EXTINDERE RETEA DE APA iN COMUNA PIETRARL, JUDETUL VALCEA PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE VOLUMUL II — CONSTRUCTII PROIECT NR.: 436 S/2010 FAZA: PT+CS+DDE s.c. SIRIUS PROIECTARE STUDII S.R.L. BUCURESTI, ROMANIA fess th iy Director General ing. Nicolae Mucica Director AC ing, Constantin Ciocan Sk, f) Sef de proiect ing. Nicolae Stefan Mucica a Wha a BUCURESTI. 2010SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR, 4368/2010 STUDI SRL EXTINDERE RETEA APA JUDETUL V Z PROIECTARE FAZA PT +CS +DDE VOL. I - CONSTRUCTI BORDEROU A. PIESE SCRISE 1, DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 1.1, Devierile gi protejarile de utilitati afectate... 1.2. Trasarea lucrarilor... ies 2, MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI : 3. PROGRAM INSTRUCTIUNE DE URMARIRE A COMPORTARIL IN TIMP A CONSTRUCTIEL IN EXPLOATARE 4. URMARIREA TASARI| CONSTRUCTHLOR a 5. CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTI... 1. Generalitati... 1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini ites 1.1, Programul de executie 1.2. Modificati de proiect. 1.3. Borne si cote de nit imprejmuirea santierului 1.5, Trasatea lUcratilOt .nunnnnsnssnnnnennnnnnsn 1.6. Acte normative obligatorii 1.7, Mostre de materiale 1,8. Relatiile cu alti antreprenori 1.9. Cazarea lucratorilor. 1.10, Postul sanitar de prim ajutor scene LLL. Cladirile provizorii de santier 1.12, Curafenia santierul 1.13. Materiale rezultate din excavatii si demolati eecesetctnse 1,14, Inspeetia consultantului si a investitorului 1.15, Taierea si demolarea lucrarilor existente1.16. Structura de organizare a santierului 1.17. Remedierea defectelor si curatenia pe santier 19 1.18. Fotografierea lucritilor 0. alee aallaeelalatleeeelleellta 1.19, Curjenia final a santieruli.....ssssnnnne 20 2. Lucrdri de terasamente onsen : 20 2.1. Generalitati 20 2.2 Avizarea lucrarilor de terasamente a : 20 2.3, Nivelul solului 21 24. Extinderea excavatilor... teeta aaa aa eta ete 2.5. Excavarea materialului necorespunzator eat 21 2.6. Siguranta excavarii $i constructii adiacente ....csnennsennennnennnennsnnn 21 2.7. Alunecati, c&deri si excavatii in exces sinners 2 2 Epuizmente.... 2.9, Umplutti sen 2.10. Compactarea umpluturilor 22 2.11, Locul gropilor de imprumut a 2B 2.12. inlaturarea materialului in surplus ..... colada 23 2.13, Stanea sau beton masiv. . 2B 2.14. Localizarea si sustinerea lucrarilor subterane..... m4 3. Protectia, securitatea gi igiena muncii, prevenirea gi stingerea incendiilor .... 224 3.1, Protectia, securitatea si igiena muncii 24 3.2. Prevenirea gi stingerea incendiilor............... 26 4, Standarde gi normative. 28 6. CAIET DE SARCINI LUCRARI DIN BETON $1 BETON ARMAT. 30 1 - BETOANE, COFRAJE $I ARMATURI, BETOANE OBI 30 1.1. Materiale folosite la prepararea betonlttt....ccoeeenes 30 2. Tiputi uzuale de beton.. 3 1.3. Stabilirea compozifiei betonuluit..... 32 14, Transportul betonuli...-. cht 33 1.5. Executarea lucratilor de betonare. Pregatirea turnarii betonului 34 1,6. Reguli generale de betonare 35 1.7. Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton gi beton armat.nncoeenen 4D 1.8. Montarea elementelor prefabricate.... Al1.9, Speciticatii tehnice pentru verificarea calitatii si receptionarii lucrarilor de beton simplu si beton armat... Eats eee etal te 1.10, Coftaje. 43 LU, Armaturi... ietareaat . ts 2. SUMARUL ACTELOR NORMATIVE crac 49 2. STASURL sssctinrsnseen leseneee 49 2.2. NORMATIVE si INSTRUCTIUNT.. Slater 111.2, MASURI DE PROTECTIE A MUNCH $I PAZA CONTRA INC ENDIILOR ....... 53 1, Masuri de protectie a MUNCIf.....nnsensee leet hteltaaiaaatist53 2. Masuri pentru paza contra ineendiilOr 00.0 Beene B, PIESE DESENATE 1, Constructii - Statie pompare apa. Dispozitie generala. Se. 1:50. RI 2. Construetii - Statie pompare apa. Armare. Se. 1:50, R2SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 4368/2010 STUDIISRL EXTINDERE RETEA APA IN COMUNA PIETRARL JUDETUL VALCEA PROIECTARE F, VOL. I= CO: MEMORIU specifice amplasamentului ~ STAS 9570/1 - 1989. Orice deviere necesara la exploateaz§ respectiva utilitate, iar Executantul pentru executarea devieri — Sa notifice compania de utlitaqi respectines ia masurile necesare pentru remedierea stricitciunilor fara intarziere fiind raspunzator pentru costurile reparatiei 1.2. Trasarea lucrarilor Trasarea pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situatie si a sondajelor efectuate pe teren in zona amplasamentului. tarusi vizibili Traseul amplasamentului pe teren se va materializa pr La trasarea lucririlor pe teren se va tine cont de urmatoarele:— Nivelmentul de-a lungul traseului sa fie efectuat cu precizia stabilita in proies — Sa se prevada repere provizorii de-a lungul traseului, legate de reperele definitive: se preia de executant sau beneticiar reperele lucririi materializate pe teren: Trebuie prevazut ca luerarile preg itoare si cuprinda pregatirea si curatarea traseului de tot ce ar putea impiedica buna destisurare a lucratilor. 2, MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATL Statia de pompare este 0 constructie ingropata din beton armat cu dimensiunile in plan la interior de 4.00 x 4,00 m cu inaltimea ce 2.50 m. Peretii si radierul au grosimea de 30 em Plangeul de acop. ire din beton armat are grosimea de 20 cm si are un gol de acces previizut cu protectie din tuburi prefubricate cu diametrul interior de 80 em. Golul de avces este acoperit cu un capac metalic tip STAS 2308-81. Este de asemenea prevazut un gol tehnologie. pentru introducerea grupului de pompare. Sub radierul statiei se toarna un beton de egalizare cu grosimea de 10 em. Constructia este executata din beton €20/25 gi este armat ofel beton OB 37 si PC 52 Statia este hidroizolata la exterior cu 2 straturi de emulsie bituminoasa iar la interior cu 0 protectie pe baza de ciment eu aditivi speciali aplicabila cu pensula. Constructia este inconjurata de o umplutura compactata pana la cota terenului amenajat Compactarea se executi cu maiul manual in imediata apropiere a construct cu maiul mecani Materiale utiliz: La realizarea structurilor se vor folosi materiale obisnuite, wtilizate in mod curent la acest tip de construetii, Materialele principale sunt urmatoarele: Betoane: 4/5 (BeS ) ~ in egalizairi si beton simplu 20/25 (Be 25) - in elementele de beton armat Otel: OB 37 la elementele de rezistenta transversale, la armaturile constructive side montaj PC 52 la armaturile de rezistenta longitudinala rezultate din calcul sau me de armare pe baza procentelor mi Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de standardele de produ, precum si STAS 10107/0-90 si NE 012-99.Norme specifice utilizate La proiectarea structurii de rezistenta s-au folosit si s-au avut in vedere prevederile cuprinse in standardele si normativele in vigoare care reglementeaza activitatea de proiectare gi executie in constructii, dintre care mentionam urmatoarele: STAS 10100/0-75; 10101/0-75 OA-77, 1-78, 2-75, 2A1-87, Principii generale de verificare a siguranjei constructiilor. Actiuni in constructii - STAS 10107/0-90:; Calculul gi aleatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si precomprimat - STAS 3300/1-85, 2-85: Teren de fundare ~Principii generale de calcul: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe NPOO7/97: Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat - PLO/86: Normatiy privind proiectarea si executarea luerarior de fundatii directe in construetii - STAS 2561/1-85: Teren de fundare. Clasificare si terminologie ~ 100-92: Normatiy pentru proiectarea antiseismica a construetiilor de locuinte social culturale, agrozootehnice si industriale - NE 012-99: Normatiy pentru executarea luerarilor din beton si beton armat ~ 28/83; Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor Preeiziri si concluzii privind executia lucrarilor Orive nepotrivire care apare pe parcursul execufiei, fata de situatia luata in considerare la elaborarea proiectului de rezistenta, va fi comunicata de urgenta beneficiarului, proiectantului de rezistenta si verificatorului, pentru luarea masurilor corespunziitoare. Tehnologia de execufie este obisnuita (clasicd), fiind utilizata in mod curent la constructiile cu acest tip de siructura gi poate fi adoptata cu usurinta de executantul lueratilor de construetie, printr-o dotare tehnicd corespunzatoare, personal calificat si respectind normativele in vigoare La efectuarea luerdrilor de sApaturi si fundafii, precum si pe parcursul executiei. se va acorda o atenie deosebita respectarii normelor actuale de protectie a mediului, si a cestituirii in forma initiala a suprafetelor utilizate pentru execulie si organizare de santier, a drumurilor pentru acces cu utilaje si mijloace de transport, etc tie arul. executantul lucrarilor de constru proiectantul au obligajia ca. la Benet realizarea obiectivului de mai sus, sa respecte prevederile Legii nr, 10/1995 privind calitatea in constructiiLa executia luerdrilor de constructii se vor lua toate masurile necesare privind protectia la ea focului, prevenirea si stingerii incendiilor pe durata executied construct m si protectia, tehnica securititii si igiena muneii, conform reglementarilor aprobate cu si de Legca 319/2006 privind securitatea si sandtatea in muned. Se vor respecta de asemenea: 300/94: Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei_ lucratilor de constructii si instalatiile aferente acestora ~ C5896; Siguranta la foe. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate la construct Toate normativele si reglementarile tehnice (cu. caracter republican si/sau departamental), in vigoare privind cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995, reteritoare la protectia si igiena muneii in constructii, prevenirea gi stingerea incendiilor. ete intocmit. ing, Gh, PopescSIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 4368/2010 STUDISRL EXTINDERE RETEA APA IN COMUNA PIETRARI, JUDETUL VALCEA PROIECTARE FAZA PT +CS +DDE VOL. I - CONSTRUCTIL 3. PROGRAM INSTRUCTIUNE DE URMARIRE A C CONSTRUCTIELIN EXPLOATARE, | Obieetivele > Periodicitate Cine efectueaza ‘Tipul bp ale : 4 a lucririle { : eae Beneficiarl | \ h cartea Depistarea a ee ee tn eagul ‘constructiei la A. Urmarirea | Pt : constatt| Fiecare I cuties de la invarea | declanyiri de sabilitatt in exploatare | migedrilor de teren generale a | erasamentulat | UAC: apoi | (surpari sau trimestrial alunecari) care ar | putea afecta ea alunecari se va | anunjaproiectantul | - in procese [pentru lwarea de | verbale incheiate cu | proiectantul ens anexei la ai Prgueghynculfy a constructiei la fenailon prezentul tmp aah le datglsz} stabillte in | fiecare | constructiilor stingerea definitiva =] meee | Program atasirilor £ | | | & Trimestrial Aparitia de fisuri in | Ata cag cind 7 elementele de apreg ca naan rezistemta (Tundati | eos” constatate cata stilpi, grinzi. pla Feclama o interventic ete.) | D.Urmirirea | Trimestrial | Depistarea din timp | coroziuinilor a inceperii | cclementetor fenomenelor de | | structurii ‘coroziune a | | armaturilor | clementelor structurii — (stalpi, ~ | | _| grinzi, plac. etc.) ¥ | EEE “Ee Cnmarirea | Permanent Benehicarul SVECTE diverselor | Tn carl cind se degradarila | | Stabilirea necesitati constata——aparitia | | hidroizolati | efectuarii de fenomenelor, se va | | finisaje, reparatii curente proceda ta | invelitori, remedierea lor | ete | 9SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 4365/2010 STUDIISRL EXTINDERE RETEA APA. iN COMUNA PIETRARL, JUDETUL V ALCEA PROIECTARE FAZA PT +CS +DDE VOL. I= CONSTRUCTII 4, URMARIREA TA ARI CONSTRUCTHLOR 1, Masurarea ta rilor se face prin nivelment geomeitie cu o precizie de cel putin 0.5 mm. 1.1, Masurarea tasirilor trebuie sa permita stabilitatea urmatoarelor deplasari_ ale constructiei ~ tasarea absoluta: tasarea relativa: - inclinarea fundatiei, 2. Pentru masurare se folosesc, dupa cum precizeaz proiectantul: 1. Marci de tasare cu bolt detagabil conform figurii 3.a. din STAS 10493-76, mareate in dispozitia generala eu simbolul M.T.A. (vezi figura 1) 2.2, Marci de tasare simple. confectionate conform 2.2 din prezenta anexa, marcate in dispozitia generala cu simbolul M.T.B. 2.3, Repere de referinfa a edror pozitie va fi precizatd in planuri de situatie si mareate cu simbolul RR. 2.3.1, Reperele de referinja se pot realiza fie prin incastrarea unei marci de tipul M.T.A. sau M.T.B. in construetii existente vechi, situate in afara zonei de influenté a lucrarilor noi, fie prin executarea de repere din beton, onform fig.3. prevazute cu marci M.T.A. sau M.T.B. 2.3.2. Numérul reperelor de reterinfa se stabileste de cAtre organizatia ce urmeaz a efectua urmarirea tasérilor, in functie de amplasarca lucrarilor gi dimensiunea amplasamentului. avandu-se in vedere urmatoarele condit a) Reperele se amplaseazd in afara zonelor in care se resimte efectul tasicii gi deplasdrii obiectivului supravegheat b) La amplasare se tine seama cd aceasta trebuie SA permit: - observarea unui numar cat mai mare de marci de tasare: posibil ea efvetirii unui control al reperelor in care scop. indiferent de marimea ucrarii supravegheate, acestea trebuie sa fie minimum 3 bueati: - desfasurarea nestanjeni (4a lucrdrilor de executic. 