www.dacoromanica.

ro

1848
IN

ROMANIA

BIICURESCI
INSTITITTIIL DE ARTE GRAFICE CAROL* GOSIR
Furnisor 1 C urtIf R.g.I.

IA STRADA DOMNEI, 16
1.898.

www.dacoromanica.ro

1848
IN

ROMANIA
PRECUVINTARE
Se implinesc cince-dece de ani de ccincl Romdnie, prin a
for mareca miscare de la 1848, ise deters cea d'intdia Con stitufiune prin care se declarara toff de o potriva inaintea
legilor, tote de o potriva inaintea drepturilor, precum si inaintea
sarcinelor publice.

Acesta ConstitOune era o srhimbare din temelia a tutor

intocmirilor ce fiin(aa atunce ysi dupa care numae o mond de
amens privilegia(i sau boieri atma4 tote drepturile ysi nice
un fel de sarcina, ear cei-e alp, multimea, poporul, adeca co-

merciantul, mare si mic, industriasul mare fi mic, sdteanu

avut satl scenic aderd mosten. razes sag simplu munritor, nu
puteaa avea nice ?in drept si erait incarcate cu tote si cu
tot felul de datorie si sarrine.
Acestd Constitutiune si miscarea din care ea esi fort -au eel
d'intdia pas otaritor intru modernisarea Romelniet.
Suntem deco datori, dupd 50 de ani trecu(e, sd ne aducem
www.dacoromanica.ro

anzinte faptele fi pe omenii earl le -a2 saviuit, spre a le inchina

la indeplinirea unel jum6tap de veac r6dele maned inceputa de ei qi recunosciinfa ce na(iunea le datoresce,
pentru scopul ce as umndrit 0 pentru binele general ce a
isvorit din ale for fapte.
4cesta va fi scopul lacrarei de facet.
Modesta, /ant nid un fel de pretenfiune, acesta mica lucrare fi -va numai o schica, in trasuri forte generale. Totqi,
lucrare zadarnica nu va fi, de vreme ce va slavi binele, fi
on -ce lauda a binelui intarire pentru naciunt este.
Dar mirarea de la 1848 este legate, prin. legatura bune
fra(ii, cu cea de la 1821, una complectdnd pe cea-lalta, urmdrind amendoue binele fi fericirea natiunii.
Vorbi-voi deci, cat de pe scull, mal intkia de miqcarea de
la 1821.
4 Janie 1898
Bucuresci

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

1821.Numirea de Domni pamintenT.

La 1821, domnian Inca asupra tnrilor romane Fanariotil,
domnia de un lung si trist veac.
Tronul terilor era obiect de mezat; arturisirea lui se
fAcea la Constantinopole si capnta dreptul de a domni peste
Romani Fanariotul care da mai mult.
Beiul din Fanar de Fanarioti venia Incongiurat si nea-

vend nici o legatura cu neamul romanesc, care nici nu-1

chemase, nici nu -i putea goni, privia pe acest neam si a

lui tars ca o mosie pe care o arendase cu dreptul de a

o esploata.

DedeserA bani si se eredeai In drept sA si-I iea tnapoi

cu vlrf si Indesat ; dedesera ca O. iea tronul si trebuia sA
dea meren pentru ca sa-1 OM tine.
Fost-an si printre acesti arendaF,41 de domnii, o recunos-

cem, unii omeni mai de omenie, cari ar fi vrut sa fad,

ore -care bine; dar starea de lucruri care-i adusese la tron
si poftele celor can putean da si putean lua acele tronuri
pofte ce trebuiaa a fi satisfacute spre a remane favorabile
domnilor titulari Ii silia si pe acei putini a nu perde nici
un minut din vedere GA bani multi le trebuia, spre a-si
pastra tronurile si a depArta de la ele pe alti poftitori.
www.dacoromanica.ro

De aci isvort acea esploatare Vara seman ; de aci o slabire care dusese pe Romani pang chiar la, marginea prapastiei, prapastia sfirsirei puterilor de vieta In popor.
Poporul saracit, fruntasii persecutati, eel lncovoietori res-

platiti spre a fi atrasi si eel mai multi si mai buni saraciti si eiliti a reintra In poporul din care esisera.
116u1 era la culme; dar tocmai prin acesta, in el Insusi
purta si areta lecul.

Poporul romancum se vede din istori5,la momentele

oportune, g5.situll-a omul care sa-1 intrupeze vointele, sa-I
dea la ivela aspiratiunile, sa-1 calauzesca si sa-1 lumineze
calea binelui.

La 1821, omul poporului fu slugerul Tudor Vladimirescu.

*

Ipsilante intocmise In Rusia trupe de adunatura, trecuse cu ele In tar5., cu scopul de a navali In Turcia si a
lupta pentru liberarea Greciel.

El na'dajduia ca Romanii vor da tot ajutorul, ca ei vor

tntocmi grosul armatel de invasiune.

Grecil din Ora respunsera la apel si deters tot felul de

ajut6re.

Partidul national Insa, partid zamislit in suferintele de

peste un veac pe care Domnii Greci si omenii for le reOrsasera. asupra tern, partidul national se misca.
Cantecele de elefteria ale Grecilor filth" o scaparatura de
fulger In intunerecul secular din Romania.
Romanii, cu acel instinct care e lumina si sciinta 'raselor, Intelesera gingasia momentului si mai cu osebiLie eel
de peste Olt, eel mai departati de puterea centrals a regimului grecesc si mai putin supusi direct Inriuririi strain.e,
stirpitOre de simtiminte nationale romane, Romanii de peste
Olt respunsera la glasul mantuitor al lul Tudor Vladimirescu si Intocmira, sub a lul comanda, acele viteze cete de
panduri, cad radicara, cu mandrie si curagiil, stegul scaOrel terilor romane de sub jugul domniel grecesci.
Viteza capetenie cadu, cadu cum caduse la 1601 Miliai
Vitezul, cadu jertfa tradarii, jertfa miseliel si cutitului asasin
al Grecilor contra carora se resculase.
Dar din sangele lui sfant si romanesc resari din noil
www.dacoromanica.ro

pentru Romani dreptul firesc, dreptul drepturilor, dreptul

de a-si avea Domni dintre dinsii, domni Romani.

Atat de adeverat este ea sIngele Orsat In lupta pen-

tru tara &, aprOpe pururea, rode bune tern pentru care se
jertfesce.

Si nu numai pentru Romanii din Muntenia, unde se Mouse miscarea, se recastigh acest mare drept national. Moldova se folosi asemenea de acesta romandsca isbandk atat
de adeverat fost-a pururea ca aceste doue teri, teri surori,
sunt asa legate una de' alta, In cat binele sail reul uneia
bine sail red si pentru cea-l'altd este.
Porta luminata, prin planurile pe cari le urmariaii Grecii,
si tricreciintata. ca, dad, Romanii ar fl Imbratisat si ei causa
grecesca, In mai grey positiune s'ar fi gasit Turcii, redete
Romanilor, le recunoscu dreptul for stravechiii de a avea
Domni pamInteni si numi, In anul 1822, pe Ioan S. Sturdza
Domn al Moldovei si pe Gr. Ghika al Muntenia
Si ast-fel sa, limpedise atunci vederea Tarcilor asupra
adev6ratelor for interese la Dunare pe de o parte si asupra etneelatorel rea credinta a celor din tacamul fanariotilor
de mai nainte domni si celor supu1 for Greci boieriD pe
de alta,In cat dete ascultare cererilor partidului national roman, re-

presentat printr'o comisiune care merse la Constantinopole

i Infatisa cererile tariff cuprindetore de oresi-care rugaminte, spre a se lucra d'acum Inainte cu deosebita silinta si
siguranta pentru pazirea credintei si dreptatii si spre tinerea

bunel statornicil a tern si ocrotirea locuitorilor si a totei

bune rindueliD i numi, dupd, cerere, pe I. S. Sturza ca
Domn.

Firmanul acesta, inspirat de alt-fel 4n Intregime de cererea

partidului national, pe care o si citeza, cum se vede mai

sus, alcatuesce chiar un fel de programa a caruia aplicare
In Intregime t,intia a mantui terile, i pe alte terenuri, de
thrturirea, puterea si positiunile ce dobandisera strainii In
cursul lungei, si putem lice, nefasta. In forte multe privinte,
domnii fanariotice.
Acel firman prevede:
asa nu se mai scrie neferi dintre Greet ysd Arnauff ce se
www.dacoromanica.ro

vor fi afland in Moldova, ci se se scrie din adeveracii pamintenl.

i cdcl se afla locuind in numita card Greet, Sirbi, Bulgarl 0 din nemul Arnautilor ysi popii ysi aril din amestecate
nemuri, find -ca despre aceqtia nu pote sa fie siguranfa despre liniftea cerii, tots sd se treed la Rumele, afard de cats -va
pentru care pdmintenil se vor face cheza0. A,S'i din acepia

sd nu se facd boierl sad alt sad de zabefi fi sd nu se rinduiascd de acum

nict intr'o vreme in slujbele grit;
acef ce ad luat parte la de curind inteimplata resmirid sd

nu rota niel intr'o vreme sd calce in card;

acei in tare aflatl adevera(f sudeti al altor puterl, set nu
ysi sd se vindet peimintenilor cu cuviincios pre Arra prelungire, iar cap din ralale eutezet set
fie sudetl sd li se ia din meind patentele fi set-i supuie in numerul raialelor, ea mal nainte.

stdpeinesca avert ysi mo0i,

0 la trebuinfele teril marl, micl, prin alegerea Domnitorilor sd se rinduiasca omenl din pdminteni ispitici gi cinstifi
credincio0 0 sd se intrebuinteze in slujbe; iar din Greet
0 din alte ne'murl nu este cu caviintd a fi in slujbd . . .
aPopii great, ce ptind acum ad fort fedend la pdmintescile

mandstiri, de earl se lucra felurl de rele urmdrl, toil sd se

isgonescel fi sa se alunge.
Pe lcingd aces' ta, ca sd lipse'sed temelia reutdfilor, set se

facd luare aminte ca sd se strice polele greceOf care Grecil

.domnf ad iscodit.

Domnil afard de avaieturile for cele vechl set nu ia ysi

acele cdte grecif domni prin orep-care chipurl ad iscodit, lard
cuviinfet, sd lipsescd cu total (1).

Negresit, ca tot un ast-fel de firman trebuie sa se fi dat

si Domnitorului Munteniel, Gr. Ghica.

1822-1828
Pasul eel d'intaiii, pas greilcaci este Incep6torfusese
facut : domnia Orilor romane reveni 4n manila Romanilor.
Bine cuvIntata pentru de a pururea fie, In amintirea 4i
recunoscinta Romanilor, memoria eroulul Vladimirescu si a
(1) Uricariul, Codrescu, vol. III, pag. 226.

www.dacoromanica.ro

sotilor lui, din a caror lupta si din al caror singe, rendscutu-s'a Intaiul din drepturile de capetenie al Romani lor.
Cel doi Domni romani grea sarcina aveail de Indeplinit.
prile se gaseati amendou6 inteo stare din cele mai rele,

dupa un veac de o domnia ca cea fanariotica, dupa eteria

si starpirea el de cdtre Turd, cand devenisera scena resboiu-

lui si jafului. Poporatiunea saraca se tinea aseunsa pe cat

putea, cea avuta trecuse In strainatate si nesiguranta casunata de rema'sitele eteriste nu Imbia poporatiunea a se intorce la ale el camine.
Trebuia lucrat pentru linistire si amendoi Domnil 41 deters marl si n}eritorii osteneli.
Visteria sleita si neputinta de a incasa dtixile de la poporatiuni, earl nu se aflail la casele lor, le adusera marl
greutati. Domnil nu gasese alt mijloc de cat a face Imprumuturi si dupa ce poporatiunea se mai IntOrse, Domnul Mol-

dovel mai recurse si la Irnprumut fortat la care supuse pe

boieri.

Amendoi Domnii Insa reluara de la Greci veniturile manastirilor si se ajutara on acele venituri Intru cheltuelile statulul.
Veniturile manastiresci furs puse sub administratiunea

nationals a cite unui comitet de boeri In fie-care tara, cu

Insareinarea de a repara ecaretele si de a plati datoriile In
earl erail Inglodate acele manastirl de catre fostele administratiuni ale calugarilor Greci.
Amendoi Domnii se Invoiesc Insa a da pe fie-care an manastirilor din res'arit cate lei 100.000.
Amendoi Domnii Isi deters tote ostenelile de a Infrana
abusurile cari ajunsesera obiceiti vechiil la eel cu Ins5.rcinari
publice.

Intr'un cuvint, un dor, o miscare de Imbunatatire se simti

si se vedu chiar.
Amendoi Domnii romani privird apoi ca datorie de capetenie

pentru dInsii de a Inzestra Wile cu o organisare care sa

se potrivdsca trebuintelor for si sa corespunda la asteptarile
natiunil date la iveala prin miscarea de la 1821, si In
acesta fury In necontenita Intelegere cu partidul national.
Era de asteptat ca, dupa veacul de suferinte sub domnia
fanariota, Romanii toti sa-si dea mana si sa lucreze pentru
binele general.
www.dacoromanica.ro

10

Din nefericire nu fu asa, cum vom vedea.

Ast-fel, Ion S. Sturza, Domnul Moldovei, In Intelegere cu
partidul national, voi sa Inzestreze Cara cu o Constitutiune
In 77 ponturi prin care se acorda si celor neboieri oreearl drepturi.
Buerii insa, retrasi eel mai multi la Cern Aug, se Imptrivira" c,licOnd ca ponturile acelea le-ar fi facia carvunarii,
i nu numai nu deterl nici eel mai mic sprijin, dar tesura,
intrigi in potriva-1 si pornira, jeluiri c& prin acele ponturi
fsi perd privilegiile.
Mai acuzail boierii pe Domn, pentru ca le-a supus mosiile

la contributii si mai cu soma pentru ea a tntrodus

In boierie elemente populare sail cum qicea in tInguirea

catre consulul rus Minciaki, viitorul Domn, Michal Sturza,
ca ua rddicat persone de conditia cea mai de jos la primele vrednicii ale prii. Boierii emigrati, adaogail: nu pot
sa-si ascundi primejdia positiei lor, data sa tritorc In -taxa,
Inaintea anularii parvenitilor
In asa Imprejurari nenorocite, ei sa Oxides a trimite o to,nguire la Porta asupra
starii de lucruri In fiinta",, care Ii silesce a Intardia Intorcerea

lor, pans ce se vor nimici rangurile Incuviintate parvenitilor si va fi destituit Domnitorul, capul lorn 1);
Si trimit Intr' adev6r o deputatiune compusa din postelmcul Grigore Bals, vornicul Stefan Roseti, vornicul George
Riscanu si Aga Alexandru Roseti, care 'Ins& sunt arestati
la Silistra.

In jalba ce voiau sa. dea Sultanului aretail, ca o culme

a reului, elnaintarea mai multor sutimi de omeni scosi din
Intuneric (1).

Sultanul sustinea pe Sturza contra boierilor, earl cereal

necontenit intervenirea Rusiei i Austriei, si dete Domnitorului un firman prin care-I Invoiesce pedepsirea vinovatilor.

Domnul aduna la spatAria cea mare pe boierii cap s' aflail in Iasi, le citesce firmanul Sultanului si apol le tine
urmatOrea cuvintare:
ePronia radicandu-m6 la acesta tr6pt5., de unde eram

mai mic Intre d-vostra, a ye stapani, ell n'am Intrebuintat

nici marimea, nici asprimea Grecilor, socotind a ye dobandi dragostea prin blandete. Dar m'am amagit si bun5.1) .Xenopol, Istoria Rom. vol. 11 pag. 45-46.

www.dacoromanica.ro

11

tatea mea v'a facut a ye uita datoriile ce v6 supun scaunului acestuia pe care esed eu astadi.
Aducett-ve aminte, urmeda Domnul, c' noi l'am perdut prin intrigele nostre si prin gona unuia asupra, altuia
de Fail stapanit streinil atatia an! si D -zed s'a milostivit

si ni fa daruit iarasi, precum ram avut. Ce voiti acuma

sa mai facet!? Sa-1 perdeti, ca sa, ajungem mai r6i1 pOte
de cum am fost?
Fanariotil, ace! ce ye plat unora din d-vostra, nu mai
sunt, nici pot se fie; drept aceea, vom lua nOsuri domnesci,
intrehuintand topuzul si sabia, semnele Imparatesci pe earl
ni le-a dat Sultanul, spre Infrinarea celor neintelepti si vet!
?unOsce de astadi c5, are tine a ye stapani.
Cele spuse de Domn, si mai cu osebire sfaturile sale,
erail bune si patriotice ; n'au putut Ins& potoli nici urele,
nici poftele boierilor. Atunci domnul pedepsi, cum qisese,
arestand pe unil la locuintele lor, pe altii surghiunindu-I
si schimband pe cei mai multi boieri slujbasi.
Linisce Insa tot nu capeta. La 1825, restabilindu-se relatiunile intre Turcia si Rusia, boierii se IntOrsera In tara,
se pusera fn lupta, si mai fatis, ne mai temendu-se de
Turci, si in sfirsit isbutira a sili pe Domn sa le recunOsca
privilegii pe cari pane atunci nu le avusesera.
Anaforaua lul I S. Sturza din 1827 acorda lntr'adever
boierimei privilegi!, cum si scutirea de or! -ce dare catre
stat si anume:
1) a nu-si da flu la armata;
2) a nu p15.ti dari atat personale cat si pentru casele,
mosiile, livedile, dobitOcele lor, etc.

3) aceeasi scutire pentru iazuri, mori, velnite si fabrice

de or! -ce fel ;

4) scutire de dari pentru dijmele trase de boieri din recolta locuitorilor, apoi din orandile si beuturile ce boierii
singuri erail In drept sa vinda pe mosiile lor.
Mai dobandesc scutire pentru carciumele ce ar avea In
orase, precum si apararea de gasduire.
Prin urmare, boieril Moldovei

indat5, dupd ce domnia

reveni Romanilornu se Ingrijira de alt-ceva de cat cum

s5.* rapeasca Domnului privilegii, pe cari pans aci nu be
avusesera: scutirea de or! -ce fel de dare, ba si de armata.
www.dacoromanica.ro

12

Grigore Ghika, Domn al Munteniei, sa puse asemenea cu

tots inima la lucru ; el cauta a usura darile, Indeplinind lipsurile din averile monastiresci; cats a Infrina pe slujbasii jefuitori ; chiema In tars pe boierii lugiti la Brasov Inca din
timpul eteriei ; dar Intru acesta nu isbuti; cats boierii
dupa vechiu-le obiceidIsi aveau deja un alt candidat la
domnie.

Ghika fu favorabil partidului national si pe cat putu,

sprijin Ii dete.
Pe atunci, Constantin Golescu, fiul lui Radu Golescu, si
tatal Golescilor, care furs mai tarc,Iiil, initiators, luptatori si
muncitori al maririi si propasirii Romaniei, Constantin Golescu,prin traditiune boier iubitor de popor si zelos pentru
a poporului tnaintare si fericire, sub domnia lui Ghika In-

cepu a sa lucrare pe fata si lupta temeinic pentru a da

Intarire partidului national si fericire poporului.

Densul, in cartea ce tipari la Buda In 1826 (Insemnare

a edlatorid mele Constantin Radovici din Goleset facutei in

anit 1824, 1825, 1826) arata pe fata relele ce cunOscea

ca se urma In patria mistra, carele nelipsind, nici not
cinste, nici norodulfericire nu putem dobandio cum clis'a dinsul.

eInfrInat de cunoscinta micsorimei mele in sciinte si ascultarii intru lnveta.turi, nu as II indrasnit nici o data, urm6za

densul, sa apuc condeiul. Dar cum puteam ochi avend, sa

nu \red; veclend, sa nu iaiz aminte ; luand aminte, sa din
aseamen; asemenand, sa nu judec binele si sa nu poftesc
a-1 face aratat compatriotilor mei.
Mai departe, lasand sa se vada bucuria lui ca domnia nu
mai e a str'ainilor Greci si sperantele ce nutria pentru viitor,
el indemna la munca si la desteptare.
Acum dar, dice Golescu, cand si domnia este Incredintata In mans de otcarmuitor si domn pamint6n, Maria Sa
Grigorie Voda Ghika ; cand si stole nationale s'ad asec,lat,
cand si filosofia In limba romanesca a vorbi acuma Intaiu
s'a inceput prin parintele ieromonachul Efrusin Poteca,
<

profesorul filosofiei, ale caruia osIrdii ne daa forte bune

nadejdii ; cand multi din nobila tinerime a patriel nostre,

dupa ce si-ad savtrsit cursul Invetaturil In Europa cea luminata in patrie s'ad Intors, prin care putem sa dobindim si
multe talmaciri de carti In limba national5,, si mijloce spre
folosul luminei podoba si bunelor orindueli a patriei nostre.
www.dacoromanica.ro

13

Vremea este a ne destepta ca nisce bune gazde cart,

Gond es din casele lor, aduna pe soma lor si a casnicilor,
asa si not, adunand binele care din cetiri de cart' bune si
folositore, care din calatorii, care din lntilniri si adunari cu
omen' din ndmurile luminate, sa-1 Impartasim compatriotilor
nostri si sa-1 sadim In pamintul nostru spre rodire lmultita,

ca s'a castigam si not de la urmatorii nostri multumirile ce

ce be and mosil si stramosii call, sail de la sine ail aflat,
sal, de la altii ail luat, si ne -au lasat vre-un bine.
Aceste cuvinte, deosebite prin iubirea catre nemul WI,
Intocmesc o mare si stint& program de munca, al careia
Const. Golescu fosta Incepetor, iar flit set si sotil lor de
lupte, si munca, desAvIrsitori la 1848. Cartea numita, de si
este mai ales o descriere a oraselor europene pe care boierul
Golescu le-a cercetat, tontine In acelas timp critica starilor
pacatOse din tara, In asemuire cu binele, cu regula i cu
fericirea de aiurea.
Nu pot a nu me supune ispitei de a cita cate ceva pentru
a Invedera lumei romanesci de astac,11, starea In care se afla

tara cand a perit domnia fanariotilor.

In privinta satenilor, constatand ca teranilor vecini nu
scie de le mat remane timp pentru et, atat de mult lucreza
la stapinil lor, Vice:
i cu tote acestea, sunt mai fericiti de cat Romani'
nostri, care lucreza numai 12 Vile pe an. Acum, adaoga
dinsul, judece fies-care, cart pot fi pricinele de a fi mai In
bung stare acel car' muncesc altora peste 200 Vile pe an
de cci ce lucroza numai 12, de cat numai ca nu ' lipsesc
din aulul urechil, de cum se nasce si pang more, cuvintele:
ado bani! cu felurimi de mijloce prefacute, in aulire numai drepte.
Intr'alt lot aratand bum, spre Implinirea birurilor, a faptura D-Veiril, fratit nostri, aa fust Cate 10 asternuti pe pamint cu ochil in wire eo barna mare si grea puss pe pantecele lor, ca muscandu-i muscele si thitarii, nici sa pOta
a se ferin.
Ali crostini, tot pentru dare de ban' au fort spanclurati
cu capul in jos, si altii iar5,0 Inchisi In coqare de vite unde
le-ail dat turn si alto asemeni pedepse.n
Tot despre Implinirea birurilor mai spune ca se trimit
comeni cu suflete otravite ca sa strings remasiturile, dup.
www.dacoromanica.ro

14

ce ail fost altii earl, prefacendu-se ca ail fost trimisi pentru

dreptate, ca sa; cerceteze pe ispravnici, samesi, zapcil de

ail urmat drept la Implinirea darilor, string de pe la locuitori ravasele zapciilor de doue-trei daturl de bani. Apol
peste o lung de dile, se trimite mumbasir dup5, remasituri,
cars implinesc tot acel bani ce ail dat locuitori o data.D
Dupa ce vorbesce de nedreptatile cu ludele, indureratul
patriot adaoge :
Dar ce m'am intins intru zadar ?
Tote aceste rele urmari ale lor si-ail luat insemnare din
cele far' de cuvint iraturi ale boierilor nostri ; caci ail

*Tut ca un boier ce lua spataria baga In casa-1 o mare

suma, vindend pocovnicii, capitanii si alte asemenea iraturi,
earl ca nisce speculanti negutatori ce si-ail numerat banii,

cauta sa ia de la norod lndoit.

Aisderea vedea si pe vistiernicul ca vindea ispramnicii,

samqii, pans si zapcilicuri si acetia tog trebuia sa ia o

i adaogend tote cele-l'alte iraturi ale tutulor boierilor se urea la o necrec,luta soma.
Apoi, urineda oftand patriotul nesemuit :
asemenea suma.

eApol cu care dreptate acest norod a fost dator sa ne

dea o asemenea suma ? 0! ce amarit5, viata a acestui norod,
ce locuesce pe acest bogac pamint?
0 ! ce agoni.sola nedrepta, cu numire de iraturi ale boierilor! Ce nelegiuit5, si vrednic5, este de blesteme ; cad
acestea ne -au invrajbit ; adsta sta in potriva unirei, In potriva fratiei, in potriva celor bune cugete.

In privinta slujbelor, care laceail parte din privilegiile

boierilor, boierul Golescu arata ca aiurea nu se flumes in
slujbe de cat dupa ce cunosc orinduielele si ail capul Indestulat de tote sciintele, adaog5, :
Iar nu ca la nol, unde nesciind nici cat sciii acel mai
midi si prosti logofeti ai Divanului si ai vistieriel. i unii
(din boieri) nu sciii' nici carte romanesca si numal cad suntem
flu din noblete, ne lac boieri ai Divanului, urcandu-ne la cea
d'Intaiii trepta. Acesti boieri multi ani iscalesc on -ce anafo-

rale le vor da calemgiii boieriilor cu earl sunt insarcinati,

cad de vor lua anaforalele s5, be Indrepteze, li se va parea
ca sunt In limbs armenesca si patria este datore sa platesc5,
la asemenea omeni lea si irat deosebit ; cad slujesce norodului (0 ! acesta este de Ms !)
www.dacoromanica.ro

lb

In alt lot, patriotul par'ca lntrezarind putinta de o stare

mai bunk dice :
4i de acum Inainte parasesca-se de acele rele urmari ;
cAci condeiele nu vor mai fi uscate. i asemenea urm5.ri
nu vor fi cunoscute numal duhovnicilor si suferite de paci condeiul va da In vilegul olMei atat urmarile
cele spre folosul nemului, cat si cele spre prapadenia
Sublima apostrofa, care vedesce otarIrea omului de bine
de aface binele nemului set.
Spre a da drum condeiului, spre a traduce si tipAri carti
ca ast-fel la Indreptarea relelor urmari s6 ajute, Constantin
Golescu infiinta, In 1826, societatea Filarmonica, pe langa
care si In num6r mai restrans de membril, mai lnfiinta si
o societate secreta.
edintele societatii Filarmonice se tineatl in casa lui Golescu din podul Mogosoaiei, actualul palat al M. S. Regelui;
el mai Infiinta la Golesci pentru copiii saraci, o scela pe
care o tinu pe chieltuiala sa si care dete resultate admirabile. In acesta scela, pus& sub Ingrijirea profesorului Aron
Florian, se primeail copii din cele trei judete vecine. La esamenul din 1830, elevii aiz respuns la gramatica, geografie,
aritmetica, istoria sfant5, si universal', istoria natural& si

limba Latina, care sciinte s'au Invetat cu atata Inlesnire In

limba romans. In sera acelei Bile, elevii sit dat sf o representatiune teatrala.1)

Societatea secret& de care vorbim, In care pe lang5, Golescu si I. Campinenu, lua parte si I. Heliade Radulescu
isi fixase, ca lucrare a el, urmatorea programa:
1). Inflintarea de colegii nationale la Bucuresci si la
Craiova;

2). Infiintare de sae normale In capitalele fie-carui judet.

3). ScOle primare in fie-care sat.
4). ]dare In limba nationals.
5). Infiintarea unui teatru national.
Domnul Munteniei, care nu Inceta a se sfatui cu partidul
11. Un martur ocular, era ce aerie despre acesta:
Sera s'a urmat tot de acesti copii representatia unei tragedil numith,
Regula. Nu pote tine -va deserie multumirea privitorilor In care-I strAmuta
declamarea unei copilite de 8 ani a d-lui Gr. Leurdeanu Lacrimi de bucurie
smulgea din milli tutulor acesta copilita si mie si mai mult vedend cat este
de destoillic duhul romtinesc card ar fi luerat si bine pregatit (Coresp. din
Pitesci in Curierul roman din 10 Aprilie 1830).

www.dacoromanica.ro

16

national, numi un comitet cu Ins5rcinare d'a intocmi regulamentul de reforme, preveclut de conventiunea de la Akerman.

Comitetul nu putu ens6 nici sa-si Incepa lucrarile; cad

declarandu-se resboiul Intre Rusi si Tura In 1828, el fu
desfiintat de fapt; iar Domnii, In feta invasiunii, fugird.

1828-1834
Asupra acestor epoce vom trece mai repede, de vreme
ce ele nu legs firul istorisirei nOstre de cat intru atat ca
atunci s'a alcatuit Regulamentul organic, legiuire care era
In lucrare si la 1848.
Regulamentul fu Intocmit de doue comisiuni, una pentru
Muntenia, compusa din banul Grigore Baleanu, vornicul
George Filipescu, logof6tul Stefan Balaceanu si hatmanul
Al. Vilara, avend de secretar pe vornicul Barbu Stirbei.
Pentru Moldova, comisiunea era compusa din visternicul
Costake Pascanu, vornicul Costake Conacke si visternicul
Iordache Catargiu, avend de secretar pe Gheorghe Asaki.
Aceste comitete alcatuira Regulamentul, sub presedentia
generalului Minciaki, si apol o comisiune de trei, si anume:
vornicul Mihai Sturdza, logof6tul Al. Vilara si aga George
Asaki, due lucrarea la Petersburg, unde e cercetata si aprobata si apol Inapoiata generalului Kiseleff, spre a fi supusa celor doue obstesci adunari de revisuire, care trebuidi
a se Intruni, spre a se respecta principiul autonomies interne
a terilor.
_

Regulamentul se voteza de Adunari si e pus In lucrare

In Muntenia la Iu lie 1831 si In Moldova la 1 Ianuarie 1832.

Pentru ca, cum cliseram, acesta legiuire se gasia In lucrare la 1848, trebuie sa aratam ce cuprindea ea.

www.dacoromanica.ro

ORGANICESCUL REGULAMENT
Regulamentul organic tontine eke capitole mai atatea
feluri de privilegie pentru boeri si tot atatea clase si feluri
cle sarcine pentru ne-boieri.
CAPIT. I.

G4tea5ca adunare extra-ordinara

Alegerea domnulul
Organisarea politics ce legiuesce Regulamentul e coprinsa

In cap. I

i.

II.

Capit. I, privitor la alegerea Domnului statornicesce numal

pentru boieri dreptul de a alege pe Domn si pentru unii

numal dintelnsii dreptul de a putea fi alesi.
Extraordinara obstesca adunare se compune in Muntenia
din 190 madulari si anume:
1) I. P. P. S. Mitropolitul.
2) 3 parinti episcopi.
3) 50 boieri de I rang. de la vel-Ban pans la vel-Camaras.
4) din 73 boieri de II rang de la vel Clucer paua la
vel Comis.
5) din 36 deputati, alesi dintre boierii fie-carui judet, de

la vel Serdar pang la eel din urma.

