafi-i copilului sa ia doar céte unul dintre obizcte o data, de la stinga la dreapta, fn ordinca in care le spuneti pe nume. Trebuie puse intr-o cutie mica, pe misurd ce copilul le ia de jos. Nu este necesar si folositi cunintelc stinga si dreapta nici la accasta varstd, important este consticntizarca nofiunilor ,stinga“ si .dreapta" Repetai aceasta activitate numai cu supraveghere alent pentru a preveni pericolul Inghiyiii sau asfixierii cu aceste obiecte mici Aceasté activitate dezvolta + constientizarea nofiunilor de stdnga sé dreapta si antrenarea ochiultd; capacitatea de a asculta; capacitatea de a indeplini comenzile; imbogatirea vocabularulut constientizarea notiunilor in" si ,afard", precum in pungai sau in cutie, 36 Un an - Saptamana 4 Vase si capace Potriviti un borcan de plastic si ua capac, 0 ‘igaie cu un capac pe masura, o cutie de pantofi cu capac si alte obiecte cu capace potrvite, Fit sigur el ‘ch aveste capace vor fi ugor de scos gi de pus pentru copil. Daci cerinta este prea dificil, copilul se va => simi frastrat gi se va plictsi eo ‘Cind materialele au fost potrivite, arita copitului trei dintre ele si lisaji-l si scoata st s& puna la loc capacele. Copitul va avea poate nevoie de ajutor si Je pond corect pe cutille si vasele potrivite, dar lasazii privilegiul si fncerce si s& greseascd. In orice caz, ajutati-l de cite ori este nevoie pentru a mut frustra Schimbati tipul de vase in timpul sAptamanii si incercati si-1 lisa uereze singur oricdt de mult este posibil. Folesiti maximum trei recipiente o dati. Prea multe ‘vase $i cutiiutlizate deodaté vor duce la confuzia copilului. Folositi cuvintele ,pe* $1 “de pe", intimp ce capacele sunt puse ,pe" si scoase .de pe” abiectee folosite. ‘in timpul saptimanii, concentraji atentia copilului pe ale lucruri care au capace, Pot fi in dormitor, in bucdrie, in baie sau in alte Tocuri, Va vor ajuta st extindeti perceptia copilulvi pentru ucrurile din imediata lui apropiere. Aceastd activitate dezvoita «© capacitazea de a rezotva probleme prin cercetare liberd «© percepfia nottunttor pe $1 de pe © conshtentizarea potriviri capacelor © simul papal Un an - Saptamana 5 Sa ne jucdm cu mingea! Facefi rost de o minge dintr-un ciorap, ou toate od si o minge din cauciue ar suficientd pentra aceasté actvitate. Ar trebui s& aiba un diametra de 15 cm. Aceasta rmirime este recomandati pentru ca s& poata fi tinuta usor de copil cu ambele mini Mingea confectionaté in ciorap ests mai usor de tinut si de eontrolat pentra el Stai jos impreuni cu copilul pe o suprafatd netedi, fird covor, si dati dee dura mingea pe o distanti mic&, pan Ja el. Observati daca este atent si urmareste thingea sau fnceared s2 0 opreascd. Vorbifi- si incurajagi-l sa prinda mingea, in timp ce este rostogolit® spre el Continuati pana se plictiseste. Repetaji activitatea des pentru ai dezvolta abilizatea de a urmasi si primi mingea, Laudatil de cite ort reuseste 37data ce s-a familiarizat cu urmérirea si primirea mingii, incurajatil <4 0 cstogoleasca inapoi spre durmeavoastra, Este nevoie de mult exerctiu pentra a reusi fie timisa drept sau rostogolt. Pentru al ajuta, puneti cai de fiecare parte a frunului mingii sau folosti cubuleje, o maturd sau un somoiog cu coada pentru sters, a delimitare, Mai intdi, tncurajaticl si-si foloscascd ambele maini pentru a da de-a fura mingea. Treptat, copilul isi va deavolta indeminarea si va fi in stare si estegoleascd mingea cu sucees ou o singura man’. Se poate confectiona un tunel dintr-o cutie de carton ondulat decupandui 0 jeschizituri pe fefele opuse ale cutiei. Pot fi utiizate ca tunel pe sub care sa fie + aArita citeva fori, daca exist flor in preajma. Copilul va fi Hist s8 pipiie « minne flonile, dari se va spune, de asemenca, si na rap& florile fara sk csark » erage atenia 8 atat copaci, ct si iarba, qi florile au frunze ver2t get neon lo nde est vizibil panna Luafi un bat si sipal! putin aypl gi pe ol St sape dacvca, incurajatil si piplie pamntal sspuneti! abi, $tarba, si florile tries Sn pam. Rrataped radaeinle nor plante. Lasafil s8 piptie rldicinile gi si observe Je Jor Spunetvi ed ridcinile absorb apa si minerale pentru copact, iar i fon = 1 jut erased, ir tot ele susfn plantele im pnt. jutail sf infeleag ost sali, edt $1 iarba, si florile sunt fine vii Loli de jos © plat si spunefi ca piatra mu esto vie, De asemenca, spare: smntol (colui) ajutd finfele 4 cteascd, dar piatra mu este 0 fimyd vie’ Na vt eptati ca el sa injeleaga toate acestea. fncorcafi si-| ajutati doar s& perceapa mediul srinrdtor Aceasta il va stimula sh gindeascé, Put simparfi aceasthactivitte§ “Teuton despre c&te ceva nou in fiecare 2i cAnd iesii Ia plimbare sau pute mibina dou Lucruri despre care puteti povest. “ANd data, in impul sAptimini, risfoi si citi dintr-o carte despre copact, a si flor. Igi poate aduce aminte copilul ceva ce ati vazut, pipait sau despre care afi seutat afara? Recunoste gi igi atminteste culoarea verde? Gbeorvas. pisrile de-afard, Fieste, copilul nu va fi in stare sie pipe; totus, sei gsi o pand $1 putes lisa si o pipe, Diseutali despre past si spunetit ct a sr eestlon, Explicai unde triesc si descrie-le cuburile, wile, obicsiuile $i fal cut se mised, Discusia va depinde de interesul copiul ‘Continsatidiseuia despre lucrurile de-afar& numai daca pare receptiv. Arita ce soarsle galben, spre cerul albasira gi spre norit abi, Avefl grit si nu priesce i go aweot, Trebuie a4 ste od gi poate strica och, Noaptea putei discuta despre na a atele. Nu va agteptai sh devind o autoritate in legaturé eu ceea ce se Bises win La aceasta varst,aceste discufii an dreptscop perceptia mediului, iar copit sunt sriogi fn legatara cu ceza ce ii incorjoard, “Aceastd activitate dezvolt: ‘© perceptia lumi de afard. iperceptia cuiorilor verde, gatben, albastru si alb ‘mbogatirea vocabularulut Imbundtatirea simpului ppl; viwrinta de a asocia ceea ce se gases afard cx ceea ce a wazut tn carte Un an - Saptémana 10 Ce se miscd? Facet rost de un animal din plu, 0 cbase8 din plastic i o minge sau tei mucruri asemundtoare. Numifi fiecare obiect in parte, Logi o sfoars sau un fir de Kn ra jana Recdruia cnt cele tei obiecte, lasind aproximati cincizec de centimetr 2 liberi. Acoperiti cele tei obicete ou 0 ofp, o pituri sau un prosop mare, dar Visa sforile 1a vedere : “Trageti de sfoara care este legati de animalul de plus si ragali copiul si nite, Verificagi ca nu vede obiectele care sunt acoperite. Rugati-l ‘si mumeasca obiectul ‘ate se miged, Spunef-i s se ute a forma cbiectului acoperit care se mised. Daci are greutati s& ghiceasca obiectul, descoperit- si identifcati- inci o dati. Acoperit Shimalul de plus din nou si repetap procedeul, Contimuati pnd cAnd copilal devine Sigur pe denumirea animalutui de plus care se mised, Continuafi pind cind poate recmnoaste repede toate cele tei obicets atunci cind se misc “Jucepjocal atta timp oft copial pace sf fie interest. Vara jcul alt dats schimband obiectele si misednd de sfoari ,erpuit” atunci c&nd trageyi de una o data Este important s& lucrafi numai cu patine obiecte o data. Prea multe obiecte pot stimula exeesiv copill i pot provoea canfizit Tncurgjati copiul si munceasca independent acopering obicctele i trgind de o singurd sfoard o data. Copilul va fi incdntat s4 priveased obicctele migedndu-se. Isi va da seama c& se miged din cauza lui si va gisi o& este foarte nostim si acopere biectele complet, Aceasta il va incuraja s& rezolve problema pentru a duce la bun sflrgit tema. Na uitaii s& repetati unele inte activitile din siptaménile anteicare, ix special pe acelea caze par difcile pentra copil prima data. Copiii se distreazA st au nevoie de repetifie Aceasté activate dezvoli + tnteractiunea de lmbay; diseriminarea vicual ‘coordonarea ocht - ri independenta: capacitatea de a rezotva probleme, Un an - Sdptamana 11 Ce miroase? Facefi rost de vane, pujina cafta rece gi nist sue de mere. Tusnafi putin din fiecare pe bucétele separate de Vata, ArStaji-i copilului vasul original pent ecare lichid. Lasage- s8 le adolmece 5i si le miroasé pe ficcare in parte, Denamaitile, dar na ‘vd asteptati ca el si-si aminteasc& numele lor, i Lisafi-l s& miroasd vanilia $i rugati-l si va arate corect vasul original. Daci regeste, sail si miroasl ficare lihid din nou si identifica iar flecare vas Continuati sa repetati aceasti activtate pand cind copilal reuseste sau se plictiseste. [Lauda] pentru orice rispuns pozitiv! ‘ALG dats, utilizaji sue de portocale, suc de rosii si ojet i repstati provedeul ot fi introduse $i alte lichide sau mirodenit atunci cénd il simpiti cf este gata si riroasi lucrari noi - 68Este momentul potrvit sii spunela cA unele lucruri ne pot rani dae le irosim prea de aproape. Subliniai-i c& oamenii mari fi vor spune intotdeauna c+ ea ers rar peril I se va spune cna trebuie s& miroasd niciodaté dintro stick wu dintr-un vas Prd ai se da voie, pentru c& poate fi primejdios, : i ‘Cand lucrafi in bucdtirie, incurajati-l sa miroasé diferite mancarari pe care ie ci, Ajutatel si distinga mirosurileobigmuite de paine coapt, prjiurt sau farsecunh Tosal peytelui este specific, si coplul mu va avea difteultap. st reeunoascd. Unit spi sunt cuiost in legura cu mirosuile de mirodeni, im special de scorioar8. Cu spraveghee, cpilul poate adulmeca si murosi multe arome sau mirodeni Parfimurile, lofiunile, after shave-ul, deodosantul, pudra si sapunul at srosuri eare Tl pot atrage pe copil, Ajutatl si-si dea seama c& unelé Iucruri miros vamos, altel urat, Discutai despre mas si despre locul unde se afld, Ajutati! sé roeapa faptul cf nasul este folosit la rexpiat si mrosit. Copiful se poste distra candand accast& mic rima: ‘Nas mic, nésuo, poti s& mirasi ‘Nigte trandafiri frumosi?” Aceasti activiiate dezvolta: ‘+ percepfia simulut mirosult; © abilitatea de a potrivi i asocia diferite mirasur ‘© explorarea liberd a mirosurilor nepericuloase © Constientzarea pericolului pe care tl reprezintd amumite mirosur; © ccongtientizare mai bund at existengel nasului sia rolului sau; + imbogatirea vocabularulu Un an - Saptamana 12 La pescuit Facefi rost de o conserva de cafea cu capac de plastic. Legati co sfoara lung de 25 de om de un clezte de rufe. Decupati o gaurd in Capacil de plastic, cova mai mare decét clestele de rufe. Punett ccapacul la conserva. Coborafi clestele de rufe ategat prin gaura din capacul de plastic si inet de sfoarS. Dafi+ in mina copilu sfoara ou cletele Tegat si spune{i s& traga sfoara i sirdice clestele prin gaurd Laat? sa rezolve problema. Daci are greutai,ajutafi-l! Nu uitagi sit Haudagi pentru cf a incercat! Clestcle poate fi inlocuit cu diferite obiecte de mArime aseminatoare, care pot fi ridicate prin gauri in acelasi mod. Dacd anumite obiecte sunt prea mari pentr: gaura existent, poate fi utilizat ‘un capac difert, Copilul poate fi incurajat sf lucreze independent Pentru a face activitatea mai atrigitoare, puteti si-i spuneti copilului si-gi ‘nchipuie c& obiectul esto un peste in mare. In timp oe copilul ,pescuieste", s-ar putea I distreze si scandeze urmétoarea rim: Poste, pestigor, in mare ext. Vino sus s& mu privesti™ Aceastd activitate dezvoltd: + coordonarea ochi-mand; © usurinja de a rezolva o problema; © constienticarea diferitelor materiale wtilizate pentru , pestis © constientisarea cuvintelor care rimeazit effi" st, privesti” Un an - Saptamana 13 Poti sii te imbraci singur? Gésifio cutie la alimemtara sau la supermagazin care si fie mai inalti decdt copitul. Utiizai un cust aseuft sau o lam de ras si deoupati- una dite lature mar fntindeyi copilul pe bucata de carton si trasaf-i conturul cu un creion cerat, cum afi facut In Séptimina 7. Din motive de siguranfi, luaji cartomul de Langa copil atunci ind folosifi cuttera! cau cufitul pentru ai decupa conturul. Tinefi ména copitului si ttilzafi un oreion sau o caricea pentru a desena ochii, nasul si 0 gura zmbitoare, Copitul va simfi cd desemal are miscare. Lauda pentru ci v-a ajutat! Invitat-l si depumeascd pirtile fe! Folosifi o cimasa veche sau o bucaté de material din care tiayi o hain mai mare decat contural cartonului. Nu este nevoie de mineci sau nasturi, Ajutati copilul sé puna haina pe silueta din carton, Apoi ajutati- si scoaté haina de pe figura din carton, Lisaficl si imbrace gi s& dezbrace manechinul singur. Totusi, fifi gata sil ajutati pentru a evita frostrarea. ‘AILS data, dati-i copilului o perecke de sosete mari, manusi cu un deget si 0 cdciulé, Explieatii unde se poarté fiecare obiect de imbriciminte, Spunetii cd Sosetele se poarté pentnt a proteja si a fine cald Ta picioare, Manusile sunt parte Srunci cand este frig, pentru a ne ine cald la mini, Cdciula este, de asemenca, purtati pentru a fine eald la cap. Imibratiati copiul si spuneti-l: ,.Te iubese,.(rumele eopilului)"™. Observati. ‘Va copiaza gestul imbratisénd gi el manechinul de carton? Sérutatl si spunet inca o data, Te iubese, ... (numele copilului)!". Observati rispunsul. Copilul va devent mai constient de dragostea si afectiunea pentni ceilalti. Dragostea si afeciumea sunt ‘nocesare pentru conturarea eului copilului i pentra inerederea fn sine. Copitu poate fi lisat sé lucreze singur cu figura de carton. De fapt, poate 8 it va veni ideea sa-i dea un mume. Pot fi recapitulate si parile corpului “Aceastd activitate dezvolt ‘© congtientizarea formei corpulul; ‘© constienttzarea partilor corpulul; 65© interactiunea de limba} 2 Capacitatoa de a rezotva probleme legate de imbrdcarea $i deshracarea ‘manechinultis «© constientizarea wilitayti hainelor: = constientizarea déruiril afectiunii sale celorlati. Un an - Saptamana 14 Explorand in pamant, nisip sau orez ‘Aceasth activitate poate fi controtata gi daca este desfaguraté in casi, dar poate fr realiats mai pede aferd, Daca aceastsacivtate este desfaguratsh nun, facet, fot de un castron pentru splat vase si umpleti- pe jumtate cu plmént, nisip St ros desta perdea veche de baie sub castron pentru @ recupera orice se plerde aoe aretg sctivtate poste fi desfuraté intro eatie cu nsip sau into zon irk iarba Utitizati pentru aceasta activitate un bot pentru mixer sau o giletuss c8 Tiss « Tingura mare de lemn, sav o lopicd si vase de dimensiuni ptrvite, de plat, fa esti pentru msurare. Lisafi copilul si pipdie réméntul, nisipul sa orezul $i Sheurvatil sf le ia de jos si sé Te punt pe urmi inapoi. Lisa sk explorers DS jamin nisipol sau orezl, dar asiguraf-vlc& mu Je manc sau aruness FOEAY 158 Ea ’spund cum sunt 1a pipait plmantul, nisipul sax orezul, Dac nu Vs raspunde, YRSRaH cu ef despre ce simte atunci cdnd foloseste unul dine cle. Penira Secaet re acestel activi, pot fi folosite toate cele tei fell de materiale ie ‘ocazii diferite, Ter secu, erdtati-i copitului cum si umple vasele folosindu-si méinile vingura sau Topétia. Aoi arltai-i cum si fe goleast si s@ inceapa din 1° Ajutati-l crea sama cl este nevoie de mai multe mini, linguri sau Topitele pline pent & ‘umple un vas. : eS oar se joack cu norot,nisip sau oréz, lsat in pace. indeménaea de @ umple si goli vasele va fi incurajatl alt dati. 7 orf folosite si Bosbe mari in aceasté activitae. in acest fel, eopiul le poate uma saw sulege in pumni sau pe fiecare in parte pentru a le pune in vas. Este © activitate buna pentru prescolarii mai mari. ‘Aceastd activitate dezvolti: © simul pipaitului: © coordonarea ochi-mdnd: + Conutientizarea diferitelor marimi de vase, bx special mart si ici + explorarea liber ‘bilitatea de asociere care poate fi wiilizatd pentru a umple vase: interactiunea de limba. 