10c) Reperele se vor ageza in zone dese aga fel ineat nivelul lor sd nu fie moditicat in timp prin: influenta construcfiilor care se urmarese sau altor construefii. variatia apelor subterane. vibrati depozite de materiale. cireulatia vehiculelor ete, lor se va face de 2.4. Instalarea_ mi ire constructor in locul fixat in. proiect. consemndngd intr-un act impreuna cu beneficiarul efectuarea operatiei 2.5, Instalarea reperelor se va face de eatre construetor in locul fixat de edtre organizatia care face masurdtorilor de tasare, consemnand intr-un act impreund cu beneticiarul efectuarea operatiei. 3. Programul de urmrire a tasivii pentru construetii se va adopta dupa cum urmeaza 3.1. La primirea proiectului beneficiarul va incheia contract de urmarire a tasirilor cu 0 organizatie avind calificarea tehnied corespunzitoare, denumitd, in cele ce urmeaza, organizatie topogratica. 32 In cadrul contractului, organizatia topogratied va preciza numarul si amplasarea reperelor de referinta si va supraveghea plantarea acestora, care trebuie si se taed ined de la inceperea execute. 3.3. Masurdtorile de tasare vor incepe imediat ce este posibili asezarea marcilor pe elementele de constructi 3.4, Pan la terminarea constructiilor masuratorile se vor programa astfel incat ele sa coin ida pe cat posibil cu terminarea unei etape de lucru. 3.5. Ultima masuratoare din timpul executiei se va considera cea care se va efectua la terminarea complet a constructiei 3.6. Dupa darea in exploatare a constructiilor, masuritorile de tasare se vor efectua lunar, comuniedindu-se proiectantului rezultatul lor. Dupa primul an de exploatare, masurdtorile se vor etectua trimestrial. daca prin proiect nu se prevad alte intervale 4. La inceperea lueriirii, beneficiarul se va ingriji de intocmirea unui dosar al migedtii constructiei care va confine: 4.1, Schita sumara a constructiei cu amplasarea marcilor si cu indicarea numérului de ordine al marcii: 4.2, Planul de amplasare al reperelor cu indicarea numarului de ordine al acestora: 4.3, Fisele de masurare ale tasacilor conform modelului anexat: 4.4, Masuratorile privind tasarea constructiilor se vor incheia la indicatiile proiectantului, atunei cand acesta va aprecia c& migcarile construetiei s-au stinsSC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 1365/2010 STUDI SRL. EXTINDERE RETEA APA IN COMUNA PIETRARI. JUDETUL VALCEA PROIECTARE FAZA PT +CS +DDE VOL. I - CONSTRUCTIL NERAL PENTRU LUCRARI DE CONSTRUC CAIET DE SAR INI 1. Generalitati 1, Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini 1.1, Programul de exeet Lucririle se vor executa in conformitate cu graficul de executie aprobat de investitor grafic pe care antreprenorul il prezinta spre o ceptare investitorului cu ordinea tehnolo; executiei, pentru fiecare obiect in part. 1.2. Modificari de proiect 1.2.1. Orice modificare de proiect se va face numai cu. acordul consultantului, investitorului si al proiectantului gi va fi comunicata proprietarului 1.2.2, Daca investitorul cere o Iucrare care nu este prevazuti in contract, atunci antreprenorul are dreptul la plata suplimentard, eu menfiunea c& acesta trebuie si convind cu investitorul asupra prejului inainte de inceperea luera spective, 1.3. Borne si cote de nivel 1.3.1. Investitorul are obligatia de a preda in scris bornele de nivelment in imediata apropriere a santierului, pozitia acestora si valoarea cotelor de nivel. 1.3.2, Antreprenorul are obligatia si verifice valoarea cotelor de nivel si si fac cunoseut investitorului, in ris, cazul in care se constata erori. De asemenea pentru verificarea trasarii de citre proicctant, antreprenorul trebuie sii protejeze gi si pistreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucririlor,1.4, imprejmuirea santierului 14.LInvestitorul are obligatia de a pune la dispozitie antreprenorului suprafaja de teren hece: i activititii de santier, libera de orice obligatii avand datoria de a fixa pe teren limitele acesteia. 1.4.2. Antreprenorul are obligatia de a imprejmui provizoriu teritoriul santierului. pe durata deruldrii contractului, pentru a-l proteja de accesul altor persoane, de circulatia rutier sau de eventuale animale, Se preferd imprejmuirea realizata cu panout pline. 143, imprejmuirea va avea de regulé o singuri poarta de acces in ineinta, in seopul gurarii unui control eficient asupra citculatiei in santier in cazuri bine justificate se admite gi existenta unei a doua intrari. 14a. Antreprenorul este obligat st amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor gi excavatiilor deschise, si construiasea podeje provizorii, acolo unde se iveste necesitatea, pentru a evita accidentele de muned si pentru a permite accesul personalului de Iueru de fiecare parte a anjurilor 4.5. in cazul ca antreprenorul are nevoie de spatiu suplimentar de lu ru sau pentru depozitarea materialelor, in scopul aducerii la tndeplinire a contractului, va intreprinde demersuri proprii, de comun acord cu investitorul, acesta din urma suportind toate cheltuielile si taxele pentru folosirea temporara a acestor terenuri, 1.4.6, Daca antreprenorul constata o intarziere in preluarea terenului si suport cheltuieli suplimentare din cauza investitorului, la cerere, investitorul fi va acorda o prelungire a duratei de executie a lueratilor si va acoperi cheltuielile suplimentare, 1.4.7. Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru incdlcarea sau deteriorarea drumurilor de acces sau a retelelor de utilititi, a terenurilor limitrofe, prin depozitarea de pamént, materiale sau alte obiecte, precum gi ca urmare a unor ingraidiri s ww limitari din vina proprie. 1.4.8. Incinta imprejmuité se consider’ zond de protectie sanitard sever’ a obiectivului Zona imprejmuita cuprinde insumate limitele de protectie ale fiecdrui obieetiv in parte. imprejmuirea se va marca si inscriptiona conform legislatiei in vigoare. 1.5. Trasarea luerarilor 1.5.1. Investitorul are obligatia de a materializa pe santier axele principale ale bazei de uasare a obiectelor5.2. Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor. in funetie de axele principale ale bazei de trasare. 1.5.3, Antreprenorul este rispun: ‘Ator de trasarea core! a lucririlor fata de reperele date de investitor Usa. Tr sarea lucrarilor va fi veriticata de consultant. in care scop antreprenorul este igat si protejeze gi si pastreze cu grijé toate reperele, bomele sau alte obiecte tolosite la lucrarilor. 1.5.5. Dupa verificarea trasirii lucrarilor de cate consultant, antreprenorul va pregati un desen pentru a fi anexat la cartea constructiei 1.6, Acte normative obligatorii 1.6.1. in cap. 4 sunt aratate actele normative. alcdtuite din STAS-uri, normative si instructiuni, cu indicatia unde sunt publicate. Actele normative menfionate acopera aspectele privind calitatea materialelor. punerea i operit a acestora si conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lueratilor 1.6.2. in cazul ca furnizorul poate oferi materiale. articole si produse de calitate aproximativ egal cu cele prevazute in actele normative mentionate la punetul 1.6.1., antreprenorul va trebui sa obtind aprobarea investitorului sau a consultantului. in aceastd situatie antreprenorul va inainta investitorului spre aprobare. o dat cu cererea respectiva. o copie a agrementului tehnic privind calitatile materialului respectiv, in care sa fie atestate cali ile acestui material, in paralel cu prevederile STAS pentru materialul indigen. 7, Mostre de materiale 1.7.1. Materialele trebuie s@ fie de calitatea prescrist de documentatiile de executie gi in conformitate cu prevederile actelor normative, urmand si fie supuse la diverse probe atunei cand investitorul sau consultantul le solicita 1.7.2. Daci investitorul sau consultantul comand testiri neprevazute in documentatie. atunci costul acestora va fi suportat de investitor 1.7.3, Probele neprevizute si comandate de investitor pentru veriticarea unor lucrari sau materiale puse in oper’, vor fi suportate de antreprenor daca se dovedeste cd materialele nu sunt corespunzatoare calitativ. in caz contrar investitorul va suporta aceste cheltuieli. L7.4. In cazul in care loturile de materiale ( ofel beton, beton, aditivi, elemente prefabricate, ete ) nu indeplinese conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau luactele normative. se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgent investitorul, fumizorul i protectant 1.7.5. Testarea calitativa a probelor este 0 activitate ce este 0 nizata de antreprenor. fie n laboratoare proprii. dotate corespunzator. fie in laboratoare specializate. pe baza de plata. 1.7.6. Testarea materialelor va fi astfel organizati de antreprenor incat s@ se evite intarzierile in programul de lucru. 1,8, Relatiile cu alti antreprenori n 1.8.1. Antreprenorul general este ob! asigure toate conditiile pentru activitatea celorlalti antreprenori. fie a subantreprenorilor. fie a antreprenorilor angajati direct de investitor, pentru realizarea lucratrilor din incinta santierului sau pentru luerari adiacente acestuia. 1.8.2. Antreprenorul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru in conformitate cu dispozitiile consultantului. 1.8.3. Anteprenorul general va tine seama in devizul oferta c4 lucrarile mentionate La punctele 1.8.1. si 1,8.2. si fie incluse sub forma de costuri suplimentare 1.8.4. Antreprenorul general sau antreprenorul este rispunzator fata de investitor pentru respectarea de caltre subantreprenorii sai a prevederilor legale si profesionale Partenerii de contract raispund fiecare pentru greselile propri. 1.8.5. Daca in cursul derularii contractului se produce © dauni unei terte parti, atunei partile contractuale rispund solidar. dupa gradul de vinovatie al fiecdrui partener, daca in clauzele contractului nu s-a prevazut altel. 1.8.6, Litigiile dintre partile contractului sunt de competenta instante’ judecatoresti in raza cdreia se situeaza lucrarea respectiva. 1.8.7. Litigiile nascute din raporturile contractuale pot Hi solutionate si prin arbitraj. daca partile in litigiu convin astfel, arbitrii trebuind sa fie alegi de parti de comun acord. 1.9. Cazarea lueratorilor 1.9.1. Antreprenorul se va ingriji si asigure pe santier cazarea lucrdtorilor nelocalnici. gi transportul local pentru restul personalului din santier are _cantina si sala de mese pentru intreg 1.9.2. Antreprenorul este obligat sia personalul din santier. 1.9.3, Dormitoarele vor fi ventilate si iluminate in mod corespunzator.1.9.4, Colonia de lueritori va fi dotatd cu racorduri de apa potabila, amenajandu-se WC uri temporare legate la rejeaua de canalizare, sau dotate cu fose metalice. vidanjabile. 1.9.5. Toata tabara va fi intretinuta zilnic in stare de curatenie. in conformitate cu normele organelor sanitare. 