6) Aci se face exceptiune pentru 27 deputati ai corporatiilor de prin orase, earl pot sa nu fie boieri.
In Moldova, obstesca adunare extra-ordinara se compune
din 132 madulare:
1) Mitropolitul si 2 episcopi.
2) 45 boeri, de la maril logofeti pans la Vornicii politiei,
luandu-se pans la num'erul cerut dupa ierarchia rangului.
3) din 30 boeri de la Aga pan5. la Ban inclusiv:

4) din 32 deputati de judete, iarasi boeri de la Comis

rana la Setrar.
5) cle un deputat al Academies de instructiune publics.
6) 20 deputati ai corporatiilor din orase cad puteau fi
ne-boeri.
8

www.dacoromanica.ro

18

Deci, afar& de 27 deputati In Muntenia si 20 in Moldova,

numai singuri boerii puteaii alege si a fi alesi In adunarea

extraordinara. Privilegit I
DomniT

Domnul In Muntenia, putea fi ales numai dintre boerii

cu rangurile de Ban, Vornic de tara de sus sail tara
de jos, de al 3-lea on al 4-lea Vornic, de Logofet de,tara de sus

sail de tara de jos, sail In sfirsit de eel earl, dupa punerea

in lucrare a Regulamentului, vor avea rangul de ministri,
de si nu se vor afla In slujba.
In Moldova, nu putea fi ales de cat dintre eel earl aveail
rangul de mare Logofet, mare Vornic al Moldovei de sus
sail de jos, de Hatman sail de Vistier, sail care, la punerea
in lucrare a Regulamentului, ar avea ranguri corespundetOre

cu cele sus mentionate, adeca presedinte al divanului si

ministru, chiar dac5 nu se vor afla In slujba.
Domnii se aleg pe via si sunt Intariti de care POrta.
Adunari obstesci asa Intocmite in cat numai obstesci nu
era], aveail deci s'alega pentru tar5, si pentru poporul roman,
o nedreptate pentru neboieri un
pe domnii stapAnitori

privilegiii pentru boieri.

Nobleta, nationalitatea Domnitorilor.

Ce cerea Regulamentul viitorilor Domnitori ca conditiune
de nationalitate si de noblete ?
Le cerea, Intru cat privesce nobleta, s fie din familii
a caror nobilitate s5. se urce la mos; ear intru cat privesce
nationalitatea, le cerea ca naturalisatia for s5, indpa de la tata.

Asa dar, ca noblete, Regulamentul deschidea drumul la

tron inobilatilor din timpul regimului fanarlot si se scie ca,
inobilarea se dobandia usor de tot, intre alte mijldce, prin
casatorie cu o nobila si prin bani. Iar In privinta nationaMap, Regulamentul era si mai larg: nu cerea candidatului
la domnie de cat ca parintele s6i1 sa fi fost naturalisat,
adeca o singura generatie de romanitate dobandit5,.
Aceste conditiuni dovedesc c5, boierimea de pe atunci a
teiii, sail nobleta
cum se dicea ea In majoritatea el,

nu era romans; cad de ar fi fost, ea care s'arata atat de

gelosa de privilegii, nu le-ar fi recunoscut nobletel celei naswww.dacoromanica.ro

19

cut' pe timpul fanariotilor ; mai dovedesce ca nobleta In

majoritate, nu se deosebia nici prin vechime, nu mai era
Intocmita, in cea mai mare a el parte, din urmasil boierilor
or romani de pe vremile de glorie national', ci de prospetfl
boeriti sub Fanarioti.
Acesta se vede lamurit
data trebuinta ar fi de o alts
dovada pe langa art. din Regulament dintr'o Plcingere a
tern' adresata Jul Voda, Bibescu, cand era pe tron, si care
arata ca intre eel earl pretind posturile cele marl sunt mai
mult de 118 fp-al grecesci si numai 84 cu adevorat romanesci.
Acest fapt si explica de ce, In mare parte, Regulamentul
se ingrijesce In deosebi de fixarea si garantarea drepturilor si

privilegiilor nobleteicare era mai mult strains pe end po-

porul nu e privit si tratat de cat ca unelta de munch si

de producere, de cat ca mijloc de Inavutire pentru aces nobili,

In mare maioritate, de alte nemuri.

CAP. II

6bicinuita o4tbca adurtare

IN MUNTENIA
Al doilea capitol al Regulamentului, privitor la obicinuita
obstesca adunare, intaresce si mai mult privilegiile boierilor.
Inteadever, In obstesca adunare extra-ordinara, care nu
avea alts cadere de cat alegerea Domnului, puteail lua

parte si 27 deputati al breslelor, adeca ai industriasilor si

negutatorilor.
In obicinuita obstesch adunare, care e menita sa fed-

tiseze mtiunea In lucrarea el de tOta, qiva, sa voteze birurile, sa cerceteze socotelile, etc., In acesta obicinuita ob-

stdsca adunare nu putea sa intre nici un birnic ; ea se alcatuia din boieri si numai boieri, din omen!' cari aveail
numai drepturi si far' nici o sarcina sau datorie catre tara.
in Muntenia, acesta adunare, In ironie numita, obtOsca,
avea 42 de madulare anume:
1) Mitropolitul si cei-tree episcopi eparchioti;
2) 20 boieri de fintaia trepta;
3) 19 deputati de prin judete sf unul pentru oraSul Craiova,
top boierl si ales1 numai de boieri.
Mitropolitul era de drept preedinte.
www.dacoromanica.ro

20

Gbicinuita oOte5ca adunare

IN MOLDOVA
In Moldova, obicinuita obstesca adunare era Inchiegata
din 34 membri si anume:
1) Mitropolitul care era si presedinte ;
2) Doi episcopi, de Roman si Husi;
3) 16 boieri din acei de la rangul dc mare Logofat pang
la acei de rangul Baniei.
De 16 dep. tinutasi Gate dot de fie-care tinut, tot boieri.

In acest capitol, este un articol, care pare a fi isvorit

din gandul ascuns d'a hrani relele obiceiuri ale boierimei,
obiceiul d'a se manna Intro el pentru domnia si a se sapa
necurmat unit pe altii; el legiuesce pentru viitor calea acestor

nenorocite apucaturi. Intr'adever, prevede ca adunarea are

drept s'arate Domnului, prin anaforale, napastuirile si plangerile -Oaf
ceea-ce e forte bine, cu tote el Intre adunare si
adev6rata tara nici o legatura nu era
adaoge trisa

ca, de va fi trebuinta, adunarea are drept sa aduca acele

plangeri si la mat Malta cunoscinta, ceea-ce InsemnOza puterilor str6ine, Turciei si Rusiei.

Aci autonomia Orel, care prin tratate era ocrotita In

contra Turciei, aci se inching si se jertfesce si Turciei si
Rusiei.

Mai mult, articolul 53 recunOsoe Domnului dreptul de a

precurma stringerea aduna'ril
adeca.' a o prooroga
dar
11 Indatorka a lace de Indata raportul seiz catre Inalta Porta

si catre ocrotitoarea Curte, cerend voie si slobozenie de a

putea stringe o alta obicinuita obstesca adunare.
Aci nu e jertfita numai autonomia; aci Domnul e redus
la positiunea unui functionar at streinilor si Inca la positiunea unui functionar Indatorit a se inchina de o data la
dot stapani protivnici si pe arnandoi a-i multami, ceeace,
In firea lucrurilor, cu neputinta este.
Deci si acest al doilea capitol al Regularnentului organic
legiuesce numai privilegii boierilor ; ba Inca si mai rea,
legiuesce calea pe care avea-vor sa-si branesca patimele de
www.dacoromanica.ro

21

domnia, punend In acelas timp pe cloue puteri straine arbitri asupra voilor teril, fia gi asa crampeiata, cum o facusera
boierii prin Regulament.

CAP. III,

Finante.
Regulamentul organic, Intru cat privesce birurile, a procedat metodic. El a desfiintat mai MORI
ceea ce fOrte

bine fuacea sumedenie de biruri ce erau in fiinta si Intre care mai numai pentru aerul ce respira si pentru apa
ce bea Romanul, nu era bir.
Acesta procedare, o repetam, fost-a un bine si, ca urmare, usurare ar fi adus birnicului roman, data legile scrise

ar fi fost urmate de lumea care avea puterea fn maul

Totusi, o usurare s'a Mout, si ea fost-a reala si simtitOre
si pentru popor; dar fost-a simtitore mai ales pentru acea
clasa care 'si legiuise usurarea si avea puterea d'a face
sa-i fie respectate tote drepturile.
Intr'adever, desfiintarea vamilor interiOre, adica a contributiunilor indirecte, precum si desfiintarea celor doue parale la leil, adeca taxa de 5/0 asupra lefilor, singurele biruri cu care privilegiatil ajutorail la sarcinele statului, a
folosit acestei clase Intru atat ca de aci 'nainte, cat a domnit Regulamentul, n'a mai plata, nimic ; ci numai lua mult,
lua totul si de tote de la stat, fara sa fi contribuit cu ceva,
pentru ajutorarea sarcinelor publice.
Aceste sunt imbunatatirile adeverate, ce au avut urmarea
de a intari si mai mult, prin Regulament, adeca a complecta
desavIrsit, privilegiul privilegiatilor.

Birurile lnfiintate de Regulament sunt urmatorele:

1) 0 dajdi5, personals, sait dajdia pe cap, asupra tuturor
celor cars se coprind in orinduiala plugarilor si a muncitorilor, precum si asupra tuturor locuitorilor din orase si tirguri, cari vor unelti vre-un mestesug, meserie sau industrie.

..kcesta dajdia este de Gate lei 30 pe cap.

2) Capitatia asupra tiganilor statului, cate, lei 50 pe an
pentru aurari si cate lei 30 pentru
fora osebire,
plus c,leciueala.

Tot taxa de 55 lei o vor plati si auraril Romani.

www.dacoromanica.ro

22

Tiganii Statului mestesugari, dulgheri, ferari si altii vor

plati taxa acelor mestesuguri.
Se scutese de acesta dare Tiganii manastiresci si al altor
obraze particulare.
3) Dajdia pe ortnduiala mazililor Gate lei 45 pe an pentru fie-care.
4) Dare de patenta pentru negutatorl si meseriasl. Negustorii eraU Impartiti In trei stari si plateau : 240, 120 si
60 lei pe an. Meseriasii In dou6 stari : 90 si 50 lei. Ucenicii si slugile plateau numal capitatia de lei 30 cand ajungeau la virsta pravilnica.
5) Oieritul si vacarited strainilor pentru dobitocele cu cari
vin sa le pasuneze In Cara.
6) Darea pentru diplome atingetore de feluri si Inaltari
In trepte.
Intr'un cuvint, toti locuitora terii: terani, negutatori, rneseriasi, tigani al statului, ucenici, chiar si slugile negutatorilor, toll plateail bir.

Pe langa produsul acestor dari, statul mai Incasa :

Parte din veniturile averilor mitropoliei, episcopielor si
tutor manastirilor fara. osebire.
Venitul contractelor ocnelor.

vamilor.
Brailei, Giurgiulul, Turnului din pescarii si po-

posirea corabillor si
Venitul domeniilor statului.
Acestea eraU isvOrele din call se hrania visteria statului.
Numai boerii, boerii singur nu plateau nimic alt de cat,
taxa diplomelor do boeria.
Mal mult: boerii, data exercitail vr'un comert sail industrie
nu plateau nici patenta acelei Indeletniciri (1).

Tot obstea birnica si numai ea trebuia sa platesca si

birurilo pentru cutia oraselor si ale satelor, adica deciulala
asupra birului ce platea statului.
peciuiala era de 4 parale la lett pe trimestru, adica 10/0,
in orasele unde aceste 4 parale erati date magistratului se
plateau alte 4 parale la leu.
Aceste cutil mai primeail
(1) C. A. Rosetti, deschil6nd libraria, fu eel d'intaid boier, care o rupse
de fapt Qi cu most
cerOnd si sraruind ca sa platesca si dinsul, ca
si eel-Pelt" birnioT.

www.dacoromanica.ro

23

1) Banii ce va plati locuitorul fugar sail satul ce,-1 va fi

primit de la dosire 1:i pe tot timpul lipsei lui.
2) Dajdia insurateilor care Incepea de la 6 luni dup5,
casAtorie.

3) Cate 5 lei pe trimestru de la feciorul de vaduve la

20 de ant.
4) Cei ce vor ei calfe, precum i ucenicil meterilor si
slugile negustorilor.
Veniturile acestor case se Intrebuintail:
1) Ca sa plat6sca simbria parcalabului (incasatorul de da'r1).
2) ca s5, istovesca dajdfile birnicilor fugiti.

3) ca sa istovescA dajdia birnicilor ce vor muri de la o

catagrafie la alta (adiea In timp de 7 ant).
Capitatia trimestrulu! In care va muri birnicul sa platesce

de vaduva i copiii la
4) Ca sa plAtesca celor co vor fi trimi1 s5, reclame la sta-

panire (adica 20 parale pe di) de la plecare i LAO, la Intore are.

5) Ca s5, rafuiasea catre visteria i ogre cutia satului

dajdiile slugilor pe cart satenil erail datorl a le da dintre el proprietarului.
6) A plAti lefa dorobantilor.
E de Insemnat Inca mijlocul jignitor cum sa, siluia birnicul
ca sa-i platescA dajdia.
Dac5, vre -unul nu se rafuea la vremea Warn', i se tri-

mitea dorobant ce tragea drept la casa birnicului zabavnic

care, spre oslnd5,, era indatorat sa hranosed i pe dorobant
i calul lui pan& ce-I platea datoria.
Acest capitol al dajdfilor dovedesce mai bine de eat ori
ce ca nu simtul de dreptate catre popor inealzia inimele boerilor regulamentari; dovedesce asemenea lipsa for
de umanitate catre nefericitul muncitor; mai dovedesce acea
nesftrita lAcomie care adusese pe boeri po,n5, a se scuti pe
ei de on -ce fel de sarcina i a arunca greutati, sarcine i
dajdii cu nemiluita numai asupra neboierilor ; In sflrOt dovedesce c, de i poporul, prin micarea lui de la 1821,
scapase i tara i pe boeri din jugul Grecilor, aceasta n'a

facut pe acel boeri mai miloi, mai Ingaduitori

mai

omeno1 catre obte.

Atp .lar boeri!, precum la 1825, impuserk rapira lui

Sturza din Moldova, scutirea de on -ce b;rurl, tot ast-fel
www.dacoromanica.ro

I.

qi

24

cu prilegiul Regulamentului organic, /0 asigurara iarasi privilege, in OM a for intregime.

Ba Maya de data ac6sta ceva mai mult: spre a-$1 garanta privilegiile mersera pans a jertfi ei insisi marele bun,
pentru care vecuri cursese riuri de singe, autonomia tern',
mersera, 'Ana a desfiinta, cu voie, cu fapta si cu votul for
si numai Inteal for personal interes
tratatele cu Turcil
ale marilor Domni roman, care asigurasera Orii autonomia
interns; sever$ira, cu un cuvint, acesta mare si nepilduita
fapta in contra natiunii lor, punend privilegiile ce-$1 le-

giuisera, prin acea lege interns, sub ocrotirea celor doue

puteri straine, Turcia si Rusia.
Este adeverat ca cele dou6 marl puteri, prin diferite tratate ce Incheiasera intre ele, isi acordasera, una alteia drepturi asupra terii, pe cari tratatele Domnilor romani cu
Turcii nu li le acordasera; dar tote aceste tratate dintre
Turcia si Rusia) find nisce stipulatiuni incheiate despre noi, $i

contra nostra, n'aveaA eel putin autoritatea morals a consimtimintului Romanilor.

Romanii nu fusesera intrebati, nici ascultati, ci fusesera,

numai condamnati, si In fata lumii, in fata vecinicei dreptatii, acele stipulatiuni asupritOre drepturilor Romanilor,
flinta morals nu puteau sa aiba.
Dar sa trecem mai departe la cercetarea coprinsului Regulamentu]ui organic.

Drepturi si datorii reciproce intre proprietar si al

sou satean.
Dupa ce atat vorbit-a Regulamentul despre drepturile, adica privilegiile boierilor si despre sarcinile adica datoriile
obstel neboierite, acest capitol are pretentiunea d'a infiinta
$i pentru eel desmosteniti, si cu osebire pentru sateni, Orecari drepturi.
El pretinde ca asigurgza faret indoiald petrecerea qi infiintarea acestui locuitor care peinct acum era forte vremelnica.D

Si ce 6re face pentru acest locuitor?

Statornicesce, in modul urmator, drepturile si indatoririle
reciproce ale proprietarilor de. mosil si ale sateniaor, legiuind ca proprietaril sa dea satenilor o Ore-care lntindere
www.dacoromanica.ro

25

de parnint pentru hrana si s'atenil sa", dea proprietarului vile

de munca si dijma din produs.

IN MUNTENIA

Saleanul cu 4 bot

yri

o vacX va primi:
pog

Pentru casa si. gradina

islaz

2
3
3
8

cositura

prajini

aratur5.

12

19

In schimbul acestui pamint si drept chirie a 14 satenul

e Indatorat a lucra:
12 vile cu patru boi
1 di de aratura
a caira un car de lemne...
a da dijma din fin si din aratura.
Satenul cu 2 b0

ysi

o vacd va primi:
pog.

pr6jini

islaz

cositura

1
3

12
19

Pentru casa sr gradind

aratura

14

pranul datora, ca chiria, 12 vile de lucru cu cei 2 boi

ai s'el;

0 di de aratura.
Transportul unti car cu lemne.
Dijma din fin si din aratura.
Satenul numat cu o vacd.
pog.

Pentru casa si gr5.dina

12
15

islaz

cositura.
.1)

aratura

prajini

4
www.dacoromanica.ro

10

26

Pe langa aceste dijme era :

In Mold.

Din tote produsele

o

fin

vin

in Muntenia

VI 0

111 0

1/6

1/5

/1

1/2 0

In Moldova, In cazul cel mai bun si mai favorabil, tranul nu putea dobendi de cat 31/2 falci pentru /ntrega
lui gospodarie.

Regulamentul pastra dar cele 12 dile de munca datorate de saten proprietarului pe a carui mosie se afla. Dar
boierii n'au perdut nici acest bine venit prilej, si mai cu
soma pe acesta
spre a impune satenului, la adapostul
numerului de 12 dile, o munca ce nu se putea savIrsi de
cat Intr'un time mai mult de cat Impatrit.
Inteadever, Regulamentul nu se multumi cu simpla formula:

12 dile pe an, ci legiui el ce si cata munca, trebuia privita ca Mouth.' Intr'o di, de si acea munca nu se putea in
fapt lndeplini de cat In 4 sail chiar In 5 Bile.
Eca, dupa d-1 A. D. Xenopol, la cat ajungean In realitate
cele 12 dile ale Regulamentului:

2 Bile pentru 14 prajini de aratura pe care Regula16

mentul le core Intr'o di.

pentru prasila, In loc de 4 dile regul., a 12 praj.

pentru secera a 3 dile regul. a 16 praj. pe di

pe di cu adunatul si caratul recoltel.

6
3

si transportul ;
cosa unei falci de iarba, dup.. regul. 4 dile ;
doue podvoade;
caratul lemnelor;
patru claci;
meremetul acareturilor;
/ngraditul tarinilor.

53 Prin urmare satenul avea sa lucreze 53 de Bile

in fapt, pentru cele 12 pe care le legiuesce R.egulamentul,
pe cand eub legiuirea de la 1805 lucra numal 43 de dile,
In Muntenia, munca legiuta de Regulament cerea neaparat 48 dile, In loc de 12, spre a fi sevIrsita.
Si aceste 53 sail 48 de dile privesc numal munca pre-

veduta de Regulament, nu si abuzurile ce se faceail, nu si volwww.dacoromanica.ro

27

niciile, nu si asupririle contra carora satenul n'avu nisi un

adapost.

Intr'adever, cand proprietarul avea de reclamat contra

satenului, se adresa la administratie, la zapcia, care era ales
de proprietari, si teranul era repede si sumar executat.
Cand insa, sateanul avea el sa, reclame contra proprietarului, trebuia s'apuce calea lunga, anevoiosa si costatore
a procesului la judecatoril, uncle el Intalnea dreptate mai
anevoie de cum sa Intalnesc, diva proverb, iepurii la biserica.

Si nu fu numai acesta asuprirea pe care o legiui Regulamentul asupra satenului; nu; pe cand impunea birnicului
sarcina mai grea, munca. mai multa, In acelasi timp ti
strimta si pamIntul ce Indatora pe proprietar sa-i dea, asa
In cat, cu drepta judecata, sa pOte Vice ca Regulamentul
a legiuito si mai mare, de cat pang aci, saracire si stirpire a muneitorului saten.
Si acesta strimtore -a pamintului dat satenului cu scop
de interes facutu-s'a; cad, satenul indeletnicindu -se cu ores -

cere de vite, nevoit era-- daca tinea sa mai aiba vitesa

cad& la Invoiala cu. proprietarul, Invoiela sugrumatOre, de

vremece legal era bietul than cu lantul grew, strins si

apasator al Regulamentului de pamintul pe care se afla.
Ori-ce

s'ar fi cerut, el era silit sa dea, sa se Inchine,

aa. se supuna lacomiei proprietarului, de vreme-ce alt-fel nu

putea face.
Sa, se mute? SA caute la alt proprietar conditiuni mai
lesniciose ?

Nu; acesta nu era cu putinta birnicului.

Nu; satenul nu se putea muta pentru dou6 cuvinte nascocite si legiuite de Regulamentul boeresc, si anume : caci
Regulamentul pe de-o parte prevedea pedepsa pentru eel
are ar fi facut satenului conditiuni mai lesniciose de cat
cele prevedute In legiuirea regulamentara, si apol find ca
Regulamentul glasuia, ca eel care ar voi sa se mute dator era:
1), Cu 6 luni inainte de Sf. George, adeca pe atunci cand
Inca nu putea fi vorba de nouile fnvoiell, sa. dea In scire
carmuitorulul si proprietarului;
2) sa plat4sca inainte si in bani -kite Indatoririle la care e
www.dacoromanica.ro

28

supus el a lucra &Mr& proprietar intr'un an socotit din diva

strdnautdrif.

3) s platesca la cutia satului de unde s stramuta o

suma potrivita cu respunderea dajdiei pe un an, In folosul
acestei cutii, fara ca sd fie scutit a plati aceeasi dajdie si
Ja comuna unde se va stramuta.
4) Pentru capitatia, este asemenea indatorat a se ralui
pentru toti anil ce ar mai remane pans la facerea catagrafiei (catagrafia se facea numai din 7 In 7 ani).
Si, acesta conditiune este aceea care pune virf nedreptatil.
5) .Casa si tOte sadirile lui si alte locuri de ara,turi ce

le va fi lucrat pe acea mosia vor remane In folosul proprietarului, fdret nici o despdgubire.

Cum era dar cu putint'a ca, In asemeni condil ;iuni, sa se

mai pota gandi bietul nenorocit la o stramutare aiurea,

cand legea chiar legiuia despoiarea lui? cand II lua pe nimic casa si gradina lui, semena'turile si Intrega lui munca
indatora Inca sa mai dea si in bani, de-o data, dajdia
statului pe mai multi ani, pe care unde s'ar fi strb.'mutat
avea din nal s'o platesca, dajdia cutiel satului si plata muncilor pe un an pe care le-ar fi facut proprietarului.
Asa dar satenul se gasea legat de pamint, prin Regulamentul boieresc, cu legaturi, pe care nimic, de cat numai
mOrtea, le putea rupe.
Cu tOte acestea, Regulamentul, printr'o ironic, spune In
art. 144 ca precum este proprietarul stapan cu desevirsire
pe al sea p5,mint, asemenea este si satenul salasluitor pe
mosia iarasi cu desevirsire slobod de este acum aprOpe un
legiuit Inveac si numai pe sfintenia acestui princip
clatoriri reciproce, de aceea, volnic este satenul a-si muta
locuinta Implinind insa Inclatoririle si formalitatile ce mai
sus aratam.
Si aci eticheta, si aci vorba indrasnesce sa palmuiasca,
bietul adever al lucrurilor si al faptelor !
Trebuinta, de pamint avea satenul pentru hrana familiei

si a vitelor; a lua pamint cu invoiala, pe care sta in puterea proprietarului d'a o face cum voia el, era a se sara'ci;
a nu lua, era sa se expue sa sufere fOmea si el si familia
si

vitele lui.

Refit dar intr'un fel, rea in cel-lalt.

Bietul birnic roman, dat In exploatarea proprietarului, oriwww.dacoromanica.ro

29

cum ar fi Mout, pentru el tot numai durere, obida si sara

cie era.
Si intr'adev6r, Regulamentul avu dou6 imediate urmari funeste : depnpularea terilor, cad Romomul pe care nu-1 putusera goni invasiunile barbare, isi lua acum lumea in cap,
191 parasea casa vi mormintul parintilor, spre a scapa de
bunatatile boierescului Regulament, cautand Intre straini stapanI mai omenosi. Asemenea, cultura vitelor, Indeletnicirea
de capetenie a satenului, se imputing.

Slujbasii slobodi.

i tot nu se incheia nici aici lantul sarcinelor pe cari

boeril regulamentari le asvIrlira, In spatele sateanului.
Regulamentul legiuia desfiintarea scutelnicilor si poslusnicilor, adeca un drept pe care II aveati boierii pada, ad, si
Infiinta In locul for pensiuni ce eraii se se plate'sca celor ce
avusesera, scutelnici.

Le trebuia Insa proprietarilor slugi si tot de la sateni le

luara.

Legiuira deci in Regulament ca satele sh fie datOre a da

proprietarilor slujbasi liberi, luati dintre sateni si anume dupa
numerul familiilor:

Satul cu 13 pang la 25 familii

s

25
63
88

cc

50
75
100

1 oin.
2 omeni.
3
a

i asa inainte tot in acesta proportie.

Deci, o nou'a, sarcina pe sateni, pe care iaca cu ce cuvinte liegulamentul cauta a o sfinti si deslusi In art 113:
Ffind-ca locuitoril ce haTaduiesc pe mosiile proprietarilor

se hra'nesc si se negutatoresc pe. acele mouil,pe acest temeiiz dar tot satul se Indatoreza s5, dea pe tot anul in
slujba proprietarulul si pe aceeasi movie uncle va locui, ate
I Omen1 la o sun,* de familii.
Dajdia catre stat vi catre cutia satului pentru acesti slujbasi al' proprietatii era indatorat satul s'o platesca.
In Muntenia, num6rul familiilor de muncitori satesci, era
aratat 4n Regulament ca find de? 200.000, deci num6rul
acestor slujbasi slobodi se urca la 8.000.
www.dacoromanica.ro

30

In Moldova, Intocmirea slujbasilor volnici era ast-fel alcatuita:

Ori-care proprietar de mosie locuita, afara de rdzesi, avea

drept a lua, pentru fie-care din mosiile sale, In folosul pamintescei sale gospoclarii, un om din 10 familii, sub nume
de slujbasi volnici.
Daca," locuitorii erail in numer de 200 sail mai putin,
lua 2 Omeni la 10 familii. Acesta insemnd, ca numerul eel
mai mic de slujbasi volnici era de 40 de fie-care mosie;
lar cand satul nu putea indeplini numdrul volnicilor, vistieria se lndatora, prin Regulament, a plAti proprietarului capitatia pentru acei lujbasi ce el nu ar putea. gasi.
Loa dar statul pus in aiternativa de a plati el proprietarului lipsa, sail de a-i da slujbasil volnici legiuiti, cu on -ce
pret, fie si prin volnicii.
Se Inte lege de sine ca statul nu platea, dar tot asa de
inteles este ca nici proprietarul nu pagubea. Satenil erail
obligati se dea slujbasii legiuiti, fie ca erail, fie ea nu erail
in numer de a-I da.
Proprietaril earl nu aveail ranguri, si mandstirile, precum si mitropolia si episcopiile se folosesc de asemenea
drept Intru toatd, a sa intindere.
Regulamentul organicpar ca.' cugetul muncia pe autoril lui pentru nedreptatile ce grdmadise asupra nefericitului
birnic
prevede, ca si cum hotaririle lui vecinicie ar fi
putut avea, prevede, c,icem, cd, acest drept va remane

In veci legal catre proprietar si apoiurmarind un stop

positiv, banes, scopul urcarei pretului proprietdtilor, prin
faptul fiintei acestui drept ast-fel intocmit si garantat, Regu-

lamentul adaoga ca acest dreptdreptul de a avea sluj-

basi volnicitrece cu proprietatea in on -ce mutare de la

o Ltd cdtre altar).
Si toate aceste drepturi abuzive exorbitante erail daruite
proprietatii si proprietarului, care cu nimic, cu absolut ni-

micnici macar cu un ban de mir, cum lice Romanul

nu venia In ajutorul cheltuielelor statului.

Militie.Dorobanti.Co rdona0":Poterasi.
Citind intaiul rind din art. 5, titlul 2, Cap. IX, Anextil I: legiuire pentru recrutatia eeriitici, vesel am devenit, cad' gasisem in
www.dacoromanica.ro

31

sfIrsit, chiar in Regulamentul organic, macar o dispositiune

egalitara. Inteadev6r, art. 5 ast tel incepe :
Tot Bon? tinul, in virsta de 20 ant, este dator sd se scrie
intru alcdtuirea militiei nacionalen.
Dar veselia mea n'a tinut de cat clipele trebuitOre pentru
a strabate cu ochil dou6 rinduri, de vreme ce imediat, dup5,
vorbele mai sus inscrise, articolul urmOza ast-fel:
Se scutesc de aasta alcatuire familiile nobililor de rangul

I, II, III ci IV, ale privileghiatilor diy postelnici, neamuri

0 mazili, cum ci familiile preotilor ce se afict in slufba.
Tar art. 391 (sectia II) glasuiesce:
Tote sterile dajnicilor sunt supuse serisulul obstesc, afar5,

din acelea cart se scutesc prin art. 5 din anexul No. 1,

citat mai sus.
Asa dar si slujba militareasca tot numal In sarcina starilor dajnice cadea.
Prin urmare, priviligiatil boieri, nici la Intocmirea militiel
nationale, nu luau parte, dup5, Regulament.
Acesta glasuire a Regulamentului, ea singura a de nature

a statorniei contrastul intre starea din trecutul glorios si

starea de cadere In care era ajunsa boeria In timpul band
obstesca adunare a priviligiatilor vota Regulamentul.
Intr'adeve'r, In trecutul nostru glorios, boier si resboinic tot una era; boierul era ostas, prin escelenta apafacea cinste de a fi pururea In fruntea
rator al Orel
poporulul; cand Cara trebuia aparata, el da pilda curagiului

si a jertfei; se mandria ca e Roman si ostas roman.

