Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STDpart2 1 29
STDpart2 1 29
4.
1
t
MTTF E[T ] e
dt
nf
R(1) 1
detectate nu se corecteaz.
si tehnica pair-and-spare
Tipuri de erori:
Eroarea poate afecta un numar de biti(eroare simpla, dubla,
multipla) sau poate fi sub forma de pachete de eroare cand se
afecteaza un numar succesiv de biti.
Distanta Hamming:
Distanta Hamming este numarul de biti prin care difera
2 cuvinte de cod
exemplu: x=(x1,x2,,xn) si y=(y1,y2,yn).distanta
hamming dintre cele 2 cuvinte de cod este
14.
Codul perfect
Pentru corectarea erorilor singulare avem conditia: nk>log2(n+1). In caz de egalitate avem cod perfect, ce
corespunde impachetarii maxime si nu ramane nici un punct
inafara sferelor de corectie. Acesta furnizeaza o capacitate de
corectie maxima la o redundanta minima.
Coduri m din n
-un cuvant de cod cu lungime n are m biti de 1, adica ponderea m.
Distanta de cod este Dmin=2 astfel incat un bit alterat schimba nr
de biti de la 1 la m+1 sau m-1, care sunt cuvinte invalide. Daca se
modifica 2 biti se poate forma un cuvant de cod valid, exceptie
cand ambele erori au loc in acelasi sens. La astfel de coduri m din
n se poate detecta o eroare singular si erorile multiple
unidirectionale.
Coduri Berger
-coduri separabile cu biti de control atasati in urma cuvantului util.
Codificarea are loc: numaram bitii de 1 din informatia utila
Complementam numarul binar obtinut
Atasam rezultatul la informatia utila
Acest cod detecteaza toate erorile multiple unidirectionale ,
foloseste cel mai mic nr de biti redundanti. Rata de redundanta
scade cu cresterea nr de biti utili.
19)Principiul codurilor cu duplicare. Duplicarea cu
complementare. Duplicarea cu interschimbare
Presupun dublarea informatiilor originale astfel incat dintr-un
cuvamt de k biti sa se obtina un cuvant de cod de 2k biti.Prin
compararea celor 2 jumatati se poate detecta eroarea. Orice eroare
singulara este detectabila.
Duplicarea cu complementare
-se ataseaza informatia utila la complementul sau. Se foloseste
cand pprelucram date pe acelasi hard. Astfel de utilizari sunt la
memorare si transmitere de date.La transfer parallel se transmit
cuvinte unul dupa altul. Eroare se detecteaza la receptie si se
compara bit cu bit a primului cuvant cu negate celui de-al doilea.
Duplicarea cu interschimbare
-are la baza pastrarea a doua copii de informatie utila, iar a 2a este
cu jumatati schimbate intre ele.
Codurile cu duplicare au avantajul: cuvantul de cod se genereaza
usor insa redundanta este ridicata. Redundanta informationala
necesita si una hardware si in timp.
20) Principiul codurilor de control prin suma. Suma de control in
simpla precizie. Suma de control reziduala. Suma de control in
dubla precizie. Suma de control Honeywell.
Principiul codurilor de control prin suma
Aceste coduri se folosesc mai ales la controlul transmisiei unui
bloc de date. Pe baza cuvintelor ce compun blocul se calculeaza o
suma de control care se ataseaza informatiei utile. La receptie se
recalculeaza suma si se compara cu cea primita, in vederea
detectarii unei erori. Codurile de control prin suma sunt coduri
separabile->decodificare mai usoara. Suma de control se obtine
prin insumarea datelor originale.
Suma de control in simpla precizie
-formata pe k biti. Redundata este redusa prin neglijarea
transportului si se diminueaza astfel capacitatea de detectie a
codului.
Suma de control reziduala.
-se genereaza transport sub forma ciclica la pozitia cea mai putin
importanta a primei sume.
Suma de control in dubla precizie
-formata pe 2k biti pentru a nu pierde din informatia rezultata.
Suma de control Honeywell
-genereaza o suma pe 2k biti prin adunarea cuvintelor duble
formate din concatenarea a 2 cuvinte consecutive din blocul de
date.
Sumele de control detecteaza erori, insa nu dau indicia despre locul
in care se produc.
21) Rolul si cerintele codurilor aritmetice. Principiul codurilor AN.
Codul 3N (exemplu, schema, capacitate de detectie).
Rolul si cerintele codurilor aritmetice
-se folosesc pt a verifica daca se executa correct operatiile
aritmetice de adunare scadere inmultire impartire asupra datelor
codificate. Rezultatul operatiei dintre 2 numere codificate este
acelasi cu codul rezultatului operatiei dintre cele 2 nr originale.