66 Un an - Saptamana 15 casa mea cea nou’ Faceti rost de o cutie <> mare de lao mobi sau un aparat, potriviti pentru a face din ca 0 casa de carton, Desenati si decupati o ugi destul de mare, prin care copial poste intra $i Epugor, Dac vets desehiden van pedo inchide, sai partez stinga a usit desenate netiiand Poate. consult un miner pentru deschis use dion mosor fixat cu un belf lung si o pili care sb se er ee ttinncor gi canan, Dac mo, covupah o gaurd rotund pun mal mae Totat dopetul copilulu,astel ineét gaura sd fe un inlocuitor de clang. Felosti band ae erator ip pe deasopra oicator mar aspe cre pot 2gara, sent decupatr dou’ sau mai multe ferestre si Tncurajajtcopiul si va ajutes& decerat casa peafard ou carioc Tnvitati-] sd se migte in casa lui cea nous. O data ce s-a familiarizat cu casuja tai, ce va distra intrand si iopind afar& din ea, Poate fi invjat si spund: .La revedere de ficcare dati cind iese din casi. Poate incepe 'sA care obiecte inapoi si inainte in Casula cee nou, deoarece copilt de aceasta varsta se disteazd grozav cirand cbiecte intr-o parte in alta, Dac& oboseste, poate chiar s& atipeascd in casa. recon octitte desta: + imteraciunea de limba coordonarea motorie find si groslerd: perceptia nottunilor fara st .fuduntrul" casei de carton Figura encima poses percephia nottunilor ,,deschis wTachis" Un an - Saptamana 16 fn ritm de muzica Faceti rost de 0 cutie goala de fina de ovaz sau de 0 conserva de cafea si panei capacal pent 2 v& inchipai 0 asa-zisd tobi. Dai copilululo lingur de eran au un bat gi indemnati-l sf bata toba, Lasaf-l si batd pind se plictiseste "Als dati, cAntafi sau scandaji .Rum, tum, tura, bate toba, buml". Repetatt scandarea, pand ond copilul reuseste s& repete cosa ce spunefi. Accasth scandare ii induce pevcepfia a tei timpi 1-2-3, 1-2-3, dar felosifio vreme scandarea in rtm in focal rumerelor, Apoi folositi asa-zisa toba si batei in rita! ,.Rum, tum, tum!” 61pune si batd toba in timp ce seandafi. Copiltl poate spune rina in timp 6 vated ca bata ritmul la tobi, LAsati-l si continne cata wren este receptiv ‘Nai tarciu, tn timpul sptdmanil, putefi pune clteva pletrcsle intro cutie de rastic sou de metal inchisa ca, de exempi, de la o conservl micd de cafea sau de la vaiturd, Lisa copilul 54 scare, s& agite cutia sis asculte noul sane, fo ti $e maial sovtura. pitrelele din cute, putefi bate ritmol 1-2-3 din ayarisa bd Serva reactia copitului, Vieatoba sas continad si scutre pietricelele? Dac insists ia joba, schimbai ,jnstrumentele® si bateiritmal 1-2-3 eu pietrcelele Orice reach Copiului va anita ck a perceput diferenja dime cele dou’ sunete ‘otf banute si doua lingori de lemn una de alta pentru a produce wn ,2gemot vese pe asemenea, pot fi batute sau frecat> inainte si inapot unul de altul dowd euburi din gmn pentru a seoate diferite sunete. Un mémunchi de chei pe wn inel scoats Yn SMnchet inferesant atunci cdnd este scutura. Copilul st poats amuza gi pundnd boabe create inir-un vas inchis pentru a produce alte sunete, Toate aceste materiale pot floste pentru a sublinia modelul sitmic in doi timpi 1-2, ca si pe cel inci mpi 23, Aceasté activitate dezvol « discriminarea auditiv: + percepiia modelelor ritmice diferite; + coordonarea ochi - mana: + interactiunea de timbe); + independents; + explorarea liberd. Un an - Saptémana 17 8 cercetém apa! Face rost de un burete, 0 carpi de spalat, un tampon de vats, un prosop de hirte, 0 bucatt de tel sau altcova ce abscazbe apa. Folosifi un castron marc de alat vase, o clita de plastic sau ceva atemtor, umplute pe jumitate cu ap Sa epi st i si_s® pipe buretle, Scufindag marginea buttcul in pd sf JSS septtele sé ebsourba apa pana la saturare, Lasajel inci o dati s& sink buretele, Cop) cagoven! congtient de schimbarca la pipait si greutate si va simi umiditatea provocata de apa. Stoarceti buretele gi lésaticopilul sé se jonce su buretele sist se baldceased cu lin mini in apa. Inourajail s& asculte clipoeitol apei cind se joac cu ea ia ofa bai da o cpa de splat uscata i spunetsB.o pun in pa din ‘ada. fntrebati- cum simte cérpa la pipSit, Dack mu rispunde in nici un fe, discutat fspre fap cl este ud gi explieat cd en abscarbe apa pe cate 0 poate tine, sind © shat grea, Tineji cérpa gi lisati-l si observe cum curge apa din cérpa, ‘Punefi un vas mic, transparent, cu apa in shiuveta din bucétarie, Adiugafi putin colorant alimentar in apa. Copilul se poate disra alegnd ealoarea pe care <8 © PAsif. Tdentiticafi culoarea aleasa dup’ nume. incurajati copilul s4 pipaie tamponul 68 de vata, fn acest moment, putefi spune: ,Aceasta este vali uscath usoara™. Lisall copilul 58 find gi s& pipaie vata, Explicaf- si scufunde lent vata tn apa colorata Copilul va gsi c& © delicios sa vada cum vata alba isi schimbi culoarca. Mainile copilului pots incerce si stoarca vata. Poate observa cd vata isi mires dimensiones (Ge rfl). fi putefiatrage atentia spundnd: ,Privete, vata (numele enlori) este ud $i $a facut mai mare". Copilul se va distra repetind aceasta activate. Repetati acecast Sativitate cu um prosop de hati, dar Tncurajati-l si aleagi un colorant alimentar de culoare diferits ‘All dat, daici o bucata de felind gi Tncurajaiel sé o miroasa, <8 o pipaie si st o guste. Lovifi felina de o parte a chiuvetei pentra a scoate un sunet. Batetirtmul 1-2 Sau 12-3 de mai multe ori pentru a menfine atenfia copifului. Puneji un vas transparent cu api in fafa copilului si lisa s&aleaga culoarea pe cares o adauge in Spi. Incereafi sf evita galbenul, pentru ca este prea pal, nefind vizibil. Punei bucata Ge felind in apa colorata si, din cnd in c&nd, lisati copilul s& observe cum absoarbe apa si isi schimba culoarea. “Aceastd actvieate dezvolt ‘© conytientizarea simpulué pipitulu coordonarea ochi - mand; explorarea liberd: fo percepjie mai bund a diferitelor calor: perceptia nofiunilor de umiditate, greutate, absorbs; ‘spiritul de observatie. Un an - Saptamana 18 {nauntru, prin despicdtura sau prin gaurd Faceti rost de cel pugin cinci chei de aproximativ acceasi marime,Decupafi o fanté ins-o cutie de plastic sau un capac do la 0 conserva de cafte, Despicstura eE tuebuie si fic destal de mare pentru a CO pats ping chee rin etc 8 7 pune rezistenté. Puneti capacul ta catie si incurajati copilul si ia o cheie de jos gi s# o impinga prin despicdrura din Capactl catiei. Cheia va scoate un sunet daci utilizaji o conserva de cafea din metal ‘Aecentuaji sunctul pe care il face cheia atunci cind loveste fundul cutisi. Lasagil st ‘continue pand cand toate cheile au fost impinse prin fantd. Indepartati capacul, scoateti cheile si tepetati procedeul pind cdnd copilul se plictisest. Pot fi selectate si alte materiale pentru a fi introduse prin despicitura precum cercuri tBiate din tavite de polistren, nasturi, monede, sirmulife, table mict de Ia ambalaje, saibe. Aceste materiale vor face activtatee mai atrigdtoare, iar experienfa copilului se va imbowst ooAceasté actvitate desvoltt controtul motor fis apacitatea de a rezolva probleme: ‘capacitatea de a indeplini comenzile; ccoordonarea ochi = mare ‘ndependenta st norederea in sine simpulpipatub. Un an - Saptamana 19 s nostim este sa pictezi cu degetul! Loti dous Hingur de find si adingai putin api deodat pentru a obHine ¢ we subjire, Adzugall cteva picturi d= colorant alimentar. Folosit ¢ lingur $1 we pun din amestee pe o foal mare de hire oral care 2 fost bine fixat pe eet Pa” sari Protea hainele coplului cu o cimagé veshe sau folosit o babeta are inainte de a fncepe pictura cu degetul. aan ge toons wees mist degetsle si mdinile i of le fack s& aluneoe de-t nul hao’ corte, Folositi cuvdnl.alunecos" gi ured in conversa copilul. eavgjafl sé migte maiile tn sus i i jos inapoi sau imate i de J ‘mprejur. carat crt araeatorpentra a face buline pe bits lsaf-l s8 exploreze hiria x forul amesteculul preparat la inceput. Feitaf 4 desenaji dumneavoastr’. entra copi, deoarece actnitaee. smith Se timufecemigearen bed i spinal de explora = necunosouss se Shor imagiai de fire durmnenvoastré rent copil Ti poate inhba reatvitatea. Fe tnalulacestei activity, dact a fcut un model interesant din imaginayic sav piturk pe care vrei S& 0 pasa, presalica forts o nie de Maris de construit sau ae lena pe pictur, Ridicali cu gr marpinea de sus a foi de hands s Wag poi de pe hartia ceratd. Veli obfine picture imprints pe RAS ‘Laudati copilul si vice pe frigider ou bands adeaivd sau eu um maya mic. Atune! cand pictura sa sr sat 84 o pipe. Spunet-i cd apa s-a evaporat din pictur Frans canutgi mai mati de materia, amestecal 3 lingui de zahar. 12 Wagar se sare, 112 ceaged fain de porumb 512 cet dé aps. Concei la foe me pine Se vinc acted gi sroasA, LAsaf-o si se riceasel, punefio jn borcane ini $8 adaugati colorant alimentaridifrii in fecare borean. Copia se poate distra repetind aceasth actitte galt dat Nu wot a secapitulatiunele activitati predate mai demult ‘Aceastd achivitate dezvolt: ‘piritul de a explora liber nectnoscutal; creatvizatea controll motor fin: 6 constientizare mai bund a notiunilor independenta si increderea in sine sumed", ,uscat i ,alunecos” 70 Un an - S&ptimana 20 Pot s& pictez cu pensula! varie FOS bbucath mare de << hie san un ziar vechi. Lit hartia aS pe masa, pe frontul de fucru din bucitirie san pe ova fix Amestecati putin colorant alimentar cu apa si folosifi o pensula obismuits veche, de aproximativ ime caer ath Pes nop cla acta copilului cum se scurge exces de culoere pe marginea verul, Apoi expicaii cum si dea ox pensula usor pe ir Lisafil si explozeze hata cu pensula si apa coloratd. Ajutafi-| numai daca are nevoi gi léudafiel pentra orice incercare, Copilul poate lasa peasula jos dac& prefer cura Src‘ mina. Lasa cop st nploreae i si cesar Ane clad eopil ‘at gta pics pe ax, pen aia deal nib ie Pictura zilnied cu o culoare nowd poate si atragi si mai mult copilul cu sxsiin contin, 2: va observa progresul, Atunci cand copilul incepe si capete indenre, compra ust de acuarele sau temper. Colorile sunt mai vii si va f ‘Aceastd actvitate decvalt ‘© coordonarea ocht- mana 4 spiritul ce explorareliberd a necunoscutulut st rearivicaee: «© perceptia diferitelor culort Un an - Sdptimana 21 induntru si afara Faceti rost de dowd gherghefuri pentru brodat fom! mare unl mig), sau ia dat cercuri din carton sau din farfurii de carton. Corcurile trebuie si se potriveased unal in celilalt. Daci sunt diferit colorate cu carioca, vor fi mai atrégétoare pentru copil = Panefi cercul mai mic la sta — . i tanga si pe cel feces mai mare Ja dreapta, pe o suprafaté land. Luag-l elma of ata copia s ote ‘nguntrul celui mai mare, fn timp = i aria Spun. 28 os ered mal i Tnduntrul celui mai mare. Subliiag cocina Apo oa ea ma mic pune a stdnge cercului mai mare i spunefi-i copilului cf afi luat ceroul mai mic ar si spunt copia a at er sul mai mic afard din cel mare. Accentuafi cuvdntul nDesfagurati aceasti activitate de mai multe ori si incurajagi copilul si munceasca independent. Dac nu lucreaza de la stinge la dreapta, evitafi sil corectati, Totusi, de ficcare data cind desfigurati activitatea, incercafi sé lucragi de Ja stinga la dreapta. in acest mod, ii antrenati ochi si se miste progresiv dela stanga la dreapta Folositi un joc cu cercuri mati si incurajai-] si sara induntra si afara din cer. ‘Cereul poate fi, de asemenea, utilizat de copil pentru a arunca o pungé ca bilute, un ghem de land, 0 minge dintr-un ciorap sau orice obiect care nu prezinté pericol “inauntral" su, Apoi, spunetici copilului sa ia obiectele ,afard* din cere. Copilul se poate distra repcland aceasti activitatc si alte. activitifi sugerate mai inainte, Conceptele spatiale ,induntru si afar trebuie subliniate astfel inet copilul si le ‘njeleaga sensu ‘Aceasté actvitate delta + o-congtientizare a concepteior spatiaie , ttuntru $4 afar’ © constientizarea conceptelor de ,,mare” st mic © constientizarea deplasdrii progresive de la stanga Ja dreapta: coordonarea motorie grosiert coordonarea ochi - mand; ‘capacitatea de a indeplini comenzile. Un an - S’ptémana 22 Sus si jos pe sca cum este omental pwr petra A copl 8 eversze uratal gi oboratl pe set Se tepo unt sucene pore err Deck mi aes th es pu fos! tel cutii cu greutate induntru pentru stabilitate. Poti se memence, lite bose ao mm SG Tar inci pet a fae sci improviate Daca fli o tm de se puneti-le la perete. Aceasta va da iluzia scirilor reale. Accentuati cuvintele ,sus* gi row! porns i acgara loge sentcafa set concept fn timp ce copilul este incurajat s4 meargi in sus gi in jos pe scari, va fi mai inresnt ack pane omic pes su daca Seandah ini * oumae cpl) merge su, Sus (numele copitului) vine jos, jos, jos". Copilul se va distra urcind si coborand pe scari iarasi si iarasi. Cu mult exercijiu, va castiga curdnd destula incredere in el pentru a dori sé mearga mai sus ps seri, Din motive de siguranfS, sunt suficiente trei seri pentra un copil de accasti varstd, fird supraveghere. Este, de asemenea, timpul potrivit s& discutati despre pericolul reprezentat de scdri, Copilul trebuie ajutat si-si dea scama de consecintele neatentiei la urcatul si Se geavirion Treas sft te spun sm le cai pe Se. deoaree = poste mpiodes Ge ce clsvacrerece ve a0. n Aceasta octivitate dezvolta: + constlentizarea noptunifor , sus © increderea in sine; * independensa; © coordonarea motorie grosierd © capacitatea de a asculta. Un an - Sdptamana 23 Coca pentru cercetare Pentru a face 0 coca rapid’, amestecati dou& cesti de find, o jumétate de ceaged de sare si adiugnttreptat 0 ceased de apa. Adaugati putin colorant alimentar si frimantafi amestecul pand devine omogen. Poats fi adiugati ment sau alti aroma placota pentru a-l face mai imbictor. Totusi, spuneji-i copilului & aluatal nu este de Inancat. Acest amestec va putea fi pistrat mai multe aile la congelator, dack est tinut fnut-o punga de plastic inchisa Pentru al face mai stabil, amestecafi | ceased de faind, 1 linguré de ulei, 1 ‘svagel de apd, 1/2 ceased de sare, 2 linguri de sménténd $i colorant alimentar. Coaceti la foc potrivit, pnd cénd amestecul ia forma unei mingi. Fréméntagi pind cand devine neted, Acest amestec poate fi pastrat un timp nelimitat intr-o punga de plastic sau cutie inchisa, Lipiti hartie ceraté pe o suprafaya de lucra sau pe 0 masi, Poate fi utilizaté gi 0 fata de masd individaala de plastic im locul hitici cerate, pentra protectia zonei de lucru, Astfsl va fi mai ugor de ficut carat la sfargitul activi Dafi-i copilului o bucata de aluat care poate fi jinuta comod in mini, Arétag cum si preseze, & ruleze gi s& loveasca coca. Apoi lisaji- s& cerceteze aluanal pind se plictiseste acd are nevoie de ceva pentra al atrage, nulati o mic parte sub forma de rminge i turtiji-o.incearcd si vd imite?Pentra al atrage mai mult, rulatialuatul intr-un rulou hing si unig capetele forménd un cere sau o alt figuré. Discutafi cu copilal dlespre ficcare forma pe care 0 facet. fncurajati copilul si preseze, si raleze gi sd loveasca aluatul, in timp c& fi vorbiji despre ce simte Ia piptit. Rugafi- si-1 miroasd. Discutati despre mirosul aluatului. Are un miros plicut? Apot incurajafi copitul sil lovese, si-] waga, si] rleze si si-] rupa in bucdfi si lasaf-! sk continue apoi cercetarea aluatului, ‘Aceastd actvitate dezvolia * coordonarea motorie fi dezvoltarea simul pipaitulut: explorarea itberd a necunoscutib imboganirea vocabularulua pirn conversatie; creativitatea: independentaUnan - Séptamana 24 Puzzle-uri Decupati sau desenati tei imagini de 22 x 25 om in colori vi. Imaginile trebuie sa aiba foarte putine detali, Pot fi 0 casi, un copac si un fluture, Ardtati- copilulul Becare imagine si identificati-o prin nume. Lipii desenele pe un carton gros si lasati-le si se uusuce. Apoi decupati fiecare poz pe jumatate e sus in jos, co © singurd neregularitate la docupl ‘Amestecai bucafile gi puneticle pe podea sau pe masi. incurajati copilul si puni bucdjile casei impreund. Apoi, indemnafi-l si uncasca bucitile din copac si apoi din fluture. Ajutafil dacd pare a nu ingelege si discutali despre flecare desen. De exemplu, putefi sd-i spuncti: Casa este rosie, Trai ‘Aceste puzzle-uri pot fi utlizate tot timpul, Copiful va deveni mai sigur pe el pate chiar va povest despre imagine pe cr foloet spun wn code 0 Pot fi apoi decupate tei desene cu mai multe detalii dintr-o revista sau dintr-un ziar gi pot fi utilizate in acelasi fel. Aceste desene pot fi tate in doud sau in rei bucdi fiecare, Copiful va reust mai usor daca imaginile sunt mari, colorate si au puine detalii. Este recomandabit s& folosifi numai trei puzzle-uri o data. Prea multe bucafi au tendinta s ducé la confuzia copilului mic. Aceasta activitare dezvolit © consitentizarea fagtulul ed dowd sau mai mate parti aledtuiesc un tntregs © aconstientizare mat bund a culorii: ‘© imbogatirea vocabularului prin conversatie * coordonarea ocki - mand. Un an - Séptémana 25 Lasa-I s cada in sticlat Folosifio stické mare de plastic incasabils, cou o deschiziturd ingusté. pentru aceasta activitae Adunati o piatrd miei, un bat de la inghejata, un creion neascufit, un clogte de rufe sau orice object care va treoe usor prin deschizitura micd a sticlei de plastic. Putetialege un set de patra obiecte aseminitoare in locul unora