Sunteți pe pagina 1din 3

Fi de lectur

Titlu:Amintiri din copilrie


Autor:Ion Creang
Date publicaie: 1879
Date autor: Se nate la data de1
martie 1837, Humuletiimoare la data de 31
decembrie 1889, Iai. Afostun scriitor romn.
Personaje:ParinteleIoan, Smaranditapopii, MosFotea,
Nic al luitefan a Petrei , etc
Citatpreferat:Dactoatlumeaarnva carte, narmaiavea cine s ne tragciubotele.
Rezumat: Partea I:
Ion Creang, adult, incepepovestireaamintirilor din propriacopilarie.
Inc de la inceput, naratorulfixseazalocul, satulHumulestisitimpul, varstafericita
a copilariei.Incepeprin a prezentascoala din Humulesti. Copiii nu
intelegrostulscolii, suntindaratnicisi de aceeaparinteleIoan omvrednicsi cu
bunatate, le aduceca dar de scoalanoua pentru a -i silispreinvatatura,
CalulBalan sipe Sf. Nicolai.Preotulainstituitregulaca, in fiecaresambatasa fie
ascultati la lectiile predate in saptaminarespectivaapoisa fie pedepsiti in functie
de greselilefacute. Prima pedepsita a fostchiarSmarandita,
fiicapreotului.Urmarea a fostcatotiscolarii au inceputsainvete.
Intr-una din zileprimarulscoateoamenii la reparatdrumul. BaditaVasileiese cu
eleviisadea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a l
luapeBaditaVasile la armata. A fostprins cu arcanul, pus in catusesidus la Piatra
Neamt.
Pentruaurmascoala, Nicaestetrimis de mama saSmaranda, sa continue scoala la
Brosteni. Este dus la aceastascoalaimpreuna cu verisorulsauDumitru.Este
dusintr-o lumecompletnouacareiacopilul nu i se adapteaza. I seintampla o serie
de fapteinedite :caderea in Ozana, taiereapletelor, statul in gazda la
Irinucaunde se umple de raieurmat de daramareacaseiacesteiaurmata de
fugainapoiacasa cu plutapeBistrita.
Partea a-II-a

In aceasta parte scriitorulnareazacateva din intamplarilefoartecunoscute ale


copilariei sale: La cirese , Pupaza din tei, La scaldat
La cirese.
Nica se hotarastesa se duca la varulsau Ion pentru a mancacirese.
Pretextandcavreasa l iape Ion la scaldatafla de la matusaMarioaracaacesta nu
esteacasa. Isi iaramas bun de la matusadupa care se strecoara in gradinasi se
urca in cires. MatusaMarioarailzareste, incepesa -l ameninte,
iardrepturmareNicasare din ciressi, pentru a scapa, incepesaalergeprintr- o
plantatie de canepa. Urmarit de matusa, ceidoireusescsaculce la
pamanttoatacanepacultivata. Nica a reusitsa scape
sarindgardul,darsearamosVasileimpreuna cu primarul au venit la parintipentru
a ceredaunepentrucanepasicirese. Nicaprimeste o chelfaneala zdravana de la
tatalsaupentrustricaciunileproduse de el.
Pupaza din tei.
Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, iltrezestepeNicainainte de
rasaritulsoarelui,cand era somnulmaidulce, casa nu-l spurce cucularmenesc.
SmarandailtrimitepeNicasaducamancareoamenilorangajati la prsit. Pedrum
,Nica se abate pe la teiul in care isiaveapupazacuibul cu gandul s-o prinda. Cand
o vede, se sperie de creastaeisi ii da drumul in scorbura.Pune in gurascorburii o
lespedesipleacasaducamancarelingurarilor. La intoarcereprindepupazasi o
ascundeacasa in pod.Dupadouazile, de fricasa nu fie prins ,Nica se duce cu
pupaza la iarmarocsa o vanda. Un mosneag, sub pretext
cavreasacumperepupaza,odezleagasi ii da drumul. Nica ii ceremosneaguluisa ii
plateascapasarea. Mosneagulincearcasa-l potoleascasi-l ameninta in final ca-l
va duce la taica-sau. Speriat,Nicafugeacasa. Ajunsacasa,fratii ii spun
caparintiisuntplecati la targ,iarmatusaMariucaridicase tot satul din
pricinapupezei.Dartocmaiatunci, se audepupaza, care canta.
La scaldat.
Intr-o zi,SmarandailroagapeNicasa o ajute.Elpromitesasteaacasa,dar in
gandulluiplanuiestesaplece la scaldat.Smarandavazandcabaiatul nu
maiesteacasa, se duce la baltasi-l vedetolanit in pieleagoalapenisip.
Eaasteaptasaintre in apa, apoi ii iatoatehainele. Nica se gandeste cum
saajungaacasafarahaine. O iaprinpapusoi, pringradinileoamenilor, illatracainii,
apoiajunge, cu chiu cu vai, in ogradacaseisale.Dupaaceastaintamplare,

Nicadevineascultatorsiharnic,panacand, impresionata, Smarandailiarta.


Partea a III a
Nicaesteacumadolescent,urmezacursurileScoliiDomnesti din TarguNeamtului,
apoipecele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se
realizeazapentru o perioadamailunga, urmarindprocesulformariiluiNica,
raporturilelui cu viatasociala, cu noiicolegi de scoala, intre care Ion Mogorogea,
varulsau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la
PavelCiubotarul, undeisiaduceaumerinde de acasasi se ingrijeauiarna de lemne
de foc.
Parteaa IV a
La inceputulacestui capitol se fixeazatimpulactiunii, toamnaanului 1855
sispatiul, satulHumulesti. DorintaSmarandei era cabaiatuleisadevinapopasi de
aceeainsistsplece la Seminarul de la Socola.

S-ar putea să vă placă și