1.10. Postul sanitar de pr majutor 1.10.1, Antreprenorul va or aaniza, furniza si intretine. in locuri usor accesibile, atat pe santier cat si in colonia de lueratori, posturi sanitare de prim ajutor, pe toata durata contractului 1.10.2, Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul lucrarilor si cu prevederile normelor sanitare pentru santierele de construetii 1.11, Cladirile provizorii de yantier Antreprenorul va supune consultantului spre verificare i respeetiv. spre aprobare investitorului, detalii cu birourile, dormitoarele, depozitele. etc. temporare, propuse, inainte de atacarea construirii acestor cladiri Toate aceste construcfii vor fi intretinute pe cheltuiala exclusiva a antreprenorului LULL. Biroul pentru dirigintele de santier a) Antreprenorul va asigura o ineapere de minimum 16 mp, dotata cu rafturi si dulapuri pentru depozitarea proiectelor si a corespondentei de lueru. De asemenea in fperea care deserveste pe ditiginte si pe consultant. va fi dotata cu 2 birouri, 2 mese si cca. 6 scaune, pentru a se crea conditii corespunzatoare unei activititi tehnice de verificare si control b) Acest birou va mai fi dotat cu doua randu le echipamente complete (cased, salopeta si cizme de cauciue) pentru ditiginte si consultant. c) intretinerea curateniei si costul iluminatului pe intreaga durata a gantierului privese pe antreprenor L112, Bir ul personalului tehnic al santierului Antreprenorul va asigura o ineapere de minimum 20 mp. dotata cu dulapuri, rafturi, mese si scaune pentru depozitarea proiectelor. intinderea planurilor si pastrarea actelor santierului in acest spatiu conducatorul lucrarii va convoca personalul de productie al santierului in vederea explicarii tehnologiilor de lueru, a masurilor pentru realizarea contractului sau sedinfelor cu factorii interesaji in finalizarea lucrarilor LAL, Alte cladiri si constructii Santierul va organiza’a) Spatii pentru depozitarea materialetor. organizate pe antreprize de lueru: b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmeaza sa fie introduse in lucrari: ©) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor si ale pamantului, atunei cand proiectantul prevede luerari pentru imbunatatirea terenului de fundare. Laboratoarele vor cuprinde in prineipiu 2 incdperi, din care una pentru laboratorul propritt zis, echipat cu aparatura, cealalta flind destinaté depozitarii probelor prelevate sau. probelor martor Personalul care se va ineadra in laboratoarele precizate la aliniatele b) si ¢). va avea a atestata gi va trebui s specialitatea respec te oficiale cu privire la testarile efectuate 1.12. Curatenia santierului LL12.1, Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile deo: acelea care fac parte din contract, vor fi jinute in mod permanent in stare de curafenic. 1.12.2. Antreprenorul este obligat sa respecte toate reglementarile sanitare ale politiei si ale municipalitatii, etc. in scopul asigurdrii unui elimat de ordine in desfigurarea lucrarilor 3. Materiale rezultate din excavatii si demolitri 1.13.1, Anteprenorul nu are voie sd vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau alte luerari asemenea, executate pe santierul sau decat numai cu AUTORIZATIA RISA A INVESTITORULUL 1.13.2. Refolosirea oricarui astfel de material. in lucrarile contractate, trebuie si aiba APROBAREA PREALABILA A CONSULTANTULUL 1.14, Inspeetia consultantul gia investitorului 1.14.1, Antreprenorul este obligat s& asigure accesul gi toate facilitaqile pentru consultant si investitor, sau reprezentangilor acestora, pentru ca ei s2-si indeplineasca in mod corespunzitor inspectia pe santier, ori de edte ori acestia o solicita, in timpul derularii contractului 1.14.2. Consultantul si investitorul vor notitica antreprenorului ziua si ora cand intentioneaza sa efectueze inspect ia lucrarilor in perioada de garantie Antreprenorul este obligat si fie reprezentat la inspeefie, la data si ora notit reprezentant autorizat, cu rispundere pentru maisurile care urmeaza sa fie luate.1.14.3, Orice notificare se considera cA este eutd in momentul in care reprezentantul investitorului sau consultantului depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisa. pe care cesta noteazii de primire, marednd inelusiv data, pe copia notei 1.5. jerea si demolarea lucrarilor existente 1.15.1, Acolo unde sunt lucrdti existente care trebuie demolate partial sau total. antreprenorul se va asigura cd demolarea sau tierea este ficuta in asa fel inedt s4 nu aducd nici o stricdviune structurilor adiacente. 1.15.2. fnaintea inceperii demolarii. antreprenorul va depune spre aprobare consultantului metoda pe care gi-o propune sa o foloseasca. 1.15.3. Nici o lucrare nu va fi permis in acest sens pana cand nu s-a objinut aprobarea serisd a consultantului 1.16, Struetura de organizare a santierului 1.16.1. Antreprenorul este obligat si asigure o structura de organizare care cuprinde personal calificat, cu experi nla gi. su ent din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a programului de constructii sia prevederilor contractului. 1.16.2. Antreprenorul, in organizarea de santier propusd, va ardta structura personalului cu toate detaliile profesionale ale fiecdrui post. c: varsta, calificare. experienta, specializare. ete. 1.16.3. Antreprenorul trebuie sé comunice investitorului numele "RESPONSABILULUI TEHNIC™, care trebuie sa fi atestat tehnico-protesional. si care va supraveghea lueraile din partea antreprenorului 1,164, Responsabilul va fi un inginer cu experienta de cel putin 8 ani de activit realizarea de proiecte similate. 1.16.5. Personalul care aleituieste conducerea santierului va fi numeric dimensionat i functie de amplasarea si complexitatea lucrar avind experienta si cunostingele necesare. ncluse urmétoarele: 1.16.6. intre indatoririle conducerii santierului vor fi a) Pregatirea planifi rii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autorititile publice: b) Supravegherea continud a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa afecteze derularea in timp a contractului: ©) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care s-au ivit pe parcurs; d) Aprecierea continu’ a metodelor de Iueru si efectul lor asupra eficientei indeplinirii contractului¢) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse. ludndu-se in considerare posibilele lipsuri si intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gaisirea de solutii pentru a se evita stagndrile cauzate din aceste motive: 1) Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii de la intalnirile de lucru dintre antreprenor si consultant: 2) Pregatirea rapoartelor lunare ce tebuie si fie inaintate consultantului de antreprenor. 1.17. Remedierea defectelor si curatenia pe yantier LI7.1, Antreprenorul este obligat sa refaca sau sa remedieze orice Iu fare sau parte de lucrare necorespunziitoare din punet de vedere calitativ 1.17.2. Idem, sa indeparteze si sa inlocuiasca materialele care sunt calitativ necorespunziitoare. 1.17.3. Luci | cliberate de moloz sau de alte ‘arile vor fi mentinute curate in permanent resturi de materiale. 1.17.4. Nu se va plati nici 0 lucrare pana cand aceasta nu este terminata, in stare curata, iar lucrarile de remediere efectuate in mod complet 1.17.5. inainte de a se cere receptia preliminara sau finala a lucrarilor sau a unei parti din acestea, antreprenorul trebuie si le inspecteze el insusi ca sa se convingd cd ele sunt corespunzatoare. din punct de vedere calitativ, pentru receptie. 1.17.6. in cazul in care antreprenorul. la dispozitia serisa a consultantului, nu executa prevederile de la art. 1.17.1, 1.17.2 si 1.17.3. investitorul are dreptul sd angajeze gi sa plateasca altor antreprenori realizarea acestor lucrari, cheltuielile aferente urmand a fi recuperate de edtre investitor de la antreprenor 1.18. Fotografierea luerarilor 1.18.1. Antreprenorul va face fotogratii periodice care sa ateste progresia lucrarilor. fotografii care vor fi ficute pe cheltuiala sa. 1.18.2. Fotografierea va fi Ricutd de un fotogral profesionist pentru fiecare etapa a lucrarilor 1.18.3. Antreprenorul va furniza consultantului cate doud copii, format 105 x 150 mm din fiecare fotografie, care vor servi pentru cartea constructiei1.19, Curatenia finala a santierului 1.19.1, La terminarea lucrarilor antreprenorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul de materiale, ambalajele. degeurile gi luerarile provizorii 1.19.2. Contractul nu va fi considerat terminat pana cand procesul verbal de receptie finala nu va fi semnat si de consultant, care trebuie si ateste cd luerdrile au fost executate conform contractului, caietului de sarcini si dispozitiilor consultantului Antreprenorul va face excavari gi taluzari si va indeparta materialele excavate dupa cum se specitied aici, dupa cum se arata desenele proiectului, Antreprenorul nu va incepe lucrarile de terasamente pana cand nu va efeetua toate masurile de siguranga, ingradirea cu parapete nclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru oameni gi vehicule, iar pe timpul noptii si fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculos rior de terasamente se se, Executia lu va face avaind in vedere normativele romanesti: P10 -86 Proiectarea gi executarea lucrarilor de fundafii directe la constructii 69-88 — - Executarea lucrdrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale 16-84 - Realizarea pe timp triguros a lucrarilor de constructii si instalayii aferente. Ordin nr, 1233 /D/ 1980: Norme de protecjia muncii in activitatea de construetii montaj Ordin nr.9 /N / 15.03.1993 ( Bul, Constr. nr. 5-6-7-8 / 1993 ) - Regulamentul privind protectia gi igiena muneii in construct Ordin nr.73/N/15.10.96 (Bul. Constr. nr. 10/96 ): - Norme specifice de proteetia muncii 2.2 Avizarea lucrarilor de terasamente inainte de a incepe orice lucrari de acest fel la locul de montaj, antreprenorul va sesiza sell de proiect si beneficiarul lucrarii cu cel putin 7 zile in scris inainte de data propusd. 202.3. Nivelul solului Pentru scopul dat de speciticatie, termenul de nivel al solului se va referi la supratiqa solului inainte de ineeperea operajiilor de luerare a pamdntului, dar dupa curdtarea amplasamentului_ si indepartarea eventualelor luerari de constructii existente 24, Extinderea excavatiilo Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabild dupa parerea dirigintelui de santier. pentru construirea luera i, cu consultarea planurilor de sapatura 25 ‘xcavarea materialului necorespunzator: me Daca antreprenorul intilneste material pe fundul oricarei excav re dupa parerea lui poate fi necorespunzator, el va informa imediat dirigintele de santier. care va da instructiuni in scris antreprenorului, asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi indepartat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de catre dirigintele de gantier, antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzator. pentru aprobarea sefuului de proiect.. Omiterea de catre selul de proiect si dea instructiuni, nu va elibera antreprenorul de raspunderile pentru defectele in lucrare daca inaintea construirii antreprenorul nua cerut in scris sefiului de proiect inspectarea fundatiei descoperite. 2.6, Siguranta exeavarii si constructii adiacente Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea exeavarilor gi drumutile si constructiile adiacente, 2.7. Aluneciri, cdderi yi exeavatii in exces Antreprenorul va preveni alunecarile si eaderile de material din partile laterale ale excavatiilor gi taluzatilor. in cazul alunecarilor sau caderilor ce apar in excavatii si unde excavafiile sunt ficute in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzitor care a intrat in excavatii tebuie inlaturat, Orice umplere aditionala ce poate fi ceruta, se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat cu aprobarea data de sefiul de proiect.Unde se formeaz’ goluri prin alune ari sau cideri, sau prin excavari in exces faut de dimensiunile specificate, care dupa opinia setului de proiect si dirigintelui de santier pot afecta stabilitatea solului pentru sustinerea luerarii, sau constructiile. sau serviciile adiacemte antreprenorul va umple golul cu beton clasa Be 3.5. zmente 2.8, Epu Daca nu se aprobi altfel. si o asttel de aprobare se va da numai in circumstante exceptionale, antreprenorul va mentine fiecare excavatie de constructie sau conducta. di fara apa orice sursi, astfel incdt lueririle vor fi construite in conditii uscate Metoda de menjinere a excavatiei Fira apa. de epuizare gi indepartarea apei va li supusit aprobarii sefului de proiect gi dirigintelui de santier. Antreprenorul se va asigura cf exist instalafii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice intrerupere in continuitatea epuizarii, Nu se va plati separat pentru epuizare. si costul acestei activitit se va considera inclusiv in tariful excavarii pentru constructie sau pentru conducte sau general in tarif in timpul functionarii pompelor in cursul noptii, se vor lua masurile necesare ca zona de luc 14 fie iluminata in mod corespunzator. 