ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE BIOLOGIE IMPACTUL FACTORILOR DE MEDIU ENE EUV A URW OT — ' | A j A EDITURA ACADEMIEL ROMANETHE IMPACT OF ENVIRONMENTAL FACTORS ON BIODIVERSITY ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE BIOLOGIE BUCURESTI IMPACTUL FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA BIODIVERSITATI EDITURA ACADEMIEI ROMANE Bucuresti, 2010Copyright © Bditura Academiei Romine, 2010 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate edituri EDITURA ACADEMIEL ROMANE, Calea 13 Septembre, nr. 13, Sector 5 050711, Bucuresti, Romania, Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44 E-mail: edacad@ear.r0 Adresa web: www.car.r0 Referengi stiintifici: Prof. dr. Octavian POPESCU membru corespondent al Academiei Romane Prof. dr. Dumitru MURARIU membru corespondent al Academie Romane Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniet INSTITUTUL DE BIOLOGIE (Bucuresti) Impactul factorilor de mediu asupra biodiversititii /Institutul de Biologie Bucuresti. - Bucuresti: Editura Academiei Romane, 2010 ISBN 978-973-27-1907-7 ( 304.06 Prahova”. Coperta I: Figura reprezinti ,,.Masiv de sare din zona Sli Editor: Madalin ENACHE Redactor: Doina ARGESANU Tehnoredactori: Luiza DOBRIN, Lucian Ion APETRE Coperta: Mariana SERBANESCU, Lucian lon APETRE | Bun de tipar: 03.05.2010. Format; 16/70 x 100 Coli de tipar: 19 | C.Z. pentru biblioteci mari: 577.4«502.7»(082) C.Z, pentru biblioteci mici: 57 CUPRINS Contents Prefafa.. Foreword. Stresul oxidativ indus de factorii de mediu, element perturbator major al proceselor de dezvoltare la plante (durelia Brezeanu, Raluca Mihai)... Raspunsul biodiversitayii la schimbarile climatice la nivelul principalelor categorii de ecosisteme (Anca Péunescu) . . Bioindicatorii si semmificatia scale! spatio-temporale in aspectele legate de schimbarile climatice (Dorina Purice)... Impactul schimbiiilor climatice asupra insectelor (Sanda Maican) Impactul factorilor de mediu asupra populatiilor de Thysanoptere din terestre (Insecta: Thysanoptera) (Liltana Vasiliu-Oromult).. Influenja factorilor de medi: asupra biodiverstifit faunei de sol din ecosistemele forestiere (Viorica Honciuc) a Impactul modificarlor climatice asupra fungilor (oana Gamoiu)... Biodiversitate,stabilitate si productivitate in condigii ecologice naturale gi de impact antropic (Laura Parpalli, Victor Zinevici, Doina Ionica, Mirela Moldoveanu, Larisa Florescl).... Impactul antropic asupra ecosistemelor aevatice — efecte si feed-back (Cristina Sandu, Bernhard Wehrlt, Juerg Bloesch)... Poluarea apelor si metodele adecvate pentra distrugerea poluanjilor (Perruya Qancea). Contribusia unor procariote marine la consumarea dioxidului de carbon si metanului (oan Ardelean). Holobscterile gt implicailie lor in formacea evaporitelor (Mditcdlin Enache) Biodiversitatea mictoorganismelor acidofile prezente in habitate cu pHT extrem si implicarea lor in bioremedierea mediilor poluate cu ioni metalici (Carmen Méidiilina Cismasit.). Rolul interactiunilor paved in etiologia cancerului uman (Nicolae Mirancea, Dorina Miranced) 000 Impactul factorilor de mediu asupra evolujiei unor patogeni si emergentei/reemergentet bolilor transmise prin vectori si/sau parazitare (Doina Cadreanu-Balcescu, Radu Codreanui) . Evaluarea stiri actuale si monitorizarea habitatelor protejate din zona Técii Hetegului — Retezat, in vederea stabilirii misurilor de protectie (Miliaela Paueti-Coménescu, ‘Madiilin Enache, Roxana lon, Marilena Onete, Ioana Cobzatrl) ferite ecosisteme 13 7 43 33 69 a 121 131 151 167 189 209 225 241 249 281CONTENTS Oxidative