Boeria chiar de la ostasie le venia.
Cel de pe vremea Regulamentului isi faceau din potriva
o (more, un privilegiti din scutirea de scrisul obstesc, adeca
de Inscriere in militia national&
Boierii nu erail Indatorati la slujba militara; aveati rose
si aci un drept : dreptul de a fi primiti In diferite comande,
adeca grade Ofiteresci, dupa samuirea rangului politicesc cu
care fuseser5, cinstiti.
Postelnicul, Vornicul deoras, Vornicul de temnita, Aga
dach voiau sa fie militari, intrati d'o data, si fara nici o
pregatire, fara nici o cunoscinta specials, deveniail coloneli.
Nu era vorba de slujba, era vorba de Ida, de privilegiti.
Clucerul intra maior.
Paharnicul capitan.
www.dacoromanica.ro

32

Serdarul intra parucik.

praporcik.
Pitarul
Contopistul cadet.
Intr'un cuvint, si slujbele militare ofiteresci, ca si cele civile,

nu eraii pentru boieri si pentru fiii de boieri de cat un noit

mijloc de a lua lefa.
Dupa definitiva formare a militiei, nu mai puteati intra
de cat cadetl.
Militarii In Muntenia erail In num& de 4467 si serviciul era

de sese ani.
In Moldova, numerul militarilor era de . .
Militarul scutea de bir familia lui, dacd era Insurat ; pe
tats &and nu era Insurat.

La esirea din ostire, rangul capatat acolo da drept la

un rang politicesc potrivit cu eel ostasesc, data, avea vechime

de trei ani, da cadere la un rang mai mare data vechimea

In rangul ostasesc era de sese aniasta tot pentru boieri.
Prin urmare si Intocmirea regulamentara a militiei nationale aducea tot sarcine numai birnicului si tot onori si
privilegii boierului.

85, trecem la dorobanti, cordonasi, etc., care iarasi numai in sarcina satelor erati.
Intocmirea dorobantilor avea de stop: urmarirea si prinderea talharilor, esecutarea pentrt incasarea birurilor si alte
trebuinte ale carmuirei.
Ei erail In num& de 30 pentru fie-care carmuire si Gate
10 de fie-care sub-carmuire.
Numerul total al dorobantilor si caprarilor for se urea
in Muntenia la 4470 cu 18 tisti, adeca comandanti, iar In
Moldova la

cu .

tisti.

A treia parte din dorobanti si caprari trebuia sa se afle

napristan In slujba; faceaij adeca 10 Vile pe luna, afara de
Imprejurari extraordinare si InsemnatOre Intamplari, cand

trebuiati sa vie la on -ce chemare si afara din rind.

Acesti dorobanti se luati numai dintre sateni, dupa analogia birnioilor. Nu intrati insa In acesta analogie, satele Insarcinate cu paza granitei catre Austria si Moldova si cele
/nsarcinate cu paza Dunarii, care intocmiall cordonasii.

Leafa dorobantilor (10 lei pe luna) cum si a caprarilor,

precum si capitatia for se platia iarasi de catre sateni din
www.dacoromanica.ro

33

cutia satelor. Numal tistii si 5 lei pe luna caprarilor se

platiaii din visterie.
Dorobantul era dator a sluji tree ani.
Art. 14 impune dorobantilor ca sa aiba bal., cumperati cu
.a for cheltuiala si In vreme de slujba, sa porte arme, cum
-i tmbracamintea for sa fie de o forma catanesca.
Hrana dorobantilor si a tailor era de la dtnsii.
Prin urmare si acosta Intocmire folositore de alt-fel tutor
locuitorilor si mai cu osebire celor avuti, era tot o sarcina
grea si apasatOre numai si numai pentru satenii,
Boierii nici nu slujiail In dorobantime, nici nu o platiail.
Satenul singur purta sarcina si cu persona si cu cheltuiala lul.
Totalul cheltuielelor pentru dorobanti din cutia satelor
era In Muntenia de 670,500 lei; dr de la visteria, unde
iarasi privilegiatii nu claii nimic, de 48,420 lei; iar In Moldova de . . . . lei . . . . si de la visterie . . . lei.

Cordona0 si picheta0
Linia Duna'rii, precum 0 fruntariele spre Austria si Mol,clova, erait date In paza satelor vecine, earl tntocmialt ceea
ce se numia : cordonasi si pichetasi.
Indatoririle satelor, Insarcinate cu paza unul punct pe
Dunare, erail :
1) D'a avea napristan cite patru ()meth Inarmati spre paza
.,si cite dol vaslasi, cu Imbracamintea si hrana de la sinele.
2) Luntrele trebuinciOse, precum si casele de pe margine,
pentru trebuinta strejuitorilor erall tot pe soma satelor.

Slujba era de o septemana si se facea cu schimbul In

lie-care Dumineca.
La fie-care punct, pe lang5, cel sdse omeni, se orinduiail

vn caprar si un soldat din militia.

Hrana acestor militari erail tot satenii datori s'o dea,
platind cate 20 parale pe di pentru fie-care militar.
Numerul familiilor, numite cordonasi, In Muntenia era de
15.835, iar cordOnele In num& de 78, afar& de 17, pazite
de militia.
Poi ecile de prin munti si alte mai midi puncturi de granite, se pazesc de satele vecine, earl dali numerul trebuin.,cios de Omeni, numiti poterasi.
3

www.dacoromanica.ro

34

Prin urmare, o mita sarcina tot pentru satenT, earl erail,

datori o slujb'a public& fara se iea vr'o plata ii fara se li
se dea macar hrana In timpul slujbei.
Lista sarcinelor, precum se vede, e de tot lung.; credem
Insa, ca am Incheiat-o cel putin aci, de vreme ce n'a r6mas nici-o ramura de activitate publics In care birniculul,
adeca satenului qi negustorului, ii numai lor, sa nu li
impue sarcine.

se-

Resumatul Regulamentulul.
Inainte d'a trece mai departe, se- intruparn Intr'un scurt
resumat dispositiunile acestul Regulament.

Dupa Regulament, boierul n'are nici o sarcina; el nu platesce nimic nici pentru casa sa, nici pentru moia sa, nici
pentru comerciul sail industria ce va avea, nu platesce
nimic nici pentru dijma ce iea de la terani.
NicI un ban de la boieri nu intra In case statulul sail a
comunei.

Boerii singuri sunt alegetori ; ei aleg pe Domn, exercit&

ei singuri Intocmiail obicinuita obstesca Adunare, unde votail biruri si sarcine, la cari biruri si sarcine boeril nu iati nici cea mat
mica parte.
Boeril puteaii singuri fi functionari si Regidamentul fixase,

dar cel mai malt drept al unel natiuni ;

left' respectabile.
Intr'un cuvint, boierii aveail tote drepturile ce so pot avea.

inteun stat.

Aveail mai mult de cat atat:

slujba1 obligati dintre-

sateni, un feI do robi.

Din potriva, satenil singuri erail birnici ; oraenii iarasi
erail birnici ; dar numai acestia.
i greil de tot era birul ; cad data am compara catatimea de trebuinte ce omul 40 putea satisface la 1831 cu
30 lei vechi cu valorea ce ace* cat4ime de obiecte cert
asta-41, am vedea ca leul vechiii d'atunci representa o valore de schimb nu numai egalk ci mull mai mare de cat
leul de asta-di (adica do cat cei 2 lei 28 parale, cat valoreza.
leul actual In lei vechi).

Prin urmare, birul de 30 lei pe care-1 platia oil-care,

birnic, fie cat de s6rac si de nevoias, fie chiar cat de b6www.dacoromanica.ro

35

tram; cad nu v6d In Regulament ca betranii de 1a o virsta

Inaintata sa fi Post scutiti, cum sunt aster -4i, birul de lei 30
pe cap, qicem, era mai mult de cat ar fi acum eel 30 lei
actuali.
Este exorbitant, este sdrobitor; cad peste putinta era

sateanului de a economisi atata sums.

Asta-di t6ranul platesce statulul pe cap 6 lei noi, ceea

cechiar netinend sema de vahirea realanu e de cat mai

putin de jumatate, ca la 1848.
Satenii Intocmiad ei singuil militia, boerii nu erad de
cat ofiteri; s5.tenii singuri erad dorobanti si cordonasi si

pichetasi si Inca pe soeotela for propria, platindu-si calul

si Imbracamintea de dorobanti, haine, m5.ncarea si chiar
lucrurile de earl era nevoie pentru slujba.
Acest Organicesc 11,,gulament, carta privilegielor ce-si
asiguraserA boierii si carta miserei poporului, era in putere la 1848, cand s'a ivit revolutiunea.

Kiseleff despre Regulamentul Organic.

Dupa ce vedura'm ce cuprinde Organicescul Regulament,
nu e, cred, fara interes de a arata ce credea despre acest Regulament insusi administratorul general rus, comitele Kiseleff.

Se scie ca, in privinta multor dispositiuni, Kiseleff a dat

boierilor din comitete si celor din adun5,rile do revisuire
bune si pentru obstea roman5, folositore sfaturi. N'a lost
Ins& ascultat, pentru ca acesta ar fi Imputinat lohisele boierilor
Cu privire la Intocmirile Regulamentului des pre sateni,
comitele Kiseleff, Inteo scrisOre catre Butenieff, represen-

tantul Rusiel la Constantinopole, din timpul cand boierii

alcatuiail Regulamentul,

ca oar trebui sa se introduce, ore-cari schimbari In uncle

dispositiuni care, find redactate namat de boiert, n'ad. avut
In vedere de cat interesul exclusiv si r6d inteles al propriet5til; ca comitetul Insarcinat cu a for redactare a lasat sa
se strecore, din nebagare de sema, sad In chip precugetat,

asedari ce ar putea da loc la incalcari cari ar T IngreunatOre si putin echit ibile pentru teran; ca adunarea generals de revizuire, compusz de as0men,ea num tf din boiert, se
grabi, pote pentru aceleasi motive, a Investi acele clausule
www.dacoromanica.ro

36

cu a ei intarire. In curind Insa, neajunsurile esira la lumina qi este neapdrat a se adopts in privirea disposifiilor
de care e vorba nisce amendamente, cu atat mai mult cd astfel cum sunt concepute intocmirile actuale daze putintd prat-

cipelut n adundrilor, ale caror interese de proprietar sunt

identice, de a intrebuinta tote mijlOcele vechiului regim
pentru a sdrobi clasele de josh.
Semnaleza asemenea hotarirea pretului de despagubire
pentru muncile nefacute care e lasat la arbitrariul proprietarului; apol ca nu se face nici o deosebire Intru cat
privesce munca pentru acei sateni cari, din pricina ingustimel mosiilor, nu ar fi putut dobandi Intreg pamentui preveclut de Regulament.

Mai ales o observatie a lui Kiseleff este interesanta: ea

privesce Intinderea pamintului dat satenilor Moldoveni. Aci
el spune:
< De i s'a mentinut numerul de Bile de munca fixat de
vechia legislatie, el (Regulamentul) nu ineuviinfdza satenilor

acelq spacia de pamint i, In loc de a hotarI ceea-ce era

nphotarit In vechia lege, el lasa, in fiinta clausule invederat
Ingreun5,t6re pentru sateni si cari devin Inca si mai mult
de and spatiul de pamint la care aveati dreptul pans acum,
este comparativ redus la jumetate. >
In privinta dispositiunilor privitOre la stramutare, Kiseleff
necajit pentru ca In zadar incercase a dobindi imbunatatirea sortei satenilor, scrie lui Butenieff contra barbosilor
(boerii de cl. I care purtail barba) ca eel. ar fi eel mai turburatori intriganti din top omenii cu barbs earl viermuesc
sub caciula ceruluin.
Adunarea compusa din boeri, nu a facut alt-ceva de cdt
a incdleca drepturile claselor inferiore; find constituiti jude-

catori In propria for causa, este lucru firesc ca s5, caute

numai a-si spori propriele for privilegil, In paguba acelora
ce nu sunt representati, nici aperati de nimeni ; ail mers atilt
de departe in cat, printr'un artirol viclan al deice, ail legat
de pamint pe sateni, cari sunt liberi de drept, .i in tote
clilele tind a face din ei nisce robs pentru a-i apdsa fi mai
mult.

Credem oh aceste aprecieri, care fac on6re spiritului de

dreptate al comisarului rus, intocmesc critica cea mai temeinica a purtarel boerilor regulamentari.
www.dacoromanica.ro

37

Ori-ce am mai adaoga noi asupra legiuirilor regulamentare nu 'Dote sa cantaresca In cumpena adeverului, dreptatii
si a bunei judecati, cat criticele acestea ale unul strain, fara
nici un fel de patima In causa de fata, fara nisi un interes
de cat sftnta dreptate.
Constatam dar, Impreuna cu comitele Kiseleff, ca boieril
regulamentari, judecator! In a for propria causa, aft Incalcat drepturile claselor inferiore, a ail facut din ele rob!, spre

a le putea ap6sa si mai mult.

Acest adever ast-fel dovedit, ne remane sa trideplinim o
fOrte placuta datoria calre putinii boieri din partidul national, carl ail luptat contra tendintei de apesare a celor
alti, exprimandu-le recunoscinta nernului romanesc.

Nu putem, cu parere de red, a da aci de o cam data

numele lor, earl ar trebui sa fie tutulor cunoscute si cu re

cunoscinta Inconjurate; spune-vom Ins& a au fost, In obstesca adunare a MuntenieT, In num6r de 11 si ca ail refusat a pune a for iscalitura pe Regulament.
Spune-vom asemenea, cu nemarginita parere de Mil, dar
cu respect pentru adev6r, ea Curierul Romdnesc, singurul
organ de publicitate ce aparea pe atuncl sub directiunea si
Ingrijirea lui I. Eliade Radulescu, unul din capii de mai
tardiu al revolutunii de la 1848, stria despre comitetul regulamentar moklovenesc urmatOrele:
Mddularele lui cele vrednice de toatcZ lauda strand Si de
recunopiqa compatriotilor, in aceastd vreme de 8 lunfcat

a durat lucrarea regulamentuluinu au incetat din

ostene-

lele cele mai silitdre ysi neobosite ; acum 'inset odihna qi liniftea

cea mad multumitdre imp4rdtesce pe inima for cea aprinsd de

dragostea patriet, in care se intorc incarcat,7 de mulfumirea
consciin(d (1).

Nu asa, si cu drept, simtea si credea partidul national.

Vom mai aminti asemenea, tot spre lauda spiritulul de
dreptate al comitelui Kiseleff, ca criticele ce Mouse proiectului regulamentar inaintea comitetelor de redactare si
Inaintea boierilor din obstesca Adunare, el le-a continuat si
In urma, dupa ce Regulamentul devenise legea Vara i fusese
pus In lucrare chiar sub vigilenta sa priveghiere, Indreptan-

du-le mai ales asupra spiritului de nedreptate ce vedea ea

(1) Curierul Roman No 6 din 30 Nlartie 1830.

www.dacoromanica.ro

38

va domni din partea boierilor, la aplicarea mai departe a

Regula mentului.

Inteadever, in eel din urma al seil cuvint, tinut catre

Obstesca Adunare din 1834, Kiseleff atrage bagarea de soma
casucira pricinei Inseranatore a plugarilor.
cAcesta trepta de locuitori, vice mesagiul, fiind cu total
incredintatd numai la ingrijirea fi bund-voinfa steipanirei ysi
a mddularilor ace,stei aclundri, afteptd de la a d-vostra dreptate
a se pa'zi nestramutat drepturile ei ; cand Inteleptele legiuiri
ce-i privesc pe dtncii se vor pune In lucrare cu acea curdfenie de cuget fi nepdrtinire cu care s'ai1 cumpatat la a for
alcatuire, ctind mesurile in potriva abaterilor sluibafilor fi a
nesd(iosti lacomii a arendafilor se vor pdzi &ramie, atunci
numai muncitorul plugar ve va resplati cu bogie in producturi fi cu linisce, dreptatea ce vefi ardta cdtre dinsul.
0d-eine vede cat de amara e aci critica ce sa adaposteste
big, sub respectul datorat unei legiuiri in lucrare. Kiseleff
cunoscea, din faptele si incercarile trecutulul, cunoscea din
tendintele boierilor, ca asuprirea catre saten era pentru dlnsii

nestramutata; scia acesta si o spusese in scrisorea catre

Butenieff in care qicea ca Domnul si boieril, singuri judecatori In a for causa, avend interese identice, vor putea
sdrobi pe saten; mai scia ca boierii si Domnul numai doue
calauze urmail: interesul si frica, si deci umanitarul Kiseleff,
la aceste doue ale for simVminte face apel in favorea sa-

tenilor, spunend boierilor ca de vor ocroti pe sateni si vor

fi drepti cu ei, acestia le vor resplati dreptatea prin producturi si prin bogatie; iar de nu, Kiseleff, cu adanca Inleiepciune si inteldpta prevedere, be anunta nelinistea.
A fost o proorocire, dar proorocire usora, dat find boierii
si ale for apueaturi.
Mai semnalam, iarasi pentru a fi respectuosi adeverului istonic, ca administratiunea comitelui Kiseleff fost-a bland5,, fost-a

harnica si prevecletore; Ca ea a luptat si a isbutit a micsora

relele fometei, a imputina si stirpi bantuielile ciumel si holerel; ca In sfIrsit luptat-a cu putere pentru a face pe boieri
mai Ingaduitori, mai bun! si mai drepti catre clasele pe car!
le numesc inferiore, luptat-a asemenea, si de mu]te ori cu
isbanda, contra abuzurilor slujbasilor, car! saraciati si stingeati poporatiunea.
www.dacoromanica.ro

39

A fost o Intemplare, pentru Romani fericita, ca nu altcineva fusese lnsarcinat cu misiunea ce a indeplinit Kiseleff.

ALEXANDRU GJ1IKA (1834-1842)

Alexandru Ghika fu lintarit de Porta Domn al Munteniei,
In 1834, adica contra chiar a Regulamentului, care prevedea
ca Domnul sa fie ales de Adunarea pretinsa, obtesca, dar
conform cu o stipulatiune a tratatului de la Petersburg In-

tro Ru0 i Turd.

Partidul national din adunare, compus din eel earl nu votasera Regulamentul, v6clu In acesta o ttirbire a drepturilor
Orel i se constitui In opositiune sub I. Campineanu, deja
cunoscut Inca de mai nainte; prin munca i luptele sale pentru binele i Inaintarea terii. Langa.' dinsul se grupara Em.
Baleanu, lancu Ruset, Gr. Cantacuzino i itncet-Incet acest
grupulet ajunse a fi majoritatea Camerei, &and se ceru in-

troducerea in Regulament a unui nal articol, care precisa

art. 52 din Regulamentul Munteniei i 54 din Regulamentul
Moldovei, In Intelesul ca nici o schimbare In institutiunile

regulamentare sa nu pota fi introdusa de cat In urma autorisarii speciale a Portil i a Rusial.

Partidul national vec,lu In acest articol o noua atingere a
autonomies terii 5i se Impotrivi din tote puterile Intemeindu-se pe faptul ca, acest articol nu exista In Regulamentul
tiparit sub comitele Kiseleff.
Prin mijlocirea lui Eliade, partidul national se puse In Intelegere cu Domnitorul, cautand a-1 atrage In a sa actiune.
Domnitorul, cu tota greutatea positiunii sale, consimti.
Fu Insa ovaitor i prin acesta I1 Instraino, i partidul
national i perdu i sprijinul consulului rus.
Obtasca adunare fu disolvata i alegeri noui se facura.
Aasta noua, adunare fu contraria hit Ghika, mal cu sema
pentru ca luase ore-care m'esuri uuratOre satenilor; ea tntr'o
lunga doleanta, redactata de Bibescu, viitorul Domn, it3i
de Vilara, censureza amar pe Domnitor, dupa ce-I refusase
propunerea de a uura sarcinele grele ale satenilor.
www.dacoromanica.ro

40

Acesta anafora fu supusa Curti lor suverana si protectritk

potrivit stipularilor Regulamentului, si se numi o ancheta
compusa din Sekib-Efendi si Duhamel.
Rivalii Domnului lucrara, ca si Domnul, dand bani iti

unul si altii delegatulul turcesc, &esti din urma mai multi

bani; raportul anchetel fu defavorabil si Ghika depus la 'T
Octobre 1842.

Trebuie sa recun6scem ca anii eel d'intaiii al domniel

lui Ghika, pe cat fu In Intelegere cu partidul-national, furl
spornici In lucrari. Braila deveni port liber; se deters Orecari Ingrijiri scolelor, tiparindu-se cu litere latine tabelelepentru Invetamintul mutual ; Domnul sustinu societatea filarmonica, protegui teatrul national, etc., pe Tiganii manastiresci Ii emancipa la 34, precum Campineanu si GolesciE

liberasera Inca de mai nainte pe Tiganii lor.

In anil din urma, fu insa atat de sovaitor si nehotarlt,

atat de pornit contra partidului national, In cat nu se Impotrivi la nici o mesura, In vederea stIrpirei acestul partici,
prin esiluri si persecutiuni.

1842-48
Ajuns'am la cel din urma doi Domni, cari precedara sit
sub care isbucni, atat In Moldova, cat si In Muntenia, miscarea de la 1848: Michai Sturdza, In MoldovaG. Bibescu,
In Muntenia.

Aceste dou6 domnii, trebuind a 11 cu arOnuntime studiate, ceea ce acum nu e cu putinta, de vreme ce nu tOtedocumentele sunt publicate ; pe de alts parte, Intru cat privesce starea de lucruri de sub a for domnie, acesta veclendu-se bine din chiar proclamatiunile celor dou6 miscari,
credem ca putem trece la cercetarea specials a lul 184&
In Moldova si In Muntenia.

www.dacoromanica.ro

41

P ARTEA II.

1848
Miccarea nationals de Ia 1848 fu resultatul unei hidelungate mind i lupte ale partidului national, munci i

lupte a caror fiinta se vede din chiar a rostra de fats schitare (partea I); fu asemenea darea pe fats a aspiratiunilor
pentru faptuirea carora lucrase i lucra tinerimea, atat to
tarn cat Si In strainatate; fu In sfircit isbucnirea dorului de
mai bine al claselor oropsite, al celor nedreptatiti, persecutati Si apesati.
Elementele nemultumirilor atat de multe eraa In cat la un
loc Intrupate n'acteptaa de cat prilegiul d'a se da pe fats.

Isbucnirea revolutiunii de la 1848 In Francia, la care

tinerimea romana aflat5, acolo, lua parte, cum vom vedea
mai jos; trecerea acestei revolutiuni In Germania, ajungerea

ei la Viena, fu numai scanteia care dete foc mind suferintelor generale, minei aspiratiunilor patriotice ale tinerimei
ci ale partidului national.
Sa schitarn mai tntai rolul i faptele tinerimei romane In
Francia.

Tinerimea romana in Francia

Traind Intr'un media in care omul nu era nici oropsit,
nici nedreptatit, nici apasat
atat cat era birnicul roman
qi vedend cum ci ce fel lucraa acolo omenii de inima
si doritori de binele n6mului Tor, pentru a pune cape unei
stari de lucruri care nici macar se apropia de ticalocia de

la noi, tineril romani, otarlii a cactiga In Francia nu numai lumina culturei ci a unei educatiuni moderne, ci ci
acea Inaltare de simtiminte care face pe om sa vada In alt
om do nenaul lui un egal i sa lupte, chiar cu jertfe de
tot felul, pentru a ajunge la marele stop al egalitatil i
dreptatii pentru toti, tinerii romani se asociara in Francia
Ia munca, lupta i chiar la primejdiile legate de acele lupte.
In acesta lucrare, tinerimea romana tncepu mai anttia

printr'o concentrare a ei, printr'o adunare la un lot, pentru

ca ast-fel, comunicandu-ci unii altora cele ce aflaa din tar*

cad atunci In Ora nu era slobod a se scrie

www.dacoromanica.ro

ci tipari fie

42

on -ce despre suferintele tern, ci numal din corespondents

particulare A, putea afla cate ceva; se adunara asemenea
in scopul de a se cunosce de-aprope, de-a s& uni unii cu
altii i de-a catiga unii In altii incredere, de a-i impartai
vederile lor cu privire la aspiratiile ce fie-care nutria pentru o mai bun& stare de lucruri In tam for f s5. adunarA,
In shrvit, in scopul de a Intocmi to limpreuna un manunchiti
calauzit de acelea1 idei, sperante i aspiratiuni pentru hinele
ii fericirea general& a Romanilor.

Din aceste consideraOuni de ordine cu totul patriotic5.,

se nascura societatile, cabinetele de lectura saa bibliotecele

romane pe cari tinerimea le thin* la Paris.

Miscarea acesta de impreura intelegere se incepu chiar
la 1845, sub numirea de Societatea stucloncilor romeini,

care-1 avu biblioteca sa. In 1845, erail doue cabinete de

citire: Salon Montpensier, Palais Royal, 230 i in la Cour
du Commerce, 7 entre les rues de 1'Ecole de medecine et
Saint-Andre des Arts. (1)

La 1848, biblioteca roman& era instalata in Place Sorbonne 3, i se afla pus& sub patronagiul marelui poet Lamartine.

In darea de Min& despre mersul societatil pe 1845, 1846

i?.i 1847 citim aceste frumose cuvinte, cari fac onOre tinerimel de atunci din tote punctele de vedere: (2)
Veniti In Paris forte tineri, Vara a fi mai nainte tnta-

rip i preparati in patrie printr'o educatie romans, traind

aci despartiti de fratil lor (munteni i moldoveni uito,nd &a
sunt Ili ai aceleia0 mume), junil perdeau cu incetul tot
sentimentul national, pan& i suvenirul i limba t era lor.
Franta, acesta tar& minunata, acesta tar& clasica a intelegerii i libertatii, gonia lesne pe smerita Rom5,nie din inima lor.
Multi din ei, adaoga raportul, simtiail ca ail o datorinta

de a implini catre patria lor, ca sunt datori a initia natia

roman& la acea desvoltare a spiritului i a inimei ce fericesc pe natiile latine, surorile ei din Europa occidentala, i
a o realta prin stirpirea acelor prejudecati absurde, acelor
(1) Scrisorile luT N. N. Ruc5.reanu c5tr5 G. Barit. din 9 Febr. si 9 Oct
1845 aflate la Academi5, Coresp Barit. In 1846, presedinte at soc. era Ion
Ghica, secretar C. A Rosetti si casier Sc. Virnav; mai erau membri : Cogalniceanu, N. BAlcescu, Dim. si I. Bratianu, Gr. Romalo, etc.
(2) Dare de aanid despre lucrarile comitetulul societatii studentilor romans
din Paris, de S. N. Varnav, casier.

www.dacoromanica.ro

43

idol ruginite i anti-sociale, acelei coruptiuni si degradatii

morale, ce valurile earl de secoli au bantuit Romania, iar

mai cu sem& domnia Fanariotilor, au introdus In sinul ei.D
Raportul arata apoi dificultatile ce Inttmpinara gi descura-

gearea pe care le-o insufla lipsa sprijinului ce sperail din

tara, si la care aveaii drept; arata asemenea calomniile prin
care vrastnasii luminarii lnegriau societatea ; apoi constata isbanda tinerimei (1) ci In fine Incheia ast-fel :
Credem ca. Romanii au Inceput a simti positia for i
marirea la care pot ajunge de se vor grabi a pa,si cu inima
catre

allemane la junime a se prepara cu inima pentru misiunea la care este chemata si a nu uita ca acesta misiune
a et este numai morals i intelectuala; ca, ea trebue sa
caute a destepta, a Intari, a realta marele suflet at Romaniei, Orsand Intr'insul lumina, care-1 va face a cuntisce
legea datorintei, legea dreptatii i iubirea, acesta, aripa a
inimilor care le apropie una catre alta, be Infratesce si le
Inalta tinpreuna catre Dumneqeiln.
Vrednice, marl si sfinte cuvinte, pe cari mareta generafun ce le-a rostit, sciut-a sa, le si faptuiasca,, spre a el
glorie i nemurire si spre a patriei tnaltare i fericire!

tineri al generatiunii, care Moll pe 1848, nu se

oprira, aci. Impini de iubirea neamulul, lucrara pentru ca
omenii cari ilustrau natiunea francesa sa cunosca pe sora el
Latina do la Dunare, s'o iubesca i s'o is sub a for puternica ocrotire.
Slant& si rodnica munca!
Citam numai cate-va din faptele acelei tinerimi.

El cautara a castiga qiare In favorea Romaniel, spre a

face cunoscut poporul roman, Franciei. Ast-fel C. A. Rosetti

la 1845, cand se afla la Paris, se asocia en tinerii earl

inflintara ciiarul les l.Ecoles al caruia prim numer aparu la
(1) In lista donatorilor societ4iI, g5sim cu sume maT insemnate pe d-nil :
Varnav S. V. 3.000 fr.; d-na Florescu A. 1.190 fr.; Bratianu D. 1.190 fr.;
Brat!anu I. C. 1.190 fr.; Ghika 1. D. 650 fr. ; Ghika D. I. 595 fr.; Cazimir
Mich. 22 015 fr. Msg.!' prin testament, care Insl era nul din causa neindeplinirel formelor ei a minoritatil testatorulu1 (fratii promisera totu0 a-1 executa); A. C. Golescu adunase in tara 7.000 fr. pentru societate @i suma s'a
Qi

primit.

Num5rul celor subscrieT In Paris, pentru anul 1848, era de 137 cu cotisatil
de tr. 978 pe tuna.

www.dacoromanica.ro

44

1 Iunie 1845, redactat de un comitet, sub presedentia lui

Louis Blanc.
Aderentii qiarului format o societate democratica al careia

centru era la diar, rue Saint-Jacques. Aci se organisail manifestarT, ca cea care fu cu ocasiunea suspendarii cursurilor 1W Quinet i Michelet.
Mai castigara si cliarele Be/ orme, De'bats, National i altele.

Cautati tinerii romani necontenit sa-si creeze, sa -s! Imul-

tesca relatiuni, pe care sa le faca favorabile patriei for si

isbutira la aceasta prin intrarea-le In societatile francmasonice. Ast-fel, chiar In 1844 sail 45, Rosetti si cu ambii
Bratieni ail intrat in loja Atlzdnere des Et/rangers, care era
una din cele mai republicane din Paris, si in care se tratail cestiuni de economie socials. La lntrunirile ce se tineail

luau parte Frederic Bastiat, Odillon Barot si altii; se pusera asemenea In legatura cu comitetele opositiunii, etc.
La 1847, cu ocasiunea anului noti, Romanil cati se hflait

In Paris se Intelesera a trimete unora din barbatii, can

represintaii mai bine ale for simtiminte, un album, o panearth, acoperita cu semnaturile lor. Intre acesti ba'rbati fu
i Quinet, care respunse prin scrisorea sa din 3 Ianuarie,.
In care citim urmatOrele cuvinte:
Nesciind cum am putut merita acest pretios suvenir,
trebue se ved In el un apel serios ce-mi este adresat In
numele nationalitatil moldo-romane. MT-aduceti aminte prin

acesta, d-lor, ca e de datoria mea d'a me ocupa de aced&

nationalitate amenintata asta-di si de a-i apara drepturile,
dupa ale mele slabe puteri. Sunt fericit d'a contracta catre
D-v. un angajament de acest fel, fie ca-mi se va redeschide
catedra de la College de France, fie ca void fi redus a-mi
continua cursurile prin mijloce cu totul altele.n
Iaca cum scia tinerimea se atraga pentru Romania simpatia si sprijinul moralmente puternic al unor omen! ca
Quinet si altii.
La primirea acestei scrisori, In colonia romans, fu o bu-

curia fait margin!. Toti otarIra sa se duca, In corp, se

multumesca, aceluia care asa de bine Intelesese patrioticul for

scop. Inteadever, Dumineca viitore, tinerii Romani se si

presintar5. la Quinet.
Dumitru Bratianu, In numele tutulor, rosti un discurs
www.dacoromanica.ro

45

cum numal el scia s6 fax& In care palpitaii vii durerile

si lacrimele Romanimel, alaturi de sperantele ei pentru
victor.