2. . Umpluturi Daca nu se specifica altfel, sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm. Materialul de umpluturd folosit la lucrari permanente, va fi ales si Pir bolovani. pietre mati. lagmente de roca si altele, mai mari de 30mm dimensiune nominala, daca nu se specifica sau aproba altfel Dupa ce aprobarea conform condifiilor contractului a fost dati de seful de proiect pentru inceperea umplerii, operatia va incepe cu o intarziere minima si va continua pana la terminarea lucririi, in partea de lucrare pentru care este data aprobarea. Nici o umpluturd nu se va executa pana cand nu se da aprobarea sefului de proieet si dirigintelui de santier 2.10. Compactarea umpluturilor Compactarea manuala se va realiza in straturi ce nu vor depagi 20 cm. indesarea se face cu maiul de lemn,Pentru restul umpluturii, compactarea se poate face cu indesare cu batitor mecanie ugor sau se poate introduce un buldozer, cilindru compresor sau alte echipamente de compactare, asigurandu-se realizarea gradului de compactare prevaizut conform STAS 2914 - 84, Antreprenorul va uda materialul de umplere inainte si in decursul tasirii pentru obtinerea gradului specificat de tasare. 2.1L. Locul gropilor de imprumut Antreprenorul va alege pentru sine locurile gropilor de imprumut in amplasament sau alte Zone. toate supuse aprobarii serise sefiului de proiect si investitorului 2.12. inaturarea materialului in surplus: Antreprenorul va transporta si inlatura tot materialul excavat care nu este neeesar pentrt, Locurile propuse de antreprenor pentru indepartarea sau depozitarea materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor i supuse aprobarii sefului de proiect si dirigintelui de santier 2.13. Stnea sau beton masi inainte de inceperea excavarii in stdnea sau beton masiv. antreprenorul va demonstra er, imposibili selului de proieet si dirigintelui de san wea de a excava fir a apela ta unelte percutante grele, ca sapa de tip percutant sau pene hidraulice Materialele, inclusiv betonul masiv, nu vor fi clasificate ca atare, decdt cu aprobarea sefuului de proiect. Acordul sefului de proiect si dirigintelui de santier va fi supus limitirilor it asupra extinderii stancii astfel clasificate si extinderea excavarii stdneii va fi determinata dupa examinarea fetelor excavate, Excavatiile unde s-a intalnit stanea gi s-a clasificat atare, nu vor fi rambleate inainte de examinarea fejelor excavate de catre seful de project. pentru a permite Ex determinarea extinderii excavarii st varea stincii se va face folosind ciocanul pneumatic hidraulic greu si (sau) echipament de taiere, sau orice alt echipament aprobat de seful de proiect. Excavarea stincii cu folosirea explozivilor nu va fi permisa.2.14, Localizarea si sustinerea luerarilor subterane inainte de excavarile la drumuri si trotare. antreprenorul va obsine permisiunea completa si aprobareatuturor autorititilor privind avizarile de Iueru pentru a incepe lverarile dupa cum este necesar si respectind toate legile si reglementarile locale. in plus, antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritati si alti. ar putea fi necesare, referitoare la po: tuturor servieiilor cunoscute de-a lungul traseelor tuuturor conductelor de pozat Antreprenorul va rispunde de localizarea exactil a servieiilor gi in decursul luerait va lua toate precautiile necesare pentru a evita deterioririle. Unde este necesar. servieiile vor fi temporar sustinute in decursul exeavari. Daca seful de proiect da instructiuni, se va prevede suport permanent pentru serviciile care traverseaza conductele. Dacd acestea se deterioreazt in decursul lucrarilor, atune antreprenorul va raspunde de legituri cu autoritatea rispunzitoare si de repararea servieiului respectiv, Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparatii tie prin asigurdri, fi fie prin ante proprii. Unde un servieiu sau o blocare este intalnita de-a lungul traseului unei conducte, antreprenorul trebuie si informeze sefiul de proiect imediat de prezenta ei gi va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocarii, dimensiunile ei, adancimea sub nivelul solului. $eful de proiect va indica actiunea ce se va efectua. 3. Protectia, securitatea gi igiena mum prevenirea si stingerea incendiilor 3.1, Protectia, securitatea gi igiena muneii Se vor respecta prevederile din: + Legea protectiei muneii nr.90 / 1996 si Normele metodologice de aplicare a acesteia: * Norme de Mediciné a Muncii. conform Ordinului Mi 23.06.1994: jerului Sanduiuii nr, 983 © Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern ~ 1995, elaborate de MMPS © Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu ordinul Nr. 23: 26.07.1995 al Ministerului Muncii si protect ied S ociale: © Norme specifice de securitate a muneii pentru lucrarile de reparatii, consolidari, demoliri si translafii de cladiri‘© Norme republicane de protectie a muncii. aprobate prin ordinul comun al ministrului muneii si ministrului sindtitii nr, 34 din 20 februarie 1975 si respectiv nr, 60 din 20 februarie 1975. © MMPS 387/95 Norme specifice de securit tea muneii pentru alimentari cu apa a localitatilor * Normele Generale de —Protectie a= Muneii,.— aprobate— prin. Ordinul nr.578/DB/5840/26.11.1996 al Ministrului de Stat. Ministrului Muneii gi Protectiei Sociale si Ministrului Sanauatii * NE ~ 002 ~ 1997 Norme privind masurile de asi rare a igienei si sanatatii oamenilor. a refacerii i protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor + Regulamentul privind protectia si igiena muneii in construetii aprobat prin Ordinul 9/N/15.03.1993 al MLPA «© Responsabilitatile maistrilor gi ale altor conducatori ai punetelor de lueru © Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lueru si ale personalului muncitor © Organizarea activitatii de protectie a muneii * Controlul medical al personalului jena a muneii # Instructajul de protectie si # Repartizarea personalului la locurile de munca © Reguli de igiend a muneii Acordarea primului ajutor, ‘© Mijloace individuale de protectie © Dispozitive de securitate a muncii © Lucrari executate pe timp friguros « incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor * Blectrosecuritate © Lucrari de terasamente © Alimentat cu apa si canalizairi © Izolatii si protectii anticorosive © Instalatii si masini de ridieat tal © Utilaje, masini s pentru construetii © Dispozitive, scule gi unelte de mana © Utilaje folosite in ateliere La lucritile de desfacere/demolare vor participa numai muneitori special instruifi pentru executarea acestui tip de lucrarLucrarile de desfacere/demolare se vor desfiigura sub directa supraveghere a ot anelor competente ale beneti arului. care vor atrage atentia personalului asupra pericolelor posibile gi vor lua mésurile necesare privind marcarea si semnalizarea zonelor periculoase si pentru interzicerea accesului in aceste zone a persoanelor neinstruite sau care nu au legaturd cu operafiile respective Pentru toate lucrarile la indltime este obligatorie leg: ea muneitorilor cu centuri de siguranta. fixate de elemente stabile ale constructiei. precum i instruirea personalului privind acest tip de Ine va veritica gi asigura stabilitatea podinelor. si drilor de acces, esafodajelor, etc Se va asigura procurarea echipamentului de protectie pentru personal in toate cazurile prevazute de normativele in vigoare in cursul luc rilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si in cazul utilizarii lacurilor gi vopselelor cu uscare rapid’ care contin solventi toxici. muneitorii vor purta masti cu filtre adeevate sau izolante, ori ochelari de protectic (in eazul cand se poartt o semimascd). Hlamal Muncitorii care prepara amestecuri de lacuri si vopsele cu toluen sa le Iti solvent transvazeazi din butoaie sau bidoane, trebuie si poarte ochelari de protectie si si electueze aceste operafii in locuri ferite de surse de foc. in functie de situafiile aparute in timpul executiei, executantul si beneficiarul vor lua toate masurile suplimentare de protectia muneii considerate ne sare. 3.2, Prevenirea si stingerea incendiilor Se vor respecta normele PSI cuprinse in © Legea 212 / 16.12.1997 pentru aprobarea Ordonantei nr.60 / 20.08.1997 privind apa ‘impottiva incendiilor: © Norme generale de prevenie si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul ML. n.775 22.07.1998, © Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118 - 1999; © Normativ C 300 / 1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT 20 / N / 11.06.1994 pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii: * Norme metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingere a incendiilor; aprobate cu Ordinul M.1. nr. 791 / 02.09.1998:in imediata apropiere a locurilor unde se lucreazd cu. materiale inflamabile sau care deyaja vapori inflamabili (vopsele, lacuri, solventi, bitum i alte materiale bituminoase, adezivi) trebuie si fie agezate stingdtoare de incendiu, in numar suficient, la loe vizibil si usor accesibil in jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10 m. precum si in dreptul scarii de acces la palierul la care se luereaza, precum si la nivelele imediat inferior gi imediat superior, trebuie sa fie afige usor de citit de la distanta. cu inseriptile: FUMATUL STRICT INTERZIS NU VA APROPIATI-CU FOC DESCHIS NU SUDATI NU IMPUSCATICU PISTOLUL PENTRU BOLTURI Se va vor limita cantitaile de materiale inflamabile aduse la locul de munea. la strictul necesar pentru desfagurarea operatiilor pentru o zi de lueru. in cazul lu spatii inchise. trebuie si se lucreze cu ferestrele si usile deschise. pentru a se impicdica atingerea limitei inferioare de explozie prin acumularea de vapori, iar in cladirea respectiva este strict interzis sd se lucreze cu foe deschis sau sa se sudeze. la oricare din nivelele cladivii, in cazul imposibilitajii asigurarii ventilatiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificiald (cu preeddere in spatiile inchise). La terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic si inchise in magazii destinate in mod special, acestui fel de materiale, vind seris pe usa PERICOL DE INCENDIU NU FUMATI NU INTRATI CU FOC DESCHIS La transportul recipientelor cu materiale inflamabile, acestea trebuie sa fie acoperite. iar muneitorii care le transport vor trece cu ele numai prin locuri fra fo deschis gi nu vor fuma. in functie de situatiile aparute in timpul executiei, executantul gi beneficiarul vor lua toate masurile suplimentare de prevenire si stingere a incendiilor considerate necesare. Lucratile au fost proiectate ludnd in considerare prevederile normativelor cu privire la prevenire si stingerea incendiilor. Pe timpul execujiei rdspunderea pentru asigurarea conditilor de prevenire si stingere a incendiilor revine antreprenorului care trebuie si respecte prevederile urmatoarelor normative: PE 022/87 Prescripyii generale de proiectare a centralelor termoelectrice si a retelelor de termoficare:19.82 Normativ pen 1o782 uu proierarea gi evecutarea instalailor sanitare. aprobate cu decizia ICCPDC nr. P 118/99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului: 4S Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. aprobate cu ordinul ME nr 381/93 si ord. MLPAT nr. 7/N/93 C 300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata exe Iucrarilor de constructii gi instalaii aferente: HG nr, 31/92 privind unele masuri pentru imbunatairea activitatii de prevenire gi stingere a incendiilor eu moditi si NG ne. 775/98: rile si completarile din HG nr. 71/96. HG nr. 571/98 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ord, MI nt, 775/98: Ordonanta Guyernului nr, 60/97 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr. 212/97 si prin decretul nr. 636/97. tandarde si normative Fata de standardele si normativele care au fost referite in cadrul documentatiei. ta executie, vor fi respectate gi recomandarile urmatoarelor: Standarde SRISO. 