stress induced by environmental factors, major affecting element of plant evelopment processes (Aurelia Brezeanu, Raluca Mihat) . Biodiversity response to climate changes in main ecosystem categories (Anca Paunesc). Biomarkers and time-space scale significance for climate changes (Dorina Purice) . Climate changes impact on inseets (Sanda Maican)... Impact of environmental factors on Thysanoptera populations from various terrestrial ecosystems (Liliana Vasiliu-Oromul). Impact of environmental factors on the biodiversity of soil animals in forest ecosystems (Viorica Honciuc Climate changes impact on fungi (loana Gomoiu), Biodiversity, stability and productivity under natural ecological conditions and anthropic impact (Laura Parpald, Victor Zinevici, Doina lonicd, Mirela Moldoveanu, Larisa Florescu) ‘Anthropic impact on aquatic ecosystems ~ effects and feed-back (Cristina Sand, Bernhard Webrli, Juerg Bloesch) 5 ‘Water pollution and adequate methods for eradicating polluting agents (Petrufa Oancea).. Marine prokaryotes’ contribution to carbon dioxide and methane consumption (Joan Ardelean). Halobecteria and their contribution to evaporites® formation (Matin Enache) Biodiversity of acidophilic microorganisms from extreme pH habitats and their contribution to bioremediation of metal ions polluted environments (Carmen Madalina Cismasit) . Role of gene-environment interactions in human cancer ethiology (Nicolae Mirancea, Dorina Mirancea) Impactul factorilor de medin asupra evolujiei unor patogeni si emergentei/reemergentei bolilor transmise prin vectori si/sau parazitare (Doina Codreamu-Balcescu, Radu Codreanu) Present status assessment and monitoring of protected habitats from Tara Hajegului ~ Retezat for establishing the protection measures (Mihaela Paucd-Coménescu, Madéilin Enache, Roxana Ion, Marilena Onete, Ioana Cobzari). i 13 27 4B 53 0 1 121 131 151 167 189 209 225 241 249 281PREFATA Pentru a rdspunde nevoilor crescande impuse de dezvoltare, sistemul economic a pdtruns in ecosistemele naturale producénd schimbari ale acestora care au slabit mult capacitatea naturii de a asigura rolul vital si sustinerea generatiilor viitoare. Impactul factorilor de mediu asupra sistemelor socio- economice $i implicit asupra ecosistemelor a determinat diversificarea limbajului bio” al factorilor politici si formatori de opinie dezvolténd gi intaérind conceptul de biodiversitate si mai ales acela al ocrotirii biodiversitafii, al dezvoltarii durabile (sustenabile). A devenit asifel 0 provocare majord a omeniril, raspunsul la intrebarea cum sa se conserve biodiversitatea in contextul schimbdrilor climatice, al cerinjelor majore actuale impuse de ritmul crescdnd al dezvoltarii. Biodiversitatea reprezinté un patrimoniu a cdrui valoare este imposibil de estimat, fiecare specie avand un rol fundamental in habitatele naturale si implicit un rol important pentru utilizari in domenii care contribuie la dezvoliarea societaii. Aparitia acestui volum, care reuneste prelegerile sustinute in cadrul Cursului Postuniversitar de Studi Avansate ,Realiziri si Perspective in Biologie” organizat anual de Institutul de Biologie al Academiei Romdne si care in anul 2008 a avut ca tematica ,Impactul Factorilor de Mediu asupra Biodiversitatii”, contribuie pe de o parte la intérirea importanjei care tebuie acordata studiului integrat, interdisciplinar al biodiversitatii iar pe de alté parte, dezvaluie cele mai recente date fie din literaturd, fie rezultate ale cercetérilor din cadrul colectivelor institutului, fiind un important material care poate contribui la perfectionarea specialistilor