diferte, Pentra 2 mari S imeresut copitutui, por fi desenate un chip sau o SSSA. floare pe sila eu 0 cesioca Incurajagi copilul si aleagi un object si si-l lase si cad prin deschizdtura, IngustAa stclei, Ajutati- daca este nevoie. “Ascultati sunetul pe care il face fiecare obiect atunci cnd cade in sticlt Exagerati sumetul, in timp ce incercafi si-l imitati, Cuvinte ca ,ping", ,sad saul .plop" vor Hl de foles pentru al face pe copil <4 asculte mai de-aproape cdnd cade fiecare obieet. ‘Atunci ciind toate obiectele au fost lasate sé cad in sticla, tntoarceti sticla ou fundal ih sus si lisafi copilul sé-si foloseasca ambele mini si s& seuture obiectele fara din sticla, Repetasi activitatea si incurajaii copilul s& manccascd independent. ‘Ajutaji-l mumal daca pare s8 abi nevoie ‘Accasti actvitate decvolt ‘coordonarea ochi - mda; ‘eapacitatea de a rezolva probleme; capacitatea de a asculta cu wt anunit ‘ncrederea in sine; cupacitatea de a indeplini comentile; interaetunea ce limba Un an - Saptamana 26 Pot sd duc o tava! Copii de aceasta varstf adord s& culeagi de pe jos bucati mici de ap, scame si Dirt gi le arate aduljlor, Incurajaficl s4 se uite pe podea dupa bucdjele pentru ale strange gi ale pune la cogul de gunci. Remarcati-i orice reusit. "Alta dati, uilizati o tava din polistren sau carton, peatru came, si puneti mai multe obiecte ugoare, incasabile pe ea, Alegeti un cub mic, un mosor, un cleste de rufe,o lingura sau cova similar, care este usor si va fi lesne de edxat pentru copi incurajati-d sf tind echilibrul tivii si si o duc pe o distanti scurti. Apoi, explicatici & aduca tava inapoi, avind gra sf mu cada de pe ca nici un obiect. Daca unul dintre obiecte cade de pe tava, exclamagi " Spunefici copilului sa ia de pe jos obicctul care cade si si-l puna pe tava. Dacd are dificultafi, fiji gnta si-lajutal, dar lisosicl independent c4t mai mult posibil Pot fi adiugate mai multe obiecte usoare pe tava, pan ce se adund o oarecare incdredturd. Laudaftl pentru cia fost capabil st care attea lueruri pe tava Alté dat, punefi o mingiusi de cauciue sau de plastic pe tava. Explicatii si umble foarte atent si s& priveascé mingea atunci cénd card tava, Observayi-i modul de a fine echilibrul tivii si dafi-i sugestii poztive pentru a mantine raingiufa pe tava. Dac totusi cade, spumefi-i copilului s4 0 pund la loc gi si incerce din nou, Amintifi-t si mearga incet, foarte atent si si priveascd mingea. Cu rabdare si indrumare, va reusi ‘Lauda fl va motiva, Aceasid activitate dezvolta: «simul echilibrubtd + coordonarea utilizart ambelor maint ups 8+ constientizarea nofiuntlor , jor" $i grew"; Indeménarea de a manipula si observa difeite obiecte pe tava: constientizarea obiectelor aflate in repaus $1 a efectulut pe care tl are ymingea mobild asupra echilibrulu Un an - Séptamana 27 >une pestele in barca! Decupati trei sau patra pesti din hartie de consiuit, din eartele sau din carton ubyire. Pestele trebuie sé fie de aproximativ 7-10 cm. Colorasi fccare peste cu 0 rloare diferita si addugafi-i fecdrvia un ochi gi o gurd. Aceasta fi va face mai impatici si va Va ajuta s& atragefi copilul s& participe 1a aceasté activitate ou mai nulta placer. Vlizati un pic mare de afaceri sau o foaie de hartie indoité pentru bared Decupati plical sau hartia ca o bared, Lisajipartea de sus deschis si lipiti sau fixai srice alte part deschise, Va fi o barcd turtit. Decoragi-o eu diferite calor fncurajati copilul s& culeags un peste gi sil pun in bared. Pentra aceasta, coplul va trebut sé departeze cele doua parti de sus gi si lese s& alunece pestele in varca, Distingei pestele prin culoare, atuici cind copilal pescuieste pestle i il pune mn barca, Cand pestele a fost “prins” si se afl in barca tutta, scoategé-l si pomifi din nou la actiane “AK dat, puteti epeta aceacté actvitate folosind numere si numarind. De exemplu, seieti un numar pe fiecare peste, de la unu la patra, si explicati-i copilulul cum sd gaseasea pestele ca numarul specific si si-l pund in plie (barca), Numaraft peybi de mai multe ori pentru a VA asigura ci a infeles si mumere de la una la patra, inainte de a merge mai departe.tn timp cc copilul pescuieste pestii denumifi, intrebafi-! cati pest sunt in pare si ci au disparut ‘Aceast activitate dezvolté: + abilizatea de a culege un obiect pla; coordonarea och - mands capacitatea de a rezolva probleme; increderea tn sine} independenta, inveracpiunea de limba}. 6 Un an - Saptamana 28 Unde este camera? Luafi copilul de mana i plimbati-vi prin camerea lui. Spuneti-i ci aceea este camera Tui, Plimbati-vd acum cu. el in camera damneavoastrd si spunetii cé este Camera durmneavoastra, Apoi plimbaf-v8 in baie sf recunoastefi-o immpreund, Verficai daca tie numele acestor eamere ‘Chematil pe sume si cerefit sk va arate camera lui. Laudayid daca indeplineste comanda corect. Daci pare confuz, Iuaf-l in camera lui inci o data si spunejici cd se afld in camera lui, Repetafi pina cad este in stare si v8 arate camera hit Continuati aceasta actvitate cu camera lui si cu bala. Dacé pare dezorientat, incercati din nou alté data, Totusi, dacd reugeste gi pare si se distreze, alogett alte tei camere si repetali provedeul ‘Sear putea si dureze mai multe zile pind si poatd merge in camera cerutd, dar cheile motivri si reusitei sunt lauda si incurajarea ‘Aceasté aetivitate dezvolte + conytientizarea camerelor $i a po + capacitatea de a indeplini comentile: + interactiunea de limbaj: + increderea in sine itlor lor: Un an- Saptémana 29 Mare si mic Pune lolaltéo lingura mare si una micd, un capac mace si unul mic, un rulou gol de hirtie de toalet si un rulou gol de prosop de hartie, un pantof mare si unul mie saa alegeti diferite obiccte similare, mari si mici. Luaji lingura mare si spunotii copilului c& este mai mare decit cealaltt lingura. Spunet-j c& cealalta lingurd este mic. Spunefi cuvintele ,mmare' gi ymic™ de rai multe ori, in timp ce continuati si-i arétati copilului obiectele mari gi mici de ficcare tip. Puneii obiectele mari si mici din acelasi set impreund, preferabil int-un rind. Spunetici copilului s& ia de jos lingura mare. Daca o face corect, ldudasi+! si rugafil si o pund la loc. Daca ia de jos lingua incorect, indicat care Lngurd a fost ceruti, precizaf-i mérimea si spuneti-i copiului s& 0 puna la los. ‘Continuafi juerul numai cu conceptul de ,mare pnd cfnd copilul este sigu po el la alegerea obiectului corect mai mare, Evitati utilizarea cuvantului Jang" Folosirea cuvintelor diferite cu sens apropiat, la accasta varstf, poate crea confuzi copilult, Tntroduceti conceptul de mic atanci cénd simfiti cd a devenit sigur pe el la alegerea obiectului mai mare, de fiecare dati cdnd sunt comparate un obiect mare $i 1tunul mic, Schimbarea comenzilor pentru a alege inte ,mase i ,anic™ in timpul unei singure sedinte din accasté activitate poate fi prea dificilé si poate dezorienta copiul TIntroducefi conceptul cu precaujie dacd simi cd este in stare sa rezolve aceasta problema de comparaic, Este mai bine sh fiti sigura de realizarea unci acivitagi decdt ‘i producefi confuzie gi frustrare cu ceva prea dificil, ‘Aceasté actvitate dezvolt » constientizarea conceptelor ,,mare" $i , mic” imbogatirea vooabularului fa denumirea obiectelor capacitatea de a indeplini comenzile abilitatea de a face o alegere constientizarea comparatie. coordonarea ochi - mand. Un an - Saptémana 30 Paseste pe pietre ! Decupati un patrat mare si unul mic dintr-o bucati de cover, Bucifile trebuie Sh fie destul de mici, astfel incdt copilul si le posta ridica si muta intr-o pozitie iferita, dar destul de mari pentru a putea psi usor pe ele. Daca mu puteyi gist doug bbueiti de cover, folositi dona covorase de cauciuc sau altceva care mu alunccd intindeti bucata mare de covor pe podea si puneti bucata mica in fata ci, Lasafi ‘un mic spatin intre dou patrate, astfel incat si se roatd distinge cele dous bucéti de covor. Totuisi, bucajile trebuie sa fie destul de apropiate, astfel neat copilul si-si poata {ntinde picioarele atunci cénd pageste de pe un pitrat de covor spre urmatorul Copituluitrebuie sa i se explico s& piseascdi mai inti pe bucata de covor mare si apoi s8 pigeascd inainte pe bucata mic Copilul trebuie s& se intoarcd si ia bucata mare do covor gi s4 o pund in fata bucdsii mici. Va continua s& paseasca inainte pe pitrate gi sirsi amintease& si puna patratul urmator in faja celuilalt de fiecare data cand va Face un pas inainte. Copilul trebuie incurajat si mearga cu un pas de o anumité dimensiune si sumai pe patratele mare gi mic, pentru a ajunge in acel punct. Pentru a méri interesul sia motiva copilul, obiecte cum ar fi un peste de jacdrie sau un crab pot fi puse in punetul terminus, ca o momeali, pentru a-l face s& s& miste inainte, Vi putefi referi la pitrate ca la pictre de pagit folosite de copil la traversarca rului, Trebuie sé i se fminteascA si fie atent, astfel inet s4 nu igi piarda echilibrul gi sé cada in rau, Dacd 1 pierde, se va uda Ia picioare. Crescadnd distanfa de fiecare data, cAnd copilul face ctvitatea, el se va ambitiona sé incerce s& fic atent, din cen ce mai atent ‘Aceasté activitate dezvalt © ocvordonare mai bund a muschilor mari $i mict o constientizare crescutd a conceptelor , mare”, st mie" independenta: increderea in sine; percepsia distangeis 8 + capacitatea de a indeplini comencile; « dezvoltarea simpului pipditului fa migcarea bucattlor patrate: © comunicarea prin limba}. Un an - Saptamana 31 Desenez in sus $i in jos Faceti rost de 0 bucati de carton de aproximativ 22 x 25 em’. Decupati un ‘marginile capacalui ca un cutter sau un cofit Aceste concept au fost introduse la varsta de Spuncfi urmétoarea rimé cu gesturi gi rugatil sirasculte si sf sard din pozifia Citi rima Jack, fii intel", Cuvintele sunt urmatoarele Jack, sit ute, Jack fi viol! ack, sari peste butoi!" Repetafi rima si accentuati cuvintcle, voi" si sbutoi®, care rimeaaa. incercati si adiugati si alte cuvinte care rimeaza: sloi, gunoi, tiraboi, maimutoi, 5 yribioi, noroi, Incurajafi copilul si spud rima de mai multe ori. Daca se arata interesat, incercati sé-l atrageti mintindu-i efteva cuvinte care rimeazd cu ,vioi” gi ,butoi”. Sugeratiei s&-si inchipuie c4 este Jack. Facefi rest de un bol mic de plastic sau slositi o ceased intoarsa cu fundul in sus, ca gi cum ar fun maic butoi, Spunes rima si :curajafi copilul s& sard peste asa-zisul butoi atunci cénd spunefi cuvantul ,sari din ima. Copilul ar trebui si facd exerci’ de sdrit cu ambele picioare apropiate sigurali-vi cA afi subliniat destul euvantal , peste” ‘ANS data, incurajafi copilul si sara cét mai departe posibil, Puneti un obiect enema a-i arta ct de departe a sirit fat de punctul de unde a porit. Spunetii opilului s8 sari ined 0 data, pentra a vedea dacd sare mai departe. Copilul va fi ncintat si observe c& a progresat, Aceasta il va motiva sa continue exercitile de sArit Aceasté activitate dezvolte abilitatea de a asculta $i de a memora: © constientrzarea rimelor; © jocut de rol; © “imbogairea vocabularalut; © coordonarea motorte grosieré increderea in sine: ‘constientizarea conceptulut ,.peste”. Doi ani - Séptdmana 17 Seanta distractiva Faceti rost de doud genfl pentre prine sau de doud sosete vochi. Puneli obiecte identice in ficcare dite ele, Cateva sugestii pentru obiecte pot fi: douk moscaro, dous capace de la sticle, doua tampoane de vvati, dowd buedfi mici de burete, chei, nasturi mari atc ‘Ardtafi-i copilulul cele dou’ genti i potriviti 10 fiecare set de cate dowd obiccte unul ete unul, in acest fel, copilul va vedea si va inelege c& sunt cate dowd obiecte identice din fiecare tip. Umpleyi din nou eele doug ‘gent sau gosete si dati-i una dintre genti continnd obiccte identice ‘Lua unul dintre obiectels din geanté gi ardtati-- copilului, Rugay- si piptic in geanta sa dup obicctul care este Ia fel cu eel pe care T-afi scos din geanta dumneavoastra. Amintig-i copitului cf trebuie .s& pipaie”, nu sf se wite, Ajutatiel dact, este nevoie. Puneti obizctele potrvite apoi in gen sat fn gosete. Alegesi alt obiect si continuati pind cdnd copilul se plictseste. Obiectele din genfi sau din gosete pot fi schimbate, dar copilul trebuie sé-si ‘dea searna de aceasta pentru a evita confuzia, distragerea atentii saw frustrarsa, Aceastd activitate deavolt ‘© constientizarea $i uilizarea simtubut pipatulis + abilitatea de a face corespondenta there obiecte identice; « coordonarea manual « tindeplinirea comenzilor. Doi ani - SAptamana 18 Cei trei ursuleti* Citi-1copitutui povestea Cet tei ursuleti si punch uurmatoarele tntrebiri = Unde s-au dus ursuletii? = Cine a venit sii viziteze i timp ce eran plecati? + Mancarea cfrui ursuley ira placut cel mai mult hui Golditocks? + fnal cinui pat a docmit mat iti? ~ Am uitat ceva din poveste, ce frar placea si-mi povestesti? ‘Aceasta lasi discutia deschisi pentru orice rememorare sau comentariu al copitului. Dacd nu poate rispunde la intrebari, citigi povestea din now si ardtapii raspunsurile, Tnvitati copilul sé gseasc& un scaun mare pe care s& se agoze si pe care il vet ‘nummi scaunul lui Ursul-tata. Rugaji copilul s& giseasc& scaunul mijlociu si sil denumeascd scaunul Ursoaicei-mame. Apoi s4 cau‘ in jur scaunul Ursulefului-bebe. Dacd nu avefi un, scaun mic. incercati sé gasiti un taburet sau fntoarcefi eu fundul in sis un castron mare si invitati copilut si stea pe scaunul Ursulepului-bebe, Intrebat-} care scaun fi place cel mai malt. ce Al data, invitayi copilul 8 va spun povestea Cel ref ursuleft. Ajutatic! Folosind drept indicat: imagini din poveste. Numarafi personajele din poveste, 1-2-3 % Goldilocks si cei tret ursulefi este 0 cunascutd povestire englezeascl pentra copii. ale clei simplitate st valente pedagogice o fac si fie mult utiliza in invitimantul prescolar (n.tred) utursulefi plus Goldilocks, ined nul, Numrafi 1-2-3-4 7 Trebuie s& i se citeascd des si alte povesti simple copilului, intrebarile potrivite gi jocul de rol vor usura intelegerea si semnificata povestilor. “Aceastd activitate dezvolté: + abilitatea de a asculta yi de a memora; © abilitatea de a urmari o secventé, + jocut de rol + “Imbogatirea vocabularulut; #0 constientizare mai bund a numeirdtort 1-2-3-4: + abilitatea de a foiosi memoria vizuala pentru a refine. Doi ani - Saptamana 19 Sosetele potrivite Se My we 89 Facofi rost de mai multe perechi de gosete, Unele pot aparfine copilului, altele unui fate, unei surori, mamei sau tatilui, Poate preferati si folosifi esantioane din diferite materiale in locul sosefelor. in acest caz, taiali dowd bucapi din acelagi fel de material in forma de gosete pereche, Diferitele culeri gi modele vor face aceasta activitate mai interesanta. ‘Aritati-i copilului c& sunt doud sosete din ficcare fel. Amestecafi sosetele si insiraj-le pe o suprafata plana in fata copilului. Luafi una dintre gosete si rugati-l pe copil ivi giseascd perechea, Daf-i o mand de ajutor daca este nevoie. © data ce a pottivit toate sosetele cite dowd, explicafi-i c& fiecare set se numeste pereche; 0 pereche inseamné doi. Apoi numrafi fiecare set 1-2, 1-2 pentru a-l ajuta £4 ineleag conceptul numdralui doi Aceasta activitate poate fi repetata de fiecare data cAnd sortayi ruféria curata. Copitul trebuie s4 aiba destule cunostinfe pentru a potrivi sosetele gi se poate ardta imeresat <4 v8 ajute. Va fi in avantajul Tui daca fl veti lgsa st vi ajute, chiar daca cortarea si imp&turizea rufiriel vor lua mai mul timp. in acest fel, copilul igi va cezvolta simul responsabilitti si va simti mai intens of face parte din fami. Cu alté ocazie, vorbii- despre orice apare in perechi. Mini, picioare, urechi, chi, pantofi, minusi si ciorapi sunt cfteva dintre nemumératele Iucruri care au che. Pot fi decupate imagini din reviste vechi, liste pe hirtie si adunate intr-o cartcied. Cérticica poate fi numita ,Perechile". Copitul va fi incantat sa rasfoiasca noua lui cArticiea si s4 numeasca lucrurile care exist in perecki 2 Accasta activitate dezvoitd: + coordonarea ochi - min + congtientizarea nopiunii de pereche: = inorederea tn sine; = sentimental de a ajuta; consttentizarea numirdtorti 1-2; imbogdfirea vocabularul Doi ani Saptimana 20 Conturul unei forme Desenati cu ¢ carioca groasi rosie, pe o foaie de hart, un cere de mirimea ‘unei farfurii de carton. Desenati un patrat cu latura de 14 em cu o carioca albastra pe alta foaie de hartie, Decupati 0, bucaté de sfoard groasi, de mérimea circumferinei cercului. Decupati apoi rai multe fasii de 7 om hungime, astfel incdt s& aveti cel putin 8 bucdii, Recumoasteti culoril, rogu si albastra, ‘Aritaji-i copilului cum si utlizeze sfoara gi cum si o intind’ pe linia care a fost desenata pentru cere. intindeti file pe Inturle patratulu. ‘Recunoastefi cercul si pétratul, Subliniafi numele formelor pentru ca el si-gi aminteasca numele fiecdreia atunci cind aratali spre una dintre ele. Discutafi despre linii curbe. Spunefi-i copilului s& rotunjeased sfoara pentni a forma un cere, Tines mainile copilului st prefaceti-va ca desenati un cerc in aer. Apoi spunefiri s& deseneze celun cere imaginar in aer. Ajutagil, daca este nevoie. ‘Arita spre patrat si intrebati-l daca igi aminteste numete forme, Spunetvi cd patratul este format din lini drepte, Discutati cu copitul despre colturile (unghiurle) patratului. Colurile pot & suite si puncte intrebati- ete fait trebuie felosite pentra 2 forma o laturi a patratului, Deoarece bucafile decupate au cite 7 om lungime, va 8 nevoie de doua bucdfi pentru a forma o laturd a patratului de 14 em, Aceasta iva ajuta si-si fixeze conceptal numdrului doi. Copilul se va distra teribil si formeze un patrat imaginar fn ze. Ca o prelungire a acostei activi, copilul poate forma cercuri si patrate folosind spaghete colorate fierte (cu colorant alimentar). Aceasta se poate realiza pe © suprafaté plana sau spaghetcle pot fi lipite pe hartie pentru a forma un cere si un patra, ‘Copilul poate fi lisat sk mazgélcasc cu un ervion cerat po hirtic pentru a ‘ncerca si deseneze un cere si un pitrat-Incuviinfati orice deseneazs copilul gi liudatic pentru efort. ‘Aceastd activitate dezvolt ‘© oconstientizare mai bund a nottunilor de cere st de patrat coordonarea ocki - mana constientizarea conceptelor,linti curbe™ si , drepte capacitatea de a indeplini comenzile; 0 constientizare mai bund a culorilor rosu si albastr. 