31-0 1994 Marimi si unitiqi, Partea 0. Principii generale at 33715 1984 Sistemul International de Unitati (S1), Multipli i submultiphi zecimali preferentiali ai unitatilor Sl. arte 1973 Elemente pentru conducte, Presiunii nominale, presiuni de STAS 10 7 ‘ incereare si presiuni de Iueru maxime admisibile STAS 3061 1974 Hidraulica. Terminologie. simboluri si unititi de masura SREN ISO 9001 1995. Sistemele calitajii, Model pentru asigurarea calitatii in proiectare, dezvoltare. productie, montaj si service _ 9002, 9001 Model privind asigurarea calitatii in productie si operatii de ~ V/23/4 instalare. eras tid 191 at calititii. Model pentru asigurarea calitatii in producti gi STAS 10102/2 1975 Aetiuni in constructii. Incareari datorate procesului de exploatare STAS 2B 1983 Incadrarea in clase de importanta. STAS oo 98: |. Stafii de pompare. Preseripiii generale de fi proiectare Legi simormative NREAC 1993 Norme republicane de protecjie a muncii. Regulamentul privind Pee protectia $i igiena muneii in construetii. LEGE 10 1995 Calitatea in constructii1998 Prescriptiitehnice privind certiticarea calitatii_materialelor si st 020 echipamentelor is s 1985. Normativ pentru veriticarea ealitati si receptia Iucrarilor de construct si instalatii aferente. p ao 1979 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari. c 150 1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din ofel ale constr. Civile. - industriale gi agricole ct 5041980 Normativ cadru_ privind verifiearea calitayii Iuerailor de_montaj a e utilajelor 51 instalajiilor tehnologice pentru obiective de investitit. ; ig 1978 Normativ. pentru efectuarea incercarilor de presiune la conducte . tehnologice din ofel. 0G 95 99 Privind calitatea lucrarilor de montaj LEGE 458 2002 Privind calitatea apei potabile. 7 tig 1983 Norme tehnice de proieetare si realizare a constructilor. privind protectia la actiunea focului. P 100 1992 _ Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. intocmit, ing, Gheorghe PopescuSC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR, 436/201 STUDII SRI EXTINDERE RETEA APA IN COMUNA. JUDETUL VALC PROIECTARE, VOL. I~ CONS#I 6. CAIET DE SARCINI LUCRARI DIN BETON $I BET : ise L- BETOANE, COFRAJE SE ARMATURL BETOANE OMS YLT 1.1, Materiale folosite la prepararea betonului = Pentru standarde si normative se va consulta Anexa di @Q a) Cimenturi Noile tipuri de cimenturi, domeniile si condi in NE 012-99, ANEXA LL. gi 1.2. Priza determinantd pe pasta de ciment de c devreme de | h si sa se termine mai tarziu de 8 h. Constanja de volum determina sa indeplineasca urmatoarele conditii - turtele si nu prezinte incovoieri sau erapaturis mitirea de volum, masuratd prin distanta la vai Cimentul cu adausuri - ca adausuri se utilize| centrala electric’ gi calear timpul transportului, eat si al depozitarii Depozitarea cimentului in vrac se face pe sortimente, in celule tip siloz, Depozitarca cimentului ambalat in saci se face in ineaperi inchise. Tipul de ciment se stabileste pe urmatoarele eriterii condi de exploatare normale, expuse la ~ inghet in stare saturata cu apa, precum rezervoarele, castelele cu apa si expuse agresivitatii apelor naturale: conditii de executie si tehnologie adoptata (lucrari executate in condi normale sau pe timp friguros. luerari masive): clasa betonului sau marea betonului 30Controlul calitaqii cimentului: -vezi NE 0 12-99 pet. 1 7.2.11. gi ANEXA VI. | b) Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali Agre: stele trebuie si provind din roci stabile, adicd nealterabile la aer, apa sau inghet Este interzisa folosirea agregatelor provenite din roci felspatice sau sistoase Agregatele trebuie sa fie inerte gi si nu conducd la efecte déundtoare asupra liantului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul natural trebuie sa fie aspru la pipait. Sorturile de agregate trebuie sa fie car: crizate printr-o granulozitate continua, Agregatele vor satisface cerintele prevazute in STAS 662-89 si SR 667-97 ©) Apa folositi la prepararea betoanelor si mortarelor Poate proveni din reteaua publica sau alt sursa insi in acest caz trebuind sa indeplineasea condifiile tehnice prevazute in STAS 790-1984. 4d) Aditivi Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in eazurile mentionate in tabelul 4.4. din NE 012-99 Stabilirea tipului de aditivi sau a combinafiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant, Executant sau Furizorul de beton, ludind in considerare recomandatile din tabelul 44.. ANEXA 1.3. gi ANEXA I, - pet. 3.2.2. Conditiile concrete de utilizare (prepararea, transportul, punerea in lucrare gi tratarea betonului. vor fi stabilite de la eaz la caz in funetie de tipul de aditiv si vor fi mentionate in figa tehnologicd de betoane, 1.2. Tipuri uzuale de beton Pentru lucrarile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza in funetie de: clasa betonului Iucrabilitate: tipul de ciment utilizat 1Tipurile de beton wzuale si corespondenta orientativa cut clasele definite in Normativul C 140/86, sunt aratate in tabelul de mai jos: Clasa C 140/86 Domeniul de aplicare [Cais BeS_ Egalizari ] “C8/AO | Be 10 Blocuri de fundatii si pardoseli la subsol | cis Be 15 Beton armat monolit in fundafii. pereti subsol si suprastructura = Be 20 Prefabricate din beton armat, recipienti din beton armat monolit cu C1620 | indltimea coloanei de apa H< 4.0 m Be 25 Monolitizari elemente pretabricate recipienti din beton armat cu _inaltimea coloanei de apa H > 4.0 m C 20/2: in comanda de beton catre stajie se vor inscrie tipul de beton. programul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea dle structura) la care urmeazzi a se Folosi Nomenelatorn! tipur jor de betoane ce se produc de catre statie si instalatii va contine notatii conform prevederilor NE 012-99. 1.3. Stabil ca compozitici betonului: Pentru lucraile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitdtii tutelare a statiei de betoane, in conformitate cu prevederile din Anexa 1.4 din NE 012-99 Stabilirea compozitiei se va face: ~ la intrarea in functiune a unei stati de betoane: - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; - la introducerca utilizarii de aditivi sau la schimbarea acestora: - la pregal un beton cu caracteristicile deosebite ea executirii unei legaturi care necesi de cele curent preparate, sau de elasa egal sau mai mare de C 20 /25 (Be 25). Compozitiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tuteleaza laboratorul, daca prin caietul de sarcini nu se prevede ea aprobarea sA fie data de reprezentantul beneficiarului sau proiectant in cazul constructiilor speciale, definite conform paragrat 8. din NE 012-99 precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adausuri care nu sunt prevazute in prezentul normativ sau care nu au reglementari speciale. stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii, elaborate de laboratoarele de specialitate din institujiile de cercetare.Lunar, laboratorul va analiza rezultatele inceredrilor efectuate la varsta de 28 de zile gi va supune aprobarii conducerii unitatii. eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului c ntitatile de materiale corespunzatoare unui amestee (sara) se vor stabili pentre un volum de beton proaspat, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxate. La statia de betoane se va atiga rejeta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara gi care va confine: numarul de ordine al retetei - notafia corespunzaitoare tipului de beton cantititile de materiale care se introduc la fieeare sarja (cumulat pentru agrega fimetie de ordinea de introducere}: uerabilitate betonului previzutd si se obfina la statie: zona de granulozitate a agregatelor cursul preparirii betonului refeta se va coreeta de catre laboratorul stafiei in funetie de rezultatele incercatilor privind: - umiditatea agregatelor: ~ granulozitatea sorturilor; - densitatea aparenta a betonului proaspat: ++ 3% pentru agregate: 2% pentru ciment si apa: 5% pentru aditivi Durata de amestecare va respecta prevederile cari tehnice a instalatiei, dar va fi cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. 14. Transportul betonul Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, jar a betoanelor cu tasare de maxim S cm, cu autobasculanta cu bena amenajata corespunziitor. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene. pompe. vagoneti, benzi, transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de wansport trebuie si fie etange pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment 3Pe timp de arsita sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km suprafata liber’ de beton trebuie protejata, astfel incdt sd se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca umare a evaporarii apei Durata de wansport. se considera din momentul terminarii Ari mijlocului de si nu poate depasi valorile din tabelul 2.3 decat daca se transport gi sfargitul desearcdrii acestui utilizeaza aditivi cu autoagitatoare Tabelul 2.3 Pemperatareamnesiecullt Durata maxima de transport (minute) beton "C Cimenturi de marea 350 [ Cimenturi de mare’ >400 1>30 45 T | Wet < 30 60 L 90, In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute fata de nitele din tabelul 2.3 Ori de cate ori intervalul de timp dintre desearcarea si reinearearea cu beton a mijloacelor reruperea lucrului, acestea vor fi curijate cu jet de de transport depageste 0 ora precum gi la apa. in cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cea. | me de apa, se vor rot cu viteza ‘maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa 1,5. Executarea lucrarilor de betonare. Pregitirea turnarii betonului Executarea lueririlor de betonare poate si inceapa numai dupa ce sunt indeplinite urmatoarele condi a) Figa tehnologicd pentru betonarea obiectului in cauza, intoemita conform prevederilor de la pet. 12.2, 12.3 si Anexa IV. 1 din NE 012-99. a fost acceptata de beneticiar, b) In cazul betoanelor de clas egald sau mai mare de C 20/25 (B 25) se dispune de inceredti preliminare, iar compozitia betonului a fost acceptatéi de proiectant sau beneficiar. ¢) Sunt realizate masurile pregititoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, cimen . piese inglobate. ete.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare. in conformitate cu prevederile figei tehnologice. Md) Sunt stabilite si instruite formalititile de ucru in ceea ce priveste tehnol execufie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PCL ¢) Au fost receptionate ealitatiy lucrarile de sipaturi, cotraje si armaturi (dupa caz) ite vor ve f) Suprafejele de beton turnate anterior si in in contact cu betonul proaspat. sunt curdjate de pojghita de lapte de ciment. nu prezinta zone necompactate sau se; si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele dou betoane. h) Sunt stabilite dupa eaz si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unei situatii accidentale. i) Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climaterice nefavorabile (ger. ploi abundente, furtuni, etc.) j) in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii. astfel ineat acestea sé nu se acumuleze in zonele in care urmeaza a se betona, in baza verificdrii indeplinirii conditiilor se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre proiectant, reprezentantul beneticiarului sau Inspectia Teritoriald pentru Construetii, in conformitate cu prevederile programului de control al calitayii luerarilor si faze determinant Aprobarea inceperii betonirii trebuie si fie reconfirmatd pe baza unor veriticari in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatati, la data aprobatiis betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii. inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indie: mai sus, 1.6. Reguli generale de betonare Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punetului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului normativ si a figei tehnologice. Betonul trebuie pus in luctu in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de tumare, se admite un interval de maximum 30 minute num: in cazul in care durata transportului este mai mica de | ora. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:ay » ° d) °) hy i ky Colrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului. iar apa rimasd in deniveliri va fi inliturata. Din mijlocul de transport descarearea betonului se va face in bene, pompe. benzi ransportoare, jgheaburi sau direet in luc Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreazit in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari. va fi retuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare, admiténdu-se imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastitiant inaltimea de cddere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu inaltime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1.5 m gi celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi. fundatii), Betonarea elementelor cottate pe indltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre ‘ior situat la maxim 1,5 m de laterale sau prin intermediul unui tub avand capatul inte zona care se betoneaza, Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului. urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm indltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior. Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia previizuté, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consol, dacd totusi se vor produce asemenea defeetele vor fi corectate in timpul tumarii Se va urmari cu atenfie inglobarea in beton a armaturilor, respectindu-se grosimea steatului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului Nu este permis cioednirea armaturii in timpul betonarii si nici agezarea pe armaturi a vibratorului in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toati atenjia umplerea complet a sectiunii prin indesarea laterali a betonului cu sipei sau vergele de ofel, concomitent cu vibrarea lui, in cazul c& aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitayi de acces lateral al betonului in spatii care si poata permite patrunderea vibratorului Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a coftajelor si sustinerilor acestora, Iuandu-se misuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasiri sau caderi. x6respecte prevederi 1) Circulatia muneitorilor, a utilajului de transport in timpul betonarit se va face pe podine, astfel rezemate. nu modifice pozitia armaturii; este interzisa cireulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat m) Betonarea se va face continuu pana la rosturile de Iucru prevazute in proiect sau tiga tehnolo, 1) Durata maxima admii a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesard Iuarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nut trebuie sd depaseasca timpul de incepere a pri ei betonului. In lipsa unor determinari de laborator aceasta durata se va considera de doua ore de la prepararea betonului in cazul armaturilor eu adaosuri gi de respectiv 1.5 ore in eazul cimenturilor tra adaos. o) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare. realizarea turn’ permis numai dupa pregatirea suprafejelor rosturilor. p) Instalarea podinilor pentru cireulatia Iueritorilor pe plangeele betonate. precum gi depozitarea pe cle a unor schele, coftaje sau armaturi, este permisa numai dupa 24-48 ore, in funetie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat q) Verificdrile care se efectueaza sunt preconizate la punetul 17.2 din NE 012-99. Se va avea grijt st se realizeze inglobarea completa a armaturilor in beton gi sa se le proiectului in eeea ce priveste gro: nea stratului de acoperire O atentie deosebita trebuie acordata umpleri complete a sectiunilor din nodurile de armaturi dese sau la punctele de innadire. fiind recomandabila indesarea lateral a betonului cu sipei sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui in cazul betonarii clementelor verticale (stalpi. diafragme, pereti) trebuie avute in vedere: pentru elementele avand o inaltime de maximum 3 m la care vibrarea betonului nu este stnjeniti de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armaturilor, este admisa cofrarea tuturor fefelor pe intreaga indltime si betonarea pe la partea superioara a acestuia: = in situafiile in care se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum si pentru elementele cu inaljimea de 3 m, se poate adopta una din urmatoarele solutii cofrarea unei fee de maxim 1 m inaltime si completarea coftajului pe masura betonarii elementului respectiv: 7betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub aledtuit din tronsoane: pentru recipiente cofrajul se monteaza pe una din feye pe i me de maxim 1 m, completandu-se pe masura betondrii ~ primul strat de beton trebuie sf aibé o lucrabilitate superioara gi sa nu depaseasea 30 cm. in cazul betonarii grinzilor si placilor va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnatrii stalpilor sau a peretilor pe care se reazema, Grinzile si pldcile care vin in legaturd se toarna de 1a in acelasi timp. Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului. la turnarea placilor se folosese reper dispusi la distanta maxima de 2 m. Compactarea betonutui Se face manual sau mecanic. Compactarea manual se admite concomitent cu baterea cofrajelor in urmatoarele situatii: cand introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimi armaturii sau a dimensiunilor sectiunii respective iar vibrarea externa nu este eficienta defectarea vibratorului sau tntreruperii curentului: cdind se prevede prin reglementirile speciale COMPACTAREA MECANICA SE FACE CU VIBRATOARE DE URMATOARELE, TIPURL: = vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea intema a betonului: vibratoare de exterior - care se exercita vibrarea cofrajelor: vibratoare de suprafata care se folos la compactarea betoanelor din elemente de suprafata rare gi grosimi mici Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementelor care urmeaza a fi compactate, VIBRAREA SE CONSIDERA TERMINATA ATUNCI CAND: betonul nu se mai tasea: ~ nu mai apar bule de aer la supratata betonului: ~ suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa. Distanta maxima intre doud introduceri succesive ale vibratorului este de 1m, ea putandu-se reduce functie de desimea armaturilor gi 8Grosimea stratului de beton care urmeaza a {i vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, 1a compacta ea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda ta 15 em in stratul anterior compactat. Vibrarea externa se aplicd la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate monolit, avand grosimi mici si armdturi dese. Ea se efectueazi cu vibrator de exterior. ceea ce impune a se lua masuri corespunzitoare de asigurare a rigiditatii cofrajelor jimea de maxim 20 Vibrarea de supratata se aplica in cazul compaetarii placilor cu g cm, Durata vibrarii de suprafaya este de 30-60 secunde, iar durata optima se poate stabili prin determinarea de proba cu prima sarja de beton pusa in opera Distanta intre dou: sa fie pozitii succesive ale placilor vibrante se stabileste astfel incai asigurat suprapunerea pe cel putin 5 em in raport cu pozitia precedenta. Rosturi de lucru De regula betonarea se face iri intrerupere pe nivelul respeetiv intre doua rosturi de dilatagie. Atunei cand acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevazute in zonele de solicitari minime. ‘Tratarea betonului dupa turnare Se mentine umiditate betonului cel putin 7 zile dupa tumare, pentru a se reduce deformatiile de contractie gi pentru a se asigura conditii favorabile intaririi acesteia Betonul proaspat tumat trebui protejat de vant i de actiunea razelor solare timp de minim 24 h. Protgjarea elementelor dupa tumare se face prin: - acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini): stropirea periodic cu api dupa 2-12 ore de la turnare si se va repeta Ia intervale de 2-6 bh, astfel inedt suprafata betonului si se mentin& permanent umeda: - aplicarea de pelicule de proteetie, pe baza de preseriptii speciale. in cazul recipientelor, mentinerea umiditatii betonului trebuie asiguratd timp de 14-28 de zile (in functie de anotimp si de conditiile de expunere), Suprafetele de beton proaspat trebuie, de asemenea, protejate in timpul ploilor cu folii de polietilena sau prelate, atat timp cat exista pericolul antrenarii pastei de ciment, Decofrarea Dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2.5 Nimmp, astfel inedt fetele si muchiile elementelor sd nu fie deteriorate, partile laterale ale cofrajelor pot fi indepartate. 29Coftajele tejelor interioare la pict si la grinzi se pot indeparta (menfindnd sau remontind popii de siguranta) atunei cand rezistenta betonului a atins fa de clasa de betoane urmatoarele procente: pentru elemente cu deschideri < 6 m: 70 %: pentru elemente cu deschideri > 6 m: 85 %: de clasa de Popii de siguranta se pot indeparta atunci ciind rezistenta betonului a atins fa betoane urmatoarele procente: pentru elemente cu deschideri <6 m: 95%: pentru elemente cut deschideri 6 -12 m: 110%: pentru elemente cu deschideri > 12 m: 115 % Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de constructie in vederea decofririi se stabilese prin incercarea epruvetelor de control sau pe baza de incereari nedistructive, 1.7, Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton armat Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cotraje, gata confectionate: lungime + 4 mm: litime £3 mm: Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in tabelul TI 1. din NE 012-99. Pentru abaterile fafa de dimensiunile din proiecte pentru armaturi vezi tabelul IL. 2. Sunt admise conform Anexa III, 2 urmatoarele detecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat detecte de suprafaja (pori segregari superficiale sau de m: im 40 emp /defect, iar totalitatea defectelor din acest tip find limitate la maxim 10 % din suprataga elementului): defecte avand adneimea n stratul de acoperire a armaturilor (stirbiri locale, segregar pana la armatura, lungimea de maxim 5 cm. Defectele care se incadreaza in limitele mentionate nu se inseriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa cotrare. 40in cazurile in care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului, 50 m sub cota de fundare, Nivelul se vor lua masuri de coborire a nivelului apei cu cel putin 0 coborat al apei subterane va fi mentinut pana la terminarea lucratilor. in timpul executiei, se va tine evidenta activ ilor atii de control a calitatii lu Documentele se ataseazi la Cartea Tehnica a constructiei din punetele indicate in tiga tehnologica, Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare distangieri sau rastele, care si asigure atat mentinerea pozitici elementelor pe tot parcursul, cat si evitarea deteriorarilor. 1.8. Montarea elementelor prefabricate Lucrarile de montare se executa pe baza unei tise tehnologice care trebuie sa cuprinda: cantitatea de elemente de montat pe sortimente: mijloace de transport pana la locul de montare: = dacd montajul nu se executi dit ct de pe mijloacele de transport. locul si modul de depozitare: - metodele de montare gi utilajul necesar: ~ ordinea de desfigurare a operatiilor de montare: formatiile de lucru necesare montajului: detaliile privind modul de pregétire al supratetelor pe care urmeaza a se rezema elementele prefabricate: - ordinea de executare a sudurilor si conditiilor tehnice de calitate ce tebui indeplinite de aceste sudutr. inte de weperea lucrarilor de montare trebuiesc efectuate urmatoarele: trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor prefabricate: aducerea la nivel a suprafejelor de rezemare si pregitirea acestora in vederea montajului: veriticarea functionari utilajelor gi dispozitivelor de pri dere provizori verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare: Montatea elementelor prefabricate se face in ordinea si pozitiile prevazute in proiect. Compactarea betonului din imbinari trebuie efectuata cu o grija deosebita de regula prin vibrare. Dupa betonarea imbinarilor in mod obligatoriu trebuiese luate masuri de protejarea betonului, impotriva uscarii, spalarii de ploaie, inghequr au1.9. Speci -atii (ehnice pentru verificarea calitatii si reeeptionarii luerarilor de beton simplu si beton armat Il Verificarea calitatii materialelor componente ale betonului In fazele procesului de executie a lucrarilor de beton simplu, beton armat, majoritatea acestor lucriri devin ascunse, astfel inedt verilicarea calitatii lor trebuie si fe consemnatit in procese verbale de receptie calitativa. La terminarea executarii cofrajelor trebuie si se consemneze in procesul verbal constatarile cu privire la: alcdtuirea elementelor de sustinere gi sprijinitile incheierea corecta a elementelor cotrajelor si a igurarea etangeitatii necesare: dimensiunile in plan ale sectiunilor transversale: pozitia coftajelor in raport cu cea a elementelor corespunzitoare situate la nivele inferioare: pozitia golutilor. La terminarea montitii armaturilor, trebuie s& se consemneze in procesul verbal constatarile rezultate in urma verificarilor efeetuate cu privire la numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite seetiuni ale elementelor structurii: distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare: lungimea portiunilor de bare care depagese reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior: pozitia innadirilor