ftyen f^iti'ytd
ys
METI01
sEugen Giurgiu
2011 Toate drepturile asupra acestei edijii sunt rezervate editurii METEOR
PRESS
Cele mai folosite 17 plante pentru vindecare / Eugen Giur- giu ; red.: Marius
Dinescu. - Bucurejti: Meteor Press, 2011 ISBN 978-973-728-513-3
615.32
2Eugen Giurgiu
CUPRINS
Introducere 7
Anghinarea .................................................................9
Armurariul................................................................23
Ceapa..........................................................................32
Cicoarea ....................................................................50
Coada-calului ............................................................61
Dovleacul ...................................................................76
Ienuparul ..................................................................82
Mesteacanul...............................................................97
Morcovul .................................................................I l l
Papadia ....................................................................120
Patlageaua roie......................................................134
Patrunjelul ..............................................................149
Ridichea neagra.......................................................172
Rostopasca..............................................................178
Salvia........................................................................192
Schinduful ...............................................................215
246<3*59
/V
Istarlc^lliitrabalnfirl
In tradijia populara, planta se cultiva prin gradinile {araneti din unele zone, ca planta ornamentala. Cunoscuta la noi
mai mult ca planta medicinala amara, in sudul i vestul Europei anghinarea este un aliment uzual - mai ales in Grecia, Italia, Spania i Franja. Se consuma florile, care au un gust vag
amar (spre deosebire de frunze, care sunt teribil de amare),
fiind neagteptat de placute la mancare.
Planta a fost semnalata inca din secolul al IV-lea i.e.n. in
Peninsula Italica, dar se pare ca forma apropiata de cea cunoscuta astazi este rodul acjiunilor de cultivare i
selecjionare efectuate de gradinarii italieni incepand cu
secolul al XV-lea. A fost introdusa in terapeutica din secolul
al XVI-lea.
Anghinarea a fost utilizata ca leguma i in Egiptul Antic,
fiind destul de comuna printre sortimentele alimentare in Imperiul Roman. In Jara noastra frunzele de anghinare
reprezinta sursa cea mai importanta de materie prima
vegetala folosita pentru extragerea principiilor active utilizate
la fabricarea me- dicamentelor necesare in afecjiunile hepatobiliare. Se utili- zeaza de asemenea la prepararea unor bauturi
aperitive.
Abia in 1968 un studiu al savantului bulgar prof, dr. T.
Maros a dezvaluit faptul ca frunzele de anghinare con- {in
cinarina, un compus chimic cu acjiune directa in principal
asupra afecjiunilor ficatului. Ulterior s-a stabilit ca are efect
i in alte boli, chiar dintre cele mai rebele.
AcflunefannaMtoilci
Anghinarea
JUenponftri specials
Este bine ca tratamentele cu aceasta planta sa se faca progresiv, incepand cu doze mici in primele zile, care apoi sa se creasca
treptat.
Cura cu anghinare nu este bine sa dureze mai mult de 30 de
zile, deoarece poate duce la apari{ia colicilor hepatice. Totui, in
bolile cronice, mai ales cardiace, hepatice i biliare produse de
intoxica^ii, se pot face cure cu anghinare de 2 luni.
Contraindica(ii: afec^iuni renale i hepato-biliare acute.
11
^sr
Meduridepreparare
Sue: se ob{ine prin centrifugarea frunzelor bine spalate inainte
(culturile de anghinare se stropesc din belgug cu substance
chimice). Se ia inainte de mese o lingura de sue diluata in 100 ml
apa.
Infuzie: este una dintre plantele care actioneaza foarte
puternic, de aceea se face un ceai dintr-o lingurija de planta la 500
ml apa clocotita. In cazul in care se supradozeaza, poate da senza{ii
de intoxicare cu varsaturi i colici hepatice, pentru ca ficatul nu se
poate debarasa aa de repede de toxinele acumulate. Este bine ca
acest ceai sa se bea cu lingurija, nu tot odata. !n unele cazuri (vezi la
Moduri de intrebuinfare pe afectiuni) se va pune o lingura de frunze
mSrun|ite peste care se toarna apoi 500 ml apa clocotita. Se acopera
i dupa racire se strecoara lichidul otyinut, care se va indulci
preferabil cu miere. O parte din ceai se bea diminea{a pe stomacul
gol, dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ceas pe partea
dreapta. Restul de ceai se va bea in cursul zilei, cu o jumatate de ora
inaintea meselor principale. Tratamentul va dura 20-30 de zile,
urmat de o luna de pauza, dupa care se va relua.
Infuzie concentrate doua lingurije de planta marun^ita se pun
la 250 ml apa clocotita. Se acopera apoi timp de 10 minute, dupa
care se strecoara. Se bea inaintea meselor principale. Exista mai
multe modalitaji de preparare, dar cea mai eficienta in tratament
pare aceea care prescrie ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o
13
^sr
Anghinarea
Anghinarea
Anghinarea
Anghinarea
is
Anghinarea
20
Anghinarea
21
Anghinarea
22
Anghinarea
23
Anghinarea
ARMBRMIIL
Marie *ltonMitirl
Radacinile, frunzele i fructele de armurariu s-au folosit in
medicina populara in boli de ficat i splina.
24
Anghinarea
>sv> 23 ^sr
25
Anghinarea
Acpune farmactloilcS
Fructele au acjiune de detoxifiere i vindecare a ficatu- lui.
Acjiunea se produce la nivelul membranei celulare, fa- vorizand
reconstruct chiar in procesele de distrugere deja incepute.
Silimarina nu are toxicitate i nu da reac{ii secun- dare. Are efecte
remarcabile ca hepatoprotector, protejand in- tegritatea
membranelor nelezate i ajutand de asemenea la regenerarea
celulelor hepatice. Administrarea extractului de armurariu
diminueaza efectul substan{elor hepatotoxice care indue ciroza sau
necroza ficatului. Studii facute in Germa- nia, SUA, Italia, Austria
au aratat ca armurariul este un antitoxic redutabil, ajutand
organismul sa reziste la cele mai puternice otravuri, de la ciupercile
toxice pana la gazele in- dustriale sau metalele grele.
Atenjie: prin fierberea armurariului se distrug flavonoidele.
Cele mai eficiente sunt tinctura i pulberea.
Se va folosi in urmatoarele afec|iuni: alcoolism, afec- tiuni
ale ficatului, afec{iuni ale splinei, afec{iuni ale vezicii bi- liare,
cancer, combaterea efectelor negative la chimioterapie, cancer de
colon, hepatic, ovarian, al pielii, al prostatei, pul- monar, de san,
ciroza, constipate, digestie dificila, dischinezie biliara, dispepsie,
hepatite cronice, hepatite virale A, B, C, he- moroizi, hipertensiune
arteriala, icter, indigestie, infec^ii ale ficatului, insuficienja
hepatica, ipohondrie, intoxicajii,in special cu ciuperci, intoxicate cu
metanol, cu tetraclorura de carbon sau cu metale grele, cu
medicamente care ataca ficatul, litiaza biliara, menoragii, negi
(papiloame), obezitate, otraviri, in special cu ciuperci, pleurezie,
psoriazis, varice, varsaturi.
Armurariul este o planta care nu trebuie neglijata atunci cand
exista o afec{iune a ficatului. Se poate de asemenea introduce in
tratarea afec{iunilor splinei i pancreasului.
26
Anghinarea
Modnrtdeiiravarare
Ne vom referi doar la prepararea fructelor, numite i Semite:
Infuzie: la 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurija de
fructe proaspat macinate. Este foarte important sa se macine doar in
momentul in care se prepara, pentru a nu se oxida. Se acopera
pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma doua cani
pe zi. Este bine ca prima sa fie consumata di- minea{a la trezire,
inainte de micul dejun, apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp
de 30 de minute. Cealalta cana se bea in doua reprize, cu 15 minute
inaintea meselor. Principiile active din planta, in special
flavonoidele, se degradeaza prin prepararea aceasta i din aceasta
cauza se recomanda mai ales folosirea sub forma de pulbere sau
combinata.
27
29
31
armurariu, care impiedica procesul de acumulare a toxinelor in ficat, favorizeaza activitatea celulelor hepatice i
stimu- leaza eliminarea compuilor toxici din acestea. Se ia
jumitate de litru de infuzie pe zi, in cure de 2 saptamani, cu
o saptamana de pauza
.Hepatite virale A, B, C: se trateaza eficient datorita flavonoidelor din compozijia seminjelor de armurariu, care favorizeaza regenerarea celulelor hepatice i sporesc capacitatea
ficatului de a se apara de infecjii. Se ia 3 saptamani armurariu sub
forma de infuzie, un litru i jumatate pe zi, apoi se face o pauza de
15 zile, dupa care armurariul se administreaza sub forma de pulbere,
o lingurija de 4 ori pe zi, cu 15 minute inaintea meselor. Dupa acest
praf nu se mai consuma nimic 15 minute. Este bine sa se consume 3
saptamani, apoi se face o saptamana pauza, dupa care se reia.
Hemoroizi: se folosesc cataplasme aplicate local.
Hipertensiune arteriala: se iau 3 linguri{e de tinctura pe zi,
diluate cu 100 ml apa.
Icter: Vezi indicajia de la Hepatite cronice.
Indigestie: se iau 3 linguri^e de tinctura pe zi, diluate cu 100
mlapa.
33
CEIPI
lstoiic$lintrebulnfjir1
Cojile de ceapa galbena, uscate, se foloseau pentru a vopsi in
galben fire pentru {esut sau oua. Cojile de ceapa roie, macerate in
apa timp de 5 zile i apoi fierte cu alaun, se foloseau pentru
colorarea matasii i oualor in galben, portocaliu ori brun. A fost
unul dintre leacurile cele mai importante. Bulbul pisat i copt se
folosea contra buboaielor i loviturilor.
In unele zone ceapa se cocea in spuza, i se scotea miezul i se
introducea in locul lui o buca{ica de lumanaire sau seu, se lepada
apoi coaja i aa cum era, calda, se punea cate o foaie pe buboaie.
Pe lovituri se lega ceapa pisata cu muchea toporului, nu tocata,
presarata cu multa sare i stropita cu rachiu. Cu ceapa se faceau
legaturi la bube.
La arsuri se aplica ceapa pisata i amestecata cu sman- tana. La
galme se punea ceapa pisata cu sare sau prajita cu
'xa^ 32 ^srsapun, untura ranceda cu ceapa sau ceapa fripta i frunze
de nalba. Pentru durere de burta se taia o ceapa m doua, se pre- sara
cu piper i se lega la buric; ori se pisau bine 3-4 cepe coapte in
spuza, amestecate cu faina i apa calduja, i se punea cataplasma pe
burta. Pe Some se faceau spalaturi cu zeama de ceapa contra
caderii parului.
La limbrici se taiau 1-2 cepe, inca de cu seara, i se pu- neau
intr-un vas cu apa, unde se lasau o noapte, apoi dimineaja pe
nemancate se bea apa.
Indienii din America foloseau ceapa ca un elixir al vie^ii; 4
cepe crude pe zi, amestecate in salate sau in vin (la o ceapa rasa se
adauga o linguri^a de miere i se pune intr-un pahar de vin natural)
combat: afecjiunile pulmonare de orice fel, anemia, surmenajul,
35
Acpune faraiacatoffci
impiedica lnmuljirea microbiana, chiar a stafilococilor, limiteaza durerea sau chiar o suprima. Stimuleaza digestia i create
apetitul. Combate viermii intestinali. Este folosita in afec{iunile
cardiace deoarece fluidifica sangele, fiind utila in special in
tromboze. Stimuleaza sistemul nervos i este utila pentru buna
func{ionare a prostatei i a aparatului cardiovascular. Are un rol
important in prevenirea cancerului (vezi mai jos la Cancer).