13Doi ani - Saptamana 21 Sus si jos Facefi rost de cel pujin 10 pana la 20 pahare de hartie sau de plastic. Prezentaji-le copilului intr-una sau mai multe stive. Lasaji-l s& cerceteze paharcle desfacdndu-le din stiva si refacdnd apo! stiva, Copilul se poate amuza ‘iocnind fiecare siva si urmarind ce s¢ intimplé. Discutati cu copilul despre construirca stivei de pahare in sus si apoi vorbifi despre dardmarca stivei de pahare. Subliniasi cavintele sus” si ,jos", Incurajagi copilul s& continue stivuirea si destivuirea etd vreme este iteresat, Dacd il ajutati gi daca fl motivati,o va face timp mai indelungat, Ca o extindere a acestei activitti, intindeti 0 bucata hung de Tina sau de sfoari pe podea, Ineurajati copilul s4 puna paharele cu gura in sus” si fn jos” it-un rind, aliniindu-te dupa firal de lana sau sfoard intinse. liscati-va mana de la stanga la crepla pentru ai arata copilulai progresia dela stinga la dreapta. Incepeti prin a pune primele dou pahare; unul cu gura in .sus"s/ celalalt cu gura in jos” gi incurajai copilul sa le foloseasca si pe celelalte, continuand sa le pund intr-un rnd, un pahar in sus sin pahar in jos, Cand a terminat, sugerat-i se stivuiased si s& 0 ia de la eapat. Pentru 0 accentuare a conceptelor de ,sus" si jos", jucafi jocul ,Simon spunc” cu copiful, Copilul va urmiri comenaile speciale pe care ie di Simon, Va veti face o& sunteti Simon gi fi vefi da comenzi, Simon trebuie 4 spond Simon spune" inainte de fiecare comand’. Dac ins Simon ii spuse copilului: ..In picioare!™ sau Stai jos!" fica a spune inainte: Simon spune”, copilul tebuie si ramdna in poziga avuta in acel moment si tebuie Sa se miste numai cind comanda este precedati de cuvintele: Sinton spune”. De exempla, Simon spune:ridicé-te in picioare!*, Copitat trebuie si se ridice in picioare, dacd a stat jos. Dacd a statin picioare, va riméne in picioare, Tet aga, daca Simon spune: ,Ridich-e in picioare!”, fara sa spund: Simon spline” mat inti si copilul se rica in picioare daca stat jos, atunci inseamnai c& na a ascultat cu atentic. Acesta este un joc bun pentru a invafa copilul sa asculte 51 s& Fispunda corect, fn acelasi timp, il puteti invata conceptele sus” gi jos”. Atunci cand copilul infelege jocul ,Simon spune, pot fi introduse diferite alte comenzi. Ake comenzi pot fi: sa se intoared de jur imprejur, si ridice mainile deasupra capulu, si-gi atinga varful degetelor de la picioare, 4 pocneasca din degete,s& sara in sus si fi jos $i s4 bata din palme, Introducerea a prea multe comenci odat la aceasti virst& poate cuce la confizia gi frustrarea copilului. Deci, inercati si schimbafi o singurli comand cdat& pentru a va asigura cd o intslege gio poate realize cu succes. 14 Aceasté activitate dezvola + explorarea liberd si rezolvarea unei probleme; + congtentizarea nopiuntlor , sus" 9 J05" © constientizarea reprezentarilor directtilor ,sus" jas" © abilitatea de a asculta comientile cu atente + constientizarea progresei deta stdnga In dreapta: + coordonarea motorie find $1 grosterd Doi ani Sdptdmana 22 Ce era in sertar? ‘Alegeyi dou sertare goale din bucitirie, donmitor sau de oriunde pentru aceasté activitate. Dacd este mai convenabil, utlizati doud cutii de pantofi si spunctit ‘copilulu ca vi jucasi ca §) cum cutlle de pantofi sunt sertare, Ajutati s& incleaga cd fn fiecare sertar péstrim Iucruri deosebite, Adunafi dou seturi de materiale nepeviculoase, ca lingusi si capace, sosete si chilof, hartie si ereioane cerate, clesti de rife §) mosoare, Amestecafi cele doua tipuri de materiale care au fost alese si aritati spre un sertar, spundndu-i, de exemplu: Acesta este sertarul cu linguri! Pune toate Ingurile sic!” Aritaji spre celalalt sertar gi spunofir .Acesta este sertaral unde pistrdm capacee! Pune teate capacole aici!”. Repetati procedea! ex toate obiectsle din ele dovd semuri Continuali aceasti activitate pina cdnd simpti cd a ingsles c& in sertare se pstreazé mumat anummite oblecie, Discutafi despre pastrarea Incrurilor in anumite Jocuri. Spunet-i copilului ed ‘n acest fel putem sa pastram lucrurile in ordine si sine amintim locul lor Invitagi-t s& rmearga cu dumneavoastra pentru a obsorva ce este plstrat in diferite sertare din casi, Discutati despre lucrurile personale si despre faptul cd unele sertare contin lucrunle personale ale cuiva, iar ccilalji oameni nu trebuie s& eotrobaie in acele sertare. De Eeemenca, invétagil ed anumite sertare pot s& confina Iueruri periculoese, precuma calitele gi e8, din aceasti cauza, copiii ar trebui sii nu umble in sertare fird a cere vois ‘Subliniagi nevoia de ordine in casi, Alegeti un sertar special pentru copil care si-gi pastreze micilefleacuri care il apart, Destinati 0 cutie de jucdri sau alté Cutie mare, sau un raft copilului pentru 2-si pastra jucdrile mai mari sau animalele de lug fa acest fel v8 fava sii plstrezeondine fn camera gi sii string jucrile. 0 Eameré va putea rémane ordonati mumai daca este lsat si aleaga doar wt numir mic Ge juckeii odata pentra a se jue. Va trebui obignuit spond la ioc jucdile cx care s-a jacat, inainge de a se juca cu altele, Proa molte jucdri accesibile in acelasi tip pot duce la dezorientarea Iu Aceesidicetiviiote dezvola ‘© constientizarea idett de ordine: cunstientizarea actuate sortare a obiecteior: ‘onstientizarea tipurtlor de obiecte de avelay fel sou diferit, doninsa de a aja increderea in sine: daccentuarea simtulud ploditulut atunck cand sunt sortate diferte obiecte, usDoi ani Saptémana 23 Dum-dum-dum! Citi sia: Dum, dam, se-aude toba batéind, ‘rei oameni inchisi in butai Cinc-or £7 Ce cred voi? Un mécelar, un brutar si-un lumdindsar. Dati-te libertatea in da Spunefii copilului sisi imagineze cei trei cement ntr-un butot plutind pe apa, balansandu-se inapoi si inainte. Spneti-i pe sour. c& macelarul preparé carnea, brutanul coace painea, prajiturile si placintele si lummdndrarul face luménaite: Un meseriag esto un slujbas sau un muncitor. Subliniagi c& sunt ,trei* oameni, Numiti-i din nou si numérati 1-2-3, ‘Alegeti un lighean rotund de plastic sau o cutie de carton destul de incdpatoare pentru copil. Invitaf-l sf se suie in lighean sau in cate si si-si imagineze unul dintre cei tret oamant. Lasaf-l sisi aleaga personajul preferat Spunejirima din now, incurajatil sa se miste de jur imprejur in lighean sau in cutie si si-si imagineze c& piuteste pe valuri, balansancu-se inainte si inapoi. Atragefi- atenfia asupra primejdiei, dar lisati-l si sc Iegenc si acompaniafi-} cu o rim’ ritmatd de cuvinte ca ,.dum, cum, bum, duium, bucium". Copital se va distra ascultnd rima ritmata repetati, ca si alte cavinte care rimeazA en ,dum. Poate ed dumncavoastra $i copilul va puteji gandi la alte cuvinte care rimeaza cu oncmatopeea dum pe care le pute adiuga, Tncurajati copitul si scandeze impreuna cu dumncavoastra, in timp ce este in lighean sau in cutie. Repetind, copiful va invaja in curand s4 spana rima din memorie ai isi va putea aminti cuvintele care rimeazA la intémplare, Acceptafi orice cuvinte pe care lc spune, chiar dacd nu an sens. Acest tip de rispuns arata c& el a perceput foarte bine sunctcle care so aud la fl la sférsitul cuvantului (rima) Aceasta activitate dezvolta + capacitatea de a asculta cu un scop anumi (rimele); memoria: Jocud de rok imbogatirea vocabularubu hbertatea de a face 0 aleger. (pe env dintre personaje sat joace). Doi ani - Sptémana 24 Observ ceva rosu, observ ceva albastru (Gasiti ceva care este in intregime rogu si ceva in intregime albastmu pentra a fi utilizate in aceasta activitate. Poate fi un pulover, 0 cimas, 0 carioca, 0 hartie, creioane cerate sau lind. acd mu cuncaste culoarea .rosu", spunetii: Acesta este rosu! in ‘imp ce fi ardtati obiectul rogu. Faveti acelasi lucra pentru culoarea valbastru", Jtucali jocul ,Observ" eu copilul. Priviti fn jural camerei gi ‘gsi ceva care confine gi culoarea rosu. Apoi spunet-i copilului 84 ai observat ceva rogu. Lasafi-ls& priveasca in jur pentrs a gsi si el ‘ceva rosu $i rugatil sé va spund cind a gasit. Continuafi jocul pana cand nu mat reusifi si gasii nimic care confine rosa, Apoi jucati »Observ cu culoarea albastra in acelasi fet Peniru a face jocul mai interesant, decupati un carton in forma de ogling’ ou 0 gaurd fn care si fie oglinda. Privifi prin gaurd atunci cind va uitai la ceva rosa sau albastru. Accasta fi ya da copilului un indicia despre drectia tn care se aflé obiectul rogu sau albastru pe care il vedefi Incurajati copilul si mearga si s arate spre ceva rogu sau albastra, Ajutati-l daca este nevoie. Daca este aproape de obiect, spuneti: Cald!". Dacd merge in direcjia gresita, spuneti: ,Rece!", Evitati s& tachinayi copilul. Succesul ii va da fncrecere in el, Luati aminte £8 folostt 0 singura culoare odavd, Schimbarea culorilor vva duce la confuzia copilului la aceasta vlrstd. Acest tip de comenaz implic8 ascultarca rnumelui culorii i gasirea ei intr-un anumit loc. Copilul trebuic si se simutd sigur pe culoare pentru avi gisi loc! ‘Aceasté activitate dezvolid © operceptie mat bund a culoritor , rosa" 5, albastr abilitatea de a wiliza indicii pentru recolvarea wiei probleme, increderea in sine imbogatirea vocabularul uguringa de a gési corespondente (gdsirea unui obiect de aceeasi culoare cutter altel). Doi ani - Saptamana 25 Magina de spalat Decupati o poz cu o masind de splat dintr-o revisté veche, un ziar sau un catalog, Aritafii copilului poza maginii de spilat si lsaji-l sti observe caracteristicile. lstrebafi-l dac& poate si imite sunetul pe care il scoare masina de spalat cénd se umple cu apa, Dacd se wit mirat la dumnéavoast-i, duceti-va Hing rmasina de spélat si pomiji-o. indemnat-! si ascukte cum umple apa cuva. Exagerati zgomotul pe care Hf face apa —,sssss" pentru acl atrage si asculte si s& imite sunctal apei care umple cuva maginii de splat. Laudaf-] pentra orice réspans pozitv, u7Puneji céteva haine murdare in mayind si sponetis sf ascute atunei cdnd easina incepe etapa de spalaze, Lsafi-l s4 observe mijcarca hainelor de jr imprejur faci magina jucreazd cu capacul deschis, inca o data, exagerati sunetul ,suis, sui sentra a-l atrage sa asculte si s4 imite sunetul din timpul prograrmului de spalare. Cu exerci, copitul va fi in stare in curdnd si imite destul de fidel sunetele naginii de spSlat. Seoyénd sunete care imité masina de spSlat, copilul va fi stimulat -si miste compul in sus gi in jos $i de jur imprejur, imiténd etapa respectiva de palare, fn timp ce masina se mised in programul de centrifugare, incerajati copitul s8 ssculte noul sunet ~ ,mammm". Apoi, recapinulayi cote tei etape de spalare, Mai int, implerea cu api.a masinit, A doua etapa, masina spald haincle, A treia, masina stoarce rainele. Deci, copilul va percepe umplerea, spalarea si centrifugarca, Revedeti cele trei sunete:,s8ss", sui, suis” si ,mammm" ‘Spuncti-i copilulu si explicati-i ce se intampla in prinva etapa, fn a doua giin a ceia etapa, atunci cfnd hainele sunt spalate. Copilul poate observa i cd intr-un sregratn ung de spalare sunt mai multe umpleri, spilar. st centrifuga Dupa ce magina a fost oprita, intrebati copitul 22 ar trebus si faceti cu hainele jin magina de spalat. Acceptati orice spune, dar expiicati-i ca hainele unde trebuie sscate inainte de a fi purtate din nou. Dac& aveti un uscétor, panei haincle in el si spuneti-i copilului si imite sunctul usedtorului, In acest timp, nu exagcrati sumetul, lasafi copitul sa creeze sunotul sseBtorului. Dac nu aveti un uscétor, invitafi copiful s& va dea clestii de rufe in timp ve agatati hainele la uscat Intrebati-l co se intimplai cu apa din haincle-ude, Explicaf-i c& atit c@ldura, at si migcatea aorului ajuta apa s& se evapore in aer. Dac novi sunt vieibli, sponet copilului ed apa de afara se evapord gi aura la formarca noritor Cao extindere a accstel activitat, irmuiati un gervefel pentru fats si IAsafi-l pe copil sa sufle in el pnd se usucd. Ajutati, daca este nevoie, Copilul se poate distra imiténd sunete din casé, ca telefonul, mixerul, magina ie spalat vase sau dispozitival pentru gunoi. Afar’, copitul poate sé imite sunetul unei nagini, al autobuzulsi, at camionului, al tronafui, al avionului sau al masini de tans arba, Aceasti activitate dezvoli * constientizarea diferitelor sunete + capacitatea de a asculia cu un scop props; © usuringa de a asocta sunetele masini de spilt cu etapa din programul de spalare. + uguringa de a tmita sunete: + consticnticarea seeventei de spalare a rufeior Doi ani - Séptamana 26 Da-i drumul sa alunece gi rostogoleste-o! Faceti rost do o catic sau de un cub si 0 de conserva de cafea sau de suc. Folositi doud fire de lind care au fost puse paralel una! cu altul, dar destul de 118 deparate, pemnijind deplasarea copilului tn spatiul dintre cle, La capiitul firclor de lan, stabilito linie de sosire, pundnd un anurnit obiect. Spunetii copiiulai s8 find cubul in mand si sil fack si wlunece printre ecle doud fire de land fd o4 Je ating’, pind ce ajunge la linia de Finis. Luap: cubul din méinile copilului i spunei- sd mearga inapo la lisa de tart. De aceasti dati, copilului trebuie si i se explice cum si rostogoleascd conserva printre cele dowd bucisi de sfoard. Amintif-ic& trebuie 8 ia din now startul, dacd este atinsé oricare dintre marginile culoarului marcat de firele de ind, Trebuie s& fie atent $i si rostogeleasca conserva, tinind-o astfl incat s& 0 poatd controla. Copilul poate avea nevoie de ajutor. Odaté ce conserva rostogolité a atins linia de sosire punefi-o Jéngd cub la punctul de start fnteebagi copilul ce obiect a ajuns la linia de sosire rai repede, Dacd nu poate raspunde la intrebare, ropetati actvitatea Subliniati ideea ci unul dintre obiecte se igod mai wjor. Trebuie incurajat s8 unreascd cu atenfi,penteu a putea r&spunde la Intrebare, Care obiect se misc mai repede i sptiu? Explicafie copifului c& cel mai lent este cubul, deoarece mu alunzcd usor. Copii tebuie s& munceasc& mai mult pptru él face £4 se mis ‘Alta data, asa linia de sosire, fir8 sil tind. Apoi lsat fncurajatil si incerce sé stea inte limite gi tree paste sfoar’, pur si simple spune fnainte, pentru cf mu le-a controtat Aceastd actvitate dezvolte © constientizarea notiunilor ,,repede" st, rcet + occonstlerizarea mai bund c limitelor(stinga $i dreapta). «© consfientizarea faptulu cf un oblect se rostogoleste ma! wor deca alunecd: usurinta de a respecta comencile constieatizarea nosiunilor de start