Traducem aci, cat de lung este, acest cantic trist si dureros, care se incheia insa printr'o fanfara de sperante sigur
realisabile.

D. Bratianu Vise : (1)

Domnule,

Omagiul pe care am indrasnit sa vi-1 oferim cu ocasia anulul

noti a Jost forte slab. De ce n'am avut insA curagiul sA lucrAm
dupa inima nostrA ? De ce aveam sa ne temem langa vol? De
nimic, o scim acum. Ar fi trebuit s'o scim mat d'inainte, pote o si
sciam. Dar val ! cand de vecurT tote usile ne sunt inchise, cand de
vecurT mans palpitanta pe care o intindem .la toti este totusl
reapinsa cu nepasare, cu dispret, cum am fi putut indrasni, necunoscutY cum eram de voT, sunt acum cite -va Mile, sa batem
farA a tremura la usa insusT a luT Quinet ?
Scrisorea bine-voitore, generosA, cu care ne-atl gratificat, sarisore pe care o iubim ca cel maT frumos titlu al nationalitateT nostre,

ne permite astA-dT sa indrasnim ma! mult. Primirea simpatica,

al carui object. suntem in acest moment, ne da puterea si demnitatea ce convin unor omen! liberi, li ne dA 1i certitudinea ca
Dumnedetil nu ne va pArAsi nicl o data, pentru-cA vol, nu este
asa, nicl odata nu ne yeti parasi!
Obiclnuit cum sunteti a ye da din belsug inima ci sufletul
pentru tot ce sufere, v'atT intrebat :
tee am Mout ca as merit acesta prima dovada de simpatie ?
0, Domnule, nu voT yeti contesta Moldo-Romanilor dreptul de a
fi venit BA sOrba valurile de consolatie si de sperantA pe carl,
din inaltimea catedrel, le-atT revOrsat asupra omenirei !

De eke orT nu ne-am simtit cuprinsi de un for divin la a

u4u1 acelel vocT profetice care, in fie-care Ali, ne aducea adevOruri noun; de ate or!, cu ochT scaldati in lacrime, n'am secs
strigAte de bucurie, n'am grit de pe bancA, cand vol gi ilustrul
vostru amic, ca doT marl preotT, singurl depozitari al secretelor
ProvidenteT, smulgeatT inaintea nostra lintoliul ce acopera pe
eroica Polonie 1i ne Magi s'o intrevedem plinA de viata $i de
putere, trebuind sA apara in curind pe pAmintul celor vi!, infrumusetata cu tote suferintele pe carl au facut'o sa indure.

De cate or!, wind de la curs si intrand a casa, intrand in nol

insine, n'am vCrsat lacrime, lacrime amare ! SA nu ye pall ing

1.66 de ele: nu sfasierile morteT ne torturall inima; durerea no1) Aceste discursuri, cum si scrisOrea, sunt imprumtate dintr'un manuscript al luI Bataillard din 1847, aflat Intre hartiile lul 1. C. BrAtianu.

www.dacoromanica.ro

46

gra era durerea copiluluT care se nasce; suferiam pentru ca

ne simteam renascend!
De cate on nu ne am clis, in disperarea nOstra: Ce, numele
RomanieT nu va resuna nicT o data intre zidurile Colegiulul
FranteT ? Ce, Quinet refusa-va botezul noueT revelatiuni copilulul
care plange si crede? Ce, Romania nasce in dilele cele maT frumose

ale omeniriT; cerul spre a serbatori nascerea eT, a dat lumel

charta Liberate si a iubirei; Dumnedeil s'a pogorit din cerurT,
s'a fb.cut om si a leganat copilaria el cu propriele I mainT; vulturul roman a abdicat la imperiul lumeT, si-a lepadat trasnetele,
s'a facut Roman, a luat crucea $i a urmarit aorta acestul copil;
toil barbariT, tool eroil AsieT, Hung $i Gotii, Baiazet si Mahomet, profetii $i deiT, tool sail plecat inaintea acestuT copil, or!
eat sfarimat de el; aruncat singur, pe un pamint strain, a strA-

batut 18 vecuri de foc $i de sange, tot-deauna in piciore, totd'a-una copil, tot-d'a-una tin6r, tet-d'a-una Roman; si ore peri-va,

in 4ilele vostre, copilul acesta, pe care Dumnederi l'a fascia ca

simbol al iubirei ai al putere sale, ca imagine a acelora earl se
iubesc i cred in el?
Fi-va dar un genii] al rthilui maT puternic de cat Dumnedeul
nostru si de cat Dumnedeul parintilor nostri, genii care, dupa
ce a lasat pe acest copil s vada groza cella din urma supliciu
a o suta de popore cadute imprejurul luT, ar veni s-I jertfesca
cel din urma, spre a-1 face s sutere maT mult si a umili pe tata?
Ce, in anul 1847, cand, dup. vecurT de ghieturT.si de intuneric,
o primavara vecinica incepe a spunta pentru lumea morala, cand
tote popOrele se ivesc la lumina dileT ca semintele pamintului cart
in fie-care prima-vara, simtindu-se ca traiesc, sfarama tirania colosulul care !Area ca, le-a inmormintat pentru tot1deauna, es de
sub pamint, isT ridica capetele catre cer, se acopera de foT, se
incoroneza cu florT $i, spre gloria CreatoruluT, umplu universul de
armoniT fara numer, de colori side parfumurT; candinimele tuturor
poporelor, atrase de centrul for de gravitate, de Dumnedeu, se
agita, prind putere si intona, imnul Libertatil, intocmaT ca miriadele de mid flinte pe carT le vedem la prima raffia a sorelui,
pline de bucurie $i de speranta, aruncand slahele for imbarcatiuni pe marea nesfarsita a cerurilor, facend sa r6sune aerul de
mil de cantece, amestecate cu sgomotul melodios al delicatelor
for lopetT si cautand s se inalte ma sus, tot maT sus, in lumea
necunoscuta a spatielor; cand tot insufletesce. cand tot iea vista,

tot cresce, tot se ridica, Romania singura, fiind-ca a trait totd'a-una, a luptat tot-d'a-una, pogorise-va ore in momint plina
de viata si de libertate, fara sa lase in urma-T un suspin o lacrima, o parere de reti ?

Ce, nu este de ajuns pentru Dumnedeii, cand s'a are-tat printre

noT, ca a insufletit ceea-ce Ware viata; trebue sa omore si pe eel
vii ca sa ne dovedesca puterea luT ? Trebue, pentru marirea luT,

ca imnurile de bucurie si de veselie ale celor ce primesc vista

www.dacoromanica.ro

47

s fie vecinie amestecate cu plansetele i scrisnirea dintilor ale

acelora carora ea li se smiilge?

Ce, Dumnedeul crestinilor sa, fie maT crud de cat dell pa'
ginismuluT si n'a renuntat la jertfa mieluselului de cat spre a
face ca altarele sa fumege sub eel maT nevinovat sange al familiei omenesel?

Ce, trebue ca un popor sa mora din momentul in care incepe

a-sT intelege sorta ? Si Dumnedeul pe care it prearnarim, Dumnedeul a tot puternicieT, teme-se ea -ti perde prestigiul, data s'ar
face cunoseut omuluT ?
Ce, acela ce sl a his furl omuluT, acela care ne'a chemat fill
luT Dumnec;leil si care e- Dumnedeul lumeT, ore sa nu maT urea

s salasluesca intru not si ore sufletul, care face parte din el,
care se simte liber, trebue s mora, pentru pament si sa sbore
in cerurT ?

Nu, no ! Acestea sunt blesteme I Nu, Romania nu va muri !

Daca ea ar muri, nenorocire, nenorocire tie, omenire ! Vulturul
roman pierind, a luat cu el trasnetele luT; vulturul roman parasindu-te, tl-ar lua crucea.

Nu, nu! Sufletul care. di si nopte, plutesce intre cer si phment; flacara aceia tainica care strabate in locasurile celor

mortI, inflacareza spiritele a mil de eroT sfintiti prin martirin si

le face sa, intre in sufletele poporelor pe earl le a6 botezat cu
lacrimele si singele lor. Sufletul acesta mare, care planeza peste
marl si muntl, merge de is din cer sufletul luT Dumnezeii si
'1 porta in Grecia, in Spania, in Polonia, in Italia, pretutindeni
unde aude un strigat, pretutindenT unde vede o lacrima.
Nu, sufletul acesta nu putea lipsi RomanieT ; ea n'a v6dut
Inca hidosul sl sfasietorul spectacol al cioclilor Libertatel fume,
cart yin sa surprinda copilul in ruga si s sape gropT in jurul
Jut ; ea n'a asteptat ca copilul s'o chieme prin tipete, si a alergat inaintea luT.
Prin puterea sufletulul vostru, ne-ati descoperit nou6 insi-ne; ati
ghicit starea sufletelor nostre, si ne -aft dis : SuntetT, atl fost
si yeti fi tot-d'auna; m6 voi6 ocupa de nationalitatea vostra amenintata si.T voi6 apara drepturile, dupa slabele mele puterl. Sunt
vesel ca contractez cu vol o legatura de acest fel, fie ca catedra de la Colegiul FranteT imi va fi deschisa, fie ca voiu fi silit
a-mT continua in vetanaintul prin alto mijloce. ET bine, inaintea
Jul Dumnede6 si inaintea vostra, si not juram pe altarul Patriei
sa murim cu totii pentru inv6taturile Maiestrului.
Tern plul ne a fost inchis ; no ne mat este ingaduit sa ne rugam impreuna, si totusT, Domnul fie laudat, nimenT no va veni

sa ne insulte religia, nimenT nu va indrasni sa urce treptele

catedrei vostre. Doctrinele vostre luasera o prea mare extensiune ca sa mat pota fi mult timp inchise intre zielurile unuT
templu, fie el chiar Colegiul Frantei. V6 trebuia drept templu
lumea ; drept altar, inima fie-caruia din not. Le aveti. DumneOil no ne-a despartit de cat ca sa ne unesca mat bine.
www.dacoromanica.ro

48

Slabele vostre puterl, pe earl poporele si regii le cunosc, slabele vostre puterl sunt Franca, Franca Jeannel D'Arc, Franca de
la Fleurus si Austerlitz, Franca de la 1830, Dumneclee si tot ce
are viata in omenire. Numal in Romania ye astepta opt milione
de credinciosl, obicinuiti sa face, minuni, cad n'ae trait de cat
din minuni.
0, Romanie, Romanie, data, Quinet te-ar cunosce! Dar to va
cunosce, viata to iT va fi povestita. Da, ye vom spune-o; ye vom
da trecutul ci presentul nostru; vol ne yeti da viitorul, ni l'atT
si

dat!

Quinet respunse :
Domnilor,

MT-e frica, in emotiunea de care me vedetI plin, ca'mI vor

lipsi cuvintele; cad simt ca pasul pe care it facetY in acest moment nu se adreseza de be mie, ci are o insemnare mai adince,
si chiar straina personei mele.
Cine sunt si ce am facut eu ca se, merit a asculta asemenea
cuvinte ? Nu le-asi putea intelege, dace, n'ar 11 pentru mine stri-

gatul unel nationalitati care traesce, care fierbe in voi si pe

care nimic in lume nu o va pute stirpi!
Mi-ati amintit ince, odata ca este datoria off-carui om public,
in Franca, se merga Inaintea poporelor cart Geri sa renasca; primesc aceste cuvinte sfinte, ca o prevestire sigura pentru renascerea poporuluY moldo-roman.

Suntetl o natiune crestina. Pentru ce se gandesc uniT s ye

instraineze, se ye vincla ? De -$i slabi, in aparenta, pe vol se desfasura totusT cea mai mare afacere a vecului, cestiunea Orientulul. Trece-vetY in Were, ca o prada, din manele Turciel intr'ale
Rusiel? Dar tine v'a supus? Nimeni! A1T incheiat tractate, cad
n'an fort urmarea unor infringeri. Aveti tot ce da dreptul nemuritor, o traditie, o literature care se destepta, o limbs propria

$i rude, cu a nostra. In sfirsit, nationalitatea \rostra ne este ne-

cesara ; dace, peritT voY, noT insine suntem isbiti in acelasi timp;
sunteti stavila nostra la meth -c,li, dupe cum este Polonia la meclanopte.

Vol, earl veniti sa cautati in Franca aerul liber ce ye lipsesce

adesea; vol earl representati tinerimeamoldo-romans ci earl sunteti

speranta Orel, s nu ye descuragiati din causa greutatilor. Ce

sunt ele fata cu scopul ce urmariti? 0 nationalitate de aparat,
sufletul until popor de pastrat, de scapat, este, ort -ce s'ar intampla, cea mai stanta misiune ce se pOte oferi 6menilor. Nu socotiti
nicl numerul vostru, nici pe al dusmanilor. Sunteti inconjuraff,
inveluiti de inimici puternicY, Turcia, Rusia, Austria; dar e
ceva mai presus, maT puternic, mai invingibil, mai indestructibil
de cat tote puterile pamintului: sufletul care traesee in cuvintele
www.dacoromanica.ro

49

ce rostirati! lacrimele pi6se ce ve curg din ochi; spiritul national

$i eroic, pe care it aratarAti, simtirea nemuritore ce ye subjuga
in acest moment; data acest spirit se propage, niinic pe lume nu
Ye va putea nimici; din potriva, fie-care Ali Ye va intari si, hind

ca tote cuvintele ce rostim aci suet seriose, trebue s adaog

ce," nu aveti numal o patrie de aperat, ci ea yeti fi datori o face,

pot chiar cu pretul songelui!
Fie ca aceste cuvinte sa strebata pans in Moldova si in Muntenia. Ele vor dovedi parintilor vostri, amicilor, campatriotilor,
ca Franta nu este pentru vol, nici pentru el, o tera, strains, ca
sentimentul terii vostre nu face de cat O. se, calesca printre nol,
si ce, alianta dintre Francesi si Moldo-Romani este in sine un
lucru sevarsit in spirite.
Ceea-ce ati facut, domnilor, nu este numai o dorinta, e faptuirea
unet nationalitati vii si neperitore, in inima generatiunel care
este stapana pe viitor !

Entusiasmul ce produse intre Romanii de fat& acest itspuns era atat de mare si de comunicativ, in cat unul din
ci, Varnav, luand cuvintul, dupa ce arata strinsa unire ce
lega pe tot! tinerii Romani, ceea-ce le promite forta, striga:
St/ *ram to(1 de a muri pentru patrie!
,5ii top jurard.

Tinerimea castigase definitiv romanimei pe Quinet. Pe

langa Lamartine si Quinet, ea castiga causel romane si
pe alti barbati, ca Michelet, Louis Blanc, Beranger, etc.,
top barbati dintre eel earl inspiraii si calauziaa opiniunea
publics trances& si sciu a-1 face simpatici cause' redesteptarii
Romaniei, aratand-o pe ac6sta si facend sa fie recunoscuta

ca o sora mai mica a Franciel, dar cu atat mai vrednica

de iubire, cu cat era mai isolata de natiunile surori.
Isbucnirea revolutiunii de la 1848 in Francia fu, pentru
tinerimea roman& din Paris, Inca un bine venit prilej de a
atrage, si In cercuri mai mar!, bine-voitOrea si fratesca atentiune a Francesilor asupra Romaniei.
Multi din Romani luara parte la miscarea Francesilor, luptara,

muncirk se expusera, Impreun& cu ei, $i prin aceste jertfe

din parte-le stabilira relatiuni pe earl pericolul comun le

nasce, pe earl numal mOrtea le Intrerupe si cad mult folosira Romaniei mai apol.
Dupa isbucnirea revolutiunii si formarea guvernulul provisoria, tinerimea scolara romans se infa'tisa guvernulul In
grupa, cu stegul sell, si-1 arata a el caldurosa simpatie pentru
4

www.dacoromanica.ro

50

Francia si pentru guvern. Furl primiti de d-nn! Buchez,

Barthelemi Saint-Hilaire si Adam.
D-1 Buchez, ajutor la primaria Parisulul, le r6spunse urmatorele la discursul ce pulled :

In numele guvernulul provisoriii, primim cu recunoscint5 acest semn de simpatie ce ne dati d-vOstra.
Noi nu ne miraram Ca d-vOstr5, v'e aflarati, impreun5.
cu nol, pe baricade. In Franta, se proclamase de mull principiul fraternitatii natiunilor si d-vOstra trebue sa ne socotiti ca pe fratil d-vostr5.. Nol aflaram cu no! Omeni din tote
poporele Europe! (afiatori in Paris) lmplinind acelas lucru.
Asa, ceea ce se facu in Paris nu este numai un lucru frautuzesc, ci este un lucru european. Ceea ce pe Franta a osebit'o tot-deauna este ca ea primi pururea in sinul seti pe top
omenii, Carl' air trebuit a se jertfi si cari voira a se uni cu
dinsa spre a face lucruri de jertfire.
Europa, domnita Indelungat de guverne monarhice, Isi
sfisie ea insu-si lanturile sale.
Principii Europe!, insuflati de egoismul de a stapini, se
certair pentru provincil, si in acelasi timp mahometanisrnul
calca Orientul, el calca si Europa 'Ana la Dunare.
Voi singuri, slab! cum erat!, prin al vostru curagiir si
prin silintele vostre, traserati luarea aminte a Europe!; slabi
cum erati, si mai fara nici un ajutor, vol aci si castigat, nu
libertatea, ci totusi nadejdea ca peste putin o vet! avea.
Avem cuvint a crede ca Europa, libera odata si ne formand de cat oi singur5, natiune, va arunca ochii in paxtile
Orientulul, de unde ii veni si ei acesta lumina pentru care
voi vo rugati, si c5, ea (Europa) va scapa atunci pe fratil
sei. Ac6sta e datorinta sa de fraternitate.
eAci, nu se vcrbesce de pop6re cars se tern de vre-o sub-

jugare, de care mandria frantuzesca se sfiesce ; aci nu

ma! e Intrebarea de acea aplecare a natiunilor de a intra.
la prepnsuri; aci e vorba de un mare lucru al civilisatiei;
e vorba pentru a se lnapoia civilisatiel acelei WI unde unele
orde, in trecerea for starimara tote, lInfatosind acel fenomen singular al unul popor domnitor, care Intiaceea piere,
prin chiar pacatele sale.

Vol aveti a face lucruri marl, pentru ca vol suntep avangarda Europe! inturnata c5.tre Orient.
Nu putem patrunde viitorul; avem Ins& cuvInt a credo
www.dacoromanica.ro

51

ca acest veac nu se va lncheia (1900), pan5, nu se va asigura deplina sorts provincielor dunarene si nu va dotnni libeAatea In Orile cari fusers primariul el leagan. Noi nici
de cum nu putem uita Intatele serviciuri ce facu poporul
vostru. Istoria le p5,stra pe acelea si voi avetI dreptate a
ye lauda (d'tre lorieux) cu trecutul vostru si eu cred ca
fill vostril vor ti vrednicl de str5.bunil vostril 1). o
Dupa acestea, deputatiunea romans, cu cuvinte de bucurie,
dete guvernulul provisoriii un steag.
D-I Buchez primindu-1 vise: uPrimim steagul vostru, si
II vom aid-tura la acele steagurl numer6se ale natiunilor Europe, cari tote sunt aid Intrunite, ca un simbol al uniunel
poporelor.h

Solemnitatea se Inchee cu strigarea: Vive la Republiqu^ !

Vive le gouvernement provisoire!

Tineril roman!, patriot! Inainte de tote si Incalditi de cele

ce vedusera si In parte si faptuisera, precum si de cuvintele
de inimi lnaltatOre ce audisera, se hotarlra, sa se IntOrc5,1n

Ora, spre a lucra la a el regenerare.

Intre eel dinto,I earl plecara, tura fratil D. si I. Bratianu;
ei se oprira la Viena si vedura si cunoscura si se tntelesera
cu studentii romani de acolo, Intre cari cel mai entusiast,
cum spun Notitele remase de la I. C. Bratianu, era Nicolae
Popea,

PREGATIRI IN TARA

In tars, starea de lucruri era atat de rea si de nesuferita

In cat tot' doriau, voiau si asteptaii o schimbare.
Dar data top* doriau schimbarea, scopurile ce urmariati
nu aceleasl ere).
Intr'adevk boierii eel marl, poftitori ca tot-d'a-una de
tron, voiau si lucrait la resturnarea lui Bibescu, pentru a-I
lua locul, remanend ca in urma, cand numai unul dintre toti
s'ar face Domn, cel-ralti sa se une-tca In contra-I si ast-fel
se repete la infinit acele inlantuiri de intrigi si de lupte
sterpe si ucid6tOre, numal in vederea dob5,ndirii tronulul.
1) Traducerea facuta in Gazeta Transilvaniei din 1848.

www.dacoromanica.ro

52

Partidul national insa, nu un stop asa de josnic urmaria;

el voia reInvierea Romaniei, intrarea el, prin modernisare,
in familia statelor europene si intocmirea unor institutiuni
earl s ajute, sa provoce chiar, prop&sirea general& mora15.,
culturala, civic& a tutor Romani lor si prin acesta chiar pro-

pasirea taril tntregi; el voia ca Romanii sa devie toti de o

potriva inaintea legilor; sa aiba, totl drepturi, iar nu unit
numai drepturi si altii numal sarcine

Multi era' in tinerimea de atunci earl nutria' aceste

aspiratiuni; inima for be doria, cugetul for le impunea sa lucreze si iubirea patriei II impingea la tot felul de jertfc.

Cat despre popor, birnicul nenorocit, care gemia turtit

sub greutatea darilor si a nedreptatilor, el astepta mantuirea cu nesaturata insetare; cad cutitul ajunsese la os, paharul suferintelor era plin si nemal lipsind de cat o picatura,
pentru a-1 face sa se reverse.

Domnia Bibescului In Muntenia si a lul It Sturdza in

Moldova, fu acea picatura.
De la un cap la altul al Vera, apasarea Meuse sa, se nasca

uri. earl se tniiripaii In cantecul:

Din CerneV la DorohoT
Tara-T plina de ciocol

Bate, Domne, pe ciocol

Cum ne bat i el pe noT.

apasarea Mouse asemenea se-se nose& si sa cr4sca dorinta fierbinte de o schimbare, cad pururea Mut, in chiar
excesul lul, pedepsa isi are si lecuirea o provoc5,.
Dar nu numai poporul si negustorimea singurii birnici
si singurii numal cu datoril Para drepturi nu numai el do-

ria' si voia' schimbarea in bine.

Femeile cu a for inima de tot rent milosa, deters si dinsole sprijin spiritulul de reforme. D-sora Magheru, spun Notitele lub I. C. Bratianu, castiga, pe tatal-seil pentru causa
poporului ; II rugs, Il implora, II caclu in genuchi si act -fel
deslipi pe Magheru de regimul d'atunci si dete poporului
si causer lul pe acel b&rbat, care to unul din stlIpil miscarii.

Mamele si surorile asemenea se simtiaa atrase spre fiii

si fratii for europenisati si, cu drag, Incurageati pe duelgii
www.dacoromanica.ro

53

si bonjuristi

cum Si numiati In batjocura batenii boeri

Boerii eel mici, earl si el purtail cu silk jugul regimului

ce-I umilia si-I Linea In positiuni inferi6re, silindu-i a cheltui ale for merite pentru tolosul boerilor nedestoinici, cart
ocupaii positiunile superiOre, boieril eel midi, qicem, voiaiz

si el schimbarea, pentru a putea sa aiba rolul la care le

da drept munca si meritul lor.
Numai Domnil dar, si putinil for amici, carora singuri
starea de lucruri le folosia, numal ei o sustineatl, numai
el voiau ca ea si mai departe sa dainuiasca.
Cand dar atmosfera In tares acesta era, isbucnirea revolutiunii In Francia si Intinderea ei 'Ana la Viena, facu
pe toti sa click: a sosit momentul! i s5, se punk pe lucru.
Inceputul 11 facura Moldovenii.

1848
IN MOLDOVA
Tineril moldoveni, earl' doriarl propasirea si binele t6rii,

dupes ce de mai multe on se intalnir5. In taina; dupes ce

statornicira intre clinsil mai multe puncte de vederi comune,

hotartra ca miscarea for de regenerare sa o savirsasca pe

o tale cu totul lega15.. Stapanirea afland de lntrunirile acestea, Intreba pe d-nii C. Rolla, Lascar Roseti, M. Iepu-

reanu, P. Cazimir, N. Ghica si V. Alexandri: cari sunt dorintele obstei?

Dinsii r'espunsera ca nu pot lua asupra-si acesta sarGina de a vorbi In numele obstei, Para sa se fi sfatuit mai
Antal cu acea obste.
In acest stop, In sera de 27 Martie 1848, se tinu o Intrunire la hotel Regensburg, vecin cu palatul Domnitorului;
luara parte la Intrunire vre-o 2000 persOne din tote starile scciale, Ieseni si de prin judete; asista chiar ministrul
din launtru Stefanaki Catargi si aga (prefectul politiei) Pruncu.

D-nil Rola, Roseti, Ghica si cei-lalti aratara celor intruniti dorinta ministrulul si adunarea numi un comitet ca
sa redigeze cererile < pentru Imbunatatirea Romanilor din
Moldova; comitetul so Intruni, lucra, si a doua-cli, la intruwww.dacoromanica.ro

54

nirea de la logoretui Costache Sturza, supuse obOei lucrarea. Iata textul chiar al acelei lucrari :
Fracilor

In prejma dovedilor vederate de suferintele ce se simt de poporul

Moldovel i a neaparatelor imbunatatiri ce cere starea tare!, ocarmuirea, prin organul d lul ministru, s'ad adresat la cate-va perseme
din locuitorT, spre a se da opinia publica in privirea suferintelor
foi a imbunatatirei starer poporulul MoldoveT. Acele persone res-

pundend d-lui ministru ca nu pot lua asupra for insarcinarea de

a areta opiniile ob,te1, pana a nu cerceta in sinul el, s'ad indatorit
a merge in sinul obtel i a asculta glasurile sale, spre a le im-

part* ocarmuireT, D. ministru nu numal ca a primit .acesta

propunere, cunoscend singur bola Orel i neaparata ei trebuinta

de vindecare, ci a fagaduit O. vie insu0 in mijlocul fratilor s'eT,
ca un om ce, find insarcinat a pazi regulamentul tereT, trebue sa
fie insufletit de dorinta binelul obtesc.
DecT, in 27 Martie 1848, seara pe la 7 ceasurT, adunandu-se
numerosa obste, alcatuita de tote starile din tern, precum i din
strain! de tote natiile ce locuesc in Moldova, acea obqte an ales

un comitet in care i-a depus tots increderea sa i l'a insarcinat a areta carmuirei sin4irile i dorintele de care este pa-

truns fie-care.
Comitetul dar, adunandu-se asta-di in 28 Martie 1848, i cercetand starea critica de asta-di a societatei, s'a incredintat in
cuget curat i nemicat de patimi, ca pentru de a pune Moldova
pe o tale de fericire, mijlocele cele mar sigure i mar neaparat
trebuitore aunt urmatorele:
1. Santa Wire a RegulamentuluT, in tot cuprinsul s6it i fara
nicl o restalmacire:

2- Sacarea coruptiei prin pravill inadins acute i a abusu-

rilor ce isvorasc din acea coruptie.

3. Siguranta personala, adica nimeni sa nu OM fl pedepsit

de cat pe temeiul legilor i in urmarea unel hotararT judecatoresci.

Fieqce-care arestuit sa fie intatoqat in vreme de 20 ceasuri

dinaintea tribunalulul competinte.

4. Grabnica imbunatatire a locuitorilor sateni atat in relatia

for cu proprietarii moielor, cat i in acelea cu carmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor cunoscute subt numirea de
plata qi cele-l'alte.

5. Alcatuirea unel nouT catagrafii, spre a scapa de inapilare

pe toti nenorocitii locuitorl, earl stint asta-di asupritT prin mgsurile catagratieT trecute.
6. Mazilil, rupta0, ruptele vistierieT qi cele-l'alte clasurl priviligiate sa fie ocrotiti, potrivit Regulamentului, s nu mai fie
ntrebuintatl in trebile particulare.
www.dacoromanica.ro

55

7. PrivighetoriT A se alega. dupa, glAsuirea RegulamentuluT,

tars nicl o inriurire a carmuireY.
8. Reforma scolelor pe o temelie larga si nationals, spre NUpandirea luminarilor in tot poporul.
9. Desarmarea grabnica a arnautilor si a altor ce s'ati inarmat de ocarmuire si inchezasuirea for pentru viitor ca nu vor
maT fi pricina de turburare publics.
10. Ridicarea pedepselor trupesci injositore caracteruluT de militie nationals, imbunatatirea hranel sale si maT ales drOpta inain-

tare in ranguri dupe meriturT personale,

11. MilitariT earl ail slujit patriel si earl au castigat recuposcinta obstesca sa fie scutitl de mi.-0e dajdiT, child vor esi din

slujba.
12. MinistriT sa aiba deplina libertate pravilnicesca in lucrarile

lor, pentru ca sa porte tots respunderea acestor lucrari.

13. Desfiintarea poslineT(1) ca una ce este vatamatore agriculturel si comerciului terei.

14. Imbunatatirea portulul Galati, ca eel mai mare canal al
inflorireT comertului si agricultureT terei.
15. Radicarea morals si socials a clerulul.
16. Pazire cu sfintenie a legilor pe earl se rezima creditul
public, si acesta in privirea tutulor, fare osebire, pentru siguranta
relatiilor comerciale.

17. Informarea unuT tribunal de comer in Iasi; codul de comert al Frantel, consfintit de Regulament, sa fie talmacit in
limbs. tereT.

18. Banil de reserve O. fie intrebuintatT in formarea unel

bance de scont pentru inlesnirea negotului t'ereT.

19. Hrana obstei de prin tirgurT O. fie subt cea maT de aprope
Ingrijire a stapinirei, spre a nu se maT face mijloc de imbogatire particulars.
20. Ase4area politiei tirgurilor pe principiT omenesci in privirea nenorocitilor arestati.
21. Liberarea tuturor arestatilor in pricini politice atat civile
cat si militare ; reintorcerea driturilor politice acelor carora li
s'ati ridicat nedrept .pentru asemenea pricini.
22. Nestramutarea din posturl a amploiatilor vrednicT si cinstitT si inaintarea for in posturl maT inalte, potrivit Regulamentulul, precum si sporirea lefilor for spre a le inlesni mijloce de
o vietuire cinstita si neatirnata.
23. To%T amploiatii sa fie respuncletori pentru faptele for in
lucrarile slujbelor, ce le vor fi incredintate.
24. Infiintarea until banc national pe cel mai sigur temeiti.
25. Grabnici reforme de imbunatatirT in condica criminals, in
procedurl si in sistemul pedepselor.
(1) Poslina era o taxa de export asupra granelor, al card produs Obstdsca
Adunare II harazise Domnulul, peste lista civila fixati de Regulament si
chiar contra lul.

www.dacoromanica.ro

56
26. Impartire drepta si potrivit Regulamentulul, a banilor
pensiilor si indreptarea abusurilor ce s'ail introdus in imparttrea acestor haul.
27. Ofisurile slobozite pan& acum de ocarmuire in ramul judecatoresc si administrativ sa se supue voturilor Obstescei Adunag, i pe viitor sa se contenesca de a se slobozi asemenea
ofisuri, fara a fi cercetate de Adunare.
28. Seansele tribunalelor sa fie publice.
29. Seansele Obstestei Adunari sa fie publice. Tinerea bunel
orindueli in sinul el sa atirne de acesta insusi, iar nu de vornicia

de japrocli.