In concluzie, ceapa are ac{iune afrodiziaca, analgezica,
antiseptica, antibiotica, antidiabetics, antifungica, antihelmin- tica,
37
Modurldepreparare
Cel mai util este sa se consume intern ceapa cruda, in special
verde, sau sa se consume sue de ceapa.
Se poate consuma astfel: - Ceapa cruda ca atare sau macerata
cateva ore in ulei de masline se pune in salata de cruditati, in
aperitive, in toate ciorbele.
> Taiata fin se ia cu lapte sau se pune in supa, ori se aaza
pe unt cu paine. >- O ceapa taiata fin se macereaza cateva ore
in apa calda. Se bea maceratul diminea^a pe nemancate, cu cateva
picaturi de lamaie, in afecjiunile venoase. >- Ciorba cu ceapa: 4-6
cepe taiate marunt se fierb indelung, cu pujina varza taiata marunt
i radacina de patrunjel. Se poate consuma in special de catre cei
care doresc sa sla- beasca, fund un remediu foarte sigur. Se
consuma in acest caz zilnic 250 ml din aceasta ciorba. Tinctura: se
pun 20 ml sue de ceapa in 100 ml alcool ali- mentar de 70 de grade.
Se {ine timp de 15 zile, apoi se strecoara. Se poate apoi pastra la
rece in recipiente bine inchise i se poate lua diluata, cate o
lingurija in 100 ml apa, de trei ori pe zi, iii toate afecjiunile interne.
Extern se poate folosi tinctura in diferite dilu^ii, in func{ie de
toleranja locala.Decoct: 2 cepe cu coaja cu tot se spala, se taie in
patru i se fierb intr-un litru de apa, pana scade la jumatate. Se strecoara, se pune miere i se bea cat mai cald. Se folosete in special
in afecjiunile respiratorii, dar se poate folosi i in afecjiunile
digestive.
Lapte cu ceapa: se fierb 8-10 cepe de marime medie intr-un
litru de lapte, pana se inmoaie, apoi se adauga un pahar de miere. Se
ia cate o lingura din acest preparat o data la o ora, fiind util in
durerile de gat, ragueli, gripa, raceli sau alte afec$iuni in care sunt
implicate gatul, laringele, faringele.
39
Atenjionirl specials
Ceapa se consuma cu prudenja de catre bolnavii de gas- trita,
de colita de fermentable i de cei cu colonul iritabil. Exista destul
de multe persoane care au o intolerant digestiva mai mica sau mai
mare la ceapa. In cazul lor ingerarea cepei poate inhiba
peristaltismul gastric, poate incetini procesul digestiv, mergand pana
la apari^ia starilor de grea{a i a indigestiei pu- ternice. In aceste
cazuri doza de ceapa va fi redusa pana la li- mita suportabilitajii,
organismul urmand sa fie obinuit gradat cu acest remediu. De
asemenea, este bine ca dupa administra- rea cepei sa se consume o
portocala acrioara i sa se mestece indelung coaja parfumata a
acesteia (este i una dintre pujinele metode care funcjioneaza pentru
corectarea mirosului respi- ra{iei). Utilizata in cantitate mare, ceapa
poate provoca iritare gastrointestinala, grea^S i diaree.
41
Ceapa
43 c^p
Ceapa
45 c^p
.Diabet: doua studii independente facute de spitale universitare din India arata ca prin consumul zilnic semnificativ de ceapS
cruda (140 g pe zi) scade glicemia, prevenindu-se i chiar
tratandu-se diabetul. Interesant este cS in acelai studiu s-a pus
in evident un alt fapt remarcabil: ceapa NU reduce ni- velul
glicemiei la cei care NU suferS de diabet. Se poate folosi i
astfel: se fierbe o ceapS de mSrime potrivitS, t2iat& mSrunt, cu
250 ml api, timp de 10 minute. Se strecoarS. Se pot consuma
cate 2-3 c5ni pe zi. Este nevoie si se verifice glicemia, pentru cS
aceasta scade foarte mult. Actfunea asupra glicemiei este mai
tarzie decat acpunea insulinei, dar mai durabilS.
Dureri reumatke: se pun felii de ceapS, aplicate sub pansament, sau se fac frec{ii cu tincturS.
c^ 42 c^s
rEczeme: component cu sulf, care dau miros specific cepei,
sunt antiinflamatori i au efecte antibacteriene i anti- fungice
putemice. Din acest motiv cataplasmele cu ceapa aplicate zilnic,
vreme de 45 de minute, pe eczeme infecjioase, dar i pe cele
alergice, due la dinlinuarea suprafejelor zonelor afec- tate de catre
acestea i la scaderea unor simptome conexe (mancarimi, usturimi
etc.).
Edem cardiac: se consuma zilnic 50 ml sue de ceapa di- luat
intr-un pahar cu lapte cald. Este un remediu stravechi (prima oara a
fost consemnat de catre Pliniu eel Batran, cu 2000 de ani in urma),
care in multe cazuri a dat rezultate.
zi.
Laringitd: se folosete tinctura sau sue de ceapa cu miere.
Leucemie: Vezi Afecfiuni ale sdngelui.
Ceapa
53 ^GT
54
Ceapa
55 ^GT
56
Ceapa
ClCOMEA
57
incingatoare,
ochiul-fetei,
Istorlc fntrebuln|dri
Cei din vechime foloseau aceastS planta amarS la masS.
Cuvantul chicoree" vine din latinS i a aparut in limba fran- ceza
in secolul al XHI-lea.
Cicoarea s&lbaticS are o istorie lunga ca aliment i medicament. Egiptenii, arabii, grecii i romanii o intrebuinjau in ambele
scopuri.
Cicoarea este naturalizata de pu{in timp in America, dar era
folosita de europeni din timpuri strSvechi, in special in zona mediteraneeana, unde se folosea i se folosete la salata (frunzele), iar
radacinile prSjite sunt gamisite cu unt sau smantanS.
In 1806, anul in care Napoleon I a decis sS ruineze economic Marea Britanie interzicand accesul navelor britanice
in porturile Europei - nave care transportau cafea - ,
r&d&cina de cicoare a folosit ca inlocuitor de cafea. In
Franca se adauga ci- coare in scopul echilibrarii savoarei i
pentru a contracara aci- ditatea i efectele indezirabile
asupra stomacului. De altfel, cicoarea se i folosete pentru
tratarea aciditajii stomacului. Francezii o cultiva i o
socotesc ca prima planta indispensabila in afeciiunile
digestive
.Frunzele crude se puneau pe rani i taieturi, ca i petalele
florilor, uneori plamadite in untdelemn. Decoctul florilor se folosea
contra afec{iunilor oculare, iar ceaiul contra durerilor abdominale, a
Ceapa
59
AcfUinefarmaceuticfe
Cicoarea este o planta care detoxifica organismul i ajuta la
remineralizarea sa. Este foarte utila in tratarea infeciiilor
"va^ 51
urinare, avand i un efect diuretic, dar i uor antibiotic. Stimuleaza
activitatea ficatului i pancreasului, marete cantita- tea de bila i o
fluidifica. Are un efect nutritiv i este de asemenea un tonic
intestinal. Ajuta la stimularea activitajii cerebrale i a intregului
sistem nervos; se poate afirma ca ajuta la concentrarea mentala. Este
un tonic general i un pu- rificator al sangelui. Extern se poate
folosi la foarte multe afec{iuni ale pielii.
Este un component major al ceaiului depurativ, iar rada- cina component al pulberii laxativ-purgative, in special in amestec cu
reventul.
In concluzie, cicoarea are rol antianemic, antiaritmic, uor
antibiotic, aperitiv, astringent, cicatrizant, coleretic i colagog,
depurativ, dezinfectant, diuretic, eupeptic, hipogli- cemiant,
hipotensiv, uor laxativ, remineralizant, sedativ, to- nifiant general,
vermifug.
Se va folosi in urmatoarele afecfiuni: afecjiuni digestive,
afec{iuni ale ficatului, afec{iuni respiratorii, afec^uni ale pielii,
afecjiuni ale splinei, anemie, anorexie, aritmii cardiace cu
iritabilitate sau dureri, astenie, atonie gastrica i digestiva, calculi
biliari i renali, cancer de colon, colica biliara, constipate, depresie,
dermatoze, diabet, digestie dificila, dischi- nezie biliara hipotona,
dispepsie, dureri de cap, dureri de stomac, dureri diverse, friguri,
furuncule, guta, hepatite acute i cronice, hidropizie, icter, imunitate
scazuta, indigestie, in- fec{ie urinara, inflamajii externe, ischemie
cardiaca, lacrima- rea ochilor, lipsa de calciu i magneziu, litiaza,
Ceapa
61
Cicoarea
'\&r> 52Modurideprepararo
Proaspata: frunzele in salate, singure sau amestecate cu altele
mai pu$in amare. La salata se pot adauga lamaie, sare i usturoi.
Pentru a indeparta amareala frunzelor i pentru a le face mai
bune de consum, acestea se pot albi, adica se acopera ro- zeta de
frunze chiar de la ieirea din pamant (de langa colet) cu paie. Dupa
o saptamana, frunzele care au fost private de lu- mina au devenit
albe i sunt gata pentru a fi consumate in salate. Iarna, se
dezradacineaza planta, se taie frunzele de deasupra coletului, iar
radacina se pune in nisip umed, se acopera cu un ghiveci ca sa stea
la intuneric i dupa cateva sapta- mani se formeaza o salata bej in
forma de barba de calugar", acea faimoasa andiva bej.
Frunzele plisate de cicoare sunt un pansament bun in tratarea
articula{iilor inflamate i erupjiilor cutanate. Incalziji-le i aplica^ile pe locul afectat timp de 15 minute.
Mugurii florali pot fi conservaji in o{et i florile se pot
consuma ca ornament in salate. Daca sunt prea amare se pot fierbe
in cateva clocote in apa.
Sue: objinut cu storcatorul de fructe din planta cruda, 50-250
ml pe zi, se ia diluat cu apa.
Infuzie: doua linguri^e de frunze i flori se vor pune la 250 ml
apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara i se
pot consuma 2-3 cani pe zi, mai ales in constipate.
62
Cicoarea
63
Menfleiiirlspeclale
Persoanele cu pietre la rinichi nu vor consuma in cantitaji mari
cicoare pentru ca radacina de cicoare are un conjinut ri- dicat de
oxala{i.
Afectiuni ale ficatului: o linguri$ de frunze uscate i m3runtite se pune la 250 ml apS clocotitS. Se acoperS pentru 15
minute, apoi se strecoaii. Se pot consuma doui cSni pe zi.
Anorexie: r&dScina de cicoare poate fi folositS ca inlocuitor de cafea, 2-3 cSni pe zi. Vezi prepararea mai sus. Suplimentar se pot consuma douS cSni de infuzie din douS linguri{e
66
Cicoarea
67
68
Cicoarea
69
70
Cicoarea
Imunitate scdzutd: pe langS bine-cunoscutul rol de inlocuitor de cafea, are i un alt rol, mai putfn cunoscut i foarte
important, acela de prebiotic. Ea confine inulini, un tip de fibrii
dietetic^ i nedigerabilS in sine, bogati in oligozaharide. Despre acestea se crede c& au un efect de stimulare a bacteriilor intestinale benefice, favorizand procesele digestive i int&ind
sistemul imunitar.