din diferite discipline ale stiingelor viefii. EditorulFOREWORD The increasing requirements of our rapid society development determined the intromission of economy into natural ecosystems, inducing changes that weakened a great deal the capacity of nature to sustain its vital role for future generations. The environmental factors’ impact on social and economic systems, including the ecosystems, determined the broadening of bio-terminology in politics and opinion- forming media by developing and strengthening the concepts of “biodiversity”, jiodiversity conservation” and “sustainable development". Therefore, the biodiversity preservation due to climate changes and actual requirements for a rapid economy growth became a major worldwide challenge. The value of biodiversity patrimony is impossible to estimate, each species playing a fundamental role in natural environments and, implicitly, an important role in the development of our society. The current volume gathers the oral presentations from the Annual Advanced Studies Course “Achievements and perspectives in Biology”, organized by the Institute of Biology Bucharest of the Romanian Academy in 2008, concerning “The impact of Environmental Factors on Biodiversity”. These chapters contribute to highlighting the importance of an integrated and interdisciplinary study of the biodiversity, and to unraveling the most recent scientific data with this topic, and the research accomplishments from our Institute in this direction, representing an important publication for specialists in various life science disciplines. EditorSTRESUL OXIDATIV INDUS DE FACTORII DE MEDIU, ELEMENT PERTURBATOR MAJOR AL PROCESELOR DE DEZVOLTARE LA PLANTE AURELIA BREZEANU, RALUCA MIHAL Institutul de Biologie Bucuresti, e-mail; aurelia. brezeanu@ibiol.r0 in ultimii ani o atentie deosebita se acorda studiului stresului oxidativ, data fiind att larga sa incidenti cat gi efectele dramatice produse asupra organismelor vii. Pentru a intelege semnificatia stresului oxidativ si a mecanismelor prin care acesta actioneaza asupra celulei vegetale, se impune a da raspuns la urmatoarele intrebari — Ce se infelege prin stres oxidativ? ~ Care sunt speciile oxigen reactive si cine le genereazi? De ce stresul oxidativ poate fi considerat factor perturbator major al proceselor celulare? CE SE INTELEGE PRIN STRES OXIDATIV? Stresul oxidativ poate fi definit ca acea forma de stres prin actiunea cireia asupra organismelor vii este stimulat& formarea speciilor reactive de oxigen (SRO) cu efect perturbator sever asupra metabolismului celular, finalizat cu instalarea colapsului intregului organism (Bray si colab., 2000). Factorii _mediului inconjurator care determina stresul oxidativ sunt: poluarea aerului datorita cresterii concentratiei ozonului sau dioxidului de sulf; anumite herbicide, de tipul paraquat; metalele grele; seceta; arsitii; temperaturile suboptimale; lumin& UV-B $i alte tipuri de radiatii; intensititi foarte ridicate ale uminii care stimuleaz’ procesele de fotoinhibitie; infectia cu patogeni (fig. 1). Este important de mentionat céteva aspecte legate de inducerea stresului oxidativ: a) complexitatea fenomenului. Plantele se afli intr-un permanent dialog cu variati factori ai mediului inconjurator care uneori pot deveni factor de stres; b) indiferent de natura lor, factorii de stres nu actioneaz izolat, independent, ci intre diversii factori se stabilesc interactiuni complexe. De exemplu, stregul acid se asociaza cu toleranta la ionii de aluminiu, excesul de sare si14 Aurelia Brezeanu, Raluca Mihai temperaturile suboptimale se