30. Tot pamintenul sa. MIA' dreptul de a adresa jalba Obstescei

Adunari.

31. Deputatii sa nu pots fi in slujba, 0, nu OM primi nici

rangurT, nici multumire banesca in vremea deputatiel lor.

32. Chipul ce s'a intrebuintat la alegerile deputatilor, fiind ii
potriva legilor si in urmare i Obstesca Adunare de astacji fiind
rodul acestul chip, nu insufla nici o incredere obstei, deci acesta
adunare sa se desfiinteze si indata sa se insghebe o noun Camera,
fara nici o inriurire asupra alegkorilor din partea carmuirei,
pentru ca acea Camera sa fie adeverata representatie a natiei si
adeverata inchizasluire a fericirel patriel.
33. In puterea art. 57 din Regulament, Camera sa aiba dreptul
de a face Domnulul punere inainte a tot fulul de lucrurl privitOre
la folosul obstesc.
34. Radicarea censurer in privirea tuturor trebilor si a intereselor din launtrul tarei.
35. Informare grabnica a unel guardil cetatene prin tote tirgurile tarel, alcatuita atat de Romani, cat si de strainil proprietari.
(ss) Lorgu Sturza, C. George Cantacuzino, (madulari al
Comitetulul).

Adunarea aproba tOte cererile si pans sera le si subscrisera peste 800 persone.
Insusi Mitropolitul Meletie puce a sa semnatura pe actul
dorinte]or obstei.

Comitetul lmpartasi ministrulul copie, spre a o supune

Domnului, nadajduind

ca,'

Maria Sa se va tine de raga,-

duiala ce dase de a implini dorintele obstei.

Aceste dorinte

precum se vedeeraii f6rte moderate;

cad afara de libertatea presel, responsabilitatea ministrilor

si garda nationals, tOte cele-lalte cereri numai si numai
drepta si tara abuzuri aplicare a Regulamentulul o cereal]. (1)
(1) Trebue s5, spunem ins6 ca tinerimea 1-a mArginit cererile la cele 35

www.dacoromanica.ro

57

Domnul, Ins5, dupa cum spune Alexandri (1), remase surd

la cererile obstel si porunci militiel sa aresteze pe turburatori (?); iar el se Inchise in cazarma.
ese sute de soldat,1 si pompieri calca casa logofkului
Sturza si negasind de cat pe stapanii easel, alerga la lo-

cuinta lui Alecu Mavrocordat. Acolo se aflau chAi-va tineri

earl* asteptail respunsul de la Domn. Membri comitetului,
earl fusesera la rninistru. se intorc si spun GA Vod5, nu
primesce cererile.
Mai In acelas timp, soldatii navaiesc In casa, loves cu
patul puscilor, prind si tirasc cu el pe tineri, si-1 duo la casarma dupa ce au sfarlmat mobilele din casa.. Se mai aka,

casa cneazului G. Cantacuzin, casa Rosetestilor, a lui N.

Docan, Lupu Bals, VIrnav si altele multe, arestandu-se peste
200 persone.
Trel-spre-dece dintre eel arestati si anume: Alecu Moruzi,
Lascar Roseti, Raducan Roseti, Dim. Roseti, Alecu Cuza,
Roma lo, M. Iepureanu, Moldovanu, N. Catargiu, Filipescu,
B. Cantacuzin, P. Ba Is si Miclescu, cunt legati In carute de
posts si porniti spre Galati si apoi trecu(i la Niacin, Med
sa fi fost nici judecati, nici osanditi de vr'o autoritate, po-

trivit legit
Se fac liste de proscriptii pe judete si se dati ordine ca
tinerimea de la Paris s5, fie oprita de a se Int Orce in patria. (2).
Dupa aceste ispravi, Domnul public& urmatorul offs cu

No. 134, din 29 Martie 1848.

Iubifflor noftri or4eni de tote treptele din Capita icl!

Cu o vie mahniciune am privit nelinistea ce v'a invAluit in

curgere de cA.te-va (Ale, care s'a pricinuit de cal -va netrebnicl
cu cugetarf tulburate dintre boeri.
Dragostea pArintescA ce Domnia nostrA avem pentru d-v. ne
a indemnat de la inceput a lua mesurile cuvenite pentru alinarea
puncte, pentru ca nadiljduia ca ele primindu-se si prin urmare si disolvarea
adunarei, va putea in urma sa propuna reformele democratice mai aceleia
ce doria si pe care mai tardia in August 1848 le-a si redactat si publicat
M. Cogalniceanu In Bucovina, sub titlul de: Dorintele partidel nalionale din
Moldova. Aci se cuprindea : egalitatea drepturilor civile si politice ; adunare
obstesca compusa din representantil tutor starilor ; instructie egall si gratuna ; contributia generala; oborirea rangurilor; oborirea boierescului si improprietarirea satenilor, etc.

(1) V. Alexandri, Protestatia In numele Moldovei, a omenirei si a lui

Dumnedea.
(2) V. Alexandri, Protestatia In numele Moldovii, a omenirei si a lui D-zeil.

www.dacoromanica.ro

58

neodihneI ce numitiT au imprastiat in sanul pacinicilor d-v famini, insa aceeasi simtire parintesca ne-a povetuit iarasi, ca maT
inteiu s& intrebuintam tote chipurile de blandete, de care pururea am dat dovada, cu nadejde ca se vor intorce de la sine
cu datornica rinduiala.
Vecjend in sfirsit ca in ac&sta bland* pomenitiT, restalmacind-o, s'ati obrasnicit din mult in maT mult, diipa care Orintesca nostra inima n'a maT putut suferi a ye vedea in necazurile ingrozirel, ce Mcea cu singura tintire, de a sminti si resturna dreptatile ocarmuireT si liniscea obstesca, NoT am intrebuintat mesuri pentru imprastierea turburatorilor, si prindendu-se pe eel maT vinovatT dintre dinsiT, s'att si luat cuvenitele
rnesuri asupra-le, si pentru restatornicirea linistel de care v'atT
bucurat cu necurmare de la suirea Nostra pe scaunul DomnieT
tArei si 'Ana acum.
Iubitii nostri oraseni ! MaT multe dove4T and dat incredintare
despre prielnicele cugetari ce p'a'strarn pentru d-v, in cat trebue
sa credeti cu neindoire ca vestirea ce ye facem pentru contenirea pricinel de ne-odihna ce ati avut, i earl v'ati precurmat
relatiile de negot, este de multa manghere pentru noT, care neam interesat pururea cu osebire pentru buna petrecere si fericirea d-v.
Ne r6maindu-ne dar de cat a ye multumi pentru dragostea
ce ne-atT dovedit si la acest prilej, prin increderea ce ne-ati
aratat, asteptand cu laudata rabdare punerea la tale a obstesculuT d-v. parinte; ne grabim tot-de-o-data a ye incredinta despre
sfarimarea cu totul a complotulul urzit cu viclene inchipuiri si
ademenirT si v6 sfatuim ca, incredintandu-ve in parintele d-v.,
sa del:arta-0 tots Ingrijirea ce all avut, fies-carele sa-sT urmeze
ca si maT Inainte indeletnicirele sale fara nicl o indoire, remaind
desayirsit ineredinta0 ca ocarmuirea a luat tote mesurile trebuitore ca s ye apere de suferinci.
141 29 Martie 1848 No. 134.

Ast-fel, luand miscaril pe capil ei si o de maT nainte

organisare neesistand ; er pe de alts parte, teroarea sapanirei Ingrozind pe toll, miscarea din Moldova se putu

privi ca stinsa.
Stinsu-s'a cu adeverat sgomotul ce s'a Mout si tacerea
mormIntuluT tnceput-a iarasi a domni; dar remas -a In inima
tinerimei si a poporului neatins si crescut-a si tnvigoratu-s'a
Inca prin persecutiune, dorul mantuird patriel, prin care
isvortt-a nu tardiu: Dorintele particlului national din Moldova, publicate de Cogalniceanu.
Causa drepta, causa avend martiril, mai curand sail maT
tarditi trebuia sa isbutesca si
. a isbutit.
.
www.dacoromanica.ro

59

PREGATIRILE IN MUNTENIA
Societatea secrets, inflintata de Constantin Golescu, (1) nu

muri cu mortea lui; ea fu urmata de I. Campinenu si In

urma de nepotul ski Ion Ghika, iar pe la 1843 lua numele: Dreptate-frlqiet. N. Balcescu, f5.cea parte si clInsul fu
care initia pe capitanul Christian Tell.
Balcescu fu apostolul eel mai ager si zelos; cu timpul
el atrase In adsta societate pe maiorul Voinescu II, Boliac,
Bolintinenu, Deivos, Al. G. Golescu, Marin Serghiescu, Filipescu si alti civill si militari (2). Capitanul Tell initia pe
d. Al. Christofi (3).
Societatea literara asemeneq esista si-si urma lucrarea;
ea n'avea nimic ascuns ; dar faptul Intrunirei Ja un loc a

mai multor Orneni, voind binele terii, nu rail, efect putea

remane, chiar din punct do vedere politic; ea apropia pe
6meni, /I Acea s5.-si comunice unii altora vederile si, chiar
din acest schimb, nu putea sa nu isvorasca o apropiere i
pe alte terenuri de cat eel literar.
Cand isbucni revolutia frances5, din 1848, societatea Drep-

tate-Fracia, care acum coprindea pe totl tineril doritori de

reforme, hot5.A si ea ca sa se misce.
Libra'ria lui C. A. Rosetti si Winterhalder situat5, In fata
actualului Club regal, cam unde e magazinul Regiei, deveni loc

de Intrunire a tinerimel; top veniail acolo spre a afla scirile

din Europa si a-si comunica unii altora vederile for asupra

ce erati si el datori s5, fad,.

Intruniri, negresit midi, si numal intre eel din societatea
Dreptate-Fra(iel, se tinura la Rosetti, In strada Isvorului,
mai spre centru de Gradina cu cal' si urmara acolo pans
cand politia lncepu a inconjura casa In fie-care nOpte. La
acele Intruniri, luau parte Ion Ghika, Golescil, Voinescu II
si altii.

Dupa ce Intrunirile nu se mai putur5, tine la Rosetti, se

linura la Golesci. La una din acele Intruniri s5, si lntocmi co(1) Vedl mai sus pag. 15.
(2) Ion Ghika. Scrisorl catre Alexandri, edicia 1887, pag. 689,
(3) Al. Christofi. Biografia.

www.dacoromanica.ro

60

mitetul revolutiunii, carecum spune Pruncul Roman Irish' rcina pe Rosetti s'a', se ducd la Domnitor i s-1 rOge, In
numele tuturor, a se pune In capul for 6i a Inflinta reforma

i regenerarea Romania
oBibescu, adauge Pruncul, refusk pretextand ca n'ar fi

venit vremea i ca natiunea romana nu e In stare sa se

radice (1). D
(1) La Academia. In condica No. 8 a Mitropoliel Bucuresci se g5sesce urmatarea petitiune, nesubscrisa de nimeni, si adresatit Domnitorulul. Ea cere
reforme, dar e sigur ca nu e pornita din comitetul revolutionar, do vreme ce

pentru sateni nu cera dreptul electoral si mentine dependenta externs a

%aril. 0 reproducem totusi, spre a se vedea ea reforms se agita si in alte carcuri, afars de cele revolutionare.
Prea Inilliate D6mne,

0 trista Incercare de 18 and ne-a dovedit ca mesurile cuprinse in Regulamentul organic nu sunt o chezasuire destoinic5, in potriva grozavelor calcall ale administratiel. Nemultumirea publica cresce din 4i in di si va aduce
Ears indoiala o turburare socials, ce ne ameninta de o sfisiere nepilduita intro
deosebitele lase ale locuitorilor principatuluf.
Prea Inaltate Domne ! Este vremea a uni aceste deosebite clase, ci a le
cufunda in interesul comun al patriel, ei acesta este singurul mijloc de a
statornici odihna publica si de a opri marea nenorocire, care ne ameninta.
Deci dar, ccrern de la Inaltirea VOstra sa bine-voiti a lua indats masurile
acelea, earl as ajuns a fi de trebuinta neaparata si dorinta norodulul luminat
de nenorocire si apasare.
Aceste m5suri mantuitdre sunt cele urmatore :
1). Desfiintarea their si slobozenia teranuluI.
2). Darea pe veci say pe un termen de 100 aril a unul numar de pogone
fie-carui locuitor cu un pret anual hotarit o-data pentru tot-d'auna, si care
pret sa fIa potrivit valoref adeverate a pamintulut, iar nu venitulul do ast541'.
3). Desfiintarea a orI-ce fel de beilic.
4). Desfiintarea tuturor rangurilor.
5). Intinderea dreptulul de alegere la tog eel ce sunt proprietari de pamint
fara osebire de religie si de nationalitate ; la toil aceia, ce p15.tesc patella
de Intaia class ; la totI ce exerciteza o profesiune liberate: media, avocatl,
ingineri, profesori si artisti.
6). Dreptul de a da fie-care jalb5. Obstescei Adunari.
7). Numarul deputatilor la Obstesca Adunare O. se reduca la 120 si sa fie
romani.
8). Re ponsabilitatea ministrilor si a celor-l'alti functionarl publici.
9). Publicitatea desbaterilor Obstescel Adunari si desflintarea censurer.
10). Dreptul de-a nu plati nici -o dare ca'tre stat, data nu va fi votata mai
intaiu intr'acel an de Obstasca Adunare.
11). Nesiluirea domiciliuluT locuitorilor.

12). Intocmirea juriului in pricini criminale si corectionale.

13). Nestramutarea judecatordor.
14). Dreptul de a trage fie-care in judecata pe judecatorif concusioneri, fara
de a avea trebuinta pentru acesta de vre-o deslegare.
15). Punerea In lucrare a desevirsitelor hotariri judecatorescl Ears intarlre
Domnesca.

16). Desfiintarea taxelor si a cheltuelelor do judecatf.

) Neatirnarea sfaturilor orasenesci si cercetarea budgetelor for de comisia permanents orinduita de Obstesca Adunare.
18). Punerea in lucrare a masurarei pamintului generale, a inbunatatiril
soiurilor de dobitace si a felului semintelor.

www.dacoromanica.ro

61

Ne oprim aci, sere a constata ca comitetul reformelor

Ise da pe deplin sema de gingasia situatiunii si de interesele multiple, nu numal interne, ci si externe, ce puteaa fi
puse in joc, prin reformele ce proiecta pentru tnaltarea si
regenerarea t6riI El nu voi der sa complice miscarea pentru
emancipare si regenerare cu resturnarea Domnitorulul; voia
din contra sa conving5, pe Domn si sa-1 atraga In cercul
de actiune a comitetuluI, pentru ca ast-fel miscarea sa fie
accentuate si caracterisata nelndoios numai ca o micare

de emancipare, atat interne cat si externe.

Domnul Insa, nu tntelese, nu voi, sail nu putu, ci din
contra se grabi a lua m'Osurl aspe i rigurOse, pen tru a
Infrana proiectata miscare.

Pe atunci, se IntOrsera din Paris, Dumitru si Ion Bratianu si se alaturara la comitetul Dreptate-Fratict.
Venitl dintr'un oral unde luasera parte la o revolutiune,
el aduceail in comitet otartre, spirit de tntreprindere si de
sacrificiit si In sfIrsit acel curagal necesar unei revolutiunl,
pe care li-I insuflase participarea for la revolutiunea, fran
cesa.

Comitetul fu compus din urmatorele persone :

tefan Golescu
Nicolae Golescu
Radu Golescu
Alecu C. Golescu
Dum. Bratianu

Ion Bratianu
19). Punerea in lucrare a recrutatil prin sorts si primirea masurei care se
asigureze sorta soldatuluT tend iese atara din slujba.
20). Intrarea in veniturile statului a comunitatitor religiose particulare si
streine; chibzuindu-se mai pe urma de Obstesca Adunare felul despagubirei
numai in bani, ce s'ar cuveni pentru aceste din urma, luand drept temeia
pretul pamintului, dupe desfiintarea drepturilor feodale.
21). lntocmirea unei gvardii nationale.
22). Inflintarea unei band nationale.
231. Chemarea indata a tine Obstesci Adunari extraordinare, care sa revizuesca Regulamentul si sa -1 puna in armonie cu principiurile de mai sus
si ca s& face cunoscute cererile nostre si inaltelor curti a carora generOsa
protectie ne a sprijinit drepturile nOstre politice in tot& vremea.
Cerind, Prea lnaltate D6mne, cooperatia Inaltimel Vostre pentru lucrarea
impaciuirei si a infratirei tuturor Romanilor, astadi, ca a sosit acea di insemnata de provedinta diving pentru curata expresie a dorintel romanilor, VA
facem cunoscut si acesta, ca norodul crede, a acele mai multe nenorociri
yin din lacomia, din neomenia si din nedestoinicia ministrilor din launtru,
al finantelor si al politiei, a caror departare si pedepsa pilduitOre este o conditie a linistei publice.

www.dacoromanica.ro

62

N. Balcescu
C. Balcescu
Al. G. Golescu (Ardpila)
C. A. Rosetti
C. Boliac
Ion Ghika.

Acest comitet tnsarcin5, pe N. Balcescu a scrie proclamatiunea $i apoi o aprobA la o lntrunire ce se tinu la N.
Golescu. Acesta fu proclamatiunea care se tipari mai tarcliil
In tipografia lui Eliade si se Imparti la Islaz si In WC& tara,
cand isbucni revolutiunea. (1)
Comitetul mai alese din stnu-i un comitet mai restrins numit

executiv si care se compuse din Ion Ghika, N. Balcescu

si Al. G. Golescu, cu deplin& putere d'a organisa si a conduce actiunea.
Organisarea consta In grupari de Gate clece, fie-care frate

cunoscend numai pe seful WI imediat, adeca pe acela care

11 initiase.

Acest& organisare pe care o arata I. Ghika, In opera numita, mi-o confirm& si d. Axente Sever, care spune ca a
venit la dinsul Intr'o sera Rosetti, I. Bratianu si un Golescunu scie carecondusi de Aaron Florian, c5. l'aii Intrebat de vedPrile sale despre o miscare si rail Insarcinat
a se ocupa cu organisarea tabacilor si a m5,celarilor.
Axente, care era profesor si locuia la Dobrotesa, In apro-

piere de acel muncitori, s'a si pus pe lucru, avend la fiecare doue-cleci de case un om cu care sta In comunicare.
Se subscrisera bani, depunendu-se la Rosetti, care fu numit easier; s5, cumparara chiar arme In tain5,. Eca cum sa
proceda: Rosetti depunea bani la negutatorii eel initiati si
cand voia s5, se cumpere o arma, stria negutatorului: dati
aduatorului un ghiudem si del carnaticeea ce Insemna:
dati-i bani pentru arme. (2)
Se pare c& Inainte de Pascile din 1848 organisarea era
destul de Inaintata, de vreme ce comitetul otartse isbucnirea revolutiei la Islaz, la Valcea la Prahova si la Bucuresci,
otarind Si pe acei din membri sei, earl' trebuia sa merga
prin acele localitati.
(1) I. Ghika : Scrisori cAtre Alexandri, pag. 705. I. Eliade: Memoires sur
l'hist de la Regener, pag. 53.
(2) I. Ghika, opera eitatg.

www.dacoromanica.ro

63

Intr'o di insa, spune Ion Ghika, (opera citata) consulul

arata ca Lamarfrances Nion chiema. pe C. A. Rosetti
tine, atunci ministru al trebilor din afara al Franciei, 11 stria
s prevestesca, pe Rosetti ca ministrul trimetea inadins la
Bucuresci pe un amic al ski credincios, pe doctoral Mandl,
care avea s'a, le faca importante comunicatiuni din partea sa
sa nu se faca nici o
si ca, Inaintea sosirei
miscare.

Comitetul a trebuit dar sa amane isbucnirea.

In ajunul Pascelor Insd, fratil Golesci se dusera la mosie,
chiemara pe clacasi si le propusera desfiintarea claceI. Se
intelege ca ei, de si la mosia Golescilor nu puteail fi tntr'o
stare asa de rea ca clacasiI de pe alte mosii cu proprietari
nu drepti, umanitari si iubitori de satean ca Golescii, totusl
cu bucurie primira ; cad vedusera, ochil for a for mantuire.
Stapanirea Anse, care veghia la Inlantuirea s'atenului, se temu
de puterea ispititOre a exemplului si, prin amenintari de
aspre pedepse, In taind rostite, sili pe satenl ca, In cele

din urma, sa nu primosca propunerea bunilor proprietari.

Tot cam pe vremea cand acestea se lucrau In comitetul
Dreptate-FrOpel, se Intocmia In Bucuresci si un alt comitet
al caruia cap era Ion Eliade; din societatea Dreptate-Frio ciel,

Aleca L)edu, propuse lui I. Ghika, din partea lui Eliade,

a se vedea amendouI (1). Autorisat de comitet, Ghika se
Intalni cu Eliade sub teiii de la Colentinaceea-ce si Eliade
se Invoira ca sa intre si Eliade In comitetul Frdconfirma
pel.

ci

Ast fel, comitetul ajunse la 13 membril.

Actiunea lui se urma mereu inainte, Intinc,lendu-sI cercul
din ce In ce.
Sosind doctoral Mandl la Bucuresci, comunica comitetului
din partea lui Lamartine, ca trebuie sa se Intelega cu Turcii
Inainte de on -ce miscare si c5, generalul Aupick, representantul Franciei la Constantinopole, primise instructiuni de a
lucra In acest sens si a ajuta pe 1anga Turci pe un trimis
al Romanilor.
Comitetul care scia de ce folos ar fi miscarli for sprijinul Turcilor si se gandise deja la mijloce de a-1 dobandi, v6du

cu bucurie sprijinul Franciei si se grabi a Insarcina pe Ion

(1) Ion

Ghika, opera citatl.

www.dacoromanica.ro

64

Ghika sa se dud, la Constantinopole cu depline puteri din

partea comitetului. Ghika pled, la 17/29 Mal din Br5,i1a, cu
o scrisOre din partea doctorului Mandl catre generalul Aupick si

cu plenipotenta si cu Instructiuni din partea comitetului (1).

Comitetul Inlocui pe Ion Ghika cu C. A. Rosetti In comisiunea de initiative. Cei-lalti I i Impartira rolurile ast-fel:

Eliade, Stefan Golescu se lnsarcinara a merge la Islaz,

unde aveaa sa gasesca pe Tell si pe capitanul Plesoianu
cu trupele lor, N.' Balcescu, la Prahova, spre a lucra lmpreuna cu Christofi, iar C. Balcescu la Valcea.
In Bucuresci, i. Bratianu fuse Insarcinat cu scolele si
C. A. Rosetti de sigur cu negustorimea, si munch multa,
ca si prudenta" mare, trebui membrilor din comitet remasi
In Bucuresci, pentru ca aci era mai greil, de vreme ce autoritatea era mai puternic5, de cat la judete si asemenea
pentru ca, data miscarea n'ar fi isbutit la Bucuresci, In
cele-l-alte pa' rti mai lesne era stapanirei s'o Inabuse.

Sa lucri dar cu ardore, dar si cu prudenta, asa ca

miscarea din Bucuresci, de si se simtea, de si se veclea chiar

In iritatia spiritelor, nu era lush palpabila. Domnul parea

asigurat si la Pasci se felicita tnaintea boierilor, ca to Romania e liniste, pe and alte state sunt bantuite de revolutiuni ; simtea totusi stapanirea ca ceva se pregatia si Aga
Iancu Manu, starui des a se face arestari.
Nu fu Insa arestat nimeni; stapanirea se margini la mesuri
tainice pana la 7 lunie cand, veclend proportiunile ce miscarea
lua Ira tara, Domnitorul adresa, satenilor urmatorea circular*

care se respandi prin tote satele:

Viind la cunoscinfa nostra ca niste omeni pierdup si cari n'dcleijduesc a'fi face stare din turburarile ce ar putea aduce en Apra, s'ar
fi ivit la unele sate, muneindu-se a ameigi pe loeuitori cu cuvinte nicigulit6re di cu fagadueli mincin6se, cari nu ar putea de cat s'd aduca
nenorocirea celor ce ar area slabiciune scl'i crezci, not indeplinim datoria pcirintesca, eland de scire voue, tuturor locuitorilor sciteni, ca sa
ye ferip de asemenea 6nzeni ca de cei mai mari ai vostrii vrcismasi,
socotindu-ve la cate au peitimit tot-de-a-una scitenii la on -ce vreme de
turburare, fi ca Imbunataprea sOrtei vostre, care este cea mai vie a nostrd
dorinfa, nu se p6te dobindi de cat printr'o liniytitd petrecere.
Povcquim dar pe top ,Si poruncim ca, la intamplare de a se areta
A se vedea textul scrisoreT si textul plenipotentei in Ion Ghika : Scrisori etTtre Alexandri 1887, pag. 721-722.

www.dacoromanica.ro

65

in mijlocul vostru asemenea omeni nuirta/ de cat seei prindeti si see

aduceti la carmuirea judetului, precum qi on -ce Ittirtie s'ar impraftia
de dfnqii, si cu acesta yeti indeplini o sfintci datorie catre (era qi
eatre oblacluire.

In acelas timp, In Bucuresci, se pregatia arestarea capilor

miscarii; asemenea ordine se dedese spre a face arestari la
Telega, la Ocnele marl, unde se lucrase pentru isbucnirea
revolutiei.

9 IUNIE LA I5LAZ.
Inceperea miscarii thud otarita, Eliade si Stefan Golescu
plecar5, tainic la Islaz, In diva de 7 Iunie. Acolo veni si
maiorul Christian Tell, aflat la Giurgiu cu trupa ce comanda, si In care se gasia si praporgicul Grigore Serurie, cunoscutul mai tardiil cetaten al Bucurescilor.

La Islaz, se mai afla capitanul Plesoianu cu compania

sa, initiat si caduros partinitor al miscarii.
Sositi la Islaz, in qiva de 8 Tunic, delegatii comitetului
revolutionar se ocupara a pregati miscarea; sfatul lor, preoti,
poporul saten si locuitorii f5r5, osebire, it primesc cu bucurie; Plesoianu trimite preotului Sapca pe care-1 initiase, o
scrisOre mai dinnainte otarata: Vino cu crucea gi evanghelia, spre a =tuna mire'saD ceea ce Insemna: a bine cuvinta miscarea.

Preotul sosi si a doua di, Mercuri la 9 lunie dimineta,

se savarsesce de preotul Sapc5,, Insotit de alti doi preoti,
slujba religiosa pentru bine- cuvintarea miscarii si a stindardolor ei, In mijlocul delegatilor comitetului revolutionar,
al armatei si sAtenilor din imprejurimi.
Se citesce proclamatia, pe care o publicam mai jos qi
toti jura pe evanghelie si pe Constitutiunea coprins5. In proclamatiune.

Sa proclama apoi un guvern provisoriii compus din:

Preotul Sapc5.
Stefan Golescu
Chr. Tell
G. Magheru
N. Plesoianu
I. Eliad.
www.dacoromanica.ro

66

Zarul era aruncat; eel clIntaiti pas se Mouse; atirna acum

de natiune ca st -11 croiasca o sorts mai but* sustinond revolutiunea din tote puterile si cu tote ale el' mijlOce si..
o sustinu.
Iacal acea proclamatie:

IN NUMELE POPGRULUI 116MAN

Dumnecleil e Domnul si s'a aratat
noue; bine este cuvintat cel oe vine

intru numele Domnulul.,

Respect atre ProprietateRespect cktre pers6ne.

Frafilor Romani,

Timpul mantuirii nOstre a venit; poporul Roman se destdpta

la glasul trambitei ingerulul mantuirii, si ist cunosce dreptul sou
de Suveran. Pace voile! pentru ca vi se vestesce libertate vou&
Poporul Roman se scola, se armeza, si nu spre a se lupta o

class asupra alteia, nu spre a rumpe legaturile sale de relatii

din Mall, ci ca ss tie in frail si in respect pe voitorii de I'M

at fericirel publice. Strigarea Romanilor e strigare de pace, strigare de infratire. La acesta mare fapta a mantuirii, tot Romanul

are dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afara; tot Romanul e un atom al intregei suveranitati a Poporului: saten, meserias, negutator, preot, soldat, student, Boer, Domn, e fiu al Patriei si dup . sfinta nOstr5, cradinta e si mai mult, e fiu al lui
Dumnedeil. Toti avem acelas nume de Roman. Acesta ne infrA%este si face sa inceteze tote interesele. s se stingy tote urele.
Pace dar voue! Libertate voile !
Scularea acesta e pentru binele, pentru fericirea tuturor starilor societ4ii lard paguba vre-uneia, gra paguba insusi a nici

unei persone. Nu se cuvine a perde cei mai multi pentru eel

mai putini, caci este nedrept; nu se cuvine jail a perde cei mat
putini pentru eel mat multi, cad este silnic.
Poporul roman, in cat catre cele din afara, nu sup6r5, pe nimeni, respects tote puterile si core a respecta si ele drepturile
lui stipulate prin tractaturile lui Mircea si Vlad V, recunoscute
de tote tractatele incheiate apoi intro I. Porth si Rusia, si
protests asupra on -caret fapte ce s'a fAcut impotriva acestor trac-

tate. Poporul roman voesce cu o vointh tare all 'Astra neatirnarea administratil sale, neatirnarea legiuirii sale, dreptul sett
www.dacoromanica.ro

67

suveran in cele din nauntru, $i remane in aceleasi legaturi $i

mai strinse prin luminele veeului cu I. Porta. Acesta vointa e
legala, e pe credinta tractatelor si nu e in paguba nimului.
Poporul roman lepeda, un Regulament care este in potriva

drepturilor sale legislative $i in potriva tractatelor ce -i recunosc

autonomia. Acesta lepadare este insusi in folosul Inaltei Porti
ce va fi arbitra dimpreuna, cu Franta, Germania si Englitera,
carora Romanii le recIama judecata si ajutor la on ce asuprire
ce li s'ar face.
Poporul roman decreta i hotaresce responsabilitatea ministrilor
si on un cuvint a tutulor functionarilor publici ; $i fiind-ch neresponsabilitatea nu este drept al nimanui, nict de mostenire, niel
de invoire, prin urmare nimeni nu perde nimic ci hotarirea poporului e sfinta.
Poporul roman voiesce o Patrie tare, units in dragoste, compusa
de frati, iar nu de vrajmasi, prin urmare decreta, dupa vechile
sale datine aceleasi drepturi civile si politice pentru tot Romanul.