Inflama^ii externe: se aplicS frunze reci pe locurile inflamate, in special la ochii care 15crimeaz& abundent.
Ischemie cardiacd: studii tiinjifice aratS cS cicoarea diminueazS ritmul cardiac prea accelerat, avand un efect bland i
stimulator totodata asupra inimii, similar medicamentelor
digitalice. Se administreaza tinctura, din care se iau cate 3 lingurite pe zi.
71
72
Cicoarea
73
COADA-CALULUI
Istoilc intrebulnYiri
Tulpinile fertile se foloseau fierte in apa, contra diareii la copii.
O larga intrebuin^are aveau tulpinile sterile: decoctul se lua contra
durerilor de stomac, de rinichi, a diareii, a racelilor, in nadueli i
boli de piept.
Pentru raceli se faceau i aburi, iar pentru plamani se fierbeau in unele part cu urzici marunte i patlagina. In Hune- doara,
contra reumatismului, tulpinile fierte se inveleau intr-o carpa i se
aplicau bolnavului, calde cat le putea suporta, in locul unde-1 tinea
durerea. Fiertura se dadea in ascita, dureri de ficat, boli ale vezicii
urinare, in leucoree i in constipate.
Extern se folosea contra bubelor, la pecingine, rani, taie- turi,
bataturi, furuncule, scrofuloza.
74
Cicoarea
Acffunefarmactltgici
75
Coada-calului
Atenpendri specials
In cazul consumului in exces de ceai de coada-calului apar
dureri de rinichi.
Modurlilepraiiarara
Praf de planta uscat: poate fi ob{inut cu rani{a de cafea,
apoi cernut. Din pulbere se ia un varf de cu^it care'se tine sub limba
timp de 10 minute, dupa care se inghite cu apa. Se poate face acest
lucru de 3-4 ori pe zi, cu 15 minute inaintea meselor. Se poate
adauga acest praf la orice mancare.
TincturS: peste 50 g de praf se pun 250 ml alcool alimen- tar
de 70 de grade. Se va {me timp de 15 zile la temperatura camerei,
agitand des. Se strecoara. Se vor putea lua 10 picaturi pana la o
77
Coada-calului
79
ee
^sr
Coada-calului
81
Coada-calului
82
Coada-calului
83
Coada-calului
84
Coada-calului
85
Coada-calului
86
Coada-calului
87
Coada-calului
88
Coada-calului
89
Coada-calului
90
Coada-calului
91
Coada-calului
Istorlc $1 fntrabulnfiri
In tradijia populara era folosit in alimentajia animalelor, uneori
i a oamenilor. Din seminje se extrage un ulei comesti- bil cu gust
aparte.
In podijul Tarnavelor, miezul fiert in lapte dulce se punea pe
uime (adenita). Cu tulpinile fierte in lapte sau prajite in un- tura de
pore se faceau legaturi la galci. Seminjele uscate i fierte se puneau
pe furuncule, iar decoctul se lua contra litia- zelor renale. Fiertura
frunzelor se lua ca vermifug, antispasmodic i diuretic in boli de
rinichi. Uleiul din seminje, in care se punea cenua de coaja de mar
dulce, se intrebuinja contra bubelor dulci i a altor bube. In
Dobrogea, laptele din seminje de dovleac se folosea contra teniei. In
ajunul Craciunului se dadea copiilor bostan ca sa fie grai peste an.
Compoztye chlmlcd
Confine: beta-caroten ca i morcovul, calciu, fosfor, po- tasiu,
magneziu, hidraji de carbon, protide, saruri minerale, vi- taminele
A , B j , B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Acpunefarmaceloilcd
Dovleacul este un emolient de excepjie, sedativ, laxativ. Ajuta
la distrugerea germenilor patogeni, fiind un foarte efi- cient
antibiotic pe un spectra destul de larg de germeni. Este un foarte
bun vermifug. Extern, ajutS la disparijia infla- majiilor.
92
Coada-calului
Moduri de preparare
INTERN:
Pulpa: cruda, amestecata cu aperitive; fScutS sue; pusa in
supe; inabuita.
Seminfe consumate crude, dupa decojire; facute pasta; sub
forma de ulei.
Decoct din semin(e, care se prepara astfel: doua lingurije de
seminje nedecojite se marunjesc i se pun la 250 ml apS sau lapte;
se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se bea in fiecare
dimineaa in cazul afecjiunilor prostatei sau al constipate!. Confine
zinc i multe alte substance utile in afecjiunile prostatei sau
colonului. Se poate folosi zilnic perioade lungi de timp fara efecte
negative.
EXTERN:
Cataplasme: contra arsurilor i inflamajiilor, in abcese sau
cangrena senila.CELE MAI FOLOSITE 17 PLANTE PENTRU VINDECARE
93
Coada-calului
94
Coada-calului
95
Coada-calului
diferite forme eel pu^in 100 g zilnic, in cure de eel pujin 30 de zile,
de 2-3 ori pe an.
Dispepsie: vezi indicajia de la Afectiuni ale inimii.
96
Coada-calului
97
Dovleacul (Bostanul)
si
^sr
.IENUPARUI
Istarlc $1 fntrabuinfjlvl
Frunza se punea pe jar gi se afuma cu ea contra guturaiu- lui. In
Jara Oltului se folosea la bai pentru reumatism. Ceaiul din frunze se
lua contra racelilor gi la vatamaturi. Se faceau bai cu cetina gi
fructe, impotriva bolilor de sange. A fost una din plantele reputate in
popor contra dropicii gi ca diuretic.
Boabele de ienupar, radacina de patrunjel gi radacina de urzica
in par$i egale se fierbeau cu apa pana scadea la jumatate, se strecura
gi se bea de mai multe ori pe zi cate o ceagca, ori se facea un decoct
tare de boabe, se amesteca in el lapte gi se bea. Cu alifie de ienupar
se frecau ugor parole umflate de as- cita, pe pantece, pe picioare.
Ceaiul de jneapan, amestecat cu coada-calului, matase de
porumb gi cozi de cirege, se folosea pentru cura{area pietrelor
la rinichi. Se luau par^i egale gi se fierbeau, apoi se amestecau
cu o cantitate egala de miere gi se luau 3 lingurije pe zi, inaintea
meselor principale. Cu boabele se mai afuma in casa, in credinja
ca alunga bolile molipsitoare.Deseriere $1 campszltla
chlmlc*
99
^sr
Acpunefarmacolmiic*
in special datorita con^inutului in uleiuri volatile are ac{iune
analgezica, antifermentativa, antiseptica urinara i res- piratorie,
antireumatica, antitusiva i antispastica a bronhiilor, anxiolitica,
bronhodilatatoare, carminativa, cicatrizanta, diu- retica foarte
putemica, sedativa, stomahica, sudorifica. Este una dintre plantele
cu acjiune foarte putemica de dezintoxi- care. Ajuta in regimul de
slabire, in disfunc^ii renale i boli cardiace. Are de asemenea unul
dintre cele mai puternice efecte in infecjiile urinare, in boli cu
retenjia apei in organism, in reumatism. intarete radacina parului.
Intra in compozijia ceaiului antireumatic.
Se va folosi in urmatoarele afectiuni: acnee, afte, afectiuni
digestive, afectiuni nervoase, afectiuni neuromusculare, afectiuni
reumatismale, afectiuni ale rinichilor, afectiuni ale tendoanelor i
ligamentelor, afectiuni virale grave (adjuvant), alopecie, angina,
angoasa, anorexie, anxietate, apetit alimen- tar excesiv, artrita
reumatoida, ascita, balonare, bronite acute i cronice, cancer
(adjuvant), cistita, ciroza, colici abdominale, colite (in special de
fermentable), depresie, dermatita, diabet, diaree, digestie dificila,
dispepsie, dureri articulare i muscu- lare, edeme de natura cardiaca
sau renala, enterita, erupjii cu- tanate, gastrita produsa de infecjia cu
Helicobacter pylori, giardioza, guta, hepatita, herpes, hidropizie,
hipertensiune ar- teriala, inapetenja, infecjii cu Candida, infecjii ale
100
^sr
Atenflondrl specials:
> Prima precaujie care trebuie avuta in vedere este sa nu fie
depaita doza maxima zilnica de 10 g de planta. In cazul
depairii acestei doze, apar iritajii renale, deranjamente
digestive, iritajii la nivelul gurii, spasme. In cantitati mari poate
provoca hematurii. >- O cura de ienupar va dura maximum 4
saptamani, urmata apoi de minimum 3 saptamani de pauza,
dupa care se poate relua. O cura prea indelungata cu ienupar
duce la pierderea potasiului din corp, la scaderea excesiva a glicemiei, la hipotensiune, la hipocalcemie. > Femeile gravide
nu vor lua ienupar sub nicio forma, de- oarece aceasta planta
are efecte abortive demonstrate, fiind folosita adesea in
medicina populara pentru de- clanarea i accelerarea naterii.
>- Persoanele care deja sufer& de infec(ie urinara vor lua cu
prudenja ienuparul pe cale interna, la inceput doar cate un sfert
din doza zilnica recomandata. Daca apare o intensificare a
senzajiei de jena la urinare, dureri renale, senzajie de iritare la
nivelul aparatului reno-urinar, trata- mentul cu ienupar se va
intrerupe. Multa vreme s-a crezut ca ienuparul este nefrotoxic
i ca dauneaza in cazurile de infecjie urinara, fiind foarte
iritant, insa studii recente arata ca aparijia fenomenelor
inflamatorii datorate acestei plante este izolata, datorandu-se
mai degraba unor pre- dispozijii individual. >- Persoanele care
vor sa procreeze vor evita tratamentele cu ienupar, care are o
101
^sr
Moduri do preparare
102
^sr
103
^sr
104
^sr
105
^sr
106
^sr
Ienup3rul
107
Hipertensiune arteriala: cura cu boabe de ienupar stimuleaza eliminarea surplusului de apa din corp, ajutand astfel
indirect la diminuarea presiunii arteriale. Se recomanda efec- tuarea
108
Ienup3rul
109
110
Ienup3rul
111
112
Ienup3rul
ci^S)
MESTEACANUL
Istoric $1 fntraliulnfjlrl
113
Acpunefamiacologlci
Scade tensiunea arteriala, este un elixir pentru caile respiratorii (are proprietaji antiinfecjioase, expectorante, decongestive), crete permeabilitatea vasculara, crete diureza, fiind un
foarte bun depurativ. Este sudorific i antiinflamator bun, are
acjiune antiseptica intensa (mai ales asupra E. coli, stafi- lococului
auriu i alb, bacteriei care produce antraxul, altor bacterii patogene
intestinale i respiratorii), dizolva calculii re- nali sau biliari.
Calmeaza durerile articulare. Hipotensiv uor, scade valorile
colesterolului. Elimina acidul uric, deci este an- tigutos, de
asemenea contribuie la eliminarea apei din {esuturi. Stimuleaza de
asemenea secrejiile gastrice i biliare. Extern este mult folosit la
spalarea parului i in alopecii. Este un tonic capilar foarte eficient,
stimuland cregterea i ajutand la revi- gorarea firelor de par.
Prepar'atul din muguri stimuleaza secrejia biliara i gas- trica.
Scoar^a se poate folosi la prepararea gudronului, foarte
mult folosit in dermatologie. Ceaiul preparat din frunze ajuta i la
dispari{ia petelor de pe piele.