si lungimilor de petrecere a barelor: calitatea sudurilor; numarul gi calitatea legaturilor dintre bare: dispozitivele de menjinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii: modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton gi dimensiunile acestuia; pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. inainte de inceperea betonatii se verifiea daca sunt corespunzitor pregatite supratetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vind in contact betonul now, in sensul cc sau indepartat zonele de beton necompactat iii unei bune Supraietele in cauzi trebuie si prezinte rugozitatea necesara asigui legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa fie in stare umeda. in cazul betonarii elementelor de constructii trebuie sa se verifice daca:datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor previzute in proiect si nu s-a depa it durata admisa de transport: ~ lucrabilitatea betonului corespunde celei previzute conditiile de tumnare gi compactare asigurd evitarea oricaror detect: se respecta frecventa de efectuare a incerearilor yi prelevarilor de probe: sunt corespunzatoare masurile adoptate si mentinerea pozitiei armaturilor gi formei cofrajelor; se aplicd corespunzitor masurile de protectie a supratetelor libere ale betonului proaspat 7. La terminarea montirii elementelor prefabricate trebuie sai se consemneze in procesul verbal constatirile verificdrilor efectuate cu privire la: pozitia in plan a axelor elementelor respectarea cotelor de nivel: verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dupa caz: respectarea lungimilor de rezemare: respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare. iN VEDEREA ASIGURARIT CALITATH LUCRARILOR DE BETON STB ARMAT ESTE NECESARA EFECTUAREA UNUI CONTROL OPERATIY $I ADOPTAREA DE MASURI CORESPUNZATOARE URMARINDU-SE: evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale edrui caracteristici in stare proaspatt nu indeplinese conditiile impuse: adoptarea de masuri operative la stajia de betonare pentru corectarea compozitiei betonului sau a condijiilor de preparare: = sesizarea cazurilor in care betonul prezint& rezistenta sub limitele admise, find necesara analizarea de edtre proiectant a masurilor sau a conditiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenfeistabilitatii si durabilitaqii elementului sau constructiei. 1.10. Cofraje in functie de confectionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii: - COFRAJE FIXE EXECUTATE DE REGULA DIRECT PE $ANTIER, DATORITA CONSUMULUI MARE DE LEMN $I FORTA DE MUNCA, ACESTE COFRAJE SE UTILIZEAZA NUMAL PENTRU CONSTRUCTIL DE IRMA,SPECIALA LA CARE NU SE POT APLICA ALTE TIPURI DE COFRAJE MAL EFICIENTES coftaje demontabile: cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar, care pe portiuni mici sau in intregime pot fi desfticute, pot fi deplasate in pozitii suecesive pe masura ce se toarnd betonul Otice tip de coftaj tebuie sa urmareasca urmatoarele conditii tehnice cu caracter general si asigure obtinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiectul respectiv: si fie rezistente sub actiunea tuturor incerearilor ce apar in timpul executiei lueririlo Si fie etange pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului: SA fie aleatuite astfel inca sd asigure o decottare usoara si o preluare treptata a incdrcaturilor de catre elementele care se decotreaza: sai fie uyor de manipulat Montarea coftajelor cuprinde urmatoarele operatii: trasarea pozitiei cofrajului, asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor. verificarea gi eventual corectarea pozitiei panourilor, incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajetor: oatentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema fie pe terenuri inghejate sau supuse ghetului, fie pe pdmanturi sensibile la umezire, in astfel de situatii, trebuie Iuate masuri corespunzatoare pentru a evita deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura si de posibilitatea de inmuiere. Pentru calculul coitajelor si sustinerile acestora la incaredri verticale se iau in considerare urmatoarele: L incdredri orizontale statice provenite din impingerea laterala a betonului asupra peretilor coffajului, distributie funetie de viteza de betonare reprezentind raportul dintre indlyimea clementului ce trebuie tumat si durata de timp apreciata pentru umplerea cofrajului cu beton pe inaltimea respectiva. incarearea orizontala dinamica pe peretii cofrajelor provenite din socurile care se produc Ja descarcarea betonului se apreciaza astfe!: 4) pentru o capacitate a mijlocului de transport 0.2 me. 200 ke/me. 0.2 - 0.7 me. 400 kg/mp. 440.7 me. 600 kg/m b) pentru tumarea cu jgheaburi si palnii 200 kg/mp. c) pentru tumarea cu pompa 600 kg/mp. 3. Inearcarea datorité véntului - numai pentru calculul sustinerii cofrajelor mai inalte. LAL Armaturi 4) Ofeluri pentew armaturi Tipurile de ofel pentru armaturi sunt otel beton rotund neted OB 37 sdrmi tras neteda pentru beton armat (STNB) ~ piese sudate pentru beton armat STNB = ofel beton cu profit periodic cu nervurile longitudinale diametral opuse si nervuri elicoidale situate Ia distante egale, inclinate cu 55-65 grade fatd de nervurile longitudinale. Metode de verificare a calitatii otelului beton sunt 1. Verificarea aypectului Proportia verificdrii: la 2% din numarul de colaei sau de legaturi de bare care alcatuiesc lotul, dar nu mai putin de 2 colaci sau legdturi de bare din lot 2.Verificarea dimensiunilor gi profilului Proportia verificarii: la 2% din numarul de colaci sau de legaturi de bare care aleatuiese lotul. dar nu mai putin de 2 colaci sau de legaturi de bare din lot. Pentru fiecare colac sau legatura de bare care se veritica se tac minim 2 masurari ale dimensiunilor si 0 masurare a profilului Daca un singur element nu corespunde, se verificd toate clementele lotului, acceptindu-se numai cele corespunzatoare.: Daca un singur clement nu corespunde se verifi A toate elementele lotului, aeceptindu-se humai cele corespunzitoare. 3. incercarea la tractiune cu determinarea limitei de curgere, alungirii si rezistentei de rupere. Metoda de veriticare se face la 2 epruvete pe lot, din bare sau colaci diferiti Da rezultatele nu se inscriu in limitele admise. se repeta incercarea pe un numar dublu de epruvete (contra probe),Daca a doua oard se obfin rezultate satisfiedtoare pe toate epruvetele, lotul se accepta. elimina idu-se barele sau colacii din care au fost prelevate primele epruvete. 4. Incerearea la indoire. Se face pe doua epruvete pe lot. din bare sau colaci diferiti, in cazul in care la 0 a doua verificare o sins ard epruveti nu da rezultate corespunzatoare lotul se respinge. 5. Analiza chimica. Se efectuenza pe o proba de lot de produs in caz de litigii Rezultatele se interpreteaza conform conditiilor stabilite prin contract Metodele de veriti re si de in ercare pentru plasele sudate uzinate se fac de catre anele de control tehnic de ca ate ale uzinei producatoare. iar delegatul beneficiarului are dreptul sa asiste la aceste verifi Ele constau in: 1. Veriticarea aspectului la toate plasele lotului, Plasele sudate necorespunzatoare se resping. Verificar dimensiunilor pe 4% din numarul plaselor lotului dar nu mai putin de 3 piese luate la intamplare. Dacéi se objin rezultatele necorespunzatoare, veriticarea se face pe un numar dublu de plase. Daca si in acest caz, un singur rezultat este corespunzator, lotul se respinge. 3. incerearea la tracti ine cu determinarea limitei de scurgere. a rezistentei la rupere si a alungitii la rupere, se determina pe cate o proba din fiecare lot Daca se obtin rezultate necorespunzatoare se repeta incercarea pe un numar dublu de probe luate din restul de plase sudate ale lotului. Daca si in acest caz se obfine un singur rezultat necorespunzator lotul se respinge 4, Veri -area calitatii sudarii nodurilor (forta de fortecare a nodurilor de sudura) se electueaza pe doua probe pentru fiecare lot Daca se obtin rezultate necorespunzatoare, se repetd incerearea pe un numa dublu de probe luate din restul de plase sudate ale lotului. Daca si in acest caz se objine un singur rezultat necorespunziitor, lotul se respinge. FASONAREA ARMATURILOR, inainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curate si drepte. 46Eventualele pete de rugina se pot indeparta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare eu n zonele in care barele urmeazi a fi peria de sarma (num: nddite prin sudura). Ojelul beton este livrat in bare indoite sau in colaci, astfel inedt inainte de taiere si fasonare el trebuie indepartat cu grija, Prd a i se deteriora profilul. in cazul intinderii otelului cu woliu . alungirea maxima nu trebuie sa depageascé 2 mm /m. Barele taiate gi fusonate, cat si carcasele. sunt apoi depozitate in mod corespunzator in pachete etichetate. spre a se evita confundarea lor. Pe santierele unde conditiile locale favorizeaz coroziunea arméiturilor se recomanda montarea armdturilor intr-un timp cat mai seurt, Armaturile se termina cu sau fra ciocuri. Ciocul se indoaie la 180” in cazul armaturilor netede gi la 900 in cazul armaturilor © de indoire este de minim 1 profil periodic. Raza interioara 5 d in cazul armaturilor netede si de 2 d in cazul armaturilor cu profil periodic. Portiune: dreapta de la capat dupa indoire este de 3 d la armaturile netede gi 7 d la cele cu profil periodic indoirea barelor inclinate, a barelor de trecere din stalpi in grinzi si a celor trecute peste 10 d. Portiunea coltul unui cadru, se face dupa un are de cere. a earui raz va fi de cel put dreapta a capetelor barelor inclinate trebuie sa aiba 1 putin 20 d in zonele intinse si minim 10 d {in zonele comprimate. Fasonarea ciocurilor gi indoirea armaturilor se executa fara gocuri cu migedri lente. Montarea armaturilor. Aceasta operatic poate s4 inceap’ numai dupa ce s-a efectuat receptionarea calitativa a coffajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzatoare care si asigure buna destigurare a tumarii si compactirii betonului (crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara la intervale de maxim 3 m care si permitd patrunderea libera a betonului sau a furtunurilor, crearea in lungul grinzilor la interval de 1,5 m a spatiului necesar patrunderii previbratorului in timpul compactarii betonului), Se iau masuri corespunzatoare care si asigure mentinerea armaturilor in timpul turndrii gi compactitii betonului (agrafe, distangieri. capre) in general se prevad: cel putin 2 distantieri pe mp placa sau perete. cel putin | distantier pe m de grinda sau stalp si cel putin un distantier intre rindurile de armatura, la fiecare 2 m de grinda. in zona in care armatura este prevaizuta pe douzi sau mai multe randuri Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment, in forma de prisma cu cate o sarma ica, pentru a fi legate de armaituri sau din masa pl Pentru mentinerea in pozijie a armaturilor de la partea superioara a placilor se folosese capre din ofel beton. Caprele se dispun intre ele in cdmp la o distant de maxim 1m (1 buc / mp) a7si in zonele de consola de maxim 50 mm (4 bue / mp) care sunt periclitate in ceea ce priveste cdlearea de catre muncitori a armaturilor de la partea superioara a placilor. in cazul armaturilor cu diametre de 14 mm sau al plicilor cu grosime de 40 em se admite depasirea distantelor mentionate anterior pentru asigurarea pastrarii pozitiei coreete a armaturii Se recomanda ca armatura si se monteze sub forma de carcase preambalate, sudate prin puncte in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si montaj LEGAREA ARMATURILOR. Obligatoriu, refelele de armaturi din plici si pereti au legate doud rinduri de incrucigiti marginale pe intreg conturul, restul inerueisarilor (din mijlocul retelelor) se leaga din 2 in 2 in ambele sensuri in cazul placilor curbe subtiri, refelele se leaga in toate punctele de incrucigare. Se leaga toate incrucisarile barelor la grinzi si stilpi cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor (restul ineru sirilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, cel putin din 2 in 2) in mod obligatoriu. barele inclinate se les Ei ii si agrafele care se monteazat inelinat faqd de au toate barele cu care se incrucigeaza c) Innddirea armaturilor Se face prin suprapunere, sudura, mansoane presate la rece, mangoane sudate metalotermic. Se recomanda ca la innddirea armaturilor pentru dialragme, barele verticale de armatura sii nu fie prevazute la capete cu eiocuri, pentru a inlesni turnarea si cor puctarea betonului. Lungimile de innddire ce trebuiese respectate pentru constructiile cu grad seismic 7 sunt: Tungimea de innadire a armaturilor longitudinale pentru beton de marca, Calitatea otelului C1WisBe 15) | C 16720 (Be 20) © -20/25 (Be 25) OB37 40d | 45d Bd PC 52 5d : dod 40d PC 60 ad 40d od Ancorarea armaturilor. in cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din armarea de PC 60 si OB 37. céimp se face pe o lungime de 40 d pentru barele din PC g) Stratul de acoperire cu beton. 