si fin 4 si lanseze in alunecare cubul incepand de la start pénd le sB rostogoleasci conserva, fir 5 o find. sforii, dar dacd fie cubul, fie conserva ating 4 copilului c& au mers mai repede decat Doi ani - Saptmana 27 Pot s ma imbrac singur Gisiti o bucatd mare de carton care este tot att de ung Ge) side tatd cat coplul, insides copitul pe carton, Trasai contaral o) corpului coplului cu bratele si piccarele usor depéstate de corp. S25, Folositi o carioca pentru a adiuga cu ajutorul copiului nasul, KJ ~~ ( urechile, gure zémbitoare si paral, Revapitulati parle corpul q ccereti-i s& vi grate partile respective ale corpului la comands. "Asortafio toaleta complet, familia copiul, compusa [74] inten iow, nite pantaloni seu sau unit vechi, soset 3 pantofi indemnaji copilul s& intind’ hainele pe contural din ue carton la local potsvit, Discutai ce uebuie imbracat fa primul rand, ih al doilea rand si aga mai departe, pnd ind copilal a 9ting hainsle corect, Evitaii folosirea cuvintelor in al doilea rand’ si in al treilea nd" pind cénd copilul mu sia pus hainele in ordinea corecta de mai multe or Repetati activitatea si apoi folositi cuvintele in primal rand, ,in al doilea sind*, ,ia 1 teilea rind", pind cénd au fost intinse toate hainele, Este importanta mentionarea bumeralelor ordinate, dar va fi subliniat nummai cuvantal, fn primal rand Dac iatinde toate hainele corect. spuneti ct maine se va imbrica singur. Asati copilul si se imbrace singur in dimineata urmatoare. Poate ci va avea nevoie de eva ajutor, dar lasafiel s& facd singur ct mai malt. (Natural, maioal gi scutecul le vefi pone dumneavoastré mai int). Aceastd activitate dezvolta ‘© constientizarea parlor corpult © constientizarea marimit $1 a formes corpulus © usurinta de a asocta focul hainetor © constientizarea mumeratelor ordinale .,primul", ai dotlea” st at treilea tncrederea in sine si independenta Doi ani - Saptamana 28 Bate din palme! Bateti din palme o data in faja ‘aie. Rugati copilal sé bata din palme exact ca dumneavoastri, Apoi bateti din palme deasupra ‘capului o data gi incurajasi copilul sé va imite, Legdnati-va mainile gi bateti din palme sub gerunchi si spunettcopilului s& faca laf. Spunetii copilului ci de aceastd dats veti bate din palme de doud ori, Numérati in timp ce bateti dn palme de doud oni Ja nivelul taliei indemnati-l s& facd la fel. Numarafi in timp ce batefi din palme de doua ori deasupra capului si incurajati copilul sa v& copieze. Numéraji in timp ce bateti de doud ori din palme sub genunchi si incurajati-l s& faca la fe. Spunetici si priveascd spre dumncavoastrd, sé asculte gi s& bata din palme. Nu vorbifi in timp ce batefi din palme o data deasupra captlui, Copilul va imita gi bate din palme corect? Ajutagi-l dacd este nevoie, astfel incat sé fnteleagi ce urmariti de la el Din nou, nu vorbifi in timp ce batetio data din palme sub genanchi. Raspunde corect? Ajutatil dacd este nevoie, Faceti la fl la nivelultalei Continuati eu dou batai din palme in diferite pozitii. O data ce copilul devine sigur pe el la privit, la ascultat gi la batut din palme, trecefi la diversificarea activitati folosind una sau doua batai din palme altemativ. Totusi, faceti aceasta numai dupa ce v-ati asigurat ci familiarizat suficient cu o singura bataie din paltne. Aceasta va depinde de copil Aceastd activitare dezvolt: © capacitatea de a asculia cu un scop anuumits © capacitatea de a privi cu un anumit scop; * congtientizarea schimbari positiel corpulu + ocongtiontisare mat bund a wotinnilon yume sh dots + indeplinirea comenzilor, 120 Doi ani - Saptamana 29 Da de-a dura mosoretul! Faceti rost de tei mosoare de aceeagi mirime, Utilizayi 0 carioca pentru a le colora wnul ros, unul albastru si unul galben, ‘Acestea sunt culorile primare, Toate celelalte eulori pot fi preparate prin combinarea a dowd sau tei diate aceste culori, Face rst de 0 bucat’ airavind de carton cere poate fi sprijinité de ceva stabil pentru a forma wa plan ‘inclinat. Puneti aranjamentul intr-un spatiu larg deschis. Recunoasteti cele trei culori ale mosorelelor. Puneti mosorul rogu in partea de sus a plamului inclinat i Hsagil sf se rostogoleascd pind se oprese. Facefi aceas Jucru cu cel albastru gi cu cel galben, fntrobatil pe copil care mosor s-a dat de-a dura mai repede? Care mosor a parcurs cea mai seurté distan{S, sau toate trei s-au oprit cam in acelasi foc? Repetati aetivitatea gi notafi dacd a fost vrco schimbare. Ce culoare a avut mosorul care a mers cel mai repede? Care diize mosoare & parcurs cea mai scurts distant&? In timpal acestei activitii, asigurati-va c& ati subliniat notiunca celor trei culori primare si conceptul de distanta. Continuati activitatee, observati si notai culoares mosontli si distanta pe care cl sa doplasat, atunci cad a fost Jasat si se rostogoleased pe planal inclinat. Exist ‘yreun mosor care a mers mai departe de mai multe ori decat celelalte? Pentna a face si mai atrigitoare activittca, folositi trei mosoare de dimensiuai diterite si notai daca ‘apare vreo schimibare in distanga pe care o parcurge rostogolindu-se flecare moser. ‘Aceastd activitate decvoti: ‘© 0 congtientizare mai bund a celor tri exlori primare. + constientizarea conceptulut de distant + abilitatea de a compara distanta: constienttzarea planului trelinat, constientizarea schimbarii pozitie in spate Doi ani — Saptémana 30 Inelul pentru agatat haina Luafi un inel de metal pentru agifat haine si lipijiscoct in jurul cAtligului si al ocului de imbinare, Faceti aceasta pentru siguranté si pentru a protzja de zuérieturi usa $i clanfa pe care il vei fixa, IndoiticArligul gi fine}! gital incluivi pentru agitat haine astfel incdt si fie pus in jurul claniei upii unde se desflgoard. activtatea ‘mpingeti restul inelului pnd la imbinare pentru a sta solid pe usa. Metalul poate ft daranjat pontru a forma un anou perfect rotund, 11Pentry accasti activitate, utilizayi un ghem de Hind sau o minge dintr-un siorap. Aritafi-i copilului cum s& arunce si si finteascd ou mingea pentru a nimert "act prin inelul eonstruit din eérligul de haine. Luafi mingea de jos si incercatt si inti fned o data. a: Tincepeti s4 numérati de fiecare data ond mingea trece prin inel, incurajasi copilul si continue. sugerdndu-i si adune un anumit aumér de aruncéri reusite prin ine. Continuati aceasta activitate pnd c&nd copilul se plictiseste, Totusi, lsat inelul pe clan{a pentru copil pentru a- utiliza si alta data singur iin caad in cind. ar trebui recapitulate activititile anterioare gi ele care au avut nevoie deo imbunatijire a indemandrii, Aleseti timpul potrivit pentru a reintroduce activitatile antericare care au nevoie de fixare. Catt vreme so predau conceptele de bazi in fiecare activitate, putefi s& diversificali activitatea la Hibera Jumneavoastra alegere in orice mod ‘Aceasta activitate dezvoli © coordonarea motorte grosiera: Co congtientizare mat bund a achirli wnet tirte perseverensa de a duce la bun sférstt 0 tema: ‘o constientizare mai Bund a mumarateri independenta si increderea fn sine. Doi ani - Saptamana 31 Plimba-te pe scar! Poate fi intinsa pe jos 0 prelungire a unei scari de leran sau de metal. Accasté activitate poate f ofectuati in subsol, garaj sau afard, Dacd mu este posibl, intindeti bucdti fungi de sfoara pe podea pe o suprafata mare care s& imite 0 scari, Dou buciti de sfoard. pot fi tiiate in sase Buca, reprezentind laturile lungi ale scarii, Pot fi utilizate sase sau mai multe rulouri de la prosoapele de hartie, avand o bucata de sfoard trast prin interiorul fiecdrvia pentru a face barele transversale (treptele) ale imitatici de scars. Capetele sforiifiecdrui rulon pot fi legate de bucata mare de sfoaré, Dupé legarea nulourtior la-loc, umpleyi fiecare ruiou cu ziare pentru a preveni turtiea lor. ‘Ardtati-i copilului cum s& se plimbe .intre* trepte fGrd si Je ating, Spuneti-i s& se fntoarca gi si ajunga din now in punctul de pomire tn acclagi mod, Fifi sigur c& afi accentuati cuvanta ,intre" suficient. ‘Apoi, explicafii copitului cum si umble pe trepte, find foarte atent si-si {ind echilibral si sé mu caice intre trepte de aceasta data, Explicati-i ined o davai cum si se intoarea si s& ajunga din nou in punctul de start, Subliniati cuvantul ,pe Ca 0 extindere a acestei activtati, incurajati copilul s& se plimbe din now utre™ trepte, si ia de jos un obiect la capatal sedi si s& se intoarcd fn punctul de pomnire cu objectul in mind, Aceasta se poate face si eénd copilul umbla pe" trepte 122 Aceasid activitate desvolt © constlentizarea vonceptului ,intre" © constientizarea conceptulul pe": * cvordenarea motorie grosierd; = echilibrul conpulul; © ascultarea si indeplinirea comenzilor: © Pnbogayirec vocabularult Doi ani - Sptmana 32 Oud in carton (1-2-3) pune roi Facoji tost de un carton gol de oud st de niste stafide, boabe de fasole sau nasturi mici. Utilizali o carioca verde si facefi cite un punct mare verde in dreptul upelor dinspre mina stings de pe rindul din partca de sus $i de pe randul din partea de jos, Folositi 0 catioca rosie gi facetic&te un punct rogu la capatul din dreapta, de punete pe randul din partea de sus si de pe randul din partea er! jos ale cartonului de oud. Spunefi-i copilului ck verde ‘nscammna ,,hai” si va marca semmalul de inceput. Ascmandtor, regu inscamna stai” si vva marca semnalul de farsi. Spuneti-i copilului si puna o stafida in ficcare cup din rindul de sus. Asiguraji-va cd incepe din partea de sus a ,luminii verzi“ si se opreste Ja ,Jumina rosio" a rindului de sus. Apoi, explicat-i si se intoared la lamina verde din randal al doilea si s& pund o stafida in fiecare cup, pind cénd ajunge la ultima cupa de la Jumina rosie 2 rindului de jos. Verificaji dacd a exccutat corect si ajutat-} dacé este nevoiz. Apoi goliti cartonul de stafide ‘Urmati acelast procedeu, punind céte doud stafide tn fiecare cup. Dac pare interesat, contimaji cu plasarea a trei stafide th fiecare cup. Amintitievé 38 goliti ccupele do stafide inaints de a incepe cu un now concept de numér. La aceasté varsti. conceptul nurmérului trei este suficient, Numardtoarea peste trei este foarte bund, dar realizarea de seturi de obiecte mai mari de trei poate sé ddepigeased copilul. Este recomandabil s3 facefi seturi de unvl, dou si tei obiecte, dar din materiale diferite. Aceasta ii va ajuta sisi constnuiasca o buna baz pentry injelegerea mumereior. Solicitandu-1 prea mult si prea devreme, fl puteti frustra si fi pputeli crea confudie copiluui, Unil copii refuzi anumite activité, deogrece sunt provocati prea devreme, inainie de a fi pregatiti pentra un concept de baz. in rabdare" este cheia succesului Accasté activitate desvolta © fnjelegerea grupurilor saw seturilor de wnul, dowd. trei object: © 0 constientizare mai bund a progresiei ce la stéinga fa dreapia; + constientizarea semnalelor de , hat * ,Stai"s © oconstientizare mai bund a réndurilor: * independenta $i norederea tnDoi ani - Saptamana 33 Prin ul, pipaitul si gustatul fructelor ‘Adunati un mar rosu, 0 portocalé, o banand si cpgund. Aritdti-i copilului un singur fruct odaid si spuncfi-i numele, Rugati-l s& repete numele fructului, Apo! prezentatiri celelalte fructe in acelasi mod, Rugati-l s4 recunoasci culoarea fiecdrui Fruct, Asiguraji-vi od aiboviti eu fecare fruct in parte destul, pentru ca el sé-i refind numele, culoatea gi si fie capabil s8 vi spund céte ceva despre el. De exemplu, cu ce forma se aseamtdind? Cum este la pipait pe dinafara” Remarcati mirosul specific al fiecdnui fruct. Este pe dinafari neted sau aspru? Copilul poate adauga si ceva ce a bservat singur. Puneti ficcare fruct inir-un rand, de la stinga la dreapla si jucari jocul \Gaseste-!". Dumeavoastrd numifi fructul, si copilul il aloge din rnd iil repune in ‘and. Tucati jocul pana ce toate fructele au fost alese. Continuati jocul rugdndu-l pe copil sé giscascdi un fruct care are o anumité culoate, Pentru rogu, copilul trebuie si 4 alegerea intre mar si edpzund. Faceli corespondenfa inte aceste dou fructe penta a va asigura ci a infeles cd au acceasi culoare, dar sunt fructe diferit Continual, pand cénd au fost alese toate fructele dupa euloare. Puneti fiecare fiuct intro punga separata maro pentru mancare si inchideti punga, astfel inet copilul si mu poatd vedea induntra Jucati , Gaseste-1" din nov, dar Ge data aceasta, copilul trebuie s& aleag’ fructul dupa miros. Puteg!juca jecul in doud ‘modurt, Dumneavoastta numisi fructal, si copilul il giseste pe cel corect dupa miros sau puteti lisa copilul s& alcagi o punga inchisd cu un fruct in ea si si spun ce fruct a detectat dupa miros. Pentru mai mult interes, schimbagi poziile pungilor. Repetati aceste activitati de mai multe origi introduceti mai tarziu alte fructe in acelagi fel. Copilul va reusi si-si imbundtateasca vederea si mirosul "AIA data, prezentafii senzafia gustativa, Taiati flecare fruct in jumatate si 'sati-l s& miroasé din nou. Este timpul potrivit pentru rememorarea nummelor fructelor. ti o bucata din fiecare fruct odata si vorbifi-i despre oc gust are fiecare fruct. Spunetii copilulut s& inchida ochii si si deschida gura. Puneti-i o busities dinar-un fruct in gurd. Spunet-i copilului si mestece bucitica si si va spund numele fructului si ce gust are, Puteti, de asemenea, sé-i spunefi copilului ce culoare are fractal pe dinafard, in acest fe, copill isi foloseste simul gustului pentru 2 recunoaste fructul. Repetafi aceastiactivitate, inlocuind fructele cu altele. Accasta ii va {mbunitati perceptia culori, mirosului si gustului fn timpul meselor, atunci cad unul intre fructe este un fel de mancare, recapitulafi mele, culoarea si gustul sau. in acest fel, vei putea s& fixati cunostintle copilulai despre fruct. ‘aceasta actvitate ar trebui s& fie efectuata de multe ori nu numai eu fructe, si cu alte mdncérusi, carne, legume. Simfurile copiluhui vor fi rafinate daci accasth Activitate este realizat cu exigen{S. Cunostinfole trebuie fixate ori de cite ori aveti ocazia Aceastd activitate dezvolt ‘© constientizarea simturilor mivosulut, pipditului si gustulu © usurinta de a rezolva probleme; 124 abilitatea de asculta; libertatea de alegere; imbogétirea vocabularulul; inerederea in sine si independenta ‘S8ptdmana 34 Plimba-te (1-2)! Utilizati o bucat’ Iunga de carton de aproximativ 120 em tungime sau lipii dowd bucdti mai scurte pentns a face una lungs Pot fi utilizate in aceasth activitate gio jeluzea veche pentru ferestre sau un covor vechi. Dacd mu avefi la indemind nimic din toate acestsa, folositi tei bucdti de sfoari paralele pentru 2 marca un spativ de 120 om lusgime si de cel-putin 60 cm lajime, Aceasta va ise aproximativ 30 em intre bucaile de sfoard. Ar tebui wate si 1] 2 J einei bucati mici de sfoara in buedti de 60 cm lungime si puse la 30 cm la stinga gi, espectv, la dreapta fafa de sfoara din centr, pentru a forma césuje de sus in jos, intr-un chenar de 120 em. Presupundnd cé plinuii si folositi carton, desenati 0 linie cu 0 carioca in centra, de sus in jos. Apoi desenagi lini de la stinga la dreapta, Ia distanta de Nin{p aproximativ 30 em una de alta, pentru a forma césuje. Scrieji numaral | in flecare csuté din stinga si numarul 2 in ficcare cAsnfa din dreapta, Lipifi pe podea pentru @ vita alunccarea copilulai pe earton, Dacé folosti soars, serieti numere pe cartonase si punef-e in fiecare casufi de sus in jos. fncurajati copilul s& pageasca in primul sot de casuje 1 si 2 punind mai inti icional sting pe 1 si apoi pisioral drept pe 2. indreptagi-l sé pund picioral sting ia Csuta unmatoare, care este marcaté cu | si piciorl drept in clsuja uredtoare, care este marcata cu 2. in loc s& spuncfi stinga-dreapta, in timp ce copilul merge inainte, snanedsati 1-2, 1-2, 1-2, 12. "Atunei cénd copilul ajunge la sfarsit, indemnafi-l si se fatoarcé la punctul de start. Veji evita si numirafi inapoi daca se intoarce imprejur si merge inapoi pe Asufele numirate, Altfel, va vedea mmerele rastumate, Accasti activitate trebuie repetata des pentnu a fixa miscdsile picioarclor stang si drept Cao extindere a acestei activitati, copitul poate pune patra obiecte Ja fl, pe toate ciffele 1, si alt et de obieete la fel, pe toate ciftele 2, Poate 38 fie indemnat si care o sacogi de cumparéturi sau cova asemindtor gi si mearga inainte in spapile (1) in stinga $i Q2) din dreapta. Atunci cind papeste in cdsufa 1, trebuie s@ culeaga fbicerul din acca csufa, stand mumai pe picional sting. Cand isi pune piciorul drept jos in cdsufa 2, tebuie 8% pund primi obiect in sacosa si s& ia de jos obigctul din ‘asufa 2 si sh pund, de asemenea, in sacosd. La fel, va pési in contimuare in c&susa ‘urmateare cu numéirul } si-va lua de jos urmatorel cbicct din acea c&suf, in timp ce ii fine echilibrul intr-un picior (stdngu}) inainte de a stain ambele picicaze, cu piciorul drept in c&suta 2 si va continua, pani cand va ajunge la sfarsit in acest 15soment, trebuie si puna Ia toe obiectele inainte de a pomi din nou din punctul de lecace. Aceasti activitate 1-2, 1-2 poate fi efectuati, de asemenea, afari, desendnd nil si seriind numerele cu un bat pe pamant, Sau in nisip la mare, pe pla ‘Aceasid aetivitate dezvott ‘© constientizarea notiunilor de ,sténga” si ,dreapta” sia migcdrilor in cceste directii: copacitatea de a asculta $a indeplini comenzi, coordonarea motorie grosient ritmul 1-2; recunoasterea vizuald a numerelor 1 st 2; Increderea in sine si independenta Doi ani - Saptamana 35 inalt si scund Facefi rost de optsprezece paie pentra cry) biutri racortoare, Tales sase in jamatate, astfl inedt£B aveli doudsprezece paie imate 51 douisprezece paie scunde. Amestecafi paiele, Tinefi un pai inalt in picioare si CRRA ATTN) spumetis copituu od patel este tna, Tine un pai scund in pisicare si spuneti-i c& paiul este scund, Puneficle pe amandoua umul Langa altul si comparati-l, astfel incét copilul si vada diferenta de lungime. Explicati-d cum s& giseascé un pai inalt, Ajutai-l,daca este nevoie. Spuneti-i ca gseasc un pai scund gi ajutati-l si-l g8seascd, dact este nevoie. Puneti paiul inalt in partea stinga a copilului gi paiul scund in dreapta, Spuneti-i s puna toate paicle fnalte fntr-un teanc si toate paiele scunde in alt teanc. Aratafi spre palul inalt si spre paiul scund care sunt puse in partea stinga, respectiy dreaptd a copilului, Spuneti-i copilului cum s& le foloseasca ca un ghid, Ajutajil sé sorteze paiele inalte gi pe cele scunde si spunefi-i: Pai inalt!