Se va folosi in urmatoarele afecjiuni: acnee, afecpuni ale
ficatului, afec{iuni ale inimii, afec{iuni reumatismale, afecjiuni ale
rinichilor, afecjiuni ale vezicii biliare, alopecie, anorexie, artrita,
artroza, ascita, astenie, arterioscleroza, avi- taminoze, bronita
acuta i cronica, cancer, cardiopatie ischemics, celulita, cistita,
colica renala, colita de fermentajie i putrefacpe, dermatoze,
diabet, dispepsie cu flatulenja (gaze), dureri articulare, eczeme
115
Atenfiondri specials
>- Mesteacanul trebuie utilizat cu precaupe in timpul sarci- nii i
in timpul alaptarii, consumandu-se cantita{i mici, sub 250 ml,
i supraveghindu-se aparijia oricarui simptom digestiv sau
renal neplacut.
' >- Seva nu este indicata nici pentru copiii care au o sensibi- litate
alergica pronunjata sau care se confrunta frecvent cu tulburari
digestive. > Persoanele care sunt alergice la aspirina nu trebuie sa
consume produse care conjin mesteacan.
CELE MAI FOLOSITE 17 PLANTE PENTRU VINDECARE
Moduri de preparare
A. Pentru uz intern
Pulbere: planta se macina cu rani{a de cafea. Se ia o linguri$a rasa de praf care se {ine sub limba pentru 10-15 minute, apoi
se inghite cu pupna apa. Se face acest lucru de 3-4 ori pe zi, cu 15
minute inaintea meselor. Nu se macina o cantitate mai mare decat se
consuma in 3-4 zile i se pastreaza in bor- cane cu capac, pentru a
nu-i pierde proprieta$ile.
Infuzie: doua linguri{e de frunze uscate i marun{ite se pun la
250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute,-dupa care se
strecoara. Inainte de a se consuma este bine ca la acest ceai sa se
puna un varf de cujit de bicarbonat de sodiu alimentar, pentru
neutralizarea acidului betulinic. Se pot consuma 3-4 ceaiuri pe zi,
chiar perioade mai lungi.
Macerat: se face din doua lingurije de frunze marun$ite, care
se pun in 250 ml apa. Se lasa de seara pana diminea{a, cand se
strecoara. Se va pune i la acest ceai un varf de cu{it de bicarbonat
de sodiu alimentar.
Infuzie concentrata: in cazul in care se dorete un ceai mai
concentrat, se pun doua lingurije de planta marunjita la 250 ml apa
clocotita. Se acopera i se lasa timp de 8 ore, dupa care se strecoara.
Se va adauga un varf de cujit de bicarbonat de sodiu alimentar. Se
poate incalzi pu{in inainte de a se bea. Se vor putea consuma 3 cani
pe zi, in special in cazul pietre- lor la rinichi.
117
torii din Franja, o $ara in care gemoterapia (tratamentul bolilor cu Jesuturi tinere i seva de plante) este foarte avansata.
Cele mai spectaculoase rezultate cu seva de mesteacan s"e
otyin in tratarea bolilor ce afecteaza sistemul nervos, gama de
apli- cajii mergand de la epuizare nervoasa i astenie, pana la
tu- mori pe creier i pe maduva spinarii.
Arterioscleroza: vezi Afectiuni reumatismale.
MORCOVUL
Denumiri populare: baia, buruiana-ruinii, caro^i, cin- steafemeilor, merlin, marcov, morcoghei, murcoi, murcoci, nap galben,
nap rou, radacina dulce, ruinea-fetei.
131
^sr
Acpunefarmacologicd
Morcovul reda pofta de mancare, calmeaza durerea de stomac,
este vermifug intestinal, regleaza tulburarile metabo- lismului,
stopeaza arterioscleroza, elimina acidul uric, inta- rete capacitatea
de aparare a organismului, sporete numarul de globule roii i
hemoglobina, crete acuitatea vizuala, dilata vasele coronare,
favorizeaza 1 aetata. Este util in cancer pentru ca are foarte mult
beta-caroten, antioxidant i flavonoide. Digestia insuficienta,
disfuncjia ficatului, acumularea meta- lelor toxice in ficat pot fi
rezolvate cu sue din radacina de morcov. Aceasta leaga substanjele
toxice, impiedicand astfel absorbtia lor. Imbunata{ete digestia i
cura{a intestinele. Stimuleaza func{ionarea glandelor suprarenale i
a pancreasului, reduce colesterolul. Reface mucoasa gastrica,
lecuind ulcerul. Datorita vitaminelor C i E din compozijia lui, cu
proprieta^i antioxidante, este recomandat persoanelor care sufera de
boli ale arterelor.
Beta-carotenul se absoarbe mult mai bine din morcovii batrani
de culoare inchisa, preparaji la cuptor - cu atat mai mult daca in
rejeta s-a adaugat grasime sau ulei, deoarece fa- vorizeaza absorb{ia
- decat din morcovii noi. Daca ave{i oca- zia, alegeji morcovi
ecologici, pentru a evita asimilarea pesticidelor, care pot fi prezente
in morcovii care au fost tra- taji cu chimicale.
In peste 40 de studii publicate despre rela{ia dintre apari{ia
cancerelor i consumul ridicat de morcovi, 75% dintre ele au
demonstrat o reducere a riscului imbolnavirii de aceasta ma- ladie.
Ca remediu impotriva imbatranirii, morcovii sunt con- siderap
alimente de proteose impotriva razelor ultraviolete, contribuind la
protejarea pielii de riduri.
Moduri de preparare
Morcov ras: se aplica pe afecjiunile pielii, sub forma de pasta. Se
va lasa timp de 30 de minute, dupa care se va spala cu apa calduja.
Se poate face acest lucru de mai multe ori pe zi
133
^sr
Morcovul
Morcovul
Afecjiuni respiratorii (inclusiv TBC): vezi Afec(iuni digestive. Sau: se consuma cate 200 ml sue de morcov de trei ori pe zi.
Vezi i Afec(iuni pulmonare.
Morcovul
138 ^fir
Morcovul
139 ^fir
PAPADIA
Taraxacum officinale, fam. Compositae
Denumiri populare: buha, cicoare, cresta{ea, floareabroatei, floarea-gainii, floarea-malaiului, floarea-turcului, flori
galbene, galbinele grase, gua-gainii, laptuca, lilicea, ochiul-boului,
papa-gainii, pui de gasca, turci.
141
^sr
lstoric^iintrebuin|drl
Legenda spune ca papadia s-a nascut din praful de aur pe care
il lasa soarele cand calatorete pe cer i ca este o planta
extraterestra, fiindca este capabila sa faca seminje fara sa fie
fecundata de fluturi sau de vant.
Florile erau intrebuinjate contra tricofi{iei, frecandu-se leziunea cu ele. Frunzele se storceau i zeama se punea la buba neagra, precum i la beica cea rea. Peste begica se punea o felie de
smochina, iar peste ea, papadie pisata. Radacina pisata bine, prajita in smantana proaspata, se intindea pe o frunza de brusture i se
punea in locurile unde se sim{ea durere reumatica. {inan- du-se 24
de ore. Tratamentul se repeta pana treceau durerile.
Ceaiul din radacini, ca i eel din flori uscate. se lua contra
durerilor de ficat. Se mai bea ceaiul din frunze, in loc de apa, in
bolile de ficat i pentru circulapa sangelui. Ceaiul din radacini se
mai lua contra bolilor de rinichi i contra hemora- giei. Zeama de
papadie se lua i pentru cei ce sufereau de durere de piept i
nadueala. Se folosea i pentru vopsit in galben.
PSpSdia
aEste o planta erbacee, perena, care inflorete din luna apri- lie
pana la sfaritul lui septembrie. Se utilizeaza frunzele. ra- dacina i
intreaga planta. Parole aeriene i intreaga planta se recolteaza
primavara, inainte sau in timpul formarii bobocilor florali, iar
radacina se recolteaza toamna. Toate produsele sunt lipsite de miros,
dar au gust amar accentuat.
Frunzele se pot consuma oricand, dupa ce devin amare sunt
mai utile crude. Planta trebuie consumata in ziua in care a fost
culeasa, pentru otyinerea tututor efectelor.pe care le are. Daca este
pastrata la frigider in pungi ermetic inchise, se mai poate consuma
24 ore.
Parjile aeriene con{in gliceride ale acizilor oleic, palmitic,
stearic, colina, inulina, gliicoza, acid tartric, substance an- tibiotice,
proteine, iod, alcooli terpenici, carotenoide, amidon, vitaminele A,
B j, C, D, potasiu, sodiu, calciu, fosfor, fier, un principiu amar
(taraxacina), uleiuri volatile. Conjin o cantitate mai mare de
vitamina A decat morcovii.
Radacina confine alcooli triterpenici, fitosterine, glucide,
substance proteice, rezine, gliceride ale acizilor palmitic, lino- leic,
oleic, colina, asparagina, vitaminele B, C, un principiu amar
(taraxacina), substance minerale diverse.
Acfiunetarmacologica
Datorita principiului amar se tntrebuinjeaza ca tonic amar.
Tonifica ficatul, glandele, combate litiazele, obezitatea i stimuleaza intestinele. Scade aciditatea, normalizeaza circular a
sangelui, este un drenor hepatic excelent. Amelioreaza diabetul.
Este un diuretic natural deosebit i un bun laxativ. Ajuta la eliminarea acidului uric i contribuie la dezagregarea calculilor renali. Modifica peristaltismul uretrelor in crizele de calculoza
renala, asigura tranzitul microparticulelor dislocate i expulza- rea
lor. Beta-carotenul din compozi{ia papadiei este un antioxidant de
except.ie. indicat in t6ate formele de cancer sau de scadere a
143
^sr
PSpSdia
Atenflonftrl specials
Sucul laptos al papadiei poate provoca intoxicajii daca se
folosegte in cantitate mare. Simptome: grea{a, diare, modificarea ritmului inimii. Se poate administra carbune medicinal. De
asemenea, este indicat ca persoanele cu ulcer i gastrita sa nu
foloseasca papadia, datorita faptului ca poate cauza o su- prasecrete
de sue gastric.
Meduride preparare
Frunze proaspete: se pot consuma zilnic circa 50 g - cate o
mana de frunze fragede taiate marunt, inainte de fiecare masa.
Acestea pot fi inghijite ca atare sau stropite cu pu{in sue de lamaie, dar trebuie mestecate foarte bine in gura, pentru a se ex- trage
seva din frunze, amestecandu-se cu saliva. Este bine sa se ia sub
forma de cura timp de 15 zile sau chiar o luna. Persoanele anemice
sau cele cu constitute astenica pot sim{i o uoara sla- biciune din
cauza faptului ca este un puternic drenor hepatic.
Din frunze tinere se poate face o salata primavara. Tot din
frunze tinere se poate face o supa, impreuna cu urzici, fiind astfel
extrem de utila la multe afec{iuni.
Infuzie: una-doua linguri{e de planta intreaga, cu radacina cu tot,
145
^sr
147
un sue laptos, din care putep lua 1-2 linguri pe zi, intr-un pahar cu
lapte, baut fracponat. Adaugap pupna miere. Pentru a putea fi
conservat, sucul acesta, extras mai ales toamna, trebuie transformat
intr-o tinctura alcoolica: 100 g sue de papadie, 18 ml de alcool de
90 de grade, 15 g glicerina i 17 ml apa se amesteca i se pun intr-o
sticla de culoare inchisa. Se admi- nistreaza una-doua lingurife pe
zi, inainte de mese.
Afecfiuni ale gatului (faringita, laringita): se consuma sirop
din flori de papadie, conform indicapilor de la Moduri de
preparare.