asociazi cu deficitul hidric gi stresul osmotic, stresul hidric determina fenomene de anoxie sau hipoxie gi se asociaza cu stresul osmotic etc.; c) cele mai multe categorii de stres biotic i abiotic determina la nivel celular deteriorari similare, majoritatea producind in mod direct sau indirect SRO (Q>, H2O.) ca o consecinfi a metabolismului aerob, Acestea sunt percepute de plante ca semnale ale modificarii mediului inconjurator si actioneaz& ca molecule semnal de transductie ce afecteaza metabolismul celular (Rhodes si Orezyk, 1999; Bray si colab., 2000; Brezeanu, 2008) (fig. 2). Deficit su von exces xo Ne hie 5 Patogen w SPECI REACTIVE DE OXIGEN \ Metale grele Riire ‘\ Exees Intensitate wn J Rodiagi Sen STRES OXIDATIV ‘Xenobiotice §——> Fig. |. Prezentarea schematica a principalilor factori de stres care indue formarea in celula vegetal a speciilor oxigen reactive (Bray si colab., 2000). Fig. 2. Reprezentarea schematica a modului in care plantele percep Ia nivel celular variatele categorii de factori de stres (Bray si colab., 2000). Stresul oxidativ indus de factorii de mediu 15 intrucat stresul oxidativ constituie un element comun diferitelor forme de stres biotic sau abiotic, s-a sugerat ci acestea pot folosi paternuri de semnalizare comune. El reprezinti un mecanism esential al dialogului dintre diferitele compartimente celulare si mediul inconjurator, induce modificari ale metabolismului gi proceselor de dezvoltare care, cel mai adesea, sunt atribuite alterdrii paternului expresiei genice (Rhodes si Orezyk, 1999). CARE SUNT SPECIILE REACTIVE DE OXIGEN $I CINE LE GENEREAZA? Speciile reactive de oxigen (SRO) sunt molecule produse in urma unor reactii oxidative redox, in decursul reducerii incomplete a oxigenului sau a oxidarii apei prin lanturile ‘transportoare de electron, mitocondriale sau cloroplastice Principalele SRO sunt oxigenul singlet ('O;), anionul superoxid (O;"), peroxidul de hidrogen H,0>, radicalul hidroxil (OH), radicalul perhidroxil (OsH1), ozonul (Os) (Bray si colab., 2000; Lam et al., 1999; Brezeanu, 2008). De cele mai multe ori SRO nu actioneaza izolat. De pilda, formarea oxigenului singlet ('O,) ca efect al radiatiilor UV, a fenomenului de fotoinhibitie, a reactiilor de transfer de electroni de la nivel mitocondrial, stimuleaz& producerea altor specii oxigen reactive precum peroxidul de hidrogen (H;0>), anionul superoxid (O;"’), radicalul hidroxil (HO) si perhidroxil (OH). ‘Anionul superoxid este de asemenea produs in cloroplast in urma transferului de electroni direct de la fotosistemul I (PSI) la oxigen. Aceste molecule reactive, in special radicalii hidroxil, au o actiune puternic distructiva. Tintele celulare ale SRO sunt: proteinele, ARN, ADN, lipidele, prin a caror oxidare sunt indugi radicalii liberi, Interesant de mentionat este insa, faptul c& SRO, precum O2" si H>O», sunt implicate intr-o serie de alte procese precum lignificarea si functioneazi ca semnale in procesul de aparare la infectia cu patogeni (Foyer, 1994). SRO sunt generate si in conditii normale de mediu ca urmare a activititilor celulare precum fotorespiratia, B-oxidarea acizilor grasi, dar nivelul acestora poate creste substantial sub influenta conditiilor de stres induse de factorii de mediu. DE CE STRESUL OXIDATIV POATE FI CONSIDERAT FACTOR PERTURBATOR MAJOR AL METABOLISMULUI CELULAR $I AL PROCESELOR DE DEZVOLTARE? in urma imbogiatirii atmosferei cu oxigen molecular (02) cu aproape doua bilioane de ani in urma, gratie evolutiei organismelor fotosintetizatoare, speciile reactive de oxigen (SRO) au reprezentat un companion incomod al metabolismului