“ sau ,,Pai scund!“ de fiecare data cind copilul ia unul de acest fl A ‘Atunci cand toate paisle au fost sortate, repetati activitatea si continuati pana cénd copilul pare s& se plictiseascd. Aceasta este 0 activitate pe care copitul 0 poste face independent. ‘Alta data, copilul poate crea un model simplu cu paiele, pundnd un pai inalt, apoi-un pai sound gi continuand s& pund in acest fl, intr-un rind, toate palele, Aceasté aetivitare dezvolta constientizarea notiunilor inalt” st. scuod + constientizarea notiuoi de multe pate © congtientizarea operatiei de sortare dupa 1 criterhi; + increderea in sine si independenta. 126 Doi ani - Saptamana 36 Este fierbinte sau rece? Dacé este posibil. decupayt imagini din reviste ale wmatcarelor méncdruri sau bauteri: cafea, sup’, ciocolata fierbinte, hot dog, lapte, apé inghelatd cu gust de fructe siinghejatd. Dacd nu glsiti imaginile sugerate, alegesi ceva de mancat sau de baut care Se servestc firbinte gi alte patra produse alimentare care se servese reci, Unmati acelagi procedeu pentra cele enumerate mai sus Discutati despre cafta si lisati copiful si miroasi caftaua nepreparata Pregatitio ceased de cafea si isat-! si vadi aburul care iese din cafeaua fierbinte. Cu mult atentic din partea damneavoastra, lésatie] totusi si pipdie exerioral cesti fierbingi,astfel incat 88 infeleaga ce inscamna nofiunea de ,fierbinte” ‘Tuma patin lapte de baut pentru copil. Dacd este alergic la lapte, utlizati o bautura rece de fructe, Spuncti-i c& bautura este rece si ldsatiel sd pipaie exteriorul paharului, Ajutat-1 sé perceapa ca unele méncaruri gi unele bauturi se sorvesc fierbint si altele se servese ret ‘Aritati copilului o imagine cu wn bol de supa ferbinte. intrebat-I dacd supa se ‘minded fierbinte sau rece. Urmafi acelagi procedeu cu fiecare imagine care reprezinté © mancare sau o biuturd rece sau fierbinte alese pentru exemplificare. Putefi si v8 uitagi ntr-o revistd care face reclama pent produse alimentare si si categorisiti imaginile impreuna ca copilul, in loc sé le decupati fn imagini individuale, Prin oricare intr modalitatile alese, expcricnta ajuta s& perceapa conceptele ,ficrbinte” si ce" La fiecare masi, discutati cu copiful despre mancSrurile fierbinti si despre cele reci, Subliniati cuvintcle .fierbinte si rece” pnd cfind simiti, cu sigurantl, of Jnfeloge si poate si le recunoased repede, Cao extindere a acesteiactivititi, discutapi despre cuptonil de copt méneéruri fierbinti, frigiderul rece, congelatoral rece si furalul fierbinte pentru a sublinia cconceptele de mai sus. Aceastd actvitate dezvolt constientizarea concepielor ,flerbinte" yi rece usurinta de a distinge tire, flerbinte'3t,rece® constientizarea fapiului cd imaginile pot fi ulilizate pentre a reprezenta alimente: © abilicatea de a asculta. Doi ani - Séptamana 37 Prin tunel Asamblati cdteva cut de carton destul de rari astfel incdt cel mic s& se poati tdri prin ele, upd ce le-au fost indopdrtate fimdul si capacul incereati si utiliza cotii de aceleasi dimensiuni ppentra accasté activitate gi indepartayi capacal si fundul cu un cufit ascufit sau cu un cutter. 27Lasafi copilul si se tarasc prin fiecate cutie in parte, Apoi puneti cutile cpreuna, formnd un tunel lung. Folositi banda adeziva pentru a le mentine unite mibiafil si se tirascd prin tunel. Copilul se va distra si va vrea s& se trascd in ‘minuare prin tunel. Accentwali cuvaatul prin" de fiecare dati cind copilul trece vin tunel, Spuncji-i ce este un tinel si c& el poate fi construt in stanca si in pamént si iar pe sub apa Ca o extindere a acestei activitii, ajutati-] s& fac& un tunel in nisip sau in pimint. Poate fi utlizatd ca suport o conserva de cafea sau de suc cArcia tau fost departate ambele capete. Copilul poate apoi s& conducd 0 masinufS sau un camion prin neal su Copilul va fi lsat si se joace gi s& exploreze tunel de carton pin cnd se va itis. Se poate distra, de asémenca, jucindu-se prin tunelu! cut in-nisip sau in pamént in diferite momente, Prin acest tip de joc, copilul va infelege mai bine conceptul ,prin si cuvntul ,tanel Accastd activitate dezvoltd: © perceptia , tunelulut ‘© constientizarea nofiunit,.prin”. = imbogatirea vocabularulut, © coordonarea motorie grosierd © explorarea itbera: = independenta si tnerederea in sine Doi ani - Sdptdmana 38 Mic si mare os Camparap un pachet de <> crochete pentru animale sau cach nigte fursecur micuf. in pis, cumparai saw eoacef cinch Ss CSS fursccuri mari, Numérati cele incr fursecurd mari st ponetle int-un rind, Spuneti-i copilului s& pund un fursee mic pe fiecare fursec mare. Atunci cand copilul a terminat, intrebaf-] cate fursecuri mici a folosit. Laudagi copilul daca raspunde corect. Dacé nu rispunde corect, numarali fursecurie mari din nou si repetati intrebarea. Asiguraji-va cd a ingeles cA sunt tot atdtea fiusecuri mici céte sunt si mari Repetali activitatea daca este nevoie. Luafi toate cele zece fursecuri si amestocati-e, Folositi un bol mare pentra a fine fursecurile mari $i 0 ceased pentru a fine fursccurle mict, Spuncfi-i copilului sa punt fursecurile mari in bolul mare si fursecurile nici in ceagca micé, Incurajati copilul s& facd aceasti activitate de mai multe ori. Alegeti un moment in care credefi cA va fi recoptiv ‘Aled dati, sugerafi-i si pund fursecurile intr-un rnd, tncepand cu cele mal la stinga, Baleiati cu ména de la stanga la dreapta pentraa sublinia progresia de la stings la ceapta, Spunesii copilului s& puri uu faisce mare thirun rad si apoi un fursee 18 mig si s& continue cu un mode! format dintr-un fursee mare si unul mic, pnd cind toate cele zece fursecuri sunt intr-un rand. Ajutati copilul dacd este nevoie. ‘Aceastd actvitate decvolt ‘© constientizarea rotiunilor mic” $1 , mare"; © constientizare mai bund a nopiunt! de model: 0 constientizare mai bund a operate’ de sortare; capacitatea de a asculta $i a indeplint comenzie; 0 constientizare mai bur « progresiei de la sténga la dreapta; inrederea in sine $3 independent constientizarea conceptilui de ,cinci”: ‘0 constientizars mat: bund a corespondentei fnare wn oblect si wn alta ni - Saptamana 39 . Popicele ‘Adunafi mai multe sticle goale de detergent pentru vase sau sticle asemandtoare, inalte si subjiri. Aliniaf-le pentru a fi foarte apropiate unele de alele Unele trebuie si fie asezate in spatele celorlalte. Pot fi asezate exact ca popicele obignuite sau intr-o formafic aseméndtoare. Utilizati o minge de tenis sau 0 minge putin mai mare. Trebuie si fie 0 minge pe care copilul 0 manieste cu ugurin Explicati-i sd tinteased si si inceree s& dardme sticlele, {ndrumafi copilul cum s& utilizeze ambele mini pentru a da de-a dura mingea Dac mingea mu se rostogoleste destul de departs pentru atinge sticlele, schimbati linia de pornire astfel inc&t copilul s& reuseascd si loveascd sticlele cu mingea. ‘Aceasta fi va da incredere in el. Numarafi sticlele dirdmate de fiecare dati. Aranjai ‘sticlele inapoi si iacurajati copilul s& dea mingea de-a dura iarisi, Dac& le loveste pe toste, numérali sticlele si spunct: Toate sticlele au fost dicdmate”. Lindafi pentru cefortul lui, ‘Cind devine sigur pe el, schimbati linia de aruncare si mutafi stclele mai departe una de cealalté pentru a-i oferi 0 noud provocare copilului, De asemenca, facefi o pisti de popice cu ajutorul cuburilor sau al cozilor de mazuri sau cu ceva asemindtor. Cand copilul c4stiga in indemfnare si incredere in sine, va observa si va comenta fapnal c& unele stcle na au fost lovite, Este momental potrivit pentra a incepe si-i explicafi mecanismul adundrii, De excmplu, s& presupuncm c& aveti gase stile, si patra dintre ele au fost darmate, intebagicl céte au Tamas in picioare. Api ajutaicl si fnfeleagi cd patra sticle dirmato gi cu doud sticle in picioare fac un total de sase sticle. Poate fi observati gi sciderea in acest caz, dar trebuie stipanit mai inti conceptul operatiei de adunare, Invatarea se face treptat. Evitati prezemtarea conceptului operatiei de scddere la aceasta varst ‘Aceasté activitate dezvolt: «© coordonarea ocki - mana: 29coordonarea motorie grosierd: abiltiatea de @ font (© constientizare mai bund a nofiunilor ,.O% picioare”” (.sus") $1 ddrdmat” (, 08"): © oconstientizare mai bund a conceptelor de numere; increderea tn sine, Doi ani - Saptamana 40 rage farfu Faceti o gaurd pe o parte a unei farfurii de carton sau polistren. Trageti o cata de sfoara prin gaurd si legati-o sigur. TAiayi sfoara legata de farfurie de 0 ungime potrvita pentru a putea fi fmt de copil si a pucea trage farfuria pe podea, Puneti o jucdrie sau un obicct mic pe farfurie si spuncti-i copilului sa tragaé de apatul sfori, Ise poate explica sé traga farfuria cu obisctul pe ea pan fntr-un anunit oc. Explicati-i copilului si fie atont ca obiectul de pe farfurie si mu cada. Dack biectul cade, spunefici si- ia de jos, si-1 puna fnapoi pe farfurie gi s& continue mersul pre punctul stabil acd reusoste sa traga un obiect fara a-] scapa pe jos, va fi addugat un al oilea obiect pe farfurie. Ajutati-! sé-si dea seama cd acum sunt acum doué obiecte pe uri. Trebuie si infeleaga cd unul gi ined unul sunt acclasi Iucru cu doi Poate fi adaugat gi alt obiect pe farfurie pentru a fi carat de copil. Din now rebuie 88 fie conslient cate obiecte poate s& care, tragénd de sfoara farfuriei inainte ca mnele dintre ele si eadi de pe farfurie, De cite ori este adingat un nou obiect, contuafi cA este Tne unul mai mult deeét fuseserd pnd atunci. Trebute apreciate narimea, forma gi greutatea obicctelor inatnte de a le alege pentru a fi trase de copil jeoarece copilul igi poate pierde interesul dacd sarcina este prea dificila. Activitatea rebuie s& fie distractiva pentru a fixa conceptele_ sor” si grew” Ca o extindere a acestei activititi, copilul poate utiliza farfuria pentru a punc sunoiul pe cate il gaseste pe covor sau pe pode. I! poate cara spre cosul de euoi si il oats arunca in el. Utilitatca actiunii sale i va spoti increderea in sine si fl va motiva sentra av ajuta gi mai mult ‘Aceasid actvitate desvolia = coordonarea motarie grosterd ‘+ constientizarea actiunit de a trage o greutate prin senzatia pial; + congtientizarea faptului cf mai multe obiecte fac mal dificil actiunea de a trage 0 greutate; + constientizarea conceptelor ned wut” si, mai mie” Increderea si independenta; imbogatirea vocabularutui. Doi ani - Sptimana 41 Copilu-n albastru Citi copitutlrima, ,Copilu-nalbastra” »Copite-n albastra, fuera dincolo de dmb, Suflé din com, oifele si vacile pe camp. Dar unde4i ciobanasul ce-are grijé de voi? Doarme ia cApité cu paral blond valvoi.” CCitig-i copitului rima de mai multe ori si ncurajati| si asculte animalels ale céror nume apar in rima. Ajutafiel dack nu isi aminteste animalele: vaci gi oi fntrebati-1 nde era copilu-nalbastru atunci cand era cdutat, Dacé nu rispunde citi rma incl o data. Explicaj-i of ciobnagul, copilu-n albastru, trebuin si aiba grijé de oi, dar el * adormise in loc s4 fac ce trebuia. Este momentul potrivit si-i spuneti c& atunci cand ai un serviciu, trebuie sa faci ceea ce ai de ficut cat de bine pot. Povestti- despre lucrurile simple pe care copilul le poate face pent a vi ajuta, ca agezatul mesei, strGnsul gunoiului din cas, transportarea obiectelor mici in alté parte pentru dumneavoastra $i alte mici sarcini care v-ar ugura In trebutile gospodatici ‘Spunefi-i copilului c& micul personaj in albastru ar fi putut sufla din com pentru asi aduna oile, Amintti-i e& atunci cind dumneavoastra il chemagi, este un Semnal pentru el de a veni repede, Copiii trebuie si-si asculte parintii; deci, vrei si va asculte $i cl pe dumneavoastra. "Alta dati, intrebati copilul ce culoare aveau hainele pe care le purta copilul in albastru, Cititi din nou poezia si incurajai-! si vA ajute s& gasifi rime ca: dmb, céimp, strimb, caramb. De asemenea, introducsti cavinte care timeazé ca: voi, vilvci, oi, ‘muguroi, papusoi, noFbi ‘Ca o extindere a acestei activité, ajutati- si-si fac un com, Putefi sii facefi ‘un corn dint-un rulou de la prosoapele de hartie sau dintr-un carton indott rotund $1 ceapsat la margini ponfru a semina cu un megafon. Puteti si folosifi si o bobind mare de masind de cusut. Copilul se va distra sufland intr-un corn de orice tip ar 0, iar sinetele scoase ou aga-2isul corn fl vor amuza. Aceastd activitate dezvoltd # asculiarea cu wn anuumit scop: abilitaiea de a deduce $i de a memora: constientizarea cuvintelor care rimeaca (sunete la fel) exprimarea liberd (cul de rol) atunci cand sufld in com: Injelegerea nogtunilor de ascultare si de responsabiltate.Doi ani - Sdptamana 42 -otriveste frunza! Lusi copiful Ia o plimbare in aer liber primavara. (Daca locuiti intro zona in are mu sant schimbari de anotimpuri, puteti folosi totusi acesteidei pentru a imbosasi erceptia copilului despre natus’). Explicati-i cA primévara este anotimpul tn care antele caze au dormit toatl iama se trezesc la viata. In timp ce va plimbag, ardtagii feritele soiuri de copaci, Gasiti cel pufin cinci tipuri diferite de copaci cu frunze Azatoare, dacd este posibil, procum stejaral, ulmal, plopal, astaral gi dudul. Culegeyi te doua frunze din fiecare dintre cei cinci copaci ‘Aratati feunzele copilului. Numele copacilor mu sunt importante la aceasti frst, Aritatici ef fiecare fel de copae are o frunzd de forma diferita Dacé dintr-un anumit motiv nu puteti merge lz plimbare tn aer liber, facet unze verzi din hartie glasata care sa semene cu frunzcle anumitor tiputi de copaci “autati formele frunzelor intr-o enciclopodie sau intr-o alté carte cu imagini de copaci entra a le copia Tncepeti actvitatea pundnd toate cele zeve frurze pe o suprafaté plan intr-0 dine intdmpliteare, fncurajati copiful si géseascd frunzele care sunt Ja fel, doud cate ‘oud. Daca are novoie de ajutor, Iuafi o frunza si inrebati-l dacd vede una la fel \runci cd a potrivit doa frunze, aritaf-i cA ambele frunze sunt ,er2i” si sunt dentice, adica arati exact la fel Frunzele adevarate pot fi pistrate presfndu-le cu fieral de cleat intre dou foi fe hirtie obigmuita sau dona foi de hartie cerata. Dac& wilizati hartic ccrati, folosti la resare o cdrpa pentru a proteja fierul de calcat, Caldura din fierul de cdlcat va topi Fa si cole dowd foi de hartie se vor lipi atanci cdnd ceara curge. Cao extindere a acestei actvitati, jucati jocul ,Observ” pentra