Afecfiuni ale inimii: se utilizeaza cafea din papadie, preparata
conform indicapilor de la Moduri de preparare.
Afecfiuni ale stomacului: se utilizeaza cafea din papadie,
preparata conform indicapilor de la Moduri de preparare.
Afecfiuni vasculare: vezi Afectiuni ale inimii.
149
151
153
Gastrita hipoacida: se utilizeaza cafea din papadie, preparata conform indicator de la Moduri de preparare.
155
PAPADIA
PAPADIA
158
^sr
159
^sr
PapSdia
Istortc $1 Intraliulnfirl
Patlagelele sunt originare din America Centrala i de Sud, au
fost aduse in Europa de conchistadorii spanioli. Sunt legu- mele eel
mai des cultivate i folosite. Prima atestare documentary, datand
din anul 200 i.Hr., arata ca in anumite regiuni ale Americii de Sud
(Peru, zonele nordice din Chile, insulele Galapagos, Mexic) rojiile
erau un rod banal din timpuri im- emoriale. Aztecii i incaii ii
spuneau tomatl", adica poama mare", referindu-se atat la fruct,
cat i la planta insai. Toma- tele sunt reprezentate in numeroase
varietal, ca vegetale anuale, dar i perene, datorita climei blande.
Exista pe acele meleaguri arbuti cu pozi$ie verticals, tufe cu
tulpini sinuoase i taratoare, toate producand diverse soiuri de
roii. Generoasa flora sud-americana mai are in arsenalul ei un
arbore de tomate, avand o inaljime de 5 m, dar care aparjine
genului Cyp- homandra.
161
Patlageaua-roie
Acpunefarmacologlcfi
Prin vitaminele pe care le con^in, roiile au multiple be- neficii
pentru sanatate. Astfel, vitamina A este foarte impor- tanta pentru
ochi i menjinerea bunei funcjionari a sistemului endocrin,
complexul vitaminic B este protector al sistemelor nervos i osos,
vitamina C este utila sistemului cardiovascular, vitamina E este
denumita vitamina tinerejii i a fertilitapi, iar vitamina K este
recunoscuta pentru sinteza anumitor elemente ale sangelui.
Potasiul, fosforul, magneziul i fierul sunt necesare activitajii
nervilor i mugchilor. Patlagelele-roii con^in de doua ori mai
mult ca alte specii aminoacidul treo- nina, care este necesar
regenerarii {esuturilor, sintezei glu- cozei de catre celule i
utilizarii grasimilor de catre ficat.Alt aminoacid, lizina, este
Patlageaua-roie
Patlageaua-roie
Patlageaua-roie
Patlageaua-roie
Patlageaua-roie
Sucul conservat - este indicat eel conservat in casa, sterilizat prin incalzire i pastrat astfel in vas de sticla inchis ermetic,
fara a adauga niciun fel de conservant. Se administreaza la fel ca
sucul proaspat. Se poate face cura timp de 30 de zile.
Sucul de roii fiertla foe mic timp de 2-3 ore - astfel
dispare aciditatea inifiala i poate fi suportat chiar i de cei foarte
sensibili, insa datorita fierberii se distrug multe dintre substanfele
nutritive pe care le confin aceste legume. Aceasta forma de
preparare este indicata doar pentru remineralizare, deoarece
confine multe substance minerale uor de asimilat de catre
organism.
Ketchup: elimina colesterolul rau". Aceasta este con- cluzia
unor cercetatori finlandezi. Sosul de roii este un balsam pentru
inima i ar fi suficienta consumarea unei cantitafi mici in fiecare
zi pentru a fine valorile colesterolului rau" in limite normale.
In diverse afecfiuni ale pielii se pot aplica rogiile ca atare sau
sub forma de masca cu diferite adaosuri (caolin, ou, miere,
smantana etc.), in funcfie de tipul de ten i de afecfiunea care
'trebuie tratata.
Crema cu roii: 50 g sue de roii, o lingura de glicerina i
un varf de cufit de sare. Se amesteca toate acestea i se ma- seaza
mainile de doua ori pe zi, conferindu-se pielii o catife- lare
deosebita. Se poate fine la rece intr-un recipient inchis.
Atenpon&rt specials
Roiile se consuma cu prudenfa de catre bolnavii de colita de
fermentafie i de gastrita hiperacida.
Exista cazuri rare cand roiile pot sa declaneze simptome
alergice (senzafie de mancarime, inroirea tegumentelor, inflamarea pielii i mucoaselor, diaree); in acest caz se exclud din
alimentafie.
169
^sr
171
^sr
173
^sr
Pgitiageaua-rogie
Pgitiageaua-rogie
<
176
^sr
PATRUNJELUL
Petroselinum crispum, fam. Umbelliferae
Istorlc $1 fntrebuliafdil
Este o planta cu origini mediteraneene, folosita de peste 2300
de ani ca medicament cu multiple calitaji i ca planta aro- matica
in gastronomie'.
178
^sr
Patrunjelul
181
Patrunjelul
182
Patrunjelul
184
Patrunjelul
Atenpondri specials
Consumul de patrunjel reduce lactatia la mamele care
alapteaza. In mastite sau pentru infarcarea copilului se pot aplica
pe sani frunze de patrunjel. Aceasta planta este inter- zisa, mai ales
sub forma de sue, gravidelor, pentru ca poate provoca avortul. Pe
de alta parte, seminfele i chiar radacinile in cantitate mare sunt
toxice. De asemenea, este bine ca uleiul de patrunjel care se
gasete la unele magazine naturiste sa nu fie administrat decat la
sfatul unui medic i numai sub supra- veghere medicala.
Consumul exCesiv de patrunjel duce la eliminarea de potasiu.
Sucul de frunze de patrunjel are o acjiune terapeutica atat de
intensa, incat nu se folosete niciodata decat diluat, pentru a nu
provoca probleme digestive. Se va combina cu sue de morcov. in
doze de 200 ml la adulfi i 60 ml la copii, sucul de patrunjel poate
da reacfii adverse, cum ar fi hiperex- citabilitate nervoasa, anumite
deranjamente digestive.
185
Patrunjelul
Moduri de preparare
Sue din frunze: se dau frunzele prin storcatorul de fructe sau,
in lipsa lui, prin maina de carne, apoi sucul se strecoara printr-o
panza. Se bea in maximum 30 de minute de la preparare, cu o
cantitate dubla de sue de morcov. Se mai pot ames- teca 1-2
lingurife de sue cu 100 ml de lapte proaspat sau cu 1-2 linguri de
smantana i se ia de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa.
Este util in procesele de asimilare a oxigenu- lui, precum i in
menfinerea funcfiilor normale ale glandei
'X&rJ 154^*
tiroide i ale suprarenalelor. De asemenea, stimuleaza pofta de
mancare i funcponarea tractului digestiv, normalizeaza ciclul
menstrual, imbunata{ete respirapa i ritmul cardiac i este un
bun diuretic, fiind folosit mai cu seama in hipertrofia de prostata.
Amestecat cu sue de morcov, {elina i cicoare, sucul de patrunjel
este foarte eficient in bolile de ochi, inclu- siv ca remediu in
cataracta.
O alta metoda de preparare a sucului: se mixeaza o mana
de frunze proaspete la care s-au adaugat 4 linguri de apa, dupa care
se lasa 30 de minute la macerat i se filtreaza. Li- coarea obpnuta
este bine sa se consume imediat sau sa fie pas- trata la frigider, dar
nu mai mult de 4 ore. De regula se ia de 4 ori pe zi, cate 4-6 linguri
de sue de frunze, diluate cu unsfert de pahar de sue de radacina de
morcov.
Frunze proaspete marunpte: se consuma cate 1-3 lin- gurije
odata, in afecpunile mai grave. Ajuta i la refacerea sis- temului
imunitar.
Infuzie: doua lingurije de planta (frunze) la 250 ml apa
clocotita. Se acopera pentru 10 minute i se consuma dupa
strecurare. Se folosejte in acest fel i in cosmetica, intrucat conpne
186
Patrunjelul
187
Patrunjelul
188
Patrunjelul
189
Patrunjelul
190
Patrunjelul
191
Patrunjelul
Anemie: se bea sue din frunze, preparat dupa oricare dintre metodele indicate la Moduri de preparare.
Anemie feripriva: frunzele patrunjelului sunt bogate in fier (5
mg /100 g de frunze), dar i in vitamina C, care ajuta la asimilarea
acestui oligoelement. Contra anemiei feriprive i a deficitului de
fier din brganism se recomanda salata de frunzede patrunjel, cate
50 g pe zi, in cure de 4 saptamani urmate de alte 2 saptamani de
pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Aceasta salata este
foarte bogata i in vitamina B j care joaca un rol esen^ial in
formarea globulelor roii.
Anorexie: cateva frunze de patrunjel mestecate inainte de
mese trezesc pofta de mancare i activeaza digestia, fund un
excelent remediu contra anorexiei.
Ascita: se consuma vin din tulpini proaspete cu frunze cu tot
i concentrat din radacina, pregatite i administrate conform
indica{iilor de la Moduri de preparare.
Astenie: vezi Afecfiuni digestive.
192
Patrunjelul
193
Patrunjelul
194
195 ^fif
196 ^fif
Patrunjelul
Patrunjelul
Patrunjelul
Patrunjelul
Patrunjelul
202
Patrunjelul
Intoxicate etilica acuta: se consuma 1 -2 legaturi de patrunjel, bine spalate, frunzele mestecandu-se indelung inainte de
inghitre. Vezi Alcoolism.
Imbatranire prematura - efect antioxidant: frunzele de
203
Patrunjelul
207
Patrunjelul
ci^S)
RIDICHEANEA6R*
209
lstorie$llMralHiliiffti1
Se folosea pentru erizipel - cu inima de ridiche neagra
amestecata cu sapun se freca partea bolnavS. Se rSdea, se pre- sara
cu sare maruntS, se inabuea, se lasa sa stea 24 de ore, apoi se
storcea din zeama in urechi celor ce nu auzeau bine. Ri- dichea
neagra era un leac obinuit in bolile de plSmani. Se sco- bea, se
umplea cu miere i hrean ori zahar candel, se cocea i zeama din
ea se dadea contra tusei i durerilor de piept. Ridi- chea se radea,
se amesteca apoi cu morcovi rai, se punea in apa i se ISsa sS
plamadeasca o zi-doua, apoi apa de pe ele se lua, timp de mai
multe zile, pentru aprindere i tuberculoza. Pentru umflaturi la
burta, se manca zilnic cate o ridiche rasa, pe stomacul gol, timp de
o saptamana. Cu ridiche neagra i ca- tran se tratau diareea i
dizenteria.
Compoztyechlmlca
Ridichea neagrS
Moduri do preparare
Crudfi, ca atare, ridichea se consuma la orice masa, fiind
foarte utila mai ales daca se vor consuma totodata i frunzele..
Sue: c&te 20 ml pus in 200 ml sue de morcov i altele
(patrunjel, {elina sau chiar fructe), consumat de trei ori pe zi,
inainte de mesele principale.
Ridichea neagrS
Ridichea neagrS
Ridichea neagrS
\&r> 176 ^a
cu codije cu tot (sunt foarte gustoase daca sunt adau- gate, tocate
marunt, in salate).
ROSTOPASCA
crucea-voinicului, galbinele, godie, harmiaiu, hi- lindunea, iarbarandunicii, laptiuga, mac salbatic, maselarifa, negeloasa, oiasca,
paparuna, plescanifa, salafea, scalce mare, scanteiufa, tatarcele.