Logica alternanta
-presupune efectuarea celei de a doua prelucrari asupra
complementului datelor initiale. Se aplica circuitelor
combinationale autoduale cu prop ca f(x)=f(x)negat
24)Recalculare cu operanzi deplasati-reso
-utilizeaza deplasare aritmetica la stanga pt codificare si la dreapta
pt decodificare.
Daca se efectueaza ambele pe acelasi hardware defectul produce
erori pe pozitii diferite
-cu aceasta metoda se detecteaza defectele din unitati aritmetice si
logice
Recalculare cu operanzi interschimbati-reswo
-pt codificare se utilizeaza interschimbarea celor 2 jumatati ale
operanzilor. Asadar se detecteaza orice defect de pe poztia i care
afecteaza o jumatate a operanzilor la prima prelucrare respective
cealalata jumatate la a 2a prelucrare.
-nu trebbuie adaugate 2 pozitii redundante la ALU
Recalculare cu duplicare cu comparare-redwc
-se detecteaza astfel erori si redundanta temporala pentru calcul. La
un sumator de n biti avem: se aduna jumatatile operanzilor in
sumatoare
Se compara rezultatele
Se aduna celelalte jumatati ale operanzilor
Se compara rezultatele
Se da rezultatul final din adunarea celor 2 etape
Se detecteaza asadar erori singular din oricare jumatate a
sumatorului
25)
Principiul redundantei software. Principiul programarii Nversionale (inclusiv schema). Cerinte. Votarea.
redundantei software-tratarea defectelor fizice prin redundanta
hard necesita si existenta de copii multiple ale programelor care se
executa pe aceste procesoare. Aceasta forma de redundanta soft se
bazeaza pe copii identice ale programelor si in consecinta nu poate
tolera si defectele continute in programe.Programele utilizate pt
prelucrari multiple nu sunt copii ci elemente elaborate independent
pt a satisface aceleasi cerinte. Datorita complexitatii mari a
programelor actuale s-a dovedit ca tehnicile pt tolerarea defectelor
de proiectare repr ultima parghie care poate duce la cresterea
increderii in fiabilitatea sistemului.
Principiul programarii N-versionale- se executa N versiuni ale
unui program, care au fost proiectate independent si care satisfac
aceiasi specificatie comuna, iar rezultatele sunt comparate printrun vot majoritar. Presupunand ca acelasi defect nu este continut
in 2 versiuni diferte, aceasta tehnica permite tolerarea unui nr de
(N-1)/2 defecte. Impementarea programarii N-versionale este
asigurata de un prg driver care are 3 functii :-invoca fiecare
versiune, -asteapta pt a se executa toate versiunile, - colecteaza
rezultatele, le compara si decide asupra datelor de iesire.
Cerinte:Independenta versiunilor- se cauta solutii pt implementari
diferite ale versiunilor pt prevenirea introducerii aceluiasi defect.
Versiunea sa aiba avelasi set de date de intrare trnasmise de drver
sau din structura globala de tip citire
Versiunile sa fie atomice fiecare si elaborate fara comunicari si
interfete intre ele. Paguba nu trebuie sa fie evaluate, executiile sunt
izolate.
Degradarea performantelor
-face referire la modulele dintr-un bloc de restabilire care nu
trebuie sa produca aceleasi rezultate ci doar acceptabile. Astfel se
intocmeste un soft cu degradarea performantelor . Modulul primar
da rezultatul dorit, insa cel secundar da rezultate degradate, dar
totusi acceptabile.
Testul de acceptare
-expresie logica evaluata dupa executia unui modul de program
pentru a vedea daca se accepta starea rezultata a sistemului.
Rezultatul este de tip fals sau advearat.
Face parte din blocul de restabilire, este componenta critica a
acestuia
Aspecte de implementare
-comutarea intre modulele blocului se asigura prin instructiuni
specific sau mecanism de tratare a exceptiilor.
Daca se resping rezultatele de catre test, exceptia apeleaza
handlerul si trece controlul la rumatorul mod alternativ.
comparator
Functia de fiabilitate are expresia: L=R1R2Rc
Duplicarea cu logica complementara presupune realizarea dualei
functiei de baza de catre modulul redundant.
F(x) functia modulului neredundant => functia duala este F(x)
negat, x={x1xn}, vector de intrare de n biti. X negat ={x1 negat
xn negat}
Sisteme autotestabile bazate pe coduri detectoare de eroare
Daca avem modul functional asupra datelor codificate,
verificatorul verifica daca rezultatul apartine sau nu codului.Se
regenereaza bitii de control din rezultat si se compara cu cei
originali, iar daca nu sunt in concordanta atunci apare o eroare.
Sisteme autotestabile bazate pe inversarea functiei
Modulul redundant reface datele de intrare in sistem si
se realizeaza functia inversa. Daca aceasta este diferita de x se
detecteaza o eroare. Acest lucru este posibil la sisteme de codifica
si decodifica dar nu si la sumatoare.