a cduta Iueruri are sunt verzi. Oglinda magica din carton (care a fost confectionati mai devreme, la “irsta de 0 ani, activitatea din Saptimana 38) poate, de asemenea, s& fie folosita entra mai ult atractivitate si distractie ‘Aceasté actvitate dezvolta # plicerea de a admira copact # abilitatea de a gasi frunzele care sunt la fel (corespondenta tnive france identice); ‘oconstientizare mai bund o asemindrilor si diferentelor ‘oconstientizare mai bund a eulorit verde capacitatea de a asculta st a ideplint comencie, coordonarea ocht - mand: increderea in sine. 132 Doi ani - SSptimana 43, Pune-o dedesubt! ‘Aceasti. activitate poate fi cefoctuati cu o mobilé pe care” sau sub care” pot fi puse obiecte. Alegeti Goud obiecte familiare —copilul Numifi-le si lasafi-1 pe copil s& vad afunei cénd puneli unul dintre obiecte wpe mobil (de exempla, pe pat) gi Cellalt obiect ,sub” mobila (sub pat). intrebaficl ce se aflé ,sub” pat. Dacé mu igi poate amit, numigi obiectul din nou st ‘punefi acelasi obiect ,sub” mobilé. Inc& o datd, intrebati copilul ce este ,sub” mobile alas’, Daca a infeles, schimbati pozitille celor doud cbiecte, Pastrafi aceleasi pozitt pani cénd copilul este sigur pe conceptele ,.pe” si sub” si poate si-si aminteasc’ repede obiectul aflat in afara vederti (Sub). ‘Avansafi cu aceast activitate alegind patru obiecte diferte, dar familiar. Puneti doud dintre ele ,pe” mobila si doud ,sub” acecasi mobild. Poate copilul sé-yi aminteasca cele doud obiecte care au fost puse sub mobil? “Aceasté activitate poate fi repetaté de diferite ori si destul de des pentru 2 aprofunda intclegerea copilului, nu mamai a conceptelor de pe” si sub", dar si tsuringa de a refine. Este recomandabil si mu se foloseasc& mai mult de tei obiecte “pe” 5 trei ciecte ,sub"”o mobild la aceasta varsté. Totusi, patru sau cinci obiecte pot 4H introduse atunci cénd copilul se face mai mare. Va fi un adevarat test pentru copitil de cinci sau jase ani ‘Aceasta activttate dezvolt ‘© simtul de observasie (numeral si pul obiectelor); memoria: capacitatea de a asculta coordonarea find si grosierit tn miscare $i sinerea objectelor selectate; _perceptia conceptelor pe” sub” Doi ani - Saptamana 44 Cat de departe poti si arun entra aceasta activitate pot fi folosite un tampon de bumbac sau un ghemotoc de hartie mototoita legaté cu un elastic. Pot fi de asemenca utilizare o minge dintr-un ciorap sau o pungi cu bilufe, diferitele tipuri de materiale atrignd mai mult copiul ‘Lisatil si arunce tamponul de vats sau ghemotocul de hartie cit mai departe posibil, itr-o zon desemnati anume, Marcafi sau plasaji un obiect pentru a-iardta 133 coloraté, simmulije de la ambalje, 7 Gee Dbucdjele de sireturi, danteluye, bucdti de a oe / diverse materiale, diferisi_nastuti, ope tampoane de vat, buciti mupts, fire sau sforicele sau orice altceva avefi in casa Lasati copilul sa pipaie si si cerceteze materialele. Vorbigi despre materiale si ullizdrite lor. Puteti, de asemenca, sé-i spuneti copilului unde at gasit materalcle in casi. Tncurajatil s& lipcasca uncle dintre materiale pe o bucatd de carton sau de hirtic groas pentra a face un colaj. Va fi mai ugor pentru copil, daca ji vei tiia banda de lipit in bucati de S cm Iungime i Je vetialinia pe marginea unui bol incasabil sat pe ceva similar, Va fi nevoie sii aritali cum si ia o bucatd de band si cum s& Hipeascé materiaul pe carton. Aceastd activitate poate fi repetaté si alté dati folosind material de afara precum frunze, bete, flori mici, pene sau orice Iucru nepericulos pe care-1 poste strdnge copilul in timpul plimbarilor in parc Aceasté activitate dezvolté: © libertatea de a alege; creativitatea: ‘0 congtientizare mat bund a texturilor diverselor materiale: coordonarea ochi - ménd; . Increderea in sine gi independenta: imbogatirea vocabularulti Trei ani - Sptimana 19 Sdritura nostima ‘Aceastd activitate se va desfigura probabil mai bine th aer liber, dar gi {nduntru cu 0 supraveghere mai atentd. Unele obiecte de pe care se poate séri in cas pot fi un scaun soli, trepte, o canapea, o masé joasi, un cufir, o valizé 2dravana sau un taburet ‘Unui copil de aceasta varsté ti place si sari de sus jos. Lucrurile sugerate mai sus au diferite inalfimi si poate fi utilizat doar unul dintse ele, Puteri varia cbieciele folosite pentru a sari alta data, Pentru a evita agitayia prea mare, este recomandat un anumit obiect pentru sarit o data. Copilul ar trebui fnvatat sé sard destul de des, pentru mai mua coordouare, 159Pentru a incepe séritul, copitul ar trebui si fie ajutat mat inti si stea pe cbicctul ales: Numarati 1 - 2 - 3. La numarul 3, ar trebui si saré de sus, unde se afl, ‘oe Copillui i va placea enorm accestd activitate s probabil en va avea astimpar se continue. La sfarsitul activitati de sani, ar trebui incurajaté o activitate mai linistita pentru a calma copilul ‘Dacd aceasta activitate se desfigoari afard, copilul va poate ajuta s& alegeti Jocurile unde vrea s& sar& Rostul principal al acestei activitai este dezvoltarca spilt de a sri de pe un nivel mai ridicat pe uml mai coborit, nu distants la care fare. Copilul are nevoie sé simta senzafia de miscare prin spatiu in acest mod, atunci cand sare. Aceasté activitate dezvoltd ‘© coordonarea motorle grosierd; constientizarea nopiunilor ,sus” gi 08"; constientizarea difertelor inaltim ale obiectelor: capacitatea de a asculta o comanda periru sérit; ‘o constientizare mai bund a ordinii de rumeérare 1-2-3; capacitatea de a-si mentine echilibrul atwnci eénd copilul se mised prin spare ‘Trei ani - Siptimana 20 A cui este? Pugs peste conturul corect. Va fi slmplu. entra ridicarca gradului de dificultate, alegefi nasturi de diferite marimi gi trasat-le conturul pe hartie. Puneti nasturit in cutie si indemnafi copilul sa-t puna peste forma corecta, Pot fi utilizate, de asemenea, diferite mosoare, creioane sau lingurr “Aceasti activitate poate fi mai atrdigitoare daca este utlizata 0 coleetie de Jiferte choi Cheile sumt aseminatoare, dar pozitiadinfilor variaza pe fiecare parte. in aceasta actvitate, copilul va trebui el isi mised degetal aratdtor in jos pe seati” gi in sus .pe scdri". Copilul se poate distra socotind numirul total de obiecte care au fost folosite pentra forma rdndurile care seamnd ou scare ‘Alt datd, sorieti numerele 1 pan la 10 pe cartele individuale, dreptunghiusi de hartic sau farfurii mci de carton, Amestecafi cartelele, éreprunghiurile sau farfurile de carton si punefi-le intr-un teanc cu numerele ou faja in jos. Incurajatt copitul s& jmoared o cartelé cu fata in sus, S& citeascd numarul de pe ea si si mumere atitin resturi (sau alte obiecte asemdnatcare) ct arati muumdral $i svi pund pe earteli, pe Greptangh sau pe farfurie. Ajutatil atat la recunoasterea muméruli, ct 91 la fnumarare. Aceasté activitate trebuie continuaté pind cind toate mumerele au fost intoarse pe fafa gi toti oot $5 de nasturi utilizati la constructia ,scarilor” au fost numndrati si plasaficoreet. ‘Copilul va avea nevoie de mult exercitia pentra recunoasterea numerelor si umirarea corecti a obiectelor, La numararea obiectelor, va fi util daca el va migca Fecare obiect mic pe care il numara. Apoi trebuie si miste fiecars piesé intro pozifie diferita, pentru a face un nou teanc, Dacd a uitat un pumér la mumdrere, rugatl £8 inceapa din nou si st numere Incet astfel inet sa nu mai greyeasod. Dafii o mand de ajutor dacd nu sie ce namar unmeaza atuncicdnd numara. “Alta data, cartelele cu numere, dreptunghiurile sau farfurile de carton pot fi puse in ordine de la 1 ia 10. Pot fi folosite cdr vochi de joc, dar asigurali-va c& a eles c& asul Inscarané .unu*, Orice cartela v& hotarati sa folositi poate fi apoi pusé jn ordine numeric’, Dacd folosti un intreg teanc de arti vechi, copitul se poate distra potrivind citile eu acelagi numér. Apoi aeste teancuri pot fi puse fn ordine numerics Acvastd actvitate dezvol © oconytientizare mat bund a mumarétorti Or ordine © 0 congtientizare man bund a ordinti creseaioare a mumerelor 239© abilitatea de a pune numerele tn ordine; 3 abilitatea de a mumaira obiectele pentra a potrivi numdnul corect * increderea in sine. Patru ani - Saptamana 45 Utilizayi o moned& pentru a rasa gi a desena dovasprezece careulele in interioral conturului ‘nei farfurii mari de carton. Va fi T ‘mai ugor 58 spatiati egal cerculeyele acd le desenati mai intai pe cele din partea de sus si de jos, apoi pe cele din mijloc, din stinga si din dreapta. Astfel va raméne loc destal pentru toate ereuleele, Screfi numerele de la 1 Ja 12 cu o carioca in cereulefele corespunzatoare pentru a reprezenta orele ceasului. Desenati doud bucdti de carton care reprezint fimbile aratatoare, Decupafi una mai scurtd decat ezalalt si potrivifi marginile wnuia dintre capetele fieclrci limbi arétitoare astfel incit si semene cu un punct. Fixati limbile artatoare cu o piunezd fa centra ‘Cei_mai multi dintre copii sunt familiarizafi cu ceasurile digitale si foarte pati au fost tent la un ceas obignut, analogic, Spunetii copiului c& exist dowd feluri de ceasuri. Daca este posibil, aritati+i diferenta. Un copil de patru ani poate 6 in sare si numere pind la saizeci, dar nu va infelege conceptele numerelor atat de mari ‘Ceasul confecfionat din farfuria de carion este un bun mod de axi explica conceptul de timp. Copilul poate si injeleaga conceptul de ori, dar infelegerea minutelor st Secundelor ii depageste pe cei mai multi copii de aceasta varsti. Odata ce este sigur pe fecunoasterea orelor, minutele pot fi explicate privind un minutar care merge tot timpul in jurul ceasufi. Pentru a incepe aceasta activitate, aritatii copilului ceasul manufacturet Indicati-i numercle din cercuri in timp ce numérati de la 1 ta 12, intrebaticl care dintre rititoarele ceasului este mai lung. Spunefii si pund ardtétorul mai lung {a numaral 12. Asigurati-va c& gtie c& limba mai lung se aumeste limba mare gi 68 limba mai sourté se numeste limba mica. Explicati-i cum s& pund limba mic& in pozitia 1 Spunefii cA ceasul araté cd este ora 1. Spunet-i acum si migte limba mare de jur Jmuprejar o data, Asigurafi-va cl a ineles cd limbii mari i a o ori pentra a se misca de J iprejral ceasului si ase intoarce in acelagi loc. Explicat-i cum si deplaseze Timba tied in dreptal lui 2. intrebafi-l cit este ceasul. Dati-i rispunsul daca simtiti cd nnn a ingeles. Lasati-] sf continue s& migte ardtitoarele ceasului si s8 identifice ora corect in timp ce ele se misc’, Nu este necesar sa-1 explicati copiluluiceasul de dimincata pnd seara $i doutzeci gi patru de ore pe zi. Va dobandi exerci la deplasarea limbilor ceasului si tcunoasterea ore corecte i fara un exes de zal 240 ‘Va fi foarte folostor daca un ceas adevarat analogie poate fi pus Ja vedere 0 pericada de timp In aces fe, copia poste observa secundara,c& deplasere lent minutaruls (iba mare) sia orarula (limba mid). ‘Cao extensie a acestei activitati, marcayi 12 spafii ca banda pe podea intr-un cere sau folosifi 12 petro ca marcajepentra a reprezentaafera spaile numercior de pe teas, LAsai copiul s& v8 jute s& munérai dovssprezecefarfri Ge carton sa {56 feitie, Incarajati copilul s& v8 spund ce mumir s4 scrieji pe fiecare farfuie. care vor favea mumerele dela | [a 12 serise pe ele. Rugati copilul si va ajute s& pone farfurile de carton sau si le numerotati in pozifia corect& pentru @ scmina cu un eas urias, ‘Acestepiese pot i apo fixate cu seo findemnati copilal s& mearga in jurul ecasului in sensul miscdrii limbilor Ini losind pietrele sau farfutile de carton ca pictre de pagit. Copilul va fi incarajat st puna mumimul corect pe masuré ce pigeste pe fiecare farfurie numerotata de hart, ‘Aceasta va fixa pozitile numerelor care reprezinta orele si va orienta copilul spre. {njelegerea migcirii in sensul acelor unui ceasomic. Pentru. mérirea interesului, copilul poate merge contrar miscérii_acelor ‘ceasornicului $i poate identifica nomerele. Accasta, de asemenca, va ajuta copilul in plasarea numerelor in injelegereasensulu invers migeari acelor unui eeasomic. “Aceasta activitate dezvolta @ o constientizare mai bund a mumerelor dela I fa 12; # consttentizarea ceasuslul + percepria conceptelor de timp zi ord & constientizarea poziilor spasale ale numerelor de pe ceas So conztlentizare mai bind a conceptelor mare sf mic". tung” st scurt” + Constientizarea conceptelor ,sensul acelor de ceasornic” $1 sensu! invers acelor de ceasornic"; © increderea in sine Patru ani - Saptémana 46 Modele OcOo@ YPYP_ j—[—=_ ABB AB = 123 12. Un model este un mod de a face ceva si apoi de a- repeta. Cop! poate si ma jnieleaga cuvéntul a repeta, Deci, vi sugerez s& flosisitermenul a face din now, Pot eercnas multe materiale diferite pentiu a cealiza un mods! saa wn tpar. Tdees este 2aie aritati copifului un tipar gi sé-1 ntrebaji ee urmeczi dact modell este continua Rcuasta este indirect o introducere in spunerea cuvintelor pe litere, adied prezicerea sau determinarea litetei care wrmea2& intr-un Cuva Chiova sugesti de materiale penta tipare sunt: masturi, clesti de rufe, cobitor, 0 colestie mare de chei, buciti de hartic colorate ete, Schemele de tipare pentru aceste materiale sunt urmatoarele «Un model cu nasturi poate fi realizat eu nasturi mari gi mici. Copiful poate fi apo intrebat ce urmeaza in contimuare in model. Apoi poate continua modelul “sUn model cu clesti de rufe poate fi compus cu un cleste pus vertical gi tunul orizontal, Copilul poate fi fatrebat apoi ce urmeaza in model si poate continua modell «Un model cu seobitori poate fi aranjat astfel inet doud scobitori s& fie ayezate orizontal paralele gi una si fie pus® vertical, Copilul poate fi Jntrebat ce urmeazd si apoi poate continua modetal «Un model cu chei poate fi realizat pundnd dowd chei cu varfurile alingind-se penta forma o form in V, Copilal tebuie sf capabil si continue modelut «Un model din fasii de hartic colorate poate fi format din eulorile rosy, albastra, rogu, albastra. Copilul va fi incurajat si continue modetal «Ponte fi, de asemenea, compus un mocel din litere. Se poate citi ABB, 'ABB. Copilul uebuie sa fie fn stare s8 repete acest model indefinit «Un mode! din numere poate 6 1-2-3, 1-2-3. in acest ump, copitul trebule sa fie in stare sil repete si srl contiane la nesférsit ‘« incurajati copilul sa fac& un model din tacamur Pot f teallzate modele mai complicate cu diferite materiale. Batutul din palme tn tm, batutal dia picioars sav o combinaje a acestora, pe Tangs poenitl conpsclor we Pijatal din cap. toate pot fi aranjate in model, Copilul poate fi Indemnat s& repete ‘eea ce facet si $8 continue, “Atagesi abnfa acupra modélelor pe care le vedem peste fot acasi, cum swt ele florals scoser sau in dungi de pe matcriale, frfuni, argintic. Lamp. gresia de pe jos. covcare, bijuteri, mobile, tepet ete. Aevasta cetivitote poate fi exinsa la nesfarit. eo dezvoltdnd » perceptia modeielar: «© abilitarea de a descoperi modete: © Ghritatea de a prevedea sau «determina ceea ce wrmeazs intr-tax models ‘© simtul vizual de observatie: fe pretutrea esteticd a modelelor. 