48Pentru protectia armaturii contra coroziunii i pentru buna conluerare eu betonul, stratul de acoperize va fi Elementul Grosimea de acoperire Observatii (cm) Placi cu grosime <1D em 10 >10em Grinzi de inalime < 25 em 1s >25em Stalpi 25 Fundatii cu strat egalizare - ~armare la fata locului 25 Fundatii, stalpi, grinzi in contact Pentru fetele laterale ale elementelor cu pamantul 50 min, 4.5 em. Etrieri sau armaturi transversale din carcase sudate T LA Armatuci din profile laminate 30 inlocuirea armaturilor prevazute in proiect. Atune Jind din motive justiticative antreprenorul nu dispune de sortimente si diametrele prevazute in proiectul de executie se poate proceda la inlocuirea acestor armaturi, respectind ins urmatoarele condit - adoptarea altor diametre de bare, de acelasi tip de ofel cu cel inlocuit, se face astfel incat aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decat cea di proiect: pentru armaturile de rezisten{a din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult 25% mai mare decat cel prevaizut in proiectul luerarii, Lira a schimba tipul otelului: = inlocuirea de arméturd se mentioneazii pe planurile de executie care se depun la Cartea Construc 2, SUMARUL ACTELOR NORMATIVE, 2.1. STASURL 1.1. SR 388/95 -Ciment Portland. SR 1500/96 -Cimenturi compozite uzuale SR 3011/96 -Cimenturi hidrotehnice Cimenturi rezistente la sulfati 1.2. STAS 1759-88 -Incereari pe betonul proas| 49STAS 9602-90 STAS 6102-86 STAS 3622-86 ISO 9812 ISO 7031 1.3. STAS 10107/0 -90 14. STAS 1667-76 LS. STAS 438/1, 3 - 89 16. STAS 438/2 - 91 1.7. STAS 6482/2 - 80 LB, STAS 6482/3 - 80 1.9. STAS 6482/4 - 80 1.10, STAS 6657/89 1.11, STAS 6657/2 - 89 1.12. STAS 6657/3 - 89 1.13, STAS 1275 - 88 1.14, STAS 7721 -90 1.15. STAS 6029 - 89 1.16, STAS 10833 - 80 1.17, STAS 457 - 86 L18. STAS 5185/1; 86 1.19. STAS 8560 - 86 1.20, STAS 456 - 73 121, STAS LOLO9/I - 82 1.22. STAS 1030-85 3, STAS 8036-81 2, 24. STAS 7343 - 80 STAS 2355/2 - 87 1.26. STAS 2355/3 - 87 1.27, STAS 2560/1 - 83 Beton de nta. Pres contectionare si incereari -Beton pentru construct ii hidrotehnice. Betoane de ciment. Clasificare. Consistenta betonului. -Determinarea impermeabilitati. - Calculul si aleatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat - Agregate naturale grele pentru beton si mortar. cu lianti minerali. Ofel laminat; plase sudate. ~ Sarma tras pentru beton armat. ma neteda pentru beton precomprimat Sarma amprentat pentru beton. precomprimat. Toroane pentru beton precomprimat. Elemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat. Conditiuni tehnice generale de calitate - Prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat - Prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat, Procedee de verificare a caracteristicilor generale. - inceredri de betoane. Determinarea rezistentelor mecanice. - Tipare metalice pentru elemente prefabricate, Conditii tehnice de calitate - Blocuri mici din beton cu agregate usoare, - Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate. - Cardmizi ceramice pline. Caramizi gi blocuri ceramice eu goluri verticale, Conditii de calitate gi forme gi dimensiuni. - Blocuri ceramice cu goluri orizontale. Carimizi de constructie din argild arsa Reguli si metode de veriticarea calitati ~ Luerari de zidarie, Caleulul gi alcatuirea elementelor. Mortare obignuite pentru zidatie gi tencuieli Beton celular autoclavizat. Gaz beton. ~ Agregate minerale usoare. Granulit Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de construct - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terasa si acoperiguri. Pardoseli din piatra naturala sau iptii pentru 50.artificiala. Elemente geometrice. 1.28, STAS 2560/3 - 84 Pardoseli din piatrd naturald sau artificiala, Reguli si metode de verificare. 1.29. STAS 7915-71 Covor din policlorura de vinil pe suport textil 1,30. STAS 228/1 - 87 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Conditii tehnice generale de calitate. 131, SR 853-94 Geamuri trase. 1.32. SR 949-94 - Geamuri armate. 1.33, STAS 2274 - 88 - Lucrari de tinichigerie. Burlane. jgheaburi si accesorii de imbinare 1.34. STAS 465-91 - Ferestre si usi de baleon din lemn, pentru constructii. 1.35. STAS 799 - 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale 1.36, STAS 5333-93 - Ferestre usi de baleon, ugi interioare gi exterioare lemn pentru constructii Dimensiuni. 1.37, STAS 7657 - 90 Tevi de hotel sudate longitudinal pentru constructii 1.38, STAS 4165 - 88 - Rezervoare din beton armat si beton precomprimat, Prescriptii generale 1.39, STAS 2914 - 84 Lucriri de drumuri, Terasamente. Condit tehnice de calitate. 1.40. SR 183/1 - 95 - Lucrati de drumuri. imbracaminti de beton executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. Lal. STAS 6400 - 84 ~ Luerari de drumuri, Structuri de baza gi de fundatii. Conditii tehnice de calitate 1.42, STAS 662 - 89 Lucrari de drumuri, Agregate naturale de balastiera. 1.43. STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare. 2.2, NORMATIVE gi INSTRUCTIUNI 2.1. € 169-88 ~ Normativ pentru. executarea luerdrilor de_terasamente. pentru realizarea fundatiilor la constructiile eivile gi industriale (Buletinul Constr. nr, 5/88) 2.2. C 56-85 - Normativ pentru verilicarea calitatii si receptia lucririlor de constructii (Bulet. Constr. nr. 1- 86) 2.3. NE 012-99 (inloc. C 140-86) -Cod de practica pentru executarea lueririlor din beton gi beton armat (Buletinul Constr, nr. 8- 9/99) 24. P73 -96 -Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide, 2.5. C 16-84 -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucririlor de constructii - Normativ privind calculul si executarea structurilor de (Bulet, Constr, nr. 1 1/1985).2.7. C 107 - 82 2.8.C 112-86 2.9. C 17-82 10.C 3-76 H.C 35-82 12. C 47-86 13. C 199-79 ransportul 14, P 100-92 15. NE 00 1-96 2 16. P 10/86 17, € 37-88 2.18. C 170-87 2.19. C 210-82 C 163-87 21. C 197-88 5/1988) intocmit, Normativ pentru proiectarea si executarea lucrivilor de izolatii termice la cladiri (Buletinul Constr. nr. 1/1983 si nr. 3/1986). - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiei la lucrari de construetii (Buletinul Constr. nr. 9/1986) ~ Instructiuni tehnice pentru prepararea mortarului (Buletinul Constr. nr, 1/1983 si nr. 4/1985), Normativ pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor (Buletinul Constr. nr. 5/1976), Normatiy pentru alcatuirea si executarea pardoselilor (Buletinul Conste. nr. 11/1982) Instructiuni tehnice pentru folosirea gi montarea geamutilor gi a alt or produse de sticla in constructii (Buletinul Constr. nr. 5/1986). -Instructiuni tehnice privind —livrarea. —depozitarea, montarea in constructii a timplariei de lemn (Buletinul Constr. nr. 1/1980, 2/1987) -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor (B.C. 1-2/1992) Completare si modificare in cap. 11 si 12 din B.C. 11/96 ~ Normatiy privind executarea tencuielilor umede goase gi subjiri (B.C. 8/96) Normativ privind proiectarea gi executarea lucratilor de fundatii directe la constructii (B.C. T si 3/1987) Normativ pentru a invelitorilor la construetii (B.C. 8/1988) -Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor de beton armat in medii agresive naturale gi industriale (B.C. 6/87 si 7/88) -Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale (B.C. 7/1982 si 4/1985) -Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor Incastrate din PVC plastifiat (B.C. 5/87) Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor in constructii (B.C rea si executarea A Ing. Gheorghe Popesc reSC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 4368 STUDI SRL EXTINDERE RET IN COMUNA PIET JUDETUL VA AL PROIECTARE FAZA VOL. 1 - CONS A, Wi gnody Foarte important: la deschiderea lucrarilor. se! si dup! bri compusi din toate actele normative in vigoare pr incendiilor in continuare se dau masurile generale spec cei indicati mai sus de riispunderea lor daca nu vor lu: ai sus gi in continuare. patrunde in nisip instabil, alt tip de teren instabil. sau cdind se depaseste adincimea, Ca materiale tehnice sanitare vor fi procurate: - Truse sanitare; Apa pentru baut - din surse verificate pentru apa potabila: Ca echipament de protectie vor fi asigurate: Cizme de cauciue: Scurte impermeabile: = Manusi de protes ~ Casti de protectie: = Ochelari de protect ~ Centuri de siguranyaCa echipament de lucru in raport de conditiile climatice gi de gradul de periculozitate vor {i procurate: salopete de doe. cizme vatuite, ete Pentru evitarea accidentelor de munca vor fi luate masuri de: ~ instruirea personalului pentru: protectia muncii, incheind acte doveditoare - montarea indicatoarelor de avertizare: ~ afisarea masurilor de protectie a muneiiz ~ distribuirea de broguri eu caracter de protectie a muni: in timpul cand sapaturile rimén descoperite, conducatorul tehnic trebuie sa cerceteze sistematic starea taluzurilor si eventualele aparitii de crapaturi la marginea superioara: ~ la utilaje. starea cablurilor de ridieare va fi controlata zilnic inainte de inceperea lucrului: prinderea cablului se va Face cu ajutorul bridelor; se interzic legaturile improvizate cu sérma sau carlige necorespunzatoare. Se vor respecta instructiunile pentru manipulare, transportul si punerea in opera a tuburilor Premo, azbociment Ha tuturor i a prefabricatelor din beton. in gener pieselor grele; = se va acorda 0 atentie deosebitd la mutarea de la locul de munca a utilajelor cu brat inalt, pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene: se interzice orice Fel de reparatie, curatire sau ungere manual a elementelor in migcare, precum si alimentarea cu combustibili lichizi in timpul functionarii Jisurile de protectic a muncii ardtate mai sus nu sunt limitative, urmand a se face cand vor fi precizari in legatura cu problemele specifice imediat dupa inceperea execut cunoscute masinile, utilajele si materialele din dotarea executantului cdruia i se ineredinfeaza lucrarea si normele de protectie a muneii care intre timp vor intra in vigoare. In organizarea si desfasurarea activitatii de executie a lucrarilor de consteuctii si montaj trebuic respectate prevederile legislative la munca si securitatea muneii din urmatoarele acte normative! + Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibrat * Hotararea de Gus em nr. 3040/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, * Ho de Guvern nr. 193/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, a© Hoturarea de Gus ern nr. 971/2006 privind intele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, 206 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la wilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, 10 privind cerintele minime de secutitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor ndividuale de protectie la locul de munca, + Howry bor_L09 1 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, en ne 146% © Hotararea de Guys 21406 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de eatre lucratori a echipamentelor de munca. 2. Masuri pentru paz contra ineendiilor Principalele masuri care se impun la locul de munca sunt: = _afigarea prevederilor masurilor pentru prevenirea incendiilor: = dotarea cu: extinetoare cu spuma, lad cu nisip. galeti de tabla lopeti si cazmale. tirnacoape, felinare. In procesul de realizare a constructiilor din acest caiet de sarcini, din punct de vedere al protectie impotriva incendiilor. vor fi respectate prevederile specifice din urmatoarele acte normative: = Legea nr, 307/2006, referitoare la apararea impotriva incendiilor, = OMAL nr, 163/207. prin care sunt aprobate Normele generale de apirare impottiva incendiilor. ior, care se Sumele necesare pentru masurile de mai sus trebuie incluse in valoarea luet executi de catre constructor intocmit, él Ing. Gheorghe Popes