Cine nu voiesce acesta e vrajmas al fericirel publice, e un

alt Kain ucigator de frate in sinul mamei nostre Patrii.
Poporul roman va sa dea dreptate si dreptatea e a lift Dumneclet. Dreptatea nu sufere a purta numal saracii sarcinele taril
si bogatil s fie scutiti. Prin urmare decreta contributie generala dupa venitul fie-carui. Acesta inavutesce Patria si o Patrie
avuta e in folosul tutulor si prin urmare in paguba nimanui.
Acesta chiama pe toti la aceleasi drepturi si datoril intr'o Patrie
drepta, infloritore si care cu tot dreptul nu va mai putea suferi
control strain.

Poporul roman da inapoi la tote starile, dreptul cel vechia de

a avea representanti in generala adunare; decreta de ac),I inainte
alegerea larga, liber, drepta, unde tot Romanul are dreptul
de a fi chiemat si unde numal capacitatea, purtarea, virtutile si
increderea publica
dea dreptul de a fi ales. Acosta pe eel
bunt, pe cel drepti nu-I pagubesce intru nimic, si Romanil au
fost tot-deauna bunt. 0 scia strainii, $i o scie proverbul eel vechia:
bun& Ora, rea tocrnela. Acesta decretare nu e in paguba nimenul, va sh schimbe numat tocmela.
Poporul roman decrete, tipar liber, cuvintare libera, adunari
libere spre a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arata adeverul.
Adeverul, ideile, cunoscintele yin de la Dumneclea, in tolosul
general al omenilor, ca sorele, ca aerul, ca apa, i prin urmare
aunt proprietate universals; si data se cuvine a fi respectata
insusi proprietatea particulars, cu atata mai virtos este sacra $i
neatinsa, proprietatea universals. A ineca adeverul, a stinge luminele, a impedeca folosele, prin inpedecarea tiparulul, este o
vinclare catre Patrie, o apostasie catre Dumneclea. Libertatea
tiparului nu pote pagubi pe nimeni de cat pe flit intunereculut.
Poporul roman voiesce pace, voiesce tarie, voiesce garantia
averilor sale materiale, morale si politice; decreta dar gvardie
nationals in care tot Romanul se nasce al el soldat, tot Romanul
www.dacoromanica.ro

68

e un gvardian al fericirel publice, un garant al libertetilor publice. Acosta nu pegubeste pe nimeni de cat pe conspiratorii
asupra drepturilor Patriei.
Poporul roman chiame tote sterile la fericire, recunOsce facerile de bine ale comerciulul, scie ce sufletul lul este creditul,
care nicl o data n'a vrut se i-1 inlesnesce sistema trecute. DeGreta dar o bance nationale, inse cu fondue na %ionale.
Poporul roman, in generositatea si evlavia sa se inching lo-

curilor sIinte si va trimite de acum inainte la sfintul Mormint

si la alto asecleminte religiose unt-de-lemn, ternaie, faclii si insusi bani spre tinerea de stole, de preati, spre lauda lul Dumnecletz; $i tot spre adeve'rata laud& a celui ce s'a restignit spre
desrobirea celor saraci, decreta ca prisosul veniturilor manastireset se fie al -caret spre desrobirea si ajutorul celor saraci si
reclaim& mosiile manastirilor inchinate a le scote de subt on -ce
mancetorie. Poporul roman de luT Dumnecled ce este al lul Dumneled si ia de la farisei ceea ce nu este al fariseilor ca se dea

seracului care e fratele Domnului. Acosta nu e in paguba Romanilor, ci spre mintuirea lor si lauda sfintelor locurl.
Poporul roman imparte dreptatea de o potrive la toil, si dreptatea o de pentru toot si mai virtos pentru cei saraci. Seracii,
setenii, plugarit, branitorii oraselor, fit Patriei cet adev6rati ce au
That defeimati. atat in delung cu numele glorios de Roman, ce
au purtat tote greutatile Caret prin munca lor de atatea vecuri
au lucrat mosiile $i le ad imbunetatit, au hranit pe stremosii
proprietarilor, pe mosii lor, pe perintil lor, pe acesti proprietarl
insusi si au drept inaintea generositatii proprietarilor, inaintea
dreptatil patriot, 1st cer o particica de pamint indestul pentru
hrana familiet si vitelor sale, perticice rescump6rate de atatea
vocuri cu sudorile lor. Ei o cer si Patria le-o de; si Patria iara
ca o mums bung si drepte va despagubi pe fie-care proprietar
de mica particica ce o va da seracului ce nu are pemintul sou,
dupe strigarea dreptetii, dupe glasul Evangheliei, dupe inima
cea frurnosa a Romanilor, in care ad aflat parte streinii in totd'a-una, necum fratil lor, hranitorii lor, -Carla lor cea adev6ratA.
Claca dar si acea infame iobegie se desfiinteza; lucrarea la lucru
drumurilor se desfiintez'A', ; satenul fare pamint se face proprietar

terie neinvinsa celor mai avuti in folosul tutulor si in paguba

nim6nui, vistieria va despagubi pe toti.
Poporul roman, dupe vechile sale drepturl, voesce ca Domnul
in care este personificate suveranitatea acestut popor, se fie tare
prin dragostea publice, drept, luminat, voitor de bine patriot,
berbat intreg; si ca se-1 pots afla la alegere ast-fel, decrete dupe
vechi]e sale drepturl, a-1 c5,uta in tote sterile societetiT, In tote
si

natia, iar nu intr'un numor merginit de omeni. Domnia nu e

drept de mostenire a nici unel familit, domnia este a Patriei.
Ea o de celui ce va socoti de cuviinte dintre fit set. 0 asemenea alegere stringe si mai mult legaturele 'Astro cu I. Porte,
www.dacoromanica.ro

69

pentru ca per putinele persOne ce se pot influinta in paguba

I. Porti si a poporulul roman.
Puterea suverana purcede de la Dumnedeu si in tota tara se
afla unde-va. In Cara Romana este in poporul roman ce are dreptul

de a numi pe capul eel mai inalt al Patriei. Prin urmare, poporul avend dreptul suveran pOte revesti cu dinsul pe ori-cine
va socoti de cuviinta si pe cap' ani i-se va parea ca-I este mai

de folos. Asa dar, decreta ca Domnia sa se dea celui ales numai

pe cinci anT, spre a se taia rivalitatile si urele indestulate, si
spre a pune o emulatie intre cetateni a fi buni, intregi si folositori Patriei ca sa traga increderea publica.
Poporul roman lepada de la sine on -ce titlu ce i s'a introdus
prin coruptie de la straini in potriva vechilor sale datine. Domnul
este ales unul dintre cetateni si dupa domnie remane iara cetaten,
Liu al Patriei. Domnul nici nu a Lost, nici nu este print; domn
e tot cetatenul, domn e si capul tarei. Asta e titlul cunoscut de
toti Romanii. Vorba de print e cunoscuta numai de eel ce sciu
din limbele Europei. Vorbele de Prea Inaltat, prea luminat sunt
nisce traductii din limbagiul fanariotilor iubitori de titluri.

La multe trebuinte ce are Patria acum pentru despagubire

si atatea cheltueli spre inaintarea Patriei, Poporul roman nu

mai pote da Domnului o lista civila atat de mare, si mai virtos
ca, si fara acesta, vede ca, este de neaperata n,evoie ca Domnul
sa dea exem'plu mai intaiii de simplitate si de viata cumpetata.
Vorbele: Nobil, Nobilitate, sunt necunoscute intre poporul

roman. Fapta asemenea e si mai necunoscuta; caci nimic n'a

fost de mostenire in tara, acesta, nici rang, nici titluri, de cat
proprietatea si numele familiei. Poporul roman decreta dar desffintarea tuturor rangurilor titulare ce nu ail functii si a caror
nume nu aduc aminte de cat nisce timpi de barbarie si de servilitate.

Poporul, protestand asupra masurelor arbitrare si nelegiuite de

a se pune o taxa, la invetatura, de la care saracul, orfanul, fiul
vaduvei e scos afara ; protestand asupra relei cugetari de a degrada si a ucide na %ionalitatea prin scoterea limbei nationals
din stole, decreta o invetatura, pentru top egala, progresiva, integrals, pe cat va fi cu putinta dupa facultatile fie-caruia si fara
nici o plata ; decreta in Bucuresci o *cola politehnica, cate o
universitate in Bucuresci si Craitiva si cate heal cum si pensionate pentru amendoue sexele; cate un Hoeg asemenea si un
pensionat in fie-care judet ; cate o *cola normala in fie-care plasa
si cate o *cola incepetore bine intocmita in fie-care sat. Decreta
sciin tele ca si pads acum in limba Patriei si cultura si inflorirea acestei limbe, dupa natura si dupa origina ei, cu literele sale,

atat in cartile profane, cat si in cele sacre, cum si introducerea

literelor in tote cancelariile.
Despre acest capitol al invetaturei, guvernul va fi dator sub
a sa respundere a pune cea mai activa, stkruinta, spre a se infiinta asedemintele de educatie publica; si precum nu se perte
www.dacoromanica.ro

70

lasa nici un crestin a se nasce si a muri nebotezat, asemenea

nici un flu de cetaten din cati se afla adi in virsta de doi-spredece ani si c'ati se vor nasce de acum inainte, sa nu ramaie neimpartasit de invetatura; cad!' pe dinsa se intemeiaza viitorul
Ora si punerea in lucrare cum si garantia cea adeverata, a aye-

deminturilor Patriel.
Poporul roman lepada de pe sine neomenia si rusinea de a
-tine robs si declara, libertatea Tiganilor color particulari. Ceti ce

au suferit pana acum rusinea pacatului de a avea robi sunt

iertati de poporul roman; iar Patria, ca o muma bunk din vistieria sa, va despagubi pe orb -tine va reclama ca ail avut paguba
din acesta fapta crestinesca.
Poporul, decretand o data drepturile civile i politico ce le-a
avut in to-td'auna tot cetatenul, declara ca tot Romanul e liber,
tot Romanul e nobil, tot Romanul e un domn. Prin urmare, de
adi inainte desfiinteza on -ce pedepsa cu bataia si rumpe in
obrazul gizilor orb -ce bicitt si orb -ce varga ce degrada demnitatea
cetatenului. Bataia dar se ardica de la orb -ce dregatorie si cu

atata mai virtos din rindurile soldatilor.

Poporul roman, de si nu cun6sce ffinta pedepsei cu morte,
insa pentru ca adesea prin judecatoriile criminale, judecatorii
de sistema cea vechie au cutezat a da atara nisce sentinte de

morte, fara sa fi putut a se pune in lucrare, Poporul decreta

desflintarea cu totul a pedepsel cu mortea, atat in lucrare cat
si in sentinte.
Poporul roman vedend Intrerumperile sale de relatil cu tn.
Porta, mai virtos de la 1828 incoce, vq.end ca representantul
sett la Constantinopole e un strain, reclama a-s1 avea relatiile
de-adreptul cu In. Porta i representant al sett la Constantinopole insusi dintre Romani.
Pe scurt, Poporul roman, recapituland, decreta:

1. Indipendinta sa administrativa i legislativa pe temeiul tractatelor lub Mircea si Vlad V, si neamestec al nici uneb puteri

din afara in cele din intru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.

3. Contributie generala.
4. Adunanta generala compusa .de representanti ai tutulor starilor societatii.
5. Domnul responsabil ales pe cate cinch ani si Mutat in tote
starile societatii.
6. Imputinarea listeb civileardicarea de orb -ce mijloc de co. rupere.

7. Responsabilitatea ministrilor si a tutulor functionarilor in

functia ce ocupa.
8. Libertatea absoluta a tiparului.
9. Orb -ce recompensa sa vie de la Patrie, prin representantil
s61, iar nu de la Domn.
10. Dreptul fie- caruia judet de a-si alege drege'torii sob, drept
care purcede din dreptul poporului intreg de a-si alege Domnul.
www.dacoromanica.ro

71

11. Gvardie nationala ;

12. Emancipatia manastirilor inchinate ;

18. Emancipatia clAcailor ce se fac proprietari prin despa-

gubire.
14. Desrobirea tiganilor prin despagubire.

15. Representant al tare! la Constantinopole dintre Romani.

16. Instructie egala i intrega pentru trt Romanul de am'an-

dou'e sexele.

17. Desfiintarea rangurilor titulare ce nu ail functii.

18. Desfiintarea pedepsei degradatore cu bataia.
19. Desfiintarea atat in fapta cat i in vorba a pedepsei cu

mortea.

20. Aedeminte penitenciare unde sh se spele eel criminal!

de pacatele for i sa iasa imbunatatiti.
21. Emancipatia Israeliiilori drepturi politice pentru or! -ce
compatrioti de alta credinta.
22. Convocare indata a unel adunante generale estraordinare
constituante alese, spre a rgpresenta tote interesele sati meseriile
natiei, care va fi dat6re a face Constitutia terei, pe temeiul acestor 21 articole, decretate de Poporul roman.
Acesta adunanta va lasa in mo0enire viitorimei, Constitutia
acesta, Si va fi datore Inca a o incheia printr'o legiuire, prin
care neaparat la fie-care 15 an!, tlin dreptul seu s 'T alOga poporul deputati extra-ordinari car!, venind in adunanta extra-ordinara sa introduca reformele cerute de spiritul epochel. Cu acesta

se impedica d'acum inainte vrednica de plans nevoie de a se

cere reforme cu mina armata, i vor fi feritT copiii i strane-

potii notri de necesitatea in care s'a aflat asta-di poporul roman.

Aceste decretari yin din glasul general al Ora; sunt drepturi

vechi ale ei, sunt dupa leg!, sunt dupa tractate. I. Porta, atat
in generositatea cat gi in interesul s'oil le prime0e. Rolul Rusiel este de a ne asigura drepturile cand ar fi calcate din afar&
i mai virtos cand voim a ne reintregi intr'nsele. Cand ea ni
se va impotrivi, va dovedi lumil intregi ca a avut gand rea asupra
nostra.' i asupra Turciel. Arhipastorul Orel le va bine-cuvinta,

dad, este pastor dupa, legea lul Christos; va suscrie decretul

acesta in capul tutulor de va voi sa ne ma! pastoresca i de va
fi patruns de duhul Evangeliei.Domnul terei nu pote sta contra,
pentru ca este alesul el, i nu pote impedica acesta fapta fara

a-0 trage numele de tradator al te'rei i rebel catre I. Porta.

Boierii n'ail nici un cuvint a nu primi pentru ca nu perd nimic i mai virtos ca prin Invoirea for vor da lumii o dovada de
frumosul suflet ce caracterisa tot-d'auna pe eel mai marl a! t6rii.
Stramoii notri ne-an asigurat cu sangele for o Patrie. Misiunea boerilor este a statornici dreptatea, cerulul, dreptatea evangeliel intr'insa; misiunea for de asta-di are i mai mare prel
inaintea lul Dumnedeil.
Negutatorii, meseriaii, satenii bine-cuvinta decretele acestea ;
le reclama, le cer, de i Watt avut pana acum glas, le-al cerut
www.dacoromanica.ro

72

cu ochil, cu mainile, cu tote micarile, fa'ra a scOte o vorba dupa

cum cere mutul ars de sete, apa, dupa cum cere cal astupat,

eel innecat, aerul.

Frati Romani Soldati cad sunteti fiii i fratii nostri, proveghiati a tine buna orinduiala, pentru ca datoria vOstra acesta este.
Nu ascultati insa cand voitoril notri i al vostri de rein ve vor
porunci a da in fratii vostri si a ye intina mainele in. eel cc se
scold pentru binele vostru si al parintilor vostri. Punerile la cale,
I

legiurile cele noul ale Poporulul roman ye inalta la trepta de

om, desfiinteza vergele de pe spatele yorstre cu cars erati socotiti in starea vitelor; ve inalta la trepta de a putea si voi a
ye face ofiteri, cand yeti merita; i usureza, der drepturl Orintilor i fratitor vostrii. Cand yeti lasa puca dint mama, de acii
inainte ye astepta o Patrie, iar nu claca i biciul dorobantulul.
Cel ce ye vor da porunci a face foc asupra fratilor vostrii, insemnati-i, ca aceia nu sunt romani; sail de vor fi, sunt yinduti si ye vind si pe voi ca sa mergeti a implea anturile cu

trupurile vostre, batandn-ve impotriva voitorilor de bine aT omenirii!

Ofiteri romani! Camaraclii vostrii din Europa Vail dat exem-

plul. Europa luminata e cu ochil deschii asupra vostra.

incins sabiile spre a tine buna orinduiala i a ye lupta asupra
vrajmasilor Patriei. Tined buna orinduiala, si voi pricepeti mai
bine de cat soldatii vostri, i cunOsceti pe adeveratii vrajmasi
aT Patriel. Scoteti sabiile, faceti-le sa,' lucesca, inaintea sorelui
dreptatii i al libertatii Patriei. Iata calea cea mai gloriosa. in
analele Patriei vi se deschide you& Fericiti-ve ca y'atI aflat in
capul camara4ilor vostri in acesta chi mare, ce a venit de la Dum-

necleil i care intrand in eternitate, se va infalia iar inaintea

luT Dumnec,Ida cu misiunea sa implinita si cu fruntea incoronata

de numele vostre ca de nite stele de mintuire a Poporulul roman.
Iar data capil vostrii ye vor comanda asupra fratilor vostrii, n'a-

yeti sa ascultati de cat glasul Poporulul Suveran.; frangeti-ve

Waffle inaintea ori-carei comande varsatore de sange. Niste ase-

menea comandanti vor fi insuflati de duhul lul Satan. Si el asemenea a fost un capitan in cetele cereti i ingerii pacii si
aT dragostii ii smulsera aripele. Smulgeti si voi asemenea spaletele din umerib orb -carut capitan tradator, ce va comanda sa se

verse cea mai mica picatura de sange.

Cuviosi Egumeni, protopopi, preoti, voi impliniti locul Apostolilor, i astacli se proclama nite legi pe temeiul Evangeliel.
Este sarcina \rostra, datoria vOstra a esi cu crucea in mana si
a pecetlui cu dinsa tunurile si tevile purtatore de morte. Christos a inviat i s'a doborat mortea i robia. Vol. trebue sa spanett lurnil ea este Antichrist tot omul, ce face mOrte asupra fratelui seu, tot omul ce mai voesce robia, tot omul ce n'are mil&
de serac, de veduva i de orfan. Luati vestmintele vostre, ar-

mati-vo cu crucea i cantati psalmul 108 impotriva orb -carui yincletor al Patriel

www.dacoromanica.ro

73

BoierT, vor at fost generosi cu strainiT, T-ati primit, i-ati hranit,

is -ti avutit,
chiemat a se impartasi de drepturile nOstre

si nu yeti fi voitori de reil pamintenilor fratilor nostri, nu yeti

face rusine Patriel in strainatate ; nu yeti suferi a se pune o
path pe numele vostru; nu yeti lasa un blestem peste copiii
vostri, nu-T vetT osindi a se rusina de numele ce le yeti lasa in

mostenire. Daft' din frumosul vostru suflet fericirea fratilor vostri,

fara, paguba vOstra, cad Dumnedeil ye va da insutit si asedamintele cele noui si drepte peste curand vor indeci veniturile
vOstre. Cu totii intindetT mama a inchega tote clasele societatiT
intr'un singur corp pe care sa-1 putem numi fara rusine NATIE
Cetateni in general ! Preoti, Boieri, Ostasi, Negutatori, Meseriasi, de off-ce trepta, de off-ce natie, de ori-ce religie, ce ve
aflati in capital& si prin orase, Greci, Sirbi, Bulgari, Germani,

ArmenT, Israeliti, armati-ve spre a tine buna orinduiala si a ajuta

la fapta cea mare. Patria este a nOstra, si a vostra. Voile ye place

a sedea intr'insa si ea ve primesce. Sistema cea veche nu va

chiemat si pe vor la masa de obsti. De acJi inainte o masa avem

cu totii; un ospet de fratie ni se intinde ; aceleasi drepturi vom
avea cu totil.
i vor, o bine-cuvintati satenT, frati aT luT Christos ; munca
nostra, painea si vinul se prefac in trupul si in sangele Domnului ; vor sunteci fiii cerulul, fiii pacei si aT thriei; vor sunteci hranitoril nostri ; vor ati plans si ye vett bucura, vor ati ins atosat
de dreptate si ve yeti recori ; pe vor v'a fericit Mantuitorul lumiT.
Fericiti sunteti si in lumea acesta si in cea-l'alta. Stati dar la
locul vostru ca cliva a venit ; catati-ve de campurile vostre ce
vi le daruieste asta-di Patria, care rid inaintea \rostra si ve chiama
la tericire. lar pentru ca duhul rauluT, Satana, pcite sa mar atite
ore-bare vrajmasI ce ye pismuesc mantuirea si fericirea, trimeteci
din fie-care sat Gate un preot cuvios si cate treT insT imputerniciti a ye cere dreptatea ce vi se cuvine. Dreptatea v'o da tots

lumea cu mainl pline si cu laeramile in ochT. lar preotii vor

citi blestemele sfintului Vasile spre a goni duhul raului din Cara.
Maria Ta, Domnule ales al Terei !

Plange poporul roman cu durere ca to pomenesce in urma

tutulor si este la M. 1'. sa to puT in cap. Patria to -a ales, to -a
avut fiul eT eel mar stump; guvernarea 11 a fost problem atica:
to -al aratat in ochil Patriei si aT lumii ca flu! risipitor din Evanghelie. Vino inapoi si va pune Patria inel in drepta to si va
injunghia vicelul eel gras. NoT nu-ti cerem cuvint, pentru ca esti
fratele nostru, esti roman. Cuvintul it veT da inaintea consciincel

M. Tale, inaintea lul Dumnedeit Nu scim data cite aT Mcut

le-al Mout de buna voie, orT silit. Acum e timpul s arati lumel
ca aT fost si esci, roman: acum e timpul sa facT sa se spele cele
trecute, si sa nu lasi fiilor un nume vestejit. Patria to reclama
de fiu, ea isi rumpe vestmintele, isl bate pep tul si alerga si
intr'o parte si intr'alta cerend sa nu per& nici unul din Ili seT,

sa nu se verse nice o picatura de sange de roman. Patria uita

www.dacoromanica.ro

74

tot: Iii dar al el, dupa cum ea voesce el to aiba in cap la acesta
mare fapta. FA o pagina frumosA istoriel romane. Nu-ti face
copiii a se rusina in sinul Frantei de tat5.1 lor; nu lasa Cara ail
cap in asemenea impregiurari in prada intrigei ce ar putea aduce
anarchie, caci atunci, vaT noun! si de trel on vaT M. Tale.
Frati Romani! Nu ye terneti de nici o putere nepravilnica de
din afara, cacl s'ail dus timpii silel si aT dreptului celul mai
tare. l'inetl numal buna orinduiala in intru. Intrarmati-ve in
gvardie nationala spre asigurarea drepturilor vostre si spre a
forma cruciata infrb.tirii claselor in intru, cum si a face parte in
cruciata Infratirii natiilor in afara. Adunati-v6 cu totii sub
stegurile Patriei. Cele trel culori nationale ye sunt curcubeul
sperantelor. Crucea ce e d'asupra lor va aduce aminte Rusiei
ca e crestina. Crucea se va pune pe hotarul nostru, $i Rusul
nu va calea in tara nostra WA sa calce mai antliti crucea la
care se inchina. De nu se va sill de semnul acesta, vom trimite inainte-i nu armele ce nu le avem, ci preotil nostri, batrinii nostril, mumele nostre, pruncil nosiri, earl' insotiti de ingerul
Domnulul ce padesce pe cei ce se sada in numele lui, vor tipa
si se va audi pana la marginile pamintului ca Romanii nu le-ail
luat nimic, ca ei nu-I vor in Cara lor. Vor pune preotii evanghelia pe care se intemeiaza legile nostre, o vor pune in calea
lor ca sa calce pe dansa si sa -vie s robesca un popor ce tot
d'auna i-a fost voitor de bine, fac6tor de bine in resboiele lui.
Rusia pana acum s'a ciis ca este chezase a drepturilor nostre.Noi,
in strigarea nostra, nu cerem de cat drepturile nostre si protestam mai dinainte la I. Porta, la Franta, Germania si Englitera asupra on -carii invazil in pAmintul nostru, ce ne va pismui
fericirea si ne va cutropi independenta nostra din intru.
Apoi poporul roman declara astAdi, in fata lui Dumnedeu si
a Omenilor, di, data proclamatia sa se vede pretutindeni insuflat& de spiritul pacel, dacA ei nu vorbesc Intr'un ton amenintator $i se in pe drumul legilor si al tractatelor, acesta
invederezA caracterul lor cel pravilnic si sufletul lor ce de
o potriva aclorA libertatea si a lor si a altor natii, ce voind

a se reintregi in drepturile lor, scie a respecta pe ale altor

natil. Acesta II face a vorbi ast-fel,iar nu Erica: cadi Bunt o natie mai mult de 8 milione suflete si, la orl-ce invadie din afara
ce be va ameninta libertatile, fie-care va sci all al:Ara vetrele,
si strainul, in cele dupa urma, la err -ce nenorocire va putea cotropi numal parnintul, dacA va dormi Dumnedeti, iar nu si omenil. Nici un Roman nu va mai trai dupA mortea independenteT
Patriel Sale.
Frati Romani ! respectati proprietatea si persOnele, adunati-v6
cat de multi, armati-ve cu totiT, insa imitati pe !rata vostri
Transilvanl. VedetT cum se adunara atatea miriade fail BA se
Loa cea maT mica larmA, cea mai mica neorinduiala. N'avetT nici

o temere de cat temerea de Dumnedeu fi atunci vo6 cu adev6www.dacoromanica.ro

75

rat vi se va cuveni a striga fara rusine : CA cu nol este Dumnedett !

Cu noT este Dumnecleti, fratilor, in numele lul sculati-v6- si

ingerul resbunArii dumnedeesci va stinge pe tot vrajmasul si
va dobori si cal si cAlAret, carele si armele lui vor fi rasipite
ca pulberea si planurile lul imprastiate ca fumul.
La arme Romani ! la armele mAntuiril
!

Poporul plangea lacrimele bucuriei si multumia 13-zeirei

ca-i dedese mantuirea.
Scirea miscarii s6 respandi repede si fu primita pretutindeni cu mulCumire, cu entusiasm chiar.
Poporul saten, in bucuria lul, facu si cantecul:
SA traiasca popa f.:1:apc5..
C'a scapat tara de clacA.

Guvernul provisoriu, numi prefect la Teleorman pe profesorul Constantinescu si cu ostirea ce-1 Inconjura si cu poporul, porni spre Caracal, dupa ce puse In cunoscinta pe
Magheru despre cele intamplate si adresa Domnitorului Bibescu o scrisore In care-i cerea s primesca ConstituCiunea
si sa se puna in fruntea poporului.
Pe drum, teranii it Intampinau si-1 bine-cuvintail, pe drum
fu intampinat si de Magheru, care de si ocarmuitor al judeCului Romanag, facea parte din miscare si fusese proclamat la Islaz membru al guvernulul.

9 s1 10 IIJNIE LA BueuREsei
In aceeasi di, la 9 Iunie, miscarea trebuia sa isbucnesca
si in Bucuresci la Prahova si la Valcea. Scirile de la Islaz
Insa sosise comitetului tardia, asa In cat pregatiri nu se putura

face la Bucuresci de cat pentru noptea de 9 spre 1U Iunie.

Guvernul tusk presimCind, lua mesuri spre a impedeca
miscarea i a o sugruma, chiar nainte d'a se produce.
((Bate -voi pastorul si se vor risipi oielen disu-ii -a Bibescu,

si intr'adever o lista, scrisa chiar de mana Bibescului, Insemna politiei personele ce trebuiail a fi arestate. Pe acea
lista se afla numele lui Stefan, Nicolae gi Alecu Golescu,
Eliade, Rosetti, Gr. Gradisteanu, Balcescu, Bratianu, Joan
Voinescu si Iii. Policia se asvtrli asupra capilor miscaril:
www.dacoromanica.ro

76

St. Golescu, Eliade si Balcescu nu se aflail In Bucuresci,

deoi nu puteaii fi arestati; politia aresta dar si duse la cazarma pe C. A. Rosetti si aresta la agia pe maiorul VoinesOu II, pe Teologu si altii.
N..

Golescu si I. Bratianu scapar5,, eel d'intaia ascundendu-se

la consulul engles, Colhoum, iar Ion Br5,tianu, pe care con-

sulul nu voi sa-1 primesca, nu scapa de cat radendu-si

barba si mustatile si punend ochelari albastri; Gr. Gradisteanu s ascunse Intr'o grOpa de nisip de la Sf. Stefan.
In urma meSe !Acura multe arestari, cad initiatii
surei luate ca micarea sa isbucn6sca la ora 3 dim., la 9
spre 10 Iunie, se aflau adunati la locurile destinate, asteptand semnalul. Din cauza arestarilor facute, semnalul Ins&

nu se dete, si eel adunati c'adura cu multimea in manile

politiei.

Comisiile, agia si casarma gem de criminaliI print!,

dice Aaron Florian, Intr'o scrisore cu data de 10 Iunie, adre-

sata lui G. Barit (1).

.Ast-fel, pentru moment, miscarea fu z5,darnicita.

Domnitorul, teatral ca tot-d6-una, credend ca a lnabusit

revolutiunea si voind sa-s1 arate bucuria si sa sfideze, esi
la preumblare, in trasura deschisa, Impreun5. cu Vilara.
Trei tineri, Gr. Peret, D. Cretulescu si Al. Paleologu (2),
trag asupra Domnului la sosea si din norocire nu'l lovesc,
iar in urma fug Inainte spre Ploiesci.
Atentatul acesta nu pOte fi imputat de cat personelor ce
Pau savIrsit; el nu e In nici-o legatura cu revolutiunea si
cu faptele el, caci sciut este ea revolutiunea vroia nu peirea, ci indreptarea Domnului pe calea /ntereselor natiunei.

Bibescu credea ca triumfa, di era stapan pe situatiune

si voind sa esploateze atentatul contra revolutiunii, se duse
la casarma in dimineta de 11, aduna pe ofiteri, le arata
epoletul gaurit de glont, vorbi despre atentat si despre revolutiune, Infatisand'o ca Indreptata In contra patriel si cerendule se -i jure din nal credint5,. Unil abia jurara; altii
respunsera ca sunt gata sa mord In contra vrasmasilor
Orli; dar ca,' In potriva fratilor for nu vor ridica arma.
(1) La AcademiA. Coresp. Barit, vol. I.
(2) In Notitele de la I. Bratianu se gasesc numele Paleologu, I. 135.1aceanu
si Gr. Polizu (Cretulescu?).

www.dacoromanica.ro

77

Aceste vorbe le spuse maiorul Polizu In numele tutulor (1).

Acosta impresiona &lane si descuraja pe Bibescu.
Revolutionarii, de si decimati prin numerOsele arestarl
facute, nu se descurajasera; el Indraznira a se Intruni din

noit, de asta data la Axente Sever (Notitele de la I. Bratianu) si combinara ultimele inesur1 de luat pentru diva de
11 Iunie, pe care o hotarira pentru isbucnirea revolutiutil.

