1)Defectarea-evenimentul corespunzator primei abateri a comportarii sistemului in comparative cu cea specificata.

Aceasta nu poate fi facuta reversibila, doar efectele

ei se pot remedia.
2)Eroarea, proprietatile sale.
Eroarea este o valoare incorecta aflata in stare interna a sistemului. Proprietatile erorii sunt: latenta erorii si propagarea erorii.
Latenta erorii: intervalul de timp dintre aparitia erorii si caderea sistemului.
Propagarea erorii: eroarea poate fi raspandita in sistem deoarece componentele interactioneaza intre ele.
3)Defectul, latenta defectului
Defectul-alterare fizica, imperfectiune a unei component hard sau soft din sistem. Acesta este cauza unei erori, de aceea putem vorbi de latenta defectului care este
intervalul de timp dintre producerea defectului si aparitia erorii.
4)Performabilitatea- probabilitatea ca la un moment t sistemul sa functioneze cel putin la nivelul de performanta L (p(L,t) ). Este util sa se accepte cat mai multe astfel
de nivele. Performabilitatea asigura un cadru pentru a trata fiabilitatea si performanta.
5)Siguranta- probabilitatea ca sistemul sa nu aiba o cadere pe durata t. Ea este si probabilitatea ca sistemul ori sa functioneze corect, ori in cazul unei defectari sa-si
intrerupa functiile intr-un mod sigur pentru mediu accesteia.
6)Robustetea-probabilitatea ca sistemul sa nu furnizeze iesiri incorecte in cazul in care i se aplica o intrare eronata. Descrie de fapt modalitatea de reactionare la o
intrare eronata.
7)Redundanta-totalitatea elementelor ce se adauga in plus la sistem si nu sunt necesare pentru a satisface functiile in cazul absentei defectelor. Prevederea o reprezinta
modul prin care un sistem primeste caracterul de toleranta la defecte. Redundanta poate fi fizica(hardware si software), temporala, informationala.
8)Redundanta fizica-face referire la replicarea resurselor hard si soft pentru a detecta si tolera defectele. Se mai numeste redundanta structurala.
Redundanta hardware poate fi statica si dinamica. Cea statica mascheaza efectul caderii unei componente pentru a nu aparea o eroare in sistem , iar cea dinamica
detecteaza eroarea si apoi inlatura defectul.
9)Redundanta temporala- face referire la un timp suplimentar folosit pentru repetitia executiei pe aceeasi resursa. Metoda se foloseste pentru a tolera defecte tranzitorii.
10)Redundanta informationala- este necesara adaugarea de informative suplimentara pe langa cea utila; Prin codificare se realizeaza detectarea si corectarea erorii.
11) Functia de fiabilitate empirica
Se urmareste comportarea unei populaii statistice din care rezulta estimatori : N=n(0) nr. de produse identice la t=0
n(t) nr de supravieuitori la momentul t
ti momentul defectrii produsului i (i=1,..., N0)
Aceasta functie reprezinta d fapt numrul relativ de supravieuitori

R(t
)

n(t
)
N

Functia de fiabilitate empirica

Fiabilitatea empirica este o functie crescatoare continua la dreapta in punctele ti, fiind caracterizata prin R(0)=1 si R( )=0.

12) Densitatea de defectare empiric (viteza instantanee de defectare)

n(t) nr de supravieuitori la momentul t

ti momentul defectrii produsului i (i=1,..., N0)

13. Functia de hazard empirica.

n(t) nr de supravieuitori la momentul t

ti momentul defectrii produsului i (i=1,..., N0)
14. Functia de nefiabilitate empirica.

R(t)- Funcia de fiabilitate empiric

15. Timpul mediu pana la defectare estimat.

Daca stim timpii de defectare ai componentelor , putem calcula timpul mediu pana la defectare MTTF (Mean Time To Failure ) si rezulta o valoare asteptata :
MTTF = m = E[T], Durata de via (timpul pn la defectare) T o variabil aleatoare

16. Functia de mentenabilitate empirica.

mentenabilitatea se trateaza asemanator cu fiabilitatea, obtinandu-se marimi empirice de mentabilitate pe o populatie statistica.
N nr. de produse defecte la t=0
nr(t) nr. de produse restabilite pn la momentul t
17. Viteza instantanee de reparatie empirica-definita prin numrul de produse reparate n unitate de timp raportat la numrul iniial de produse defecte:
ti momentul defectrii produsului
nr- nr. de produse restabilite