aerob. in contrast cu oxigenul molecular, aceste forme partial reduse sau derivafi activati ai acestuia ('O2, O2° , H»O2 si OH >) sunt puternic reactivi si toxici, fapt care16) Aurelia Brezeanu, Raluca Mihai induce degradari oxidative severe la nivel celular. in consecinta, evolutia tuturor organismelor aerobe a devenit dependenta de dezvoltarea unor mecanisme defensive, de aparare, antioxidante, mecanisme scavenger” eficiente, proprii, menite sa elimine SOR. Sistemele antioxidante de aparare includ componente nonenzimatice precum ascorbatul, glutationul redus (GSH), a-tocoferol, carotenoizii si enzimatice—ascorbat peroxidaza, catalaza, dehidroascorbat reductaza, monodehidroascorbat reductaza, superoxid dismutza (Bohnert si Sheveleva, 1998; Rhodes si Orezyk, 1999; Bray si colab.; 2000; Carasan, 2008). De asemenea, antioxidantii precum acidul ascorbic si glutationul, prezenti in concentratie foarte ridicati indeosebi in cloroplast (5-20 mM acid ascorbic si 1-5 mM glutation) dar si in alte compartimente celulare, reprezinté sisteme de apirare eficente impotriva stresului oxidativ. Merita mentionat faptul ca raportul dintre activitatea SOD, APx gi/sau CAT si SOR prezinta un rol crucial pentru asigurarea unui anumit nivel al SRO in interiorul celulei care s& permit mentinerea homeostaziei celulare sau, din contra, s& induca colaps celular. ‘shel H,0+ 0, S ack ai + SOD yo a 2 III Ake >0-—> H,0, = H,0 t cs SSG Factors vediului tnconjuritor GRed oa gv ~ Peroxidare Peroxidare proteici Denaturare ADN Tpidiea Fig. 3. Mecanisme ale sistemului antioxidant intracelular. Existé mai multe mecanisme de detoxifiere. Unul dintre acestea implici participarea superoxid dismutazei care transforma anionul superoxid rezultat in urma unor procese oxidative, a respiratiei celulare si a unor factori de mediu, in apa oxigenata care, la randul sau, este convertiti de catre catalazi in ap& si oxigen (fig. 3). Un alt mecanism de degradare a radicalilor liberi implica glutation peroxidaza care converteste apa oxigenata in apa folosind glutationul ca substrat. Studii de biologie celular’ si moleculari au permis evidentierea rolului SRO in controlul gi reglarea unor procese biologice importante precum moartea celulara programata, reglarea unor procese de semnalizare hormonal ca raspuns Ia stresul indus de atacul patogenilor si in desfAsurarea unor procese de dezvoltare precum lignificarea. Recent s-a subliniat rolul dual al SRO in biologia plantelor si anume Stresul oxidativ indus de factorii de mediu 17 pe de o parte bioprodusi toxici ai metabolismului aerob, iar pe de alta parte reglatori cheie ai unor mecanisme defensive (de aparare) impotriva patogenilor. Tintele celulare ale SRO sunt proteinele, ADN, ARN si lipidele prin a c&ror oxidare se induc radicali liberi cu efecte toxice severe. Fa\% de actiunea factorilor de stres, celula are numai doua optiuni: adaptarea sau moartea (prin necrozi sau apoptoza) Adaptarea presupune diferite reactii celulare care activeazi mecanismele de rezistenta gi reparatorii, permifand integrarea proceselor determinate de stres in functionarea normala si in diferenfierea unor celule. in ce priveste moartea celular, SRO joacd un rol important in reglarea atét a necrozei (N) cét si a apoptozei (MCP). Fig. 4. Aspecte ale necrozei celulelor cotiledonare de Abutilon theophrasti supuse acfiunii atrazinei (colectie Brezeanu A.). Fig. 5, Perturbiricelulare severe la nivelul nucleului, plastidelor si citoplasmei, celulelor mezofilului de N. tabacum L. earacteristice necrozei sub influenta stresului oxidativ indus de hipoxie (colectie Brezeanu A.),