Istorlc $1 fntrebulitf&ii
Rostopasca este una dintre plantele medicinale care a fost
utilizata inca din Antichitate in medicina populara, dar primul
studiu farmacologic asupra materiei prime vegetale a fost efec- tuat
de-abia in 1818. Dei cercetarile chimico-farmacologice au
continuat pana in zilele noastre, folosirea acestei specii nu a depart
cu mult cadrul medicinii populare.
Rostopasca
AcfliiMfannaetleglci
Rostopasca are acjiune antispastica de tip papaverinic, dar
mai pujin toxic i sedativ. Alcaloizii din component ei au influenza
similara morfinei asupra miocardului, prezentand o acjiune
sedativa i chiar narcotica asupra centrilor nervoi superiori.
Relaxeaza musculatura netedS a vaselor man i in special a
coronarelor, dar i cea din intestin i uter, recoman- dandu-se i in
cazul durerilor la acest nivel. Este decongestiv hepatic, indicat
chiar in ciroze. incipiente, maregte secrejia biliara, scade
colesterolul. Stimuleaza respirajia, ajuta la scSderea tensiunii
arteriale. Are efect antibacterian puternic i cu spectru larg,
antiviral puternic (acjioneaza asupra virusului gripal, herpetic,
hepatic, papilomavirusurilor), este un citostatic foarte bun.
Folosita intern, rostopasca are efect antalgic, antimicotic,
antispastic biliar, antitumoral, calmant, coleretic, citostatic, purgativ mediu, sedativ, tonic cardiac, digestiv i hepatic puternic,
vasodilatator coronarian, vermifug. Folosita extern, este antibacteriana, antiinflamatoare, antiseptics, antitumoralS, causticS,
cheratolitica, cicatrizanta, citostatica, rubefianta, vezicanta.
Intra in component ceaiurilor hepatice i de asemenea este
folosita in formulele medicamentelor homeopatice.
Rostopasca
Se va folosi in urmatoarele afecjiuni: acnee, afec{iuni hepato-biliare, afecjiuni intestinale, afecjiuni persistente ale pie- lii,
afecjiuni ale splinei, angina pectorals, angiocolitS, artritS, astm,
arteriosclerozS cerebrals, atonie vezicalS, batSturi, blefa- rita,
bronitS, cataracta, cancer, cancer al pielii, calculi biliari, cefalee,
chelie, cheratitS, chisturi, chist ovarian, cirozS, colecistita, colicS
biliarS, constipate atonS, dischinezie biliarS, dispep- sie, dureri de
ficat, eczeme infec$ioase, epidermofi{ie, faringita, febrS
intermitenta, fibrom uterin, fistule, gastritS, grea^S, gutS, hepatitS
cronicS, hepatitS viralS (A, B, C), herpes rebel bucal i genital,
hipercolesterolemie (colesterol crescut), hipertensiune arterialS,
hipermetropie, hirsutism, icter, indigestie;infectii cro- nicizate ale
pielii, infec{ii genitale (cu papiloma, Candida, trichomonas),
infecjii ale gatului, infecjii intestinale, inflamati cronice ale ochilor,
inflamati intestinale, insomnie, insuficien{a cardiacS, isterie,
laringitS, lipomatozS, litiazS biliarS, lupus, mi- grenS, negi,
nelinite (angoasS, agitate), nevrozS, ochi obosiji, panaripu,
pancreatita, parazip intestinali, pete pe cornee, pilo- zitate
excesiva, psoriazis, rani infectate, reumatism, spasme intestinale,
tahicardie, tuberculoza pielii, tumori exteriorizate, tuse spastica sau
convulsiva, ulcer duodenal, ulcer varicos (plagi atone, vechi),
ulcerapi cronice ale ochilor, vegetapi veneriene.
Atontlon&rl special*
Ceaiul de rostopasca provoaca greaja, voraa i, in anumite
cazuri, crampe musculare. Planta este contraindicata femeilor
gravide i copiilor sub 4 ani. Administrate in supradoza (peste 4 g
de planta uscata luata zilnic de catre un adult de 75 kg), rostopasca
provoaca gastroenterita, tuse, probleme de respirape, spasme
digestive. In doze mari, poate da paralizie temporara i tulburari
cardiace. In cazuri rare (pana in 2006 fusesera ra- portate 30 de
cazuri in toata lumea), care fin de o sensibilitate individuals,
rostopasca poate da tulburari hepatice, mergand pana la hepatita.
Aceste probleme au aparut chiar in cazul ad- ministrarii de doze
normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput
gradat, cu doze mici, i va fi inirerupt imediat ce apar simptome
HMliirldapraparara
A. Pentru utilizare interna
Rostopasca
Rostopasca
Angina pectorala: se folosete intern preparat din rostopasca, conform indicator de la Moduri de preparare.
Angiocolita: se folosegte intern infuzie de rostopasca,
conform indica{iilor de la Moduri de preparare.
Artrita: se folosete intern prdparat din rostopasca, conform
indica^iilor de la Moduri de preparare.
Arterioscleroza cerebrala: se folosete intern infuzie de
rostopasca, conform indicator de la Moduri de preparare.
Astm: se folosete intern infuzie de rostopasca, conform
indicator de la Moduri de preparare.
Atonie vezicala: se folosete intern preparat din rostopasca,
conform indicajiilor de la Moduri de preparare.
Bataturi: se folosete extern rostopasca tocata, conform
indicator de la Moduri de preparare.
Blefarita: se pun comprese cu infuzie, de mai multe ori pe
zi.
Bronita: se folosete intern infuzie de rostopasca, conform
indicator de la Moduri de preparare.
Rostopasca
Rostopasca
Eczeme infecjioase: se aplica vreme de o ora pe zi cataplasme cu rostopasca. Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani
i are efecte excelente, daca dupa aplicajia cu rostopasca se spala
zona tratata cu tinctura de propolis nediluata.
Rostopasca
230
Rostopasca
231
234 "^fif*
Rostopasca
235
236 "^fif*
Rostopasca
237
Istarfc $1 fntrabuinfiri
Salvia era cunoscuta ca planta medicinala inca din Antichitate, de greci i de romani. Datorita acpunii complexe pe care o
exercita asupra organismului uman i se atribuiau pro- prietap
terapeutice deosebite, fiind considerata un panaceu. Astazi se
utilizeaza sub forma de infuzie in tratamentul afecpu- nilor i
inflamapilor dentare, in laringite, faringite i ca remediu impotriva
anginei, bronitei, gripei etc.
In medicina populara, salvia era un leac obinuit contra durerilor
de gat. Se fierbea i cu decoctul se facea gargara. Frunzele pisate
i amestecate cu unt se legau la galci i alte umflaturi la gat.
Frunzele crude se puneau pe rani. Decoctul plantei se pnea in gura
contra durerilor de dinp. Se mai clatea gura cu el, in cazurile de
stomatita. Se punea la baie la copiii slabi i contra reumatismului.
In nordul Moldovei, ceaiul din frunze se folosea pentru intarirea
ochilor i a auzului, iar com- presele pentru desfundarea nasului.
Se mai lua in ragujeala, dureri in gat i contra tusei. Tulpinile
florifere se fierbeau i din decoct se bea cate un pahar, pe
stomacul gol, ca leac pentru astm. Este una dintre cele mai studiate
plante de leac din lume, fiind folosita in medicina de mai bine de
2500 de ani. Cu ea se descanta de boli i se faceau vraji de
dragoste.
238 "^fif*
Rostopasca
AcfSaaeisRRseolsglei
Salvia este una dintre plantele astringente (recomandata in
afecjiunile hemoragice, in metroragii, in diaree), de asemenea are o
acjiune antiinflamatoare i antiseptica (este eficienta in infecjiile i
inflama^iile respiratorii, intestinale, genito-uri- nare), depurativa
(pentru un spectru foarte larg de afectiuni: reumatism, guta, acnee,
psoriazis, diferite forme de cancer sau afec{iuni tumorale benigne).
Este bactericida i poate distruge bacilul Koch. Atenueaza
simptomele sindromului premenstrual i calmeaza durerile
specifice primei zile de sangerari, regleaza ciclul menstrual i
diminueaza sangerarile, oprete lactajia. Calmeaza dureri de gat,
indigestie, ajuta la dereglarile endocrine, scade febra, marete
secrejia bilei, este calmanta a sistemului nervos i a inimii,
reechilibranta a sistemului ne- uroendocrin. Se poate folosi in
tratamente de lunga durata fara efecte secundare nedorite.Salvia
ajuta la menjinerea tinerejii organismului, a facul- tajilor
intelectuale i emojionale i are efect antioxidant dato- rita
acidului rozmarinic. De aceea, administrarea de trei ori pe zi a 30
de picaturi de tinctura de salvie are efecte extrem de benefice
pentru prevenirea senilitS{ii, a proceselor de degradare care apar la
nivelul sistemului nervos central odata cu varsta. Este tonic
239
240 "^fif*
Rostopasca
241
Moduri de preparare
PENTRU UZ INTERN:
242
Salvia
.Vin energizant: la 1 litru de vin se pun 100 g planta marunpta. Se lasa pentru 8 zile, apoi se strecoara. Se ia o lingura dupa
masa de catre cei cu afecpuni nervoase. In unele cazuri se pot
folosi cate 3 linguri inainte sau dupa mese. Administrat inainte de
masa, vinul de salvie stimuleaza apetitul i invio- reaza. Luat dupa
masa, este un extraordinar remediu contra surmenajului i asteniei,
contra astmului, contra distoniei neurovegetative. Vinul cald de
salvie este un excelent profi- lactic pentru raceala i gripa.
Ofet de salvie: este foarte mult folosit de catre calugarii
benedictini, care il considerau un elixir pentru nervi i digestie. Se
pun la macerat, timp de 15 zile, 50 g frunze de salvie ma- run$ite
intr-un litru de o$et natural de mere sau de mere i miere. Se
strecoara apoi i va rezulta un o{et foarte aromat, cu efecte tonice
digestive, carminative (reduce balonarea), invio- ratoare, care este
i un excelent adaos la salatele de primavara.
Ulei volatil de salvie: se ob^ine prin procedee industriale
(prin distilarea plantei proaspete) i este unul dintre cele mai
folosite uleiuri volatile din lume, datorita extraordinarelor sale
insuiri antiseptice, fiind utilizat i drept conservant al produselor alimentare (mai ales in America Latina). In scopuri medicinale, se administreaza doar uleiul de salvie cumparat din
magazinele i farmaciile specializate, care are inscrisa pe ambalaj specificajia clara ca este recomandat pentru uz intern. Se
administreaza cate 2 picaturi de 2-4 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza.
PENTRU UZ EXTERN:
Salvia
Ojet de salvie: este folosit ca freeze impotriva racelii, durerilor reumatice, a starilor de oboseala fizica i psihica.
Bai: 2 pumni de planta se pun la macerat de seara pana dimineaja, cand se incalzesc pana la fierbere. Se strecoara apoi
r
Tin cada sau se fac bai de ezut. Este indicat la toate afecfiunile
coloanei vertebrale, transpirafii excesive sau afeejiuni ale sfe- rei
nervoase.
Cataplasme: frunze marinate cu rani{a de cafea se pun intrun vas i apoi se pune peste acest praf pu{ina apa calda. Se
amesteca pentru omogenizare. Se intinde apoi pe un tifon cu care
se bandajeaza lejer locul. Se poate fine 24 de ore, dupa care se
schimba cu un pansament identic.
Unguent: se face praf de salvie i apoi se pune intr-o masa
grasa (lanolina, untura, grasime de pore, smantana) in par{i egale.