18. Rata de defectare empirica.

ti momentul defectrii produsului

nr- nr. de produse restabilite
19. Timpul mediu de reparatie estimat.
Deoarece ca produsul poate suferi mai multe defectari se poate calcula timpul mediu de reparative estimat

Pe baza datelor de exploatare -tri reprezinta timpul timpul reparatiei cu numarul de ordine i al produsului , m -numarul de reparatii.
20. Timpul mediu dintre defectari estimat.
Mean Time Between Failure (MTBF) se poate calcula cu formula

21. Disponibilitatea estimata

Definiia disponibilitii: A(t)=R(t) + [1 - R(t)] M(tr) = R(t) + F(t) M(tr)
-se refer la un moment de timp
Evaluarea experimental a disponibilitatii

- top este timpul total de functionare corecta, t rep este timpul in care sistemul a fost in reparatie pe durata observarii.
22. Functia de fiabilitate.
-probabilitatea de a nu se defecta pe un interval de timp [0, t]:
R(t) = Pr(T>t)
-n spaiul timpului continuu T, t E [0, infinit)
Funcia R(t) se mai numete funcie de supravieuire n cazul sistemelor monotone
R(t) este o functie crescatoare, pt t=0, R(t)=1, pt t=infinit, R(t)=0.
23. Functia de nefiabilitate.- funcia de distribuie cumulat
- complementar funciei de fiabilitate: F(t) = Pr(Tt) = 1-Pr(T>t) = 1-R(t)
rezult R(0)=1 i

F(t) este o funcie monoton nedescresctoare astfel nct

F(0)=0 i lim F(t)=1
t
lim R(t)

24.

Viteza instantanee de defectare.-densitate de probabilitate

- este probabilitatea de defectare pe unitatea de timp

F(t)-nefiabilitatea
25. Rata de defectare. = funcia de hazard
Notatie:z(t)
-rezulta densitate de probablitate condiionat

R(t)- fiabilitatea
F(t)-nefiabilitatea
z(t) este funcia de hazard empiric. Aceast mrime se mai
numete intensitate de defectare i se poate exprima cu ajutorul raportului viteza instantanee de defectare / funcia de fiabilitate.
26. Timpul mediu pana la defectare. (Mean Time To Failure) se calculeaza ca valoarea asteptata, adic media variabilei aleatoare
MTTF = m = E[T]

RFTD- dispersia relativ a timpului de defectare

- deviaia standard
MTTF SI RFTD dau caracterizri statistice ale duratei de via
27. Functia de mentenabilitate.
Mentenabilitatea- aptitudinea produsului de a fi repus n stare de funcionare prin mentenan si se exprim prin funcia de mentenabilitate. Funcia de mentenabilitate
M(t) este probabilitatea ca prin mentenan efectuat n condiii date produsul defect s fie repus n funciune pn la momentul t considerat:
M(t) = Pr(t > Tr)
Tr-timpul de reparaie, care este o variabil aleatoare.
28. Densitatea de probabilitate a timpului de reparatie.
M(t)-Funcia de mentenabilitate

29. Rata de reparatie. Caz particular pentru distributia exponantiala.

-se poate scrie cu urmatoarea formula:
-ca si ecuatie diferentiala se scrie

-ca ecuatie integrala, unde M(0)=0 avem

-solutia ecuatiei este data de formula exponenial

30. Timpul mediu de reparatie. (Mean Time To Repair)MTTR.se poate calcula ca i valoarea ateptat a timpului de reparaie, adic:

31. Timpul mediu intre defectari (inclusiv relatia de legatura intre indicatori).
timpul mediu dintre defectri MTBF (Mean Time Between Failures) n funcie de MTTF i MTTR:
MTBF = MTTF + MTTR
n practic de regul durata reparaiilor este neglijabil fa de cea de bun funcionare (MTTR << MTTF), deci se poate considera MTBF
MTTF.

32. Functia de disponibilitate.

- Sistemul trebuie s fie disponibil utilizatorului, fr s intereseze istoricul duratelor de funcionare si de reparaie. Mrimea care caracterizeaz aceast proprietate a
sistemelor reparabile este disponibilitatea.
Disponibilitatea A(t) a unui sistem este probabilitatea ca sistemul s fie n stare de funcionare la momentul t, indiferent de istoricul su de defectri i reparaii:
A(t)=R(t) + [ 1 - R(t)] M(tr) = R(t) + F(t) M(tr) Admind posibilitatea defectrii la orice moment [0, t] i repararea n intervalul elementar
( , d ) , funcia de disponibilitate se poate exprima sub forma:

R(t) -probabilitatea ca sistemul s nu se defecteze

in intervalul [0,t], adica fiabilitatea sa
33. Disponibilitatea stationara. Coeficientul de disponibilitate pentru distributia exponentiala
-se obtine trecand la limita pentru t->infinit

Coeficientul de disponibilitate are expresia

MTTF-timpul mediu pana la defectare
MTTR-timpul mediu de reparatie
Coeficientul de disponibilitate pentru distributia exponentiala va fi

34. Functia de structura. Relatia dintre functia de structura si fiabilitate.

Funcie de structur - o funcie : {0,1 }n {0,1 }cu n component, indicatoare a strii sistemului n funcie de strile componentelor sale, astfel nct:
1

(x, x , , x )
1

daca sistemul este functional

daca sistemul este defect

Relaia dintre funcia de structur i fiabilitatea sistemului este dat de:

R = Pr(sistemul este bun) = Pr( =1) = E[]
Funcia de fiabilitate a unui sistem este egal cu media funciei sale aleatoare de structur.

1.
2.

35. Sistemul coerent, conditii.

Un sistem cu funcia de structur este monoton sau coerent (coherent system) dac pentru orice pereche de vectori de stare satisface proprietatea c X Y
implic:
(X)(Y)
Pentru ca un sistem s fie coerent, trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii:
(X) este nedescresctoare pentru fiecare din variabilele sale, deci pentru oricare i este respectat relaia: (x1,...,xi-1,1,xi+!,...,xn)(x1,...,xi-1,0,xi+1, ...,xn)
Fiecare component este relevant, adic pentru orice i exist o combinaie (x1, x2, ..., xi-1,, xi+l, ..., xn) pentru care este adevrat inegalitatea:
(x1,...,xi-1,1,xi+!,...,xn)>(x1,...,xi-1,0,xi+1, ...,xn)
O component ci este irelevant dac pentru orice xj (ji):
(x1,...,xi-1,1,xi+!,...,xn)=(x1,...,xi-1,0,xi+1, ...,xn)

36. Schema bloc de fiabilitate. Scheme seriale si paralele.

Fiabilitatea sistemului serie.
Functia de structura sub forma algebrica in cazul unui sistem cu n componente are expresia

Dac componentele au o distribuie exponenial a timpului pn la detectare, atunci fiabilitatea sistemului este

Fiabilitatea sistemului paralel.

Functia de structura sub forma algebrica are expresia

Fiabilitatea sistemului paralel este mai mare dect a oricrei componente din sistem. In cazul distributiei exponentiale fiabilitatea sistemului este

37. Fiabilitatea de tip K-terminal a unei retele. Cazuri particulare

n diverse domenii (comunicaii, reele de calculatoare) este necesar determinarea fiabilitii unui sistem modelat printr-un graf probabilistic, care red
topologia reelei. Fie acesta un graf neorientat G= (V, E), ale crui muchii din E se pot defecta independent cu probabiliti cunoscute i n care K inclus V.
Problema de analiz a fiabilitii const n determinarea probabilitii ca toate nodurile din K s rmn conexe (conectate), aceast mrime fiind numit fiabilitate de
tip K terminal (K-terminal reliability) a reelei, notat R(GK). Ca i cazuri particulare, pentru |K|=2 se obine problema conectivitii unei perechi de terminale (2terminal reliability), iar pentru K=V problema fiabilitii globale (all-terminal reliability) a reelei (identic cu problema conectivitii din teoria grafurilor).
Calculul mrimii R(GK) reprezint n general o problem complex, de aceea se recurge la procedee de reducere a dimensiunii grafului cu meninerea
fiabilitii.

38. Arborele de defectare

Arborele de defectare (fault tree) = schem logic care arat modurile n care se pot combina defectrile componentelor pt. a duce la defectarea sistemului FMEA

Pr(sistem defect) = Pr(C1 C2 ... Cm) unde {C1, C2, ..., Cm} = setul de tieturi minimale (Ci mulimea min. de evenimente primare care, dac au loc toate,
duc la defectarea sistemului
Pr(Ci) = Pr(E1) Pr(E2) ... Pr(En)
unde E1, E2, ..., En evenimentele coninute n Ci
Pr(Ej) = 1Rj(t)
R(t) = 1Pr(sistem defect la momentul t)
39. Lantul Markov. Lantul ergodic.
Lanul Markov = un proces stohastic {X(t)}cu proprietatea lui Markov:

rezultand comportarea viitoare a sistemului determinat de cunoaterea strii prezente

-se admite soluie staionar dac lanul este ergodic

40. Defectul software (cu desen ajutator).
Defectul software-o eroare n program care duce la o abatere a comportrii sistemului. In mulimea intrrilor se poate separa o submulime de elemente
afectate de eroarea din program ce vor da ieiri incorecte, avand asadar o funcionare defectuoasa a sistemului. Oricand se poate sesiza o comportare incorecta a
programului. Defectele soft sunt defecte de proiectare, ce se datoreaza in prim plan unei cauze umane, deoarece programele nu se pot deteriora fizic sau altera.