242 Patru ani - Saptamana 47 Jocurile de puzzle Jocurile de puzzle din Temun sau din carton sunt scumpe si copii se plitisese destul de repede s& facd accleagi modele. De aceea, putelireconsidera confecfionarca puzle-uilor propri, Puzzle-urile urmarese dezvoltarea unor deprindes! de bax Bemese la dezvoltarea coordondri ochi-mand, injelegerea nogunii de intres compus din pli, plsarea pieselor int-un spafia dat, rezolvarea uns probleme gi Tndersnaren Gea ce jaca eu piese mici penta dezvoltarea muschilor miei, Adsugarea une! vane dd imagini puzzle va dezvoltainteresul coplului g¥ mai mult. Pot fi decupate imagit shart vit colorate din reviste, calendare vechi, clrfi cclorate sau desene realizate Teorate de damneavoastr, si care pot fi apoi utilizate drept puzzle-url. Sunt necesare mul sau doud puzzle-uri in acelagi timp pentru a atrage copilul si faci puzzle-ur “Aunei end copilul isi dezvolté indeménarea, pot fi realizate puzzle~uti mic, din er postale vec. De ete of vA hota si face un puzzle, tne minte wn copilot senasti varsta este capabil sf completeze un puzzle de cel putin $-10 bucati si poste Gvansa pant la 15 boc st chiar mai multe. Totus, plsele wobuis si fie dest de fhati pentru a le putea fine usor in mand gi tebuie sh consid destule indict in fragine pentre cael s& reuseasci si rezolve problema si $4 completeze tneg puzzie-l. Puzale-urile pot fi realizatelipind imagini mari, vin colorate pe carton, Fata si osul pot fi acoperte cu hare transparent, dar nu este neaparat necesar. Dacd suntst fuiemanatic la trafora}, atunc lpitiimaginile pe Jemn, Daca a reusits& fact un puzzie ide mai multe ori, de cbicei, interesul copilului seade, De accen este nevoie si facet noi puzzlesuri ‘Dupd ce s-2 uscatlipicul, desenafiformele pieselor din puzzle, Folosit urbe mari si intrinduri, Bucdile eu varfuri ascuite sunt dificil de asamblat penta copil Decupat imagiule in bucdti de puzzle gi etichetaltdosulfiecrei plese ou o liter vray saul un alt simbol pentre a sti clrui puzzle fi apartine. Accasta vA va ajuta sé pistai piesle separa, Pastrai teare poze into punga de plastic. Lisa copii ie! aleaga un puzzle gi incurajail sil pund la foe n pun inainte de a ncepe <4 jJoace cu un atl ‘Daca are dificiltati, folositi o bucat& de carton curati pe care si o puneli sub puzzle, Desenfi conturl fecire: pese de puzle pe cartoul cura. Va raring woh Feckrei bucai de puzzle sil va ajuta 58 se orienteze atunci dnd se joaed eu puzzle ‘Aceasid activitate dezvolt * coordonarea och - mand: Intelegerea notiunt de intreg compus din part rezolvarea wnei probleme: abilitatea de a manud bucétile unis puzzle: abilitdete vizuale (citutarea detaittor) Increderea in sine si dependenta 243Patru ani - Sdptamana 48 Numele meu Numele copilului este ceva foarte special percra el si la aceasta varstd trebuie sa fic capabil si-gi recunoasc& propriul num. Scriefi numele su de botez pe o carte de vizita gi punefiel si recuncasc mumele literelor din numele sau. Este important s& lost o literé mare la inceputul numelui copilului gi litere mici in continuare, Atel, profesonul de Ia gridinifi va trebui si dezvefe copilul daca utilizati numai litere mari pentru avi sorie numcle. Poate cA ar fi mai simplu pestra copil s& serie cu litere mari, dar mu ne vorn agtepta de la un copil de patra ani s& tind ortionul corect si si-si serie hhamcle, Accasta activitate urmaroste si-] facd pe copil s& perceapa aspectal seris al nami s8u. fn acest moment putetifolosi crema de ras peo suprafafa neted& pentru a serie tamele copilului ou degetul aratator. Desenatul gi sorisul ou crema de ras au fost introduse la patru ani, activitatea din Saptaména 35. Dacd nu vreti sa folositi crema de ras, folosifi o pasta de find subtite intinsa pe hartic ceraté fixati cu banda adeziva, Incurajati copilul si recuncasca literele din numele su. Seriexi cu grija fiecare litera din nou pentru ca el si observe cum le desenati, Conduceti degetul arititor al copilului peste literele numelui séu si numiti ficcare litera pe misurd ce o serieti. Repetati acest grocedeu de mai multe ori si apoi ncurajati copilul s& traseze fiecare liter’ exact asa cum Fafi condus inainte. Apoi spuncj-i copilului s& incerce si-si serie numele cu crema de ras si cu degetul aratscor. Poate c& va fi nevoie <4 mai suplimentafi crema de ras pe suprafata de lueru, Crema spate dupa ce a fost expusa la aer. Copilul poate avea nevoie sé serie fiecare literé separat cu degetul durmneavoastri aratator, in timp oe isi foloseste propriul deget pentru a forma aceeasi liter sub a dumneavoasteé. Cu exerciiu, va invlia repede si-gi scric numele, Daca este interesat, aratat-i cum si-si serie numele de familie. Aczasti getivtate poate fi repetatd de mai multe ori pontru a-si dezvolta indeménazea de a scrie Iitere. Serisul in acest mod este distractiv pentru c& greselile pot fi usor sterse. Atunci cénd folosim hartie $i creioa, est dificil sd facem si dspara greselile complet. Copilul se poate distra formand litere din Iu. sau din plastilina, Aluatul facut {a cash poate fi rulat in, serpi lungi sau rulcuri si copilul se poate folesi de un cutit de plastic pentra picnic sau de 0 foarfecd veche pentru a taia litere. Spaghetele fierte pot fi, de asemenea, folosite pentru a forma litere. Copilul se poate distra incercind sa invefe s& serie toate literele alfabetului Literele-marioneta pot fi din nou folosite si copilul se poate ghida dupa aceste litere pentru a le sevie in crema de ras san a le forma din gerpi de coca sau din spaghete fierte, Daca devine foarte indemdnatic la scris litere, scrietilitere punctate pe 0 foaie de hartie gi incurajaii copilul si le uneascé cu un ereion pentru a forma literele pine Copilut se poate distra scriind litere cu erota pe o tabla Aceastd activitate dezvolt: # abilitatea de a recunoaste ltcrele dintr-un nme; © coordonarea ochi - mand: + abilitatea de a recunoaste literele dintr-wn nme tn ordine; © simtul pipditulut la serterea eu diferite materiale, precum crema de ras. Iutul, aluatul, spaghetele, creioanele cerate sau creta; # increderea tn sine Patru ani - Saptamana 49 Asculta! Scopul acestei activitigi este de a dezvolta capacitatea copilului de asculta Dedesubt urmeazi o lista de cuvinte, dintre care dowd cite dou reprezinta acelasi cuvint. Copilul trebuie sa asculte cu atente cele trei cuvinte care ii sunt cite si si le Tepete numai pe cele dows care sunt aceleasi. Cuvintele sunt date mai jos. © casielampé-lampa umezeald-usi-us gteste-pateste-priveste cautie-masa-cutie bfrtie-hértie-rochic pres-covor-pres albastru-rogu-rost peste-verde-verde galben-galben-portocaliu coala-tigaie-tigaie boiat-baian- Fei linge-toc-toc negru-maro-negra spune-spune-vinde ccanapea-scaun-canapea © weitrei-doi + noud-rénd-rand »copilenume-copil Aceasta activitate poate fi utilizatl ca joc de ealatorie. Oricare dintre cele trei ceuvinte poate fi inlocuit. Folositi nofiunea de ,acelasi pana cénd afi verificat ca este Sigur pe ea, Apoi alti dati, copilul poate repeta numai cuvantul difect. Totusi, nu schimbati nofiunile de ,acelasi” si ,diferit* in timpul unei singure activitat. Poate fi frustrant si poate dezorienta copiiul” Literele si mmersle pot fi si le utiizate: A-A-S, BACC, 1-2-2 sau 3-43, Aceasté activirate dezvolt © abilisatea de a asculta cu un anuanit scop: © indeplinirea comenailor: * oconstientizare mai bund a nottunilor .acelayi” si. difert * imbogitirea vocabularuly; ® increderea in sine. 248Patru ani - Saptamana 50 Hainele Copitul trebuie sisi dea seama ed diferite tipuri de haine sunt purtate in anumite ocazii, Cole mai clegante haine le purtam de obiesi in ocazii speciale, cénd rmorgor lao munté, la bisericd, Ia 0 petrecere sat la adunrile deosebite de famitic ete Jelalte haine sunt potrivite pentru lucru, joacd, timp liber, dormit, inot ete. Aceste tipuri de haine variazi in fanctie de anotimp, in locurile unde sehimbarile de anatimp sunt vzibile. Exist haine care ne tin eaid si haine cate ne ajuti s& ne fie mai racoare, ‘anunci cdnd este foarte cald afard. Un copil do accasth varsta trebuie sf fis in stare sf clasifice hainele dupa necesitate Confectionarea de cirticsle despre aviotimpuri ar fi interesanté pentra copil Faceti patra crticele eu ete cinei sau gase pagini, Scriefi numele unsi anotimp pe ecare dinire ele. Trebuie ctichetate Vara", ..Foamna”, lama si .Primavara’. Citip numele anotimipurilor ia ardinea in care apar pentre copil. Lisaj-1 si aleag una dintce rticole ‘ca sau putati sé-i sugcrati si inccapa ct anotimpul Tn curs incurajatiel s& se wite prin reviste vechi sau cataloage de cumpérdturi si sisi ‘aleagt nine care se potrivese cu sczonu} ales. Decupatile gi lipif-le in canticiea Discutati pe seure despre sozonul ales de copil. sar at daté citi o povestire acel anotinp. in alo (cei momente potrvite, urmafi acelasi procedeu pentra urmatoarels tet snotimpuri. Asigurativa ed a injeles necesitatea difertelortipuri de hain. “Atonci eand att terminat de commpletat cdrticelcle, invitaii copitul si ss nite la cle impreund cn dumneavoastra. Lasafi-l si numcascd ficcare haina care este in ‘sirticicd, Ajutal-l daca este nevoie. Seriei mumele hainei de pe o pagina si rugati-l spuna literce din cuvant. Copilul se poate amuza deaumind culerile pe care le vede in haine, Numele cutoriler pot fi edaugate imaginilor etichetate ale hainelor. Poate od va dosi s8 faed 0 editiciea pentru ocazii speciale sau pentru haine de searé, Poate Fi urmiat acelagi procedeu sau i se poate sugera si-si proiecteze cftivica propre. In evicare dine cazari, incurajaf-l so fact. Canostngle hi despre haine liters, culori, detalii se vor lirgi, ist va imbunataqi indeménarea de a decupa sau de a ii ca gi Inevederen insite ‘Caco entindere ulterioard a acestei activitii, utti sil intrebai in timpul carui sanotimp trebuie s2 poarte haine cum ar fi o hain, o sapea, un costum de baie, cizme, manus, canadian, panialoni scurti, pulover, cdmasé, costurs, vesté, manusi cu un eget si sardale Trebuic luate tn considerare cdteva abilitéi care vor servi pentru a pregatl copilul si fie mai independent, deoarece el va incep2 curind si mearga ta scoala. Un opi la accasta varstd trebuie <4 fie th stare si se imbrace singur. Sa-si pund o jachst fa ii traga formoarul sau si o incheie, Trebuic sa fivin stare si se incalte cu ghetele si siegi pund mAnugile far ajuioral dumneavoastrd. O pang de plastic in pantofi fi va face si aluncce mai ugor fa Incdltat, pentra exerci de acdltat. Trebuie si invete sii lege sinauy sireturile de la pantofi si sf i se explice cum se face funda. Exersati toate aocete abilitgi cu copitul astfel inet si nu alba nevoie de ajutor atunei ednd va merge 246 la scoald, Unii parini fac absolut totul pentru copiti lor, deoarece lise pare mai usor gi mai repede, Cu rabdare, copilul devine independent gi sigur pe el ‘Aceastd actvirate desvolt: ‘© constientizarea lucrurilor potrivite de imbrdcdminte care trebuite puriate constientizarea existentei anotimpurilor; © abilitatea de a lua decizii: © abilitatea de a ascuita $i a asocia; © coordonarea ochi - méind la decupare si lipire: © recunoasterea si denumirea literelor. Patru ani - Sdptmana 51 Actiuni ABC Recapitulatialfabetul cu copilul. Spunet-i cf aveti ceva de facut pentru el sau ch o si va jucati de-a ce se potriveste cu ficcare liter, Scretiliteele de la Aa pnd la Zz pe cartonase separate si verbele pe dosul fiecdrvi cartonas. Acfiunile serise pe dos pot fi cele de mal jos® ‘Aa-aplandat Bb - bate mingea! Co casca! Dd danseaza! Ee- exerseazi! Ff- freacd-yi mainile! Gg - goleste cutia! Hh - hop fntr-un picior! Bi inerat i-intreaba! . Jj joact-te! Li - loveste-ti picioarele! Mm- mergi fa mars! Nn- neaga din cap! 0 - opreste-te! Pp - pescuicste! Rr-rizi! Ss scarpina-te! S3~ serpuieste-te! * Literele Kk, Qq, Ww, Yy, Xx au fost omise, in limba romana neexistind verbe care si inceapa cu aceste litere, au fost adéugate, in schimb, actiuni cate incep cu literele romanesti ii, $5.7) (tad), 247Te- tragefermoarul! Th- topaie! Uu-uité-te! Wy = vibreazat Zz ~ zimbcste! Puneti cartonagele intr-o cutie sau intr-o pungs si amestecati-le. Lasati copilul sé tay un cartonas, sé citeascd litera gi s& va dea cartonagul pentra a-t spune ce trebuie sé facd, Citifi actiumea pentra acea litera si lsafi copilul s4 0 realizeze, Dac fate nevoic, dati o mand de ajutor. Unele actiuni vor fi rapide, iar pentra altcle, copilul va face zzomot, Dac are grout, realizayi actiunea pentr cl si Lisafil sf v8 mite, Copilul poate fi interesat s8 faca doar céte putin odata sau poate sé fie amuzat s& sacl prin tot alfabetul. ‘Scopul acestui joc, al joculul cu literele-marioneté ‘gi al altor jocuri ale alfabetului este si va asigurati cd este sigur pe numele literelor i pe sunete inainte de a intra Ja grain “Jocul acjiunilor ABC poate fi utiizat ca un oc de sarade de familie. Ceilali rmeinbti ai familici pot interpreta actunile, si copital poate incerca s4 recunoasca Tierele, Alt datd, copilul poate face actiunea si uml dintre membri si recuncascd itera acti ‘Alt mod de a juca jocul este s& denumiti actianea si copilul si va spund litera care corespunde acfiunii. Litera poate fi denumité pentru copil si el poate identifica oral actiunea din memorie. ‘Unele dintre actiuni pot fi schimbate pentru o liter’ dati. Lasati copilul si se gandcascd la alte actiuni care se potrivese cu litera ‘Aceastd activitate dezvoltd © o constientizare mai bund a alfabetulu + abilitatea de a identifica literele; + activitatea motarie grosierd + optitudinea de a asculte; + indeplinirea comenzitor: + abilitatea de a asocia litera eu actiunee: © increderea in sine, incerce Patru ani - Saptimana 52 Geanta de cAlétorie Copilul va fi incdntat si va ajute Ia pregitirea unei sacoge speciale pentru el, pe care $4 0 ia oriunde pleacd impreund cu familia, intr-o vizitd Tanga sau intr-o sxcursie. Alogeti o sacogé pontra o excursie de cel pufin dova ile sau o sacog de cumpirdauri i Hisafil s& 0 tin8. Spunetici c& este goalé gi useard. De asemenza, spuneti-i ed il vei ajuta s@ aleax cAteva lucruti pe care sé le pund in ea, Subliniati~i cd 248 stunci cand geanta va fi gata, induntra vor fi cfteva lucruri foarte speciale pentru a & folosite mimai de et ‘Citeva sugesti: creioane cerate, un top de foi de hart, edrgi vechi de joc, © tabla mied acoperita ca jorse cu diferte forme colorate pentru a face imagini din forme, un animal de plus, curStitoare de pip, o pApusd micd sau o masing, un ghem sau o tinge din ciorap, 0 cutie de plastic ca anumite abiecte in ea ca rasturi chel, animale mici de plastic ee. Tabla acoperita cu flanel poate fi realizata acoperind 0 bucaté de carton de aproximativ 22 x 25 om cu o bucata de flanel colorat uni. Culorile recomendate swt verde deschis, albastra Sau galben, Capeiele pot fi cusute pe dos sau lipite cu banda adezivi. Piesele pot fi decupate din petice de diferite mirimi si de diferite forme eomerrice. Copilul poate fi foarte creator si isi poate dezvolta interesul pentnt imaginile din forme, Piesele pot fi pstrate int-o punga de plastic. Cand geanta s-a umplut, lasati-l so find. Intrebafi-l dacd geanta mai este goalé si dacd este mai grea. Explicatii de unde vine diferenta, Poste copilul si enumeascd edteva dintre obiectele din geanté? Dacti nu, goliti geanta si denumiti fiecare lucru pe misur& ce puneti obiectele inapoi, Este un bun antrenament pentra memorate Tnainte de a lisa acasé geanta, incercati sf adiugati o micé gustare pentry copil, cum at: stafide, un pachetel eu prajiturele sau biscuit, O bauturd ambalaté arf de asemenea, 0 surprizd bineveniti entra copil, Variati confinutul genpi, dar asigurali-va c& avefi mereu o geanté progatitd. Credeji-ma, poate fi un colac salvator Acvasti activitate dezvolia ‘© oconstientizare mai bunda conceptelor go!” $i .plin™: ‘oconstientizare mai bund a conceptelor ,usor” st grew" memoria; constientizarea pregatinii pentra activitay in afara casei inieractlunea de limba. 249CUPRINS Prefata Mici sfaturi pentru solutionarea unor probleme .... De la nastere la un an. De la un an Ja doi ani... De la doi Ia trei ani De la trei la patru ani ...ssssee De la patru la cinci ani......... Pentru toate varstele, Nr. 1 in Roméniat arti fara varstal Taxele postale Exclusiv prin postal suportate de Club! 8 CLUBUL DE CARTE NICULESCU Romania, 781821 ~ Bucuresti, sector 4 tay Cocarascu 79, Tel. 224 24 80 Tel./Fax 222 03 72 E-mail editura@niculescu.ro_ Internet: www.niculescu.ro ‘Cont 251101107704000335017 BANC POST fil. Grivita CE VA OFERA? = CATALOG LUNAR cuprinzand zeci de tiluri de valoare ale Edituri NICULESCU, din cele mai ciferte coment, pentru toate gustaria, Int-o nut grafica si artstica deosebita Ee 7 « ECONOMIE DE TIMP PRIN SCUTIREA DRUMULUI PANA LA LIBRARIE, carl find cumpérate la preful ofcial inscris pe coperta. + ACCES DIRECT la cittoril cin SATE si LOCALITATI FARA LIBRARII ‘ SUPORTAREA TAXELOR POSTALE in totalitate de catre Club ‘INSCRIERE gi preluare RAPIDA a comenzii (in scris, cu precizarea adresel ‘COMPLETE — inclusiv cod postal - si data nasteri) + SERVIGIU SUPLIMENTAR rumai pentru membrii Clubulul: COMENZI PRIN TELEFON — 24 DE ORE DIN 24 7 + UN PREMIU SPECIAL (O GARTE GRATUIT), DE FIECARE DATA, pentru ‘acel membru al Clubulul care aduce DO! NOI MEMBRI PRIMA OFERTA: « Menuale preparatoare de limba romana, storie, matematica, fied, chimie,... pentru bacalaureat, admitere in licee si facultit« Manuale, dictonare si ghidun Se conversatie in imba englezé, franceza, taliana, germana, spariold etc.» Lu- Gar de informare si de utlitate generala pentru orice gospodarre - Cart pentru copii ‘Dupai primirea cererii de inscriere, Clubultrimite (gratuit) catalogul lunar ‘Clubul va agieapté cu bucurie gi eperantat