!1i

IUNIE LA BUeURESel

Vineri, In diva de 11 Iunie, la ora 4d. a.,

ora ()Varna
s6 dete semnalul. Clopotul Mitropoliei, prin Ingrijirea revolutionarilor, fu sunat asa cum se convenise, si numai de
cat clopotele celor-alte biserici respunsera.
Poporatiunea, audind semnalul mantuirei, fu In piciore si
porni spre locurile alese pentru adunare.
In acelas timp, iuncarul Magheru, tnsotit de alti patru

tineri, ajunsese In strada Lipscani, se sui pe o scars altil

spun pe o masa ce se afla nu din Intamplare Inaintea
magazinulul de lipscanie al luI Dumitru Danielopolu (2) si
lncepu a citi proclamatiunea.
Comerciantii din Lipscani
toti initiatt
Inchisera
repede pravaliele si marira grupul celor ce ascultail citirea
proclamatiei. Intr'o clips, gruparea deveni atat de numerOsd, In cat nu se mai putea audi ceea ce se citea; dar toti
nu Incetau d'a aclama Constitutiunea.
Traiasca Patria! Traiasca Constitutiunea! furd strigatele

ce esiail din pepturile tutulor si cari se repetati din grup

In grup, prin Lipscani si prin alte strade.
ComerciantiT scoserd stindardele ce aveall pregatite si
manifestantil pornira numerosi pi compacti pe strada SelarI,
pe Tanga pravalia lul Manole Popovici, asta-d1 Becheanu,

spre a merge la palat (2).

1). Vedi Not. I. Bratianu.
2). Mum acea casa transformatA e ocupata de magasinul de mode la

Gustul Parisian, str. Lipscani No. 13.

3). Palatul Bibescu se afla pe Iocul, acum viran, dinstrada Bibescuin fata stradeT ce urea. la Camera.

www.dacoromanica.ro

78

Tot atunci, mai jos, spre biserica Sf. George, la raspIntie,

Catina, autorul marsului revolutiunii, citi aceeasi proclamatiune

si porni cu multimea adunata iarasi spre palat.

N. Golescu, mi se afirma, veni In fruntea multimei, care
sosia spre palat, din spre podul Mogosoiei. (1)
De pe alte strade vecine cu palatul Bibescu veniau asemenea grupuri cu stindarde, si din ce In ce mai numerOse.
In acelas timp, la barierile orasului sosea multime de sateni

cu stindardul tricolor In frunte, cu proclamatia In mans si

strigand : dreptate! dreptate!. El erail fara arme si far& nimic; numai cu merinde In traista.
Se Imbratiseza.' cu orasenil ca' le esira Inainte si unindu-s'

glasurile strigati cu totii: dreptate! Inaintand mereii spre

palat.

Ajunsi acolo, teranii si orasenii, Impreuna cu tinerimea,

strigail : Trdiased Constitutia!

Ast-fel, Intro 6 si 7 ore seara, multimea era atat de numerosa la palat, unde si intrase In curte si In jurul lui,
In cat din oclaile palatului si pan& la casele FalcoianululD,
cum spune un corespondent, martur ocular, nu mai putea
cine-va sa strabata.
Pared sa golise tot orasul, adauge un alt corespondent.

Poporul cerea mereu ca Domnitorul s primosca si sa

subscrie Constitutiunea
Nicolae Golescu, In numele poporului, sa presinta M. S.
Domnulul si-I supune Constitutiunea, rugandu-1 sa-o' subscrie

si sa contribue ast-fel la fericirea Patriel.

Poporul de afard, cu strigate de mil de glasuri, cerea

m ereu Constitutiunea.

Veclend multimea si staruinta el, Bibescu lntelese ca nu

putea face alt-ceva de cat sa declare ca priimita Constitutiunea... si o subscrise.
Nicolae Golescu, miscat de bucurie pana In adlncul sufletuldi, esi to balcon, spuse poporului buna veste
rug&
sa se retragal.
Atunci I. Bratianu, strabatend anevoios multimea, putuse ajunge pana. In palat. El se temu ca Voda tnsela pe
(1) I. BrAtianu (Notice) afirmS, cii Golescu era deja la palat, cand sosi multimea.

www.dacoromanica.ro

79

Golescu si intrand in palat, urmat de popor, ceru sa vada

pe Maria Sa.
Ras cum era, adjutantil Domnitorului, boerii si cele-l'alte
persona ce se aflatt de fata nu-I cunoscura si se incercara
cu vorbe sa-1 opresca; dinsul Insa le spuse ca poporul vrea
sa vada pe Voda si nu sa duce /Ana atunci.
De o data, usa se deschise, aparu Voda Si Bratianu II
spune ca poporul nu se retrage pana nu se va schimba ministeriul. Bibescu se ase'za, la mass, avend pe Golescu de o
parte, pe Bratianu de alto., si scrise destituirea ministeriului,
precum si formarea celui noil, din omenii reformel.
La numele lui Magheru se bucura, caci 11 socotea ea e
cu dinsul.
Cand Bratianu propuse pentru pretectura politiel pe Rosetti, Bibescu intreba: Care?
Cel de la puscarie, respunse Bratianu, si Rosetti fu

pus pe lista. (1).

Bratianu voise, si tale urmate 11 detera dreptate, ca Constitutiunea sa fie nu numai subscrisa de Voda, dar sa alba

aparatori si amid In guvern, spre a nu se mai putea reveni.

Ministerill se forma deci de Domn, in 1ntelegere cu N.

Golescu si I. Bratianu, ast-fel:
N. Golescu, ministru din launtru.
St. Golescu, logofet al dreptatil.
I. Eliade, logofet al credintei.
N. Balcescu, secretar de stat.
Colonel Odobescu, sef al militiei.
G. Magheru, ministru de finance.

C. A. Rosetti, prefect de Politie.

Golescu comunica poporului noul ministeriii al reformel
si o bucurie unanima cuprinse tote inimele.

Golescu fu purtat In triumf pang acasa. Veselia se Intinse In tot orasul, pe piete erail musice; clopotele bisericelor sunail si ele, ducend departe ecoul bucuriei multimei;
urari si Imbratisari pretutindeni; numai era mare sail mic,
ci toti frati, top Romani!
Niel In acOsta esplosiune de bucuria frenetica, poporul re
1) Aceste amanunte le-am extras din notilele aflate la Academie si care
as fost cules e de la Ion U. Bratianu.

www.dacoromanica.ro

80

cunoscetor, cu a Ite. buns inima, nu uita, pe fratil ce suferia' pentru el, si In grupe marl se Indrepta spre cazarma,
unde era' arestati capii miscarii, C. A. Rosetti, etc.
Uita ins poporul pe tine -va, uita., voi s5, uite pe ceI
care -i amarasera viata prin ale for privilegii si abusarl de
ele ; fi uita si-1 iertd: nici un fir de per din capul vre-unuia;
nici un cap de ata diu averea cui-va, nu fu atinsa.
Prin acesta, revolutiunea romans se osebi fundamental
si de cele dina,intea si de cele din urma el de pe aiurea, si
dete in vilegul lumei marele calitatI ale bunel, blandeI si
civilisatel inimi a poporului roman.
In mersul spre cazarma, spre a libera pe arestati, poporul Intalni pe cdpitanul Mavrocordat care-1 rugs a nu
face nimic, pans se va Intorce dinsul de la palat, unde se
ducea ca sa cer5, invoirea DomnitoruluI pentru liberab.ea

arestatilor. Poporul, cu minte ca tot-d'a-una, cand e bine

sfatuit, lntelese si astepta.
Capitanul se lntorse curind; arestatii fury clati libertatii
si fratilor lor, poporului, care-I primi cu urari calde, cu
mime si cu brate deschise. Poporul si militia fraternisara.

Rosetti, pe care un ofiter fl Incinse cu sabia sa, se sui

pe o galeria si tntr'un discurs entusiast, exprima bucurid
pentru isbanda natiunii; el fu aclamat, scos pe brate din casarma si cu totii se lndreptara spre agia (prefectura politiei)
unde se aflad arestati Teologu si altil.
Prisonierii politiei, arestatil din ultimele dile, furs toti
ptisl in libertate.
Ast-fel se petrecu diva de 11 Iunie 1848, diva de Incepere a renasceril nationale liberale, si democratioe a Romaniei.

upiva de 11 Iunie 1848, dice Aaron Florian Intr'o serisore catre Barit (1), este o di de la care Incepe o epoca
noun in analele Ora romanescl. Devisa popOrelor civilisate:
libertate, egalitate, fraternitate este si devisa Romanilor de aid.

Constitutia proclamata ieri va fi un adever, si not vom

sci muri pentru dinsa. Traiasca Romania!
Veduram cum poporul triumfator uita pe al lui apasatorl, WO, chiar pe marele vornic (ministru de interne) Vilara, uita pe Aga (prefectul politiei) Iancu Manu, si pe pro(1) Academia Romans. Corespond. Barit, vol. I, pag. 218.

www.dacoromanica.ro

81

slavitul stalp si chip leit al stapanirei de atunci, pe capicu

tanul Costake Chihaia (chiorul cum i se dicea) care
biciul sgii cel cu sapte limbi, Ingrozise papa aci pe tog si
jumulise de bani pe on -tine, prin amenintarea biciului ce
nu-1 lipsia nici-o data din mans, ca simbol al stapanirel pe
care o slugia.
Intr'adever, and C5,pitan Costake pofta de bani avea
si avea pururea, o vorba era destul: jupan cutare, c,licea
el In trecere negustorului, mi-ar trebui 10, 20, 50 sail 100
rubiele, cat voia; viil in cutare di sa be jail!
pis si Mout; bietul negustor alerga cu limba sces5, pretutindeni; cumpara rubiele (erail de aur) be incerca la tirizil sa fie drepte si negaurite si la diva hotaritta le tinea
gata si be da omului stapanirel, multumindu-I Insa si lui
si lui D-zeii ca, lacomul trufas multumitu-s'a cu atat, de si,
In a lui inima, bietul negustor blestema cu foe si pe emenci
stapanirel si ale for fap'te talharesci.
Il uita si pe mesta poporul si pe capii lui; el Insa nu
se ultara; cugetul for chiar, le spunea cat de vinovati eran
si, precum Cain ucigasul, cauta al pesterilor intunerec, tot
ast-fel el fugira din Capitala spre a sa ascunde; Vilara si
Iancu Manu, In a for tuga, ajunsera la Giurgiu, unde fnsa
mancara o chelfanela de la popor; dar autoritatile Ii 'Acura.
scapatl si ei se ascunsera la Ienake Hurmuz, vames atunci
si comisionar de zachar at easel Zerlenidi, care-i tinu In
podul easel si a doua di Ii puse tainic In ate un butol de
zahar, In locul capalInelor, si cu luntrii, li trecu la Rusciuk.
Fugira, asemenea multi alti boieri, pe care -i pascea
gonia pacatul Lptelor, fugira, spre a pune departare Intre
el si popor, pe care nu-1 reclean sa fie atat de iertator.

www.dacoromanica.ro

82

Guvernul provi5oriii de la I5Iaz.

Guvernul provisoritl de la Islaz, dupa proclamarea lui,
numi, cum am spus, prefect la Teleorman pe profesorul
Constantinescu, sj porni, cum se scie, spre Caracal, unde
administrator era Magheru. Guvernul adresase orasului o
proclamatiune.

La Caracal.
La Caracal, gu ;ernul provisoriil fu primit de magistrat
cu paine sj cu sare, In fruntea Intregului oras si a teranilor
din vecinatate.
Guvernul numi prefect pe Ion Arcescu si facu urmatorele lnaintari In armata:
Maiorul Tell fu Inaltat colonel.
CApitanul Plesoianu fu Inaltat major.
apitani.
Serrurie sj Zalic
A doua di, la 12, guvernul provisoriti se indrepta spre
17

Craiova, capitala Olteniei. Magheru porni Impreunl cu

densil, insotit de 200 de dorobanti.

La Craiova.
La Craiova, carmuitor era I. Bibescu, fratele DomnitoruluI. El lua tote mesurile spre a sparge lagarul rev-olutiunii,
trimitend ofiteri, earl- se comp, armata ce se afla In la-

gtirul reformei si cerend orasenilor Craioveni s'a se unesca

cu sta.panirea In potriva revolutiunfi.
Apelul carmuitorului nu gasi nici -un resunet In inima,
Craiovenilor ; din contra, orasenft nu-Si ascunsera desgustul
pentru starea de lucruri existents si aprobarea sj simpatia,
ce aveati pentru revolutiune. Atund ocarmuitorul ne mai
putend face alt fel, fugi din oras.
Asemenea se retrase sj armata.
Un act finial, gasit Intre manuscriptele lui N. BAleescx,
aRaportul comandirului polcului Is care se afla In Craiova,
da am6nunte asupra causelor retrageril trupelor sj asupra
simtimintelor ce aratasera Craiovenii &atm revolutiune. Iaca
acel act, pans astadi inedit :
www.dacoromanica.ro

83

Domnulut polcovnic fi cavaler Odobescu, fndeplinitorul datoriilor de

9ef al ogtirift.

Comandirul polculur No. 1.

RAPORT
De la plecarea d. polcovnic Garbaski din Craiova, pane acuma,
adece. de la 8 lunie, pentru- care prin raport No... am avut cinste
a supune cunoscintii D-vostre, au pornit 2 curieri cu raporturi,
cerend deslegare cum trebue se urmez in potriva rebelilor porniti din Carncal. Vedend dar oh nu primesc nici o deslegare, m'am

veclut suit a me trage din orasul Craiova cu tote, comanda de

ostire, aflata acolo, atunci inse and tote mijlocele le-am sleit,
spre a me impotrivi rebelilor; did ordsenii nu nunacti cd n'aa gdndit
a fi In contra lor, ci Inca ne-au ameninfat a se uni cu dtasii qi a fi in
contra 226str'd.

Acum insa, am luat sciinth eh ace curieri au Lost prinsi de

Omenii rebelilor (ce se numesc omenii noului guvern, primit la
13 Iunie, Dumineca, de orasenii Craioveni) tiind impanat drumul
obicinuit al Bucurescilor de asemenea orneni; tragerea mea insa

a fost dupe intelegerea ce am avut cu d. major Paznaski se

ardic roatele al 2-lea, 3-lea si 8 lea, care peste done dile, adica
Jol, urmezh a ne impreuna negresit tote aceste parti de ostire
la satul Strehaia, jud. Mehedinti. Dupe acesta unire ne vom
porni negresit se atacarn pe rebeli.
Tot-de-odath cu acestea, alatur D-vostre ate una din tot felul
de hartii prinse de ariere garda nostra. Cu tote aceste insa, jude %ele Gorj si Mehedinti se afla pane acurn linistite; mai adaog

D-vostre ca d. polcovnic Garbaski nici pane acum nu s'a mai

intors inapoi. Am luat sciinta in-A, din audire, ce, se afla la
opreale in judetul Romanati, impreunh cu d. parucic Lahovary,
Hagi Ionise si praporcic Poianu, fiend losti trimisi de la pole a
trage pe rebelil- cinuri de jos in partea nostra.
Numerul omenilor nostri, cu carele am pornit din Craiova,
aunt la 350 orneni; din dd. ofiteri, se afle cu mine d. capitan
Scordila, parucicul Catopulos, Macedonski, Semezescu si prapor-

cicul Condeescu. Mai adaog ce am primit si o porunce a aeelul

guvern, soriindu ml a me uni cu dinsii ; eii cunoscend al for
viclesug sj find in furia necazului, am rupt acesta..
Plecat supul cunostintei D vostre, pe drum find la podul
Jiulul de la Tanthreni.
L-t. comandirul polculul
Major, Vkidoianu I.

Aghiotantul polculuf

Praporcicul Condeescu.
No. b00. Anul 1848. Luna Wale 14.
De la podul JiuluT,.d rumul Mehedintl.

www.dacoromanica.ro

84

Oamenii reformei fura deal primiti la Craiova, ca i Caracal, cu brave deschise, cu bucuria, cu entusiasm.
Stapanirea, pans ieri puternica i talOsa, desi representata
prin chiar fratele Domnitorului, peri ca lulu& In fata yintului, Inaintea dorului de reforme al t era
Constitutiunea to afiata peste tot; pe la Vote r6spantifie
fu citita si favorabil comentata, i primita.
I. Maiorescu, directorul scOlei din Craiova, om respectat
si iubit, fu cel care lupta mult, Indemnand si calauzind
pe popor a nu primi sfaturile ocarmuitorului Bibescu i a
Imbratisa revolutiunea.
Abia ajunsi In Craiova, omenii guvernului provisoriti de
la Islaz, primira de la sotil for din Bucuresci, scirea ca
revolutiunea isbucnise i aci, ea ea isbutise a face pe
Domnitor s6 primesca, Constitutiunea, ca, In sttrit un govern dintre ornenil reformei se intocmise si chiema la Bucuresci pe eel care fa'ceail parte din noul ministerib. (Stefan
Golescu, Eliade i Magheru).
In Craiova, scirea acesta produse o bucurie ce nu se
pote descrie. Poporul, pana, aci nedreptatit, 1i vedea visul
cu ochii si veselia isbandei acestia nu mai avu margini.
Toti rugati pe membril guvernului sa se grabesca a se
duce la Bucuresci.
In noul ministeria de la Bucuresci, maiorul Tell nu era
cum se tiparise pe lista comitetului, i acesta se esplica
lesne. Ministeriul, flind Intocmit de insqi prmcipele domnitor, probabil ca el nu consimtise a numi ministru pe Tell,
cel cerut de revolutionari, ci pusese pe Odobescu, singur
al sea om de Incredere In ministeriul reformei.
Cine-Ore, cu minte rece, limpede si drepta, cu Intelegere
deplina a gingaei situatiuni, ar fi putut imputa conductorilor revolutiunei acesta mica concesiune ?
Cu tote acestea, li s'a imputat, uitandu-se, in preocuparile personale ale momentului, ca revolutionarii Insii sta.ruisera des pe langa Domnitor, nu pentru ministere, ci ca
sa primesca reforma, acesta find al for de capetenia scop
Dar sa trecem, ast-fel de incidente midi nu merita atenOune, cand in joc este viitorul unei natiuni.

www.dacoromanica.ro

85

Reactiunea

Incercarea contra guvernului.

La Craiova, reactionarii, vrasmasii progresulul, de si uimiti si redust la tacere prin spontanea manifestare a poporului

craiovean pentru revolutiune, nu renuntasera nici la lupta,

nici parasisera ale for scopuri de a tine poporul sub jugul
interesulul sf privilegielor for ; Bibescu, fostul prefect, de si
departe, 4i atita mereu.
Acum aveati acesti reactionari o libertate, pe care pans
aci, el nu voisera s'o recunosca celor alti, neprivilegiatilor;
se adunara dar to taina, se sfatuira si venira sa cora., dice-se,
explicatiuni guvernului asupra punctulul din programa revolutiunii privitor la proprietate ; dar 4n realitate cu intentiunea

d'a resturna noul guvern.

Credeaa, orbii si micii la suflet, credeati ca, lor, celor putini,

li se cuvine, si mai cu serna, ca li se va trece, sa-si impuna din nou celor multi vointa for arbitrary de a -i tine
subjugate.

Din nefericire, eel din guvernaflati In Craiovade si dand

explicatiuni, puteati spune ca ara are Domnitor, ca majo-

ritatea guvernului e la Bucuresci si ca acolo se va putea

hotart asupra cererilor ce se faceatt, guvernul avu slabiciunea

de a ceda amenintarilor si a da un decret prin care indirect se desfiinta puntul din programa privitor la sateni. Guvernul provisoria 4si taia craca de sub piciOre, 4si respingea
sprijinul sea fires si puternic, lovia pe eel care deja cantaii:
Traiasca popa Sapca
C'a scapat tara de claca.
Reactionarii nu se multumira cu atat, cad sciati ei ca reforma
nu era mancatOre de proprietate si reclamatiunea for numal
un pretext era; ei Inconjurard scola, undo se aflail asedati
membfil guvernului, si-i amenintara din noil, vroind chiar
sa-1 aresteze.

Din fericire, dupa cum ne afirma un martur ocular, Magheru nu era la resedinta, el se afla In oras si Incunosciintat de cele ce se petreceati, incaleca, chema poporul in
giuru-i si, In capul multimei, merse la scoala. Acolo poporul,
avend In frunte pe noul emancipat David, un om de o statura. si putere erculeana, navali a rape stoborii gardurilor
vecine, spiv a se repezi asupra reationarilor si acestia sa
www.dacoromanica.ro

86

grabira sa fuga, ocrotiti tusk in a for fug5., de chiar armata

guvernului.
Membrii guvernului erail deci liberi si putura pleca. Popo-

rul ii insoti cu bine-cuvintarile lui, uitand prima gresa15,, si

asteptand de la el sa urmeze la Bucuresci, impreuna, cu ai
for soti, lucrarea de mAntuire public& Membrii guvernului pled
car& deci spre Bucuresci, uncle din noil fusesera grabnic che-

matt

Abdicarea Domnitorului
In acest timp, Ia Bucuresci, se petreceati intamplari neasteptate sail, de eel preveclAtori, forte mult asteptate.
Inteadev6r, dup5, ce noul guvern, numit de Domnitorul
Bibescu, fu instalat, el isi incepu, in asteptarea colegilor ce
se aflail Ia Craiova, munca grea la care se Inh5.mase.
De la eel d'antaiii pas insa tntampino, o diticultate pe care
unil din membril lui eel putin, o creclusera." tnlaturata.
Domnul, care, in fata multimel poporului si a cererilor
lui repetate de mil de glasuri, recunoscuse si subscrisese
Constitutiunea la 11 Iunie si nurnise guvernul, acum liber

de acea presiune, dar strans pots de alta, de si tainica,

4ns5, asupr5,-I mai cu putere si mai darnica in fagAdueli,
adresa, guvernului urmatorul naesagiil prin care abdica,, in
nOptea de 14 Iunie, Incredint'and puterea noulul guvern Intocmit de dinsul, impreun5, cu capii miscarii din Bucuresci.
EGA textul abdicaril:

Care sfatul ministrilor

Fiind-ca simt cA puterile-mi nu sunt potrivite cu cererite

celor de asta-li imprejurArT si spre a nu me bate vre o datA

cugetul ca am primejduit sorta terii, tiind carma obladuireT mai
mult de cat putinta me iarta, o incredintez in manele d-vostra
gi

intru iarAsi in viata privata cu acea multumire ce aduce o

consciintA curata (1).o

(Urmeza isc5litura M. S.).

Bucuresci, 13 Iunie 1848.

(1) Buletinul Oficial. No. 31 din to Iunie

www.dacoromanica.ro

87

Domnul ci pled, spre a trece granita la Brasov, ingrijind sa he'd drumul pans la bariera orasului in tra*.surft cu
prefectul politiei, C. A. Rosetti.
Duper primirea abdicarii, guvernul publics urmatorul comunicat i un nou guvern provisoriu se intocmi:
aFostul Domnitor George D. Bibescu de ci a consfintit
sfintele drepturi ce Ronianil recastigara, simtindu-se Ynsa
acum slab de 1361a ci ne mai putend tine carma in mans,
aster -cji la 14 Iunie, la un teas din nOpte, ci -a dat demisia,
lepa,dondu-se de tots puterea.
ePatria, aflandu-se acum in tmprejurari grele, se numira
guvern vremelnicesc mai jos Insemnatil Romani, earl sunt
omenii ce s'ail jertfit pentru patrie ci jura ca gi astall sa
more pentru dinsa.
Guvernul vremelnicesc:

Prea Sfintia Sa Mitropolitul, president.

Ion Eliade.
Stefan Golescu
Chr. Tell.
G. Magheru.
Scurti. (1)

Secretarii guvernului vremelnicesc :

C. A. Rosetti.
N. Balcescu.
A. G. Golescu.

I. C. Bratianu.
Ministerul vretnelnicesc:

Ministru din launtru, N. Golescu.

dreptatii, I. Campineanu.
trebilor din afara, Ion Voinescu
finantel, C. N. Filipescu.
r
Obetescul controlor, George Nitescu.
(11 Comersiant lipscan,

www.dacoromanica.ro

88

Ministru de r6sboiii, loan Odobescu.

instruct. publics, Joan Eliade.
z
Comandant al gardei nation., Scarlat Cretulescu.
Presidentul sfatului ordenesc, C. Cretulescu.
Seful politiei, Margarit Mool.

Guvernul ast fel Intocmit, putu In sfirOt lucra i, potrivit

tntelegerit luate pe &And inc5, lucrau ca comitet al reformel,
lucrara toti Impreuna: membrii guvernului provisoria, secretarii guvernului si minitrii, avend toti egale drepturi. El
Bete urmatOrele decrete :

STINDARDUL NATIONAL
In numele poporulul roman.
Dreptate pi Frcitie.

Guvernul vremelnicesc decreta :

I.

StOgul national va avea trel colori : albastru, galben i

rou. Devisa romana, care va fi scrisa pe steguri, cat i pe
monumentele i decretele publice, se va compune de aceste

dou6 cuvinte: dreptate, fratie. (1)

Dreptatea, acesta stea stralucitore, care lumineza omenirea

si o povatuesce 4n calea binelui, voesce ca omenil sa

fie

mai tntaiiz slobodi i de o potriva, i fratia, acest sentiment

strabun romanesc, lega inimele pentru obtescul folos.
Membril Guvernului provisoria: 1Venfit, Mitropolitul UngroVlachiei ; G. Scurti, N. Balcescu, A. G. Golescu, C. A. Boseti,

I. C. Bratianu.
No. 1. Anul 1848, Iunie 14.
(1) Stdgul acesta e Intocmit dintr'o combinare a oolorilor steguluf Moldova

cu stegul Munteniel; el fu privit ca simbolul unirei pi de aceea Cu west

decret ipi Incepu guvernul a sa activitate.

Amintesc, fiind-c5. multi fac 1110a grepalA, cft drapelul tricolor national, cel
decretat la 1848 pi consfintit d'atunci incOce, are colorile ast-fel ape4ate :

Mug& lemn pi paralel cu el, albastru, apoi galben pi apoi ropu, iar nu perpendicular, cum iac unit stindardul, chiar acum.

www.dacoromanica.ro

89

Desfiintare rangurilor.
II.

Guvernul vremelnicesc decreta:

Potrivit vointei poporului, tote rangurile civile se destlint6za pentru tot-d'a-una. Nimeni, de acum inainte, nu va mai

putea a-si lua vre-un rang, in nici un act public. Singura

deosebire, ce va exista 'titre Romani, va fi aceia a virtutilor
si a slujbelor catre patrie.
Membrii guvernului provisoriu:
Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, G. Seurti, I. C. Bratianu, A. G. Golescu, C. A. Rosetti.
No. 2, Anul 1848, luna lunia 14.

Desfiinprea censurei
111.

Guvernul provisoriu decreta :

Potrivit vointel poporului, censura este desfiintata pentru
tot-d'a una. Ori-ce Roman are dreptul de a vorbi, a scrie si

a tipari slobod asupra tuturor lucrurilor; se Intelege ins&

ca, Intrebuintarea acestei libertati, nu implica abuzul ce
ar putea face unil defaimand viata privata a locuitorilor,
sau invitand poporul la nesupunere catre legi si guvern,
abusuri ce vor Li pedepsite de tribunalele competinte.
Membrii guvernului provisoriti:
Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiel, G. Seurti, 1. C. Brati
anu, N. Bctleescu, G. A. Rosetti, A. G. Golescu.
No 3, Anul 1848, luna Iuniix 14.

Garda nationals
IV.

Guvernul provisoriti decreta:

Fiind-ca natia Romano., prin proclamatia de la 11, a

manifestat dorinta de a avea o gvardie nationals, si gu-

vernul vremelnicesc, gasind ca o ast-fel de institutie este de

www.dacoromanica.ro

90

neaperata trebuinta do a so intocmi numai Indata, decreta,

formarea acelei gvardii In tots Cara, cu a caret organisatie
se insarcinez1 ministrul din na'untru, i tot de- odata, numesce de comandant al gvardiei din Capital& pe colonelul
Scarlat Cretulescu.
Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, G. Scurti, I. C. Brettianu, N. Beacescu, C. A. Bosetti, A. G. Golescu.
No. 4, Anul 1848, luna Iunie 14.

Apel pentru arme.

V.

Guvernul provisoriu
CetelfenX,

Fiind-ca acum se constitue gvardia national& ce tot Romanul a simtit ca ea mama!' pOte fi asigurare4 unui ora4 ;
fiind-ca in tar& nu se afla arme de vInclare, guvernul vremelnic face un apel la tot Romanul, care are doue puti,
sa Imprumute una Statului

Guvernul vremelnic sigur find c natia Romans care

sciti s fats o revolutie ale caria fapte fur& bazate pe povetile evangeliel, o s& asculte apelul nostru, rugam pe cetateni s le dea in primirea comandantuluT gvardiei naponale la palatul eel vechiii.
Membril guvernulut provisoria
Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, G. Scurti, I. C. Bratianu, C. A. Bosetti, .N. Balcescu, A. G. Golescu.
No. 6, Anul 1848, luna Iunie 14.

Desfiintarea batclii fi a pedepse4 cu morte.

VI.

Guvernul provisorin decreta :

Pedepsa degradatore cu bataia se destiintez5, pentru tot-

d'auna in tara Romanesca, atat in partea civila, cat i In

cea militara. Para la reformarea condice! criminale acesta
www.dacoromanica.ro

91

ped6psa se va reimplini cu o Inchisore de la una pana la

cinci Bile.

Pedepsa cu mOrte, care de atatia ani nu s'a simtit nevoie a se intrebuinta in Cara Roman6sca, se desfiintoz5, asemenea pentru tot-d'auna.

Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei; G. Sacra; I. C.

tianu; N. Bdlcescu; C. A. Rosetti; A. G. Golescu.

Br(1-

No. 7, anul 1848, luna Iunie 14

Acestea furs decretele primei Mile de guvern constitutional roman.

El numi pe Ion Ghika, representant al teal la Constantinopole, In locul lui Arista.rki, dandu-I oficial lnsarcinarea
pe care pans aci o avusese numai oficios.

REACTIUNEA.
Reactionara, boerii, adica fostiI privilegiati, pans la 11
Iunie, acei carI prin noua Constitutiune deveniail de o potriva cu tog Romanil Inaintea legilor, Inaintea birurilor gi
Inaintea tuturor drepturilor i sarcinelor publice; boerii car'

cu adev6rat nimic nu perdeau din cele ce drepte erau,

deveniat si cu totii cetateni
ci numai egali cu
de o potriva ai statului, boerii reactionari se Incercara a
dobori revolutiunea; folosindu-se de libertatile pe care ea
le dete tutulor, IntOrsera numai de cat acele, libertatl, ca
arms, ucigasa, In contra chiar a mamei lor : revolutiunea.
In dimin6ta de 14 Iunie, boeril eel batrInI, Intrega ecpaiaoa, care nu voia nici o reforma democraticA, se intalnira la I. P. S. Mitropolitul, spre a dospi acolo isbucnirea
comploturilor, ce faceati contra regeneraril.
Guvernul provisoria afla si nu masuri aspre, nu masuri
de urmarire lua, ci dupa devisa lul: dreptate, frd(ie, membri
guvernului se duser6, in mijlocul celor 1ntranitI. C. A. Rosetti, In numele guvernului, to tinu o cuvtntare, Indemnand

pe boeri la simtiminte de fratie cu poporul; ear poporuluI, care era iritat in contra boerilor, spre a-1 linisti, Ii clise
ca boeril, piercrendu-sI prin reforma tote privilegiile lor,
merits din parteI ore -care consideratii.
www.dacoromanica.ro

92

Complotul descoperit fiind, si cu mijlocul acesta pentru

moment desfiintat, S. S. Mitropolitul esi In balcon cu cruces In mand, bine-cuvInta, poporul si sdruta stindardul tricolor.