41. Def fiabilitatii software.

- probabilitatea de a nu apare pe o anumit durat de expunere i ntr-un mediu specificat un defect software ce cauzeaz o deviere mai mare a ieirii dect o toleran
admis specificata
R(t) = fiabilitatea dup timpul t = Pr{fr defectare n intervalul [0,t]}
42. Fiabilitatea operationala a unui program.

Se poate defini fiabilitatea operaional R = R(1) ca fiind

unde n reprezint numrul
de rulri, iar nf numrul de defectri care au aprut n acest timp. Dac se presupune o selecie aleatoare a intrrilor, fiabilitatea R(i)=Pr dup
i rulri va fi R(i)= [R(1)]i = Ri.
43. Factorul de acoperire a defectului
-este folosit in redundanta dinamica iun relatia urmatoare: Rd=R1+(1-R1)C1R2
C1 din aceasta relatie easte factorul de acoperire fault coverage asociat modulului M1. Acesta exprima probabilitatea ca in cazul in
care avem un defect, sa fie detectat, si sistemul sa-si poata restabili starea operationala.
44. Distanta Hamming si distanta de cod.
Distanta Hamming este numarul de biti prin care difera 2 cuvinte de cod
exemplu: x=(x1,x2,,xn) si y=(y1,y2,yn).distanta hamming dintre cele 2 cuvinte de cod este
Distanta de cod este de fapt distanta Hamming minima, parametru important al unui cod detector sau corrector de eroare. Se
noteaza cu Dmin.
Daca Dmin=2 avem detectare eroare singulara
Dmin>=3 corectare eroare singulara sau detectare eroare dubla
Dmin=4 avem corectare eroare singulara si detectare eroare dubla sau detectare eroare tripla

45. Actiunea atomica.

-o activitate delimitat n timp, n care componentele implicate nu interacioneaz cu restul sistemului; ea apare ca o operaie primitiv la care numai starea iniial i
final sunt observabile
{stare consistent} aciune atomic {stare consistent} aciune atomic {stare consistent}
Cea mai simpla este tranzitia unei component dintr-o stare in alta.
Are 3 proiprietati: indivizibilitate( actiunea nu se poate descompune in alte actiuni)
Serializabilitate(2 actiuni atomice nu se pot suprapune)
Recuperabilitatea(actiunea se executa complet, ori deloc)
46. Sectiunea critica a unui program.
-parte a unui program in care aceasta utilizeaza resurse sau variabile partajate. Exclusivitatea in utilizarea unui obiect partajat poate fi privita ca si o excludere reciproca
a sectiunilor critice ale proceselor , adica o problema de sincronizare . Daca un proces doreste sa intre intr-o sectiune critica , el trebuie intarziat daca altul se afla intr-o
regiune asemanatoare . Odata ce o sectiune critica a programului a fost inceputa ea se termina fara intreruperi.
47. Interblocajul.
-apare intr-un sistem de calcul cand nu mai poate progresa pentru indeplinirea sarcinilor din cauza unei asteptari infinite a proceselor unul dupa altul Acest lucru se
intampla daca unul dau mai multe procese asteapta dupa resurse cum ar fi fisiere de date , dispozitive de I/O, buffer-e de comunicatie detinute de un alt proces blocat la
randul sau pana se elibereaza resursa primului proces.
Prevenirea interblocajului- respingerea proceselor care pot creea un ciclu in graful de asteptare . Cea mai simpla metoda este de a nu permite unui proces decat detinerea
unei singure resurse la un moment dat sau sa se ordoneze toate resursele si sa se impuna reguli ca procesele ce le achizitioneaza sa o faca intr-o ordine strict crescatoare.

Detectarea interblocajului- acesta trebuie spart , adica sa se elibereze cel putin o resursa de la un proces , chiar daca utilizarea sa nu a fost incheiata. Procesul interrupt se
poate restabili mai tarziu prin returnarea la starea de dinainte de interblocaj.