Se fierbe pe baia de apa 2 ore, apoi se strecoara i se pune in cutii
de capacitate mai mica sau in borcanele. Se ung locurile afectate
de doua ori pe zi, in strat subfire.
245
Salvia
Salvia
impotriva
respiraiia.
tartrului.
Albete
din{ii
improspateaza
255
257
.Memorie deficitara: se marunjesc i se piseaza 1-2 lingurije de frunze de salvie, proasgata sau uscata, apoi se pun peste
ele 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 30-40 de minute, dupa
care se strecoara. Daca nu sunt contraindicajii, se poate induici
acest ceai cu miere dupa gust. Se bea in trei reprize, cu 20 de
minute inaintea meselor.
Menopauza: vezi Atrofie uterina. Se poate asocia intern i cu
lemn-dulce.
Menstruafii dureroase (dismenoree): se recomanda folosirea infuziei, 3 cani pe zi, sau in unele cazuri alese se va putea
opta pentru tratamentul cu tinctura, caz in care se vor lua cate 3
lingurije de tinctura diluata pe zi. In ambele cazuri se poate induici
cu miere daca nu exista contraindicajii in acest sens. Extern, se pot
pune i comprese calde cu efect de cal- mare a durerilor.
Menstruajii neregulate: vezi Atrofie uterina. Se recomanda
in special in cazurile in care este vorba despre sange- rari mai mari
sau de mai lunga durata.
Menstruajii prelungite: se consuma infuzie sau vin, o
perioada de 30 de zile urmata de o pauza de 7 zile, dupa care se
poate relua. Se poate asocia cu cre{ioara i cerenjel.
Salvia
260 ^sr
Salvia
261 ^sr
Salvia
Salvia
ISIMIC 91 MraMi)iil
Salvia
Acflunefamiacologici
Se cunoate de cateva sute de ani efectul afrodiziac, nu- tritiv,
stimulent atat al lactapei la mamele care alapteaza, cat i
neuromuscular i glandular. Marete cantitatea de urina, dezinfecteazS i cicatrizeaza epiteliul renal, stimuleaza metabolismul sistemului nervos central, metabolismul glucidic i lipidic. Stimuleaza secre{rile salivare, gastrice, intestinale, uureazS
digestia, stimuleaza apetitul. Reduce cantitativ men- struatia.
Sporefte numarul leucocitelor, de aceea se recomanda persoanelor
suferinde de cancer care fac tratamente cu iradieri. Este cea mai
buna planta pentru reglarea func{ionarii pan- creasului. Are i
ac^iune antiinflamatoare, mai ales in tulbu- rarile din sfera
digestiva. Elimina sau limiteaza procesul inflamator al pielii,
ajutand la epitelizarea ranilor. Detoxifica organismul, previne i
trateaza bronfita cronica.
In concluzie, schindufui este afrodiziac, antiinflamator,
aperitiv, cicatrizant, depurativ, diuretic, galactogen, nutritiv,
stimulent, tonic general.
Se va folosi in urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni
urinare i sexuale, alSptare, alergie, anemie, anorexie, anurie,
arterioscleroza, artrita, astenie fizica fi intelectuala, balonare, boala
Salvia
JUNpMftrlsjecfale
AceastS planta este toxica i nu se recomanda folosirea ei in
cantitate mare sau de catre cei cu suferinje renale. Schindu- ful
galben este contraindicat i gravidelor, intrucat poate de- clana,
in doze medii, contractu uterine. Persoanele bolnave de diabet
aflate sub medicare vor lua schinduf numai sub su- praveghere
medicala, pentru ca scade foarte tare nivelul gli- cemiei.
Administrarea a peste 100 g de schinduf (o doza de 12 ori mai
mare decat cea normala) duce la aparitia unor deranjamente
gastrointestinale.
IMfflle preparare
Pulbere: se marina fm cu ranita de cafea, apoi se cerne cu
sita de faina i se ia o linguri$ rasa, sub limba, pentru 10 minute,
dupa care se inghite cu apa. Se face acest lucru de 3-4 ori pe zi, cu
IS minute inaintea meselor. Ideal ar fi sS se macine cu 5-10 minute
inainte de administrare, ca sa nu se oxi- deze. Se poate tine in
borcan ermetic inchis, dar nu mai mult de 4 zile.
Pulbere cu miere: se amesteca o lingurita de seminte,
marinate cu rajnita de cafea, cu miere in cantitate egala. Se
consuma in cursul unei zile 2-3 lingurije din acest amestec. Este
foarte util mai ales la cei care fac chimioterapie pentru tratarea
cancerului, au diabet sau diverse afectiuni pancreatice. Se poate
face acest tratament perioade lungi de timp, eventual in asociere i
cu alte plante.
Macerat: o lingurija de planta marunpta se lasa pentru 8 ore
in 250 ml apa la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Se
consuma in cursul unei zile. Se pot consuma 3 cani cu macerat in
afecpunile enumerate mai sus.
Infuzie combinata: o lingurija de seminje marunpte se pune
pentru 8 ore in 100 ml apa. Se strecoara. Se pun apoi peste
aceleai plante 150 ml apa, care se va incalzi apoi pana clocotete.
Se acopera pentru 15 minute, dupa care se strecoara. Se lasa sa se
raceasca pana la calduj i apoi se adauga maceratul obpnut
anterior. Se consuma in cursul unei zile. Se pot consuma 2-3 cani
din acestea, mai ales in afecpunile pancreasului sau altele descrise
mai sus, cu 15 minute inaintea meselor.
Decoct: doua lingurije de seminje se macina i se pun imediat
in apa, pentru a nu se oxida. Se fierb timp de 5 minute i se
consuma 2-3 cani de catre cei care au afecpuni pancrea- tice sau
pulmonare, inclusiv TBC, pentru refacerea organismului i
cretere ponderala.
Salvia
pe afecfiuni
Salvia
Salvia
Schindufui
Deficienfe
in
asimUa{ie:
vezi
Imbatranire
(lafemei).Denutripe: vezi Anemie.
Diabet de tip I (insulino-dependent): se face o cura de 12
luni cu infuzie combinata de schinduf, din care se beau
2- 3 cani pe zi. Tratamentul incepe gradat: in prima saptamana
se bea doar o cana pe zi, in cea de-a doua saptamana se beau doua
cani pe zi, abia in a treia saptamana ajungandu-se sa se bea trei
cani pe zi. Aceasta gradare a tratamentului trebuie co- relata cu un
control permanent, zilnic, al glicemiei, cu o in- drumare medicala
speciala. Schinduful este un hipoglicemiant puternic in timp, care
va necesita reducerea treptata a dozelor de insulina. Atunci cand
este pnut i un regim alimentar co- rect, este posibil ca, grape
acpunii schindufului, sa se renunje complet la dozele de insulina
injectate zilnic. In forma juve- nila, tratamentul cu schinduf are
doar rol de adjuvant, ajutand la reducerea dozei de insulina i
contracarand efectele secun- dare ale diabetului (in special asupra
sistemului cardiovascular). Se administreaza pe termen lung (ase
luni cu o luna de pauza), cate doua cani de infuzie pe zi.
Schindufui
Dispepsie: are efecte remineralizante i vitaminizante directe i, in plus, ajutS i la asimilarea acestor substance nutritive
din alimente. Se fac tratamente de 3 luni cu pulbere de schinduf,
din care se ia cte o lingura zilnic.
277 ^sr
278 ^sr
Schindufui
Schindufui
SFECLA ROIE
Beta vulgaris var. rubra, fam. Chenopodiaceae
Istorlc^ifntrebiiinpr
iSfecla este cunoscuta atat ca aliment, cat i ca medicament. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in
Iran, Babilon i Asiria pentru gustul placut al frunzelor ei, a fost
mai tarziu randul radacinii sa faca furori, mai ales in {arile
arabe, unde a devenit i marfa de export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica i Roma, cu
desagii incarcaji cu marfuri, dar i cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In
Grecia sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau so^ii,
deasupra uilor de la intrare se aga^a o cununa impletita din
frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fa{a de sfecla este mai
degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care
nu trebuie sa lipseasca de pe masa. De aceea imparatul Tiberius
le-a i impus germanilor cuceri^i de romani sa pla- teasca tribut
in sfecla. Cea mai veche marturie scrisa dateaza din secolul al
IV-lea d.Hr. i ii aparjine medicului grec Dyphi- los din Sipos,
care afirma ca sucul de sfecla cruda are ac^iune benefica asupra
organismului, energizandu-1 i protejandu-1 la fel ca i mierea,
pe care o poate substitui cu succes. tn secolul al X-lea calugarii
rui o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand
din ea ciorbe i un bor delicios, in vreme ce pentru iemile
lungi sfecla se punea la murat, de regula im- preuna cu varza i
fructe de padure. In Europa, sfecla comes- tibila este cunoscuta
cam in secolul al XV-lea, dar soiuri perfec{ionate, aflate i azi
in consum, dateaza abia din secolul al XlX-lea. In Romania,
sfecla se cultiva in toate judejele {arii.
Deseori se spune cu o doza de invidie ca stramoii erau
mai sanatoi decat noi, datorita alimenta{iei simple i cat se
poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de
cure complicate de dezintoxicare. Stricte{ea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestie sau
depuneri de colesterol. La {ara se {inea post negru obligatoriu,
Acpiine farmacslefllci
Sfecla roie este utila in tratamentul cancerului in toate
formele, limitand dezvoltarea tumorilor prin oprirea multiplicarii celulelor canceroase. Are proprietatea de a distruge i o
serie de microorganisme, crete capacitatea de rezistenja a organismului la diferite boli i divergi germeni patogeni. Reechilibreaza i regleaza sistemul nervos i este uor hipotensiva.
Regularizeaza funcpile hepatice (datorita betainei). Activeaza
metabolismul general datorita glutaminei. Maregte cantitatea de
urina. Ajuta la formarea hematiilor, leucocitelor i trombocitelor. Aprovizioneaza organismul cu substance minerale i
vitamine. Elimina excesul de acid uric din organism. Nu este
indicata diabeticilor.
Sfecla este un depozit de vitamine i microelemente care,
spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug i nu se
dezactiveaza prin prelucrare termica. Folosirea ei in alimentafie
are, pe langa virtufi culinare, i virtup medicale de pre venire a
bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele in afara usturoiului prin conpnutul in fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate parfile plantei. In
structure radacinii de sfecla este prezent i cuprul. Lipsa de
cupru in alimentape provoaca incarunfirea precoce a parului,
ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este
zincul, prezent in cantitafi foarte mari. Datorita prezenfei lui in
alimentafie, funcfioneaza bine organele de reproducere, se previne aparifia courilor, a furunculelor, caderea parului. Lipsa de
zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic.
Sfecla confine i o cantitate mare de mangan, care apara fica-
Sfecla rogie
290 ^sr
Atenpoirirl specials
Sfecla rogie este interzisa diabeticilor!
Moduli de preparare
Cum se alege? Alegeji sfecle de dimensiuni mai mici, de
culoare inchisa, pentru ca sunt cele mai dulci, sunt acoperite cu
o pieli{a fina i nu au crestaturi sau puncte. Ca sa nu piarda din
culoare in timpul fierberii, trebuie sa aiba o parte din codije.
Frunzele sunt verzi, marmorate cu vine purpurii, iar cand sunt
proaspete sunt tari i crocante. Se pot folosi in salate sau mancaruri.