Poporul se astampara, reactionarii linsa, nu. Fars privilegie, el nu puteatt fl. Furs si vrura sa remand conservatorii
privelegiilor pentru el si al sarcinelor pentru popor. Incurajati de Indemnuri din &fall, el tsi urmail In taind ale for
urzirl de resturnare a revolutiei, cum mai jos se va
vedea.

15 IUNIE
piva de 15 Iunie fu o di bund pentru miscare. Poporul
nu se mai Intrunise In grupe marl de la 11 Iunie si totusi
intampldri marl si seriOse se ivisera. Fu deci chemat, pe qiva

de 15, la Campul Filaretului, careprin decretfu numit

Campul Libertatii.

Veni guvernul, venira ministrii, veni Clerul cu sfintele

moste, garnis6na capitalei, functionarii, tote breslele cu stin-

dardele lor. Peste 20.000 de Omeni se anal pe cdnipia Libertetp

Serbarea se lncepu crestinesce, prin sfinta slujb5, bisericesca.; se sfinti apa, se botezard stindardele si poporul. Unul

din ministrii, Voinescu, rosti un cuvInt aratand 05. serbarea are de stop sfintirea stegurilor nationale, earl s'au ridicat pentru asigurarea drepturilor celor mai scumpe si mai
sfinte al natiei.
Daca stegurile acestea ati proclamat libertatea, sdrobirea
fiarelor, isbdvirea de sclavia si de Urania, Iisus Hristos nu
a venit lntre Omerg de cat ca s5, proclame acestea si cu san-

gele sett s Intarescd fratia, dreptatea si sfanta libertate si

egalitate.

Fratilor, adaose ministrul, veniti sa juram ca vom Implini cate ne aunt astadi fagdduite si vom apara Constitutia
si tara, cu sacrificiul vietei noastre. Inca odat5,, veniti sa sdrutdm stegurile si prin acesta sarutare sa intarim fratia oe
trebue sa stapanesca intro tot Romanul.D
Entusiasmul era In tote inimele.

Toti depusera juramIntul de a apara Constitutiunea si

vointele natiei; proclamara, din nal guvernul provisoriti, awww.dacoromanica.ro

93

lesera cap gardel nationale pe Scsrlat Cretulescu, de si unii

voiaa pe maiorul Teologu.
Serbarea se petrecu, ca la un popor cu adeverat liber, In
cea mai mare rinduiala i linisce, cu tot sgomotul ce facura
cel ce voiati pe Teologu.
ca top eelCorporatiunea tipografilor, ea care serba
lalti
inaugurarea libertatil si a democratiei, ea avea gi
. alt cuvint de bucurie: se desfiintase censura, s6 daduse tiparului libertate si tipografil vedeail dile bune si frumose
pentru a for munch...
Corporatia tipografilor tinu deci sa lea parte la serbarea
de la 15, intr'un mod mai deosebit de cat cele-l-alte breslo.
Ea lmpodobi un car, Injugat cu patru boi frumosi, asemenea impodobiti cu panglice tricolore, aseda pe el un tdsc
tipografic, spre a tipa'ri o poesie de ocasie. Copainig si Winterhalder luara loc Inaintea toscului, .tinend cu mana stindardul tricolor; 6r In jurul tescului se aflati lucratorii.
De pe car, se respandi pe drum, la ducere si la IntOrcere, gi
se distribui asemenea In Cdrnpia Liberta(ii, urmAtOrea poesie:

Ce glas maret resuna?

Veil, populul s'aduna.

Prin sfinta libertate

Se simte fericit
*i top se string in bra4e
Cady tot! s'aCt infratit.

Cu limba-T de aroma
Fratl, clopotul ne chiama.
Stindardul libertatil
Ad.T, se va consacra.
Unire i frAtia

Cu top vom proclama.

Censura s13 gonesce
Tiparul dobandesce
Dorita -! libertate,

Ce e viat,a sa;
Cu ea numal traiesce
Cu ea va prospera.
D'acuma libertatea,
D'acum fraternitatea
Prin tbta Romania

www.dacoromanica.ro

94

Eterne vor domni.

Tipartil este liber
El le va sprijini.

A doua-di guvernul adres5, poporului urmAtOrea proclamatiune :

In numele poporuluI Roman

Dreptate- frack
Frafi ROMant,

Diva de 15 Iunie va remane o Ali stralucita, o chi neatersa din

analele nostre. Diva de 11 lunie ne dete libertatea, ne reintregi
in drepturi stramnaeati. Diva de asta cif ne intari intr'insele, ni
le asigura Asta-cli tot poporul din capitala Vita garda nationals,
tots oatirea, adunata in campul F'ilaretuluT, in fiinta Guvernulul
provisoriu, ascultara in religiositate slujba sf. sfeatanil ; dupa
aceia Prea Sf. Sa Mitropolitul sfinti aiasma ai sfinti stegurile gardel na%ionale 5i ale armiei, si apoi cu totii jurara eredinta natiel gi acelor 21 puncturl decretate de popor. Asta-cIT
fu diva in care tote clasele societatii se infratira. De asta.-01,
tera nu mai este impartita in clase vrajmase ai cu interesurl

impotrivite. Asia- qi tot! louitorii 1eriI sunt Romani', sunt de o po-

triva, sunt frati. De asta qi, in Ora Romans, nu va fi de cat o

turma ai un pastor. Un pastorlegea, ce hind expresia vointeT

tuturor, va

fi

glasul dreptater, glasul lul Dumnecleti,

o turma,

tot poporul. Frail Romani, ce nu ati avut norocire a ye afla de

fatn la acesta serbare solemna, bine cuventati aasta cli de infratire ai cautati a aduce in tote partile infratirea tuturor claselor intr'o singura dorinta, intr'un singur interes : acela al natiei intregT.

MembriI guvernulul provisoria :

Neofit , Mitropolit Ungro-Vlahiei ; G. Scurli; I. C. Brcitianu; A.

G. Golescu.

No. 16, Anul 1848, luna Iunie 16.

Tot atunci se decreta. en No. 17.

Campul FilaretuluT de aid inainte va purta numirea de : Campul libertacii.
*

La 16 spre sdrk sosir5 In Bucurescl i membril guvernelor earl se aflail la Craiova qi furl primiti cu bucuriii;
cad se respandise sgomotul, de alt -feel desmintit de guvern,
ca reactionarii din Craiova ii rapusesera.
www.dacoromanica.ro

95

18 si 19 IUNIE
Intrunire.Arestarea guvernulut Uciderea poporulul.
Liberarea guvernuluT.
Din cele 22 articole ale proclamatiunei, trei si anume:
art. 12, 13 si 14, privesc ore-cum interosele calugarilor
straini si ale proprietarilor.
Ele preyed:
Art. 12, emanciparea manastirilor inchinate locurilor sfinte
din strAinatate;
Art. 13, desfiintarea clacei si tinproprierdrirea satenitor

pe pogoanele legiuite, cu despagubire; si

Art. 14, desrobirea ciganilor si rescumperarea for de ca,tre Stat.
Calugaril straini, pe care-I privia art. 12, vec,lendu-se di-

rect amenintati In ale for interese; *rend ea pierd acele

marl mosh si venituri pe cari le exploatail dupa a for bunk
voe si interes, Incepura a dospi comploturi; ei Infatisail acelor enneni din popor, cu care puteaii vorbi, si clerului emanciparea monastirilor Inchinate ca un fapt iereticesc si
protivnic dumnecleirii.

Pe de alta parte, proprietarii, de si Constitutiunea prevedea ca, lmproprietarindu-se satenii, se va da despagubire

proprietarilor, deci din acest punct de vedere, nici o pagub5.
n'avean, 1st' urmara necurmat intrigele; pans aci, In secret se
tntrunisera, desbatusera si la 18 Iunie trimisera guvernulul o
comisiune de cinci ca sa protesteze contra rapirei propriet5,tilor.
Li se deter& explicari, li so arab'. ca Constituiiunea too-

mai sfintea proprietatea ; dar in zadar, el se retrasera arat5,ndu-se nemulOmip si amenintand c5, vor veni mal numerosi.

A doua di, la 19 Ionie, Sambata diminet5,, se adunara

pe fata, In sala Momulo, si detunara pan& la ame41, in iota
libertatea, contra guvernului provizoriii, pentru desfiintarea
claret si a celor-l-alte &MI catre proprietate.
Guvernul trimise la adunare pe membrul sea, generalul
Magheru, ca sa comunice proclamatiunea privitare la cestiunea proprietatil. Nici nu voira sa -1 asculte voial, se
www.dacoromanica.ro

96

vede, s'arate ca tot numai for se cuvin tote drepturile

unit tnca soptiati sa puna, mana pe Magheru si sa.-1 desarmeze.

Niment Insa nu cuteza.

La amed, Magheru se retrase.

In acelas timp, dupa o cerere facuta In ajun guvernului
de catre ministrul de resboiti, colonelul Odobescu, trebuia
sa se sevirsosc5, la palat presentarea corpulul ofiteresc catre
noul guvern.
In realitate, cerernonia era un pretest, sub care colonelii
Odobescu si Solomon adapostiaii un criminal atentat indrep-

tat In contra guvernului. Ei voiaa sa aresteze pe membriI

guvernului si sa-1 restOrne, In complicitate cu proprietarii
si cu eel carI gasiaiz greil sa fia frati si egali cu totl RomaniI, asupra dkrora, pang aci, staparil fusesera.
Intr'adever, pe &and, ofiteril se presentaii, se audi de
afara strigatul: Vin proprietarzi!
Acest strigat, se vede, era lozinca; cad soldatil earl fusesera adusi si eI, patrund numai de cat in palat, aresteza pe Eliade, Stefan si Nicolae G-olescu, grind, desarmeza si scot din palat pe Tell, spre a-1 duce la casarma,;
iar Magheru, vitazul pandur, trage sabia, isi deschide drum
printre navalitorI si se Inchide intr'o camera a palatului
cu dol din dorobantiI sei.
Cati-va din arnica' guvernului, earl venisera, s'asiste la cecemonia presentaril ofiterilor, sar pe ferestre si daft alarma.
In timpul cand eraii arestati membril guvernului, maiorul
Locusteanu, cu 12 soldati armati cu puscI, alerga, on sabia
scosa, pe podul Mogosoiel, ca sa aresteze pe Rosetti si pe

Bratianu, singurii dintre membrii guvernului, care nu

f3'aflail la palaf, find demisionati. Din fericire, el putura,
scapa si luara parte la adunarea poporului si la liberarea
I.

guvernului.

Rosetti scapat, se arum& dinapoia unei trasurT, pe osia,

spre a nu fi vedut si oprit, si se Indrepta spre palat, puse

sa, se traga clopetele, ceea-ce pentru popor era alarma ;
Rosetti gasi pe Bolintineanu, la palat, cu doue pistole Indrep-

tate asupra soldatilor pi-I opri d'a le descarca. Nu trebue

sa se verse sange de ornenil revolutiuniI. (1)
(1) Roselti opera cit.

www.dacoromanica.ro

97

Poporul sosi la palat, ca Intr'o clip&

Bratianu, din parte-1, patrunse cu multimea la palat si
facu ca Odobescu 85, fie dus sus si arestat.
Un corespondent, inartur ocular, descrie cele petrecute
cu urrnatorele cuvinte:
Poporul, adunat cu miile, se desparte. 0 parte inconjura pe
soldatiT ce duceati pe Tell, alta pe-Odobescu. Se cutremurail casele de sbierete: Tell inapol! Tell inapol! Odobescu strimtorat
ale multime, trimete ofiterT ca sa aduca, pe Tell inapoi. Il adusera
ri

se suira in palat.

Tinerimea si poporul se incerea de treT orl sa

faca drum
printre soldatT pe scara palatulul; dar nu reusi, 'Ana ce un june

virtos, nu i-am putut afla numele pana acumpuse mana pe

o pusca 1i smulse si pusca jai soldat dintre cel-l-altY. Atunci junimea resbi sus in palat, si incepu a inbrinci ofiterT 1i soldatT

pe scars in jos. Invaluiala si inbulzela era atit de mare in cat

soldatil nu puteau da foc pe scat* nici se scie sa fi comandat
nine -va foc la punctul acesta ; dar nici erail capil de fata; cad
Solomon era afara la soldati, Odobescu arestat sus in palat de

guvern rit popor. Odobescu dintr'o fer6stra comanda lul Solomon:

la stinga., Solomon: 4fi eil? Odobescu: tot/. Solomon dein'
in stinga si se puse in dosul palatulul. Poporul striga: Solomon
sa se aresteze! si se imbulzia spre soldatT.
De o data Solomon : In laturT, copal, ca e reu ; dar tot in
acel minut, bine se insemnam, tot in acel minut, se dati ofiteriT
in dosul soldatilor si comanda in limba rusesca: foe. Se aucli
o descarcatura. Multi au dat in aer, altil in multime; se veclura
esciduc/. Poporul, care nu astepta acesta si era ne-armat, la cea
d'intaia descarcatura, se trase ce-va inapoiti ; dar indata, se imbarbata, so arms cu pietre, cu parr, stobori si cu ce gasea inainte
4i navali asupra soldatilor.
Se aude alta descartura si strigarile de la Solomon : in carne!
iar se imbarbateza. Se
Mai cad din popor, care se retrage
.aude a treia descarcatura; dar acum se gasira 1i intre popor
armati. Se reped iar asupra soldatilor.
La a treia descarcatura ajunseram si noT inaintea palatulul.
Poporul uimit, fart arme, nu stia ce se fad.: rupea la gardurT
Si port'. si pardosela, dar nu era o comanda, un cap. Cavaleria

venise tarcliii in ajutorul guvernului, dar ce putea ea in imbulzola aceea!

In minutele acestea, ve4uram o eroina strecurandu-se prin

multime,' armata cu doue pistOle si strigand : Curagiil, copil,
rnorte tradatorilor ! Ea venea pe podul MogosoieT si inainta la
palat.

Multimea electrisata, velyend curajul acestel romane, se infier-

bantb. si repeta : morte vincletorilor. Insa vin4etorul strimtorat

.le tote partile, se trase in tug& cu soldatii, alerga la casarma

www.dacoromanica.ro

98

noun, lua prin male de soldati tunurile si, impreuna cu ele, sal
traserA la casarma veche si se inchisera.
De venea acesta femee ceva mai nainte, se facea o macelarie
de cele mal cumplite; cad poporul ar fi dat orbesce pe puscile
soldatilor $i 400 soldati nu s'ar fi supus usor.
Cine este acesta eroina ? Este d na Anica, sotia d-lul Nicolae
Ipatescu, Romans ce pirta arma ca orl-ce barbat. Guvernul era
acum mantuit; pompieril se adusera in apararea lul si poporul
facu imprejur patru baricadespre a infrana vre-o noun navala.
Poporul alerga acum de tote partile, mai bine armat de cat
mai Inainte i impresura casarma veche. Dar tine a vea curagiul de a o ataca, caoi artileria era acolo ? Nu credeam ca artileria se va fi facut necredinciosa. Solomon ceru juramint de la
soldati, ca, vor Linea cu el; soldatii respunsera ca el n'ail sciut
unde II duc ; asemenea artileria nu a sciut pentru ce o duce in
casarma veche; declarara ca el nu mai pot face alt juramint, de
cat acela ce l'aii facut pe campul lul Filaret, si ca el nu vor mai
da in 11'41 lcr. (1)
Descrierea crime" lul Odobescu si Solomon, precum i a
maretului devotament si a eroismului poporului, e completat& de Ion Ghika, care spune c5, Ion Bratianu i cu popa
Tun, in fruntea poporului, ail deblocat guvernul i au arestat
pe eel doi colonel", care condusese atacul palatului i arestarea guvernului (2)a.
C. A. Rosetti spune asemenea ca I. BrAtianu, scapand,

aduna popor, aresta pe d. Locustenu, veni la palat, scOse

de la arest pe Stefan Golescu, Ilia din mijlocul soldatilor
pe Odobescu, 11 sui sus si dise sl se aresteze Solomon,
care era inca In curte, comanda forte prudenta care, de
s'ar fi Implinit, nu s'ar fi versat siingele Romanilor (3).D
Lui Odobescu eel mai mare bine i se facu, arestandu-1;
eaci dac6 ar fi Nut in mana poporului, tr) acele moments
de furia, ar fi lost sfAsiat, ucis. Odobescu si Solomon, hnpreun'a cu Lacusterm care, asemenea fu arestat, fura dap irk
judecata unei comisiuni militare, prin decretul care ast-fel
mina:

1) Gazea Traneilvanier. No. 62 din 1848, pag. 214.

Acelas corespondent dice el soldatil earl fusesera adusT Is palat, mal In

tAiA fuseserA imbatatl gi ca chiar pauea ce li se dedese in acea di, fusese-

dospita cu spirt.
(2) Ion Ghika: Amintiri din pribegia dup6 1848, pag 27.
(3) C. A. Banta: Scrieri din jungle fi din exil (vol. 11) pag. 21.

www.dacoromanica.ro

99

Domnule ministru de rasboi,

La 19 Iunie, guvernul provisoriu a fost atacat si arestuit

si acesta aduse si tristul resultat de a se vedea pentru Intaiasi data frate armat asupra fratelui sea.
Cei de capetenie esecutori al acestui atentat se v&I pans
acum d. Colonel Odobescu, d. Colonel Solomon si d. Major
LaCustenu.

S'a randuit o comisie spre a-I judeca, al careia membri

sunt
Prezident, Colonel Plesoianu; mentbrii: Maiori Mavrocor-

dat si Racota, Capitanil Serghie, Ciocarlan, Hagiopolu si

Dumitres cu.

S'a randuit si judecator de instructie, d. Ciocardia.

Esti rugat dar, Domnule Ministru, sa fad cunoscut d-lui
Colonel Plesoianu acest decret, ordonand s se intelegd cu
d-I .Ciocardia si sa Incepd lucrarea cat mai in grabs.
Membrii guvernului provisoriti :
Neofit, Mitropolit Ungro-Vlahiel ; Chr. Tell; I. Eliad; G.

Magheru; St. Golescu; A. G. Golescu; I. C. Brdtianu.

No. 73, Anul 1848, Iunie 22.

Mori si

ranicc.

Victimile crimel odiose de care vorbim, au lost:

Morti.

Toma Gheorghescu din mah. Popa Ivascu

3,
Otetari
Mumu lul Dumitrache D
r Popescu
George Arnautu
a
StoiCa Vizitiu

Dumitrache Croitoru

30

Sf. Voevocli

Rani i.

Grigore sin Ivan (mah. Rasvan); Gavrila Asprulea (mah.

Mihaiii-Voda); Toma Marin (Postovari); Dumitru Christea
Richitenu (Sf. Visarion); Ghitd Popescu (Coltea); Dumitracho
sin Iordache (Manea Brutaru); Dumitrache Vdtaselul (Mantulesa); Panait sin Ivan abagiul (St. Stefan). Dintre acesti ranitl
www.dacoromanica.ro

100

au mai murit doi, ast-fel ca numerul victimelor intrigelor reactionare ale poftitorilor de privilegie, se urea la sOpte motif.

Inmormintarea.
Duminecd, la 20, se Mau inmormintare nationals victimelor

inocente ale criminalilor urzitori de subjugare a poporului.

La 7 ore sera, cortegiul funebru porni de la palat in ordinea
urmatore: Corporatiile cu stegurile for, o despartire din garda
nationald, un pluton de cavalerie, preoti, diacofti, si arhimandriV, guvernul provisoriu, ministril si functionaril statu7
IW, musica stabului ostasesc, doue care funebre, fie-care cu
Gate un cosciug in care se aflail trel morn. Carele, caif si
omenii, cart duceall tail, craft imbracati in alb; cosciugele
in rosu trandafirifi si corpurile mortilor impodobite cu lauri.
Dupa aceste dou6 care funebre, urma al saptelea mort purtat
de omeni din popor; o altd despartire din garda nationals
si o multime numerosk din popor Incheia cortegiul, care
se duse la Mitropolie, unde un singur mormint primi jertfele
libertatii. Mitropolitul, cu tnaltul cler, astepta cortegiul la
intrarea Mitropoliel.

Peste 30.000 de omens erail adunati acolo, ca sd facd

fratilor for, grin al caror sange curat se boteza. desrobirea
Romanies, cea din urma onOre. Eliad tinu un cuvint funebru

si garda nationals descarca puscile in locasul pdcei, unde

se odihnesc sufletele eroilor (1).
Familielor reposatilor li se f5.cu pensiune.
0 lacrima, de nesfirsita recunoscintd, pe mormintul martirilor, earl ail murit spre desrobirea Romaniel.

NOI AMENINTARI.
Intrigele celor carora To venia grew ca, din privilegiati,
sd devie frail si egali ai tutor Romanilor, continuara mere&
Cand v6c,lura ca, peste on -ce asteptare, complotul sefilor
militiei nu isbuti, ei Incepurd a respandi In gura mare si
pretutindeni sgomotul ca yin Rusii, ceea-ce pand aci spuneail

numal In taina, si nu se mai sfiird a ameninta pe poporul

(1) Pnosma Roman No. 4,

www.dacoromanica.ro

101

care luase unanim partea revolutiunii, cu o grea resimnare

din partea armatel de invasiune.
Poporul Incepu a fi Ingrijorat si guvernul nu mai putin,
de vreme ce chiar sciri oficiale primise despre intrarea Ruqi lor.

Iaca, spre exemplu, un raport de la comandirul polcului

No. 2.
Domnulta ifinistru de resbol
Comandirul polcului No. 2.

RAPORT
Asta-sera se primira scrisori la unii din negustorii din acest
oral,. prin care le arata ca, la Reni, se Oa o numerosa oOire

rusesca, ca la Ismail au sosit 5 vapore de re'sboiti cu o stimi

de dube i o corabie cu amunitie, ea eel in Galati a venit un
vapor de re'sboiti cu cati-va pasageri i incarcand indata scanduri elan pornit; si deosehit o alts sums dA ostire se slice ca au

i trecut in Moldavia pe la Berlad pentru Ia0 i Bucuresci; aa

dar, pentru ca acest polo nu are nici un fel de porunca in asemenea imprejurari, roga plecat pe d-v. sa bine-voiti ca, in eel
mai scurt soroc, semi sloboziti poounca de urmare, iara prin
wrest inteadins trimis curier.
Polcovnic, N. Ghika.
Adjutant polcului, Parucic Confescu.

No. 517, Anul 1848, Iunie 16.

Braila
pornit la 3 ceasuri evropenesci, noptea.

Guvernul discuta mult; unii din membril lui banuiail o urdire a vr4mailor nouelorr eforme i L C. Bratianu se oferi
se se duca la frontier* spre a se Incredinta data yin RuOT.

Bratianu pie* dar guvernul nici nu a*epta a sa In-

tOrcere i facu neintelesa greala d'a pleca i el, d'a fugi din
Bucuresci, in sera de 28 lulie.
Eliade plecase mai Inainte, plecase de dimineta chiar, far&
sa Wepte macar ultimul cuvint al guvernului Intreg, Intr'o
atat de grava Imprejurare.
Mesta gresala a grivernului, greala de a parasi Capitala
la eel d'intaiil moment d'o mare gravitate, nu 'Dote sa gasc'sca o alts scuza de cat In tesetura de Intrigi bine-combiLnate, earl' Inconjurati pe guvern din faptul reactionarilor.
www.dacoromanica.ro

102

Retragendu-se, guvernul adresa terii o proclamatiune In

care se coprind si urmatorele cuvinte :
Romani, crucea este arma vulturului nostru, crucea a fost

mantuirea lume! i crucea i apararea lul Dumnegeil vor fi apararea nOstra, dad. vom avea credinta in Dumne4eil i in sfintele

nostre drepturl, pe carl de acum inainte nici o putere nu va

mai putea sa ni le lea. Insa guvernul ales de vol, creclend ca
misia lui cea grea, cu care l'ati onorat, nu s'a stirit, a facut
apel la tote puterile strAine, car! de multe on ne-ad fagaduit
ajutor de arme i pentru ca sa pita trata cu aceste puteri, ca

sa pota sa faca o protestatie cu armele in mana, in cugetul seil

de roman, i invitat de multe dictatii, s'a socotit dator sa se
traga pe munti, acolo pe culmea Carpatilor, care este singura
nostra cetate.
Romani, in numele a 18 vecuri de suferinte, in numele libertatei co ati catigat pentru tot-deauna, ve" juram ca nu vom lepada sacul de cenue dupa capul nostru, pana ce Romania nu

va Ii liberadrept ce, pastrati patriei acel amor ce dovedirati

in fata lumel ca'l avetipastrati curajul i credinta in puterea

vOstra, ajutati ne 'Ana in slirit, ca i 'Dana acum, i Dumnecleil

va fi cu no!.
Romani, 40 de ani ovreil au fost in pustie i Dumneq.eil a
fost cu dinii, pana cand avura credinta; veniti dar sa ne dam
sarutare de fratie i jura %i, cu no!, sa luam in inimele nostre
patria, i sa nu lepadam arma ostaului i toiagul pelerinului
din mana, pana ce ne vom da sarutarea invierei.
G.

A. Rosetti, 8t. Golescu, I. Eliad, G. Magheru, Chr. Tel, A. G.

Golescu, N. Balcescu, N. Golescu, C. Filipescu.

oFunesta fu plecarea guvernului dice liarul lui Rosetti,

Pruncul roman, dupa ce tiparesce acesta publicatie.
Dintre membri guvernului, afara de mitropolit, nu mai
r6masese deci in Capitala nici unul.

INTOCMIREA CAIMACAMIEI.
Reactiunil II caclu ca o plesta acest noroc. La atat pote nici

ea nu se astepta.
Nu se astepta, de sigur, sb, pOta scapa asa lesne d'un guvern
pe care-1 sustinea un Intreg popor, asa cum sustinea poporul
roman, guvernul seu. constitutional.

Ca prim farmec, strigoii esira din noil la lumina, mai Indrasneti si mai trufasi de cat mai nainte.
www.dacoromanica.ro

103

Mitropolitul, presedintele guvernului plecat, dete reactiunii

vi mans si, sprijinul si a sa archieresca, bine-cuvintare.

II dete mai mult: se facu unelta a reactiunii, pentru a asvirli hula asupra omendor cu care, pans ieri, lucrase in fruntea
poporului.

Ierte-1 Dumnedeil eel prea indurator, data iertarea lui si

pang la ast-fel de pecate 'Dote ajunge.
Mitropolitul iscali urmatorea publicatiune :
Rebelistii, fugind din Capital& in nOptea de 28 si 29 ale curentei, indata ce s'ati insciintat cA ostirile inaltelor doue cut*

suzeranA si protectritA se apropie de hotarele nOstre, grabim yes-

tind acesta buns vestire tutulor locuitorilor terii. Tot de o data

sA le aratam ca, Intr'o unire cu d-lor boeril, earl se afla in Capitals,
luat tote mesurile pentru statornicirea linistei obstesti i cu acesta ocasie aunt poftiti toll locuitorii, de on -ce class
tropta vor fi, sA primesca cu sentiment de recunoscinta si de
dragoste pe isbavitorii teril.
Reofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei.
1848, lunie 29.

In acelasl timp, se publica si urmatOrea proclamatiune :

CAimacarnia principatuluT Terel Romanesci.

In urma intamplarii de la 11 lunie, cunoscute obstii, incetand
Domnul stapo.'nitor George Dimitrie Bibescu de a mai carmui
Ora, prin trecerea M. S. peste granita in statul Austriei.
Nol, pe temeiut art. 18 din Regulamentul organic, luand cArma
fitapanirii lerii, facem cunoscut acesta tutor locuitorilor spre
soul-0 ; tot de odatA, si tutulor acelor dregatori, earl nu va fi
luat parte d'a dreptul in resturnarea guvernului in fiinta, spre
sa 'T ocupa posturile ce li s'aii fort incredinOt de Domnul OHL
Banul Teodor Vdeeireseu, Ernanuil Beileanu.
1848, Iunie 29.

Vestitul capitan Costache, eel cu biciu-1 cu septe sfircuri,

se arata din nal si biciu-i, plesnind pe toti si pretutindeni,
vesti a renascut-a vajnica putere boer6sca.

t0 sa-mi Imbrac biciul cu piele de Roman, ca sa vada

libertatea ce pate, cand vine pe aici sbiera nemernicul

s6lbatic, care aidoma era chipul stapanirei retnviate; stindardele furs pretutindeni rupte si calcate In piciore; statua
representand Romania Liberata, cu simbolul dreptatel si
www.dacoromanica.ro

104

crestinismuluI, cumpana si crucea, ce se afla In curtea ministerului de Interne, fa daramata din porunca lul Em. Baleanu, care In batjocura o numi: nevasta lui St. Golescu7,.
Mandra, yesela, triumfatore, caimacamia Insciinta numai
de cat consulatele Ca s'a restatornicit cu desaversire vechea
stare de lucruri.
Dar
nenorocire el! N'apuca sa se usce negrela pe
hartia pe care scrisese acesta; n'apuca capitan Costache
a -ti reInoda not stircuri la biciu, ca se scula orasul si strigoii
perira, iar4i cum per toti strigoil la cantecul cocosuluI.

3o IUNIO. RESTURNAREA CAIMACAMIEI.

I. C. Bratianu, dupd ce vela ca, la Focsani, nici urmit
nu e de vr'un soldat stroin, se grabi sa se intOrca In Bacu-

resci.

Impetrit remase de cele ce ve'du si audi aci; dar tot-d'odata inima lui crescu si se Inveseli; cad' poporal era tot
statornic, tot hotarlt chiar sa mOra, ca sa-si recapete a hit
Constitutiune.

NegutatoriI, corp vrednic de nationalitatea romans, dice

Poporul suveran, iau initiativa, un glas s'a ridicat si a strigat poporulul: aiaca, lanturile robiel iar ne amenintan si
toti s'al sculat, si tog au venit ca sa umilesca pe tirani
si, cu una si aceias vointa, s'asigure dreptatea si libertatea3.
In corp, si urmati de popor, se dusera la mitropolie si
cerura Constitutia si rechemarea guvernuluI provisoral. Mitropolitul se supuse si o nOua publicatie, d'asta-data dup.&
vointa poporulul, fu facuta:

PUBLICATIE
Ceea-ce s'a obstit ierT, la 29 ale acesteia, sub iscalitura nostrit,

Wend guvernul provisoria rebelt si altele, ast641, dup. dorinta poporulul roman, o refuzam cu desavirsire, adeverind si

intarind din Oa puterea mea juramintul ce am seversit in Campul Libertatii in 15 ale acestia, ca sa pazim tot acele 21 arti-

cole, afar5, de art. proprietatii, care-1 va otari obstesca Adunare,

pe care Constitutie jur ca nu vom cAlca-o, sub ori-ce sacrificitt
din parte-mT.

www.dacoromanica.ro

105

(Stindardele liberthtii se vor ridica pe tote edificiurile publice.

Cocardele se vor repurta si tots politia cea vechie se va, desfiinta prin grabnice porund ale mele.

<<Guvernul provisoriti se va chiema, prin intr'adins curier, et

toti functionaril orinduiti