Sfecla se poate consuma cruda, rasa fin, cate minimum 30
g de trei ori pe zi, in cure de lunga durata. De asemenea, se
poate folosi coapta la cuptor, pentru ca-i pSstreaza toate proprietatile.
Sue din sfecla proaspata: se pot consuma cate 200 ml, de
trei ori pe zi. Se va incepe prin a consuma 50 ml o data pe zi,
apoi treptat, in funcjie de toleranja individuals, se va mari cantitatea pana se va ajunge la 200 ml de trei ori pe zi. In cazul
cancerului sau al altor afecjiuni, sfecla este foarte utila impreuna cu morcovi, castraveji, salata verde, patrunjel etc. Este
bine sa se faca o cura de eel pujin 6 luni, cu cate 100 ml de minimum trei ori pe zi. Se va amesteca i sue de morcovi i castraveti, eventual mere in cazul cancerului.
Vin tonic din sfecla: in medicina populara, se folosete
din batrani o re{eta cu ac{iune tonica generala, care se numete
7 pahare". Se pun cate 250 ml din urmatoarele: sue de sfecla,
de morcov, de ridiche neagra, de usturoi, de lamaie, miere i vin
rou dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla
in frigider. Se beau cate 50 ml de trei ori pe zi. Cantita- tea de
1750 ml reprezinta o cura care se repeta de 5 ori pe an, cu pauze
de 3-4 saptamani. Preparatul se recomanda pentru revitalizarea
organismului dupa intervenpi chirurgicale, chi- mioterapie i in
timpul tratamentelor de lunga durata.
Cafea de sfecla roie: curS^ap radacina de coaja, spa- lapo, zvantap-o i taiap-o rondele. Inirap-le pe sfoara subpre i
punep-le sa se usuce la soare, pe un gratar, ori la umbra, intr-un
curent de aer. Dupa uscare, bagap rondelele in cuptor, pana ce
iau o culoare galbena sau brun-inchisa, fara sa se cal- cineze.
Macinap-le in rSgnija de cafea. Pulberea obpnuta se poate
conserva in borcane inchise ermetic sau in cutii de lemn. Se
prepara la fel ca i cafeaua, sporind cantitatea de pulbere dupS
gust.
Test de sanatate cu sfecla: sfecla conpne multe substance
benefice (betaina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive
asupra tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului, a metabolismului lipidic i a intaririi pereplor vasculari. Se tie ca, de
regula, sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost
stoarse. Nu este cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat,
ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se elimine unele ingrediente ce
produc efecte negative (dureri de cap, stari de greaja etc.). Cu
ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercipu simplu. Se beau 100 ml sue de sfecla i se
mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se
urmaresc schimbarile de culoare ale urinei. Daca nu sunt prezente afecpuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba.
Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului
de sfecla.
17 PLANTE PENTRU
17 PLANTE PENTRU
Eczeme: se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi.
Elefantiazis: edemul limfatic al picioarelor necesita un complex
intreg de tratamente, printre care comprese cu ce- luloza din
sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelai timp, se bea i
infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza
in 250 ml apa fierbinte, pana se racegte. Se imparte in 2 doze i
se bea dimineaja i seara, cu 30 de minute inaintea meselor
17 PLANTE PENTRU
Litiaza renala: se taie in felii sub{iri 3-4 sfecle de marime medie, curajate de coaja. Se pun intr-un borcan de 3 litri.
Se toama deasupra apa rece de izvor, in aa fel ca sa ramana un
loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de
tifon. Timp de 7 zile borcanul se tine la temperatura came- rei,
17 PLANTE PENTRU
Sfecla roie
DE AFECTIUNI C*) $
SI SINDROAM
E
abcese 37,78,116,158,220
accident vascular (prevenire)
142 acnee 14,38,65,87,103,
125,141,144,158,174,
183,198 acnee rozacee vezi
cuperoza acumulare de apa in
fesuturi
vezi edeme adenita
38,198 adenom de
prostata 38 aerofagie
198
afecfiuni ale ficatului 14,18,
20,27,30,54,59,65,
103,125,142,158,174,
303
66,78,88,103,116,236; vezi
i afecfiuni urinare afecfiuni
ale sangelui 38 afecfiuni ale
sanilor 236 afecfiuni ale
sistemului
osos 142 afecfiuni ale
splinei 27,55,
183,236 afecfiuni ale
stomacului 126 afecfiuni ale
tendoanelor
i ligamentelor 88
afecfiuni ale vezicii biliare
28,65,103,183, 198,236
afecfiuni ale vezicii
urinare 66 afecfiuni articulare
142 afecfiuni bucale
66,74,236 afecfiuni
cardiovasculare 142; vezi i
afecfiuni ale inimii, afecfiuni
vasculare afecfiuni dentare
38,69,11
126.143.160.184.221
aitrita 15,67,103,126,174,
184,221,238 artrita
reumatoida 89
artroza67,104
cancer 28,67,79,90,104,
117,127,143,160,175,
184,202,222,239; vezi i
leziuni canceroase,
neuroblastom,
207,222,240 colita de
fermenta{ie 91,105, 204
dezintoxicare 163,242
vezi i hipercolesterolemie
dezintoxicarea ficatului 69
dermatita 17,91,117
diabet 17,41,57,69,79,91,
dermatoze 57,69,105,128,
106,129,144,162,206, 223
162
diaree 42,91,117,162,206, 22
17 PLANTE PENTRU
(sangerari nazale) 70
epuizare nervoasa 106
erizipel 70 eroziuni bucale
70 erupfii cutanate
70,92,130,
145 esofagitS 106
faringita 126,186,208
febra 208
febra intermitenta 163,187,
208
hemoragie
uterina
prelungita
vezi metroragie hemoragii
interne in
general 70 hemoragii
nazale severe 70 hemoroizi
18,30,70,80,
130,242 hepatite
14,18,29,30,58,
70,93,130,165,176,187,
209,224,242 hernie 165
herpes 93,187 hidropizie
(anasarca) 58,93,
130.165
hiperaciditate gastrica 71,
146
hiperazotemie 44,106,146; vezi i
sindrom azotemic cronic
hipercolesterolemie
(colesterol crescut) 14,19,
106,130,165,188,224, 242;
vezi i depuneri de
colesterol, dizolvarea placilor
de aterom din vasele de sange
hiperglicemie 224
hiperhidroza71,107
hipermetropie 188
hipertensiune arteriala 19,30,
44,93,107,130,165,188, 242
118,131,176,188
impotenja sexuala 44,165,
209,224 imunitate
scazuta 58,131,
166,243 inapeten{a (lipsa
poftei de mancare)
93,131,146,176, 209; vezi i
anorexie incontinen{a urinara
71,166 indigestie
30,44,58,166,
188,209
infarct
209
infecpi ale gatului 93,.189
infecpi ale pielii 188 infecpi
ale tractului biliar 93;
vezi i infecfii hepatice
infecpi cu Candida 93,189
infecpi cu streptococ
hemolitic 71 infecpi
diverse 107,166 infecpi
genitale (cu papiloma,
Candida, trichomonas) 189
infecpi genito-urinare 44,189
infecpi hepatice 30; vezi i
infecfii ale tractului biliar
infecpi intestinale 19,107,
hipervascozitate sangvina
(sange ingroat) 146
hipoaciditate gastrica 107
hipotensiune arteriala 209
hirsutism (pilozitate excesiva) 188 icter
(galbinare) 19,30,58,
17 PLANTE PENTRU
94,146,166,209 inflamapa
bursei sinoviale 71
inflamapa mucoasei bucale
insufficient respiratorie 72
intoxicape cu medicamente
care ataca ficatul 30; vezi i
dezintoxicarea ficatului
intoxicape cu metale grele
30,240 intoxicape cu
metanol 30 intoxicape cu
tetraclorura de
carbon 30 intoxicape
etilica acuta 167;
vezi i alcoolism
intoxicapi 20,30,131,147,
167,224,240 ipohondrie 30
iradiere 224 iritapi ale gatului
209 iritapi tegumentare 147
ischemie cardiaca 20,44,58,
147,22
4isterie 189
imbatranire (la femei) 224
imbatranire prematura 44,
167,243 intarirea
imunitajii vezi
imunitate scazuta
intre{inerea tenului vezi
175,185,189,238 ; vezi i
colica biliara litiaza renala
45,55,66,67,
72,94,107,131,143,147,
168,175,243 ; vezi i colica
renalti lupus 72,189
malarie (paludism) 59,132,
169
meningo-encefalita virala 94
menopauza 210,226,244
menstruajii abundente (menoragii) 31,72,224 menstruatii
dureroase (disme- noree)
45,72,94,168,210 menstruajii
insuficiente sau
Intarziate 168 menstruajii
neregulate 45, 168,210
menstruajii prelungite 210
metabolism incetinit 244
metroragie 72,208 micoze
45,72 ; vezi i epi-
312 ^sr
dermofilie migrena
20,45,176,189,
226,244 mirosul
neplacut al pi-
cioarelor 73 nefrita
20,73,108,147,168 negi
(papiloame) 31,45,73,
108,132,189 nelinite
(angoasa, agitajie) 190
nervozitate 73,168,210 ; vezi
i nelinit
313 ^sr
eneurastenie 210,226
neuroblastom 108
neurodermite 73 neurosarcom
108 nevralgii 46,169,176
nevroza 46,94,176,190, 226
noduli
mamari
210
obezitate
20,31,46,94,108,
132,147,169,210,226;
vezi i apetit alimentar
excesiv, cura de slabire
oboseala 59,73,210,211,
244
ochi obosip 190 ocluzie intestinala
244 oligurie 46,108,132,169
oprirea lactajiei (infarcare)
169,211 osteoporoza
226,244 otita 73
otraviri, in special cu ciuperci
31; vezi i tulburari
hepatice dupa otraviri
oxiuri 169; vezi i viermi
intestinali paludism vezi
malarie panarijiu
46,73,190,226, 244
pancreatita 46,132,147,190
papilomatoza cutanata 31,
17 PLANTE PENTRU
132
paralizii 211
paranoia 73
parazifi intestinali 95,190;
vezi i viermi intestinali
Parkinson 211 Parodontoza
211,244 par (cretere,
ingrijire) 46, 108,226 par
gras 108
pastrarea masei musculare
226
pericardita 46,73 pete pe
cornee 190 pete pe piele
59,108,132, 169
piele crapata vezi crapaturi
ale pielii pielonefrite
cronice 108 pigmentari
diverse 108 pilozitate
excesiva vezi
hirsutism pistrui 46,108,169
plagi 21,46,109 pleurezie
31,73 pleurita 46
17 PLANTE PENTRU
psoriazis 21,31,95,109,
132,169,190 puncte negre pe
fafa vezi comedoan
concentrare 48,110,213
tulburari de metabolism 59,
132
tulburari digestive 59,132,
148,177,227 tulburari
hepatice dupa otraviri 59 tulburari intestinale
213 tulburari neurologice 80
tulburari specifice
premenopauzei 213 tumori
48,96,171,184,191,
214,227 ; vezi i cancer
tuse
48,132,177,191,227
tuse convulsiva48,177,191
{iuituri in urechi 48 ulcer
duodenal 148,191 ulcer
gastric 49,75,132,148,
171,227 ulcer varicos
75,191,228 ulcerapi cronice
191,214 ulcerajii cronice
ale ochilor 191
2Su^erv
CELE MAI
FOLOSITE
17 PiANTE
PENTRU
VINDECARE
ISBN: 978-973-728-513-3
9 789737 28513 3"
9789737285133
www.[r>o*-"trp--"is.ro
Distribi' 1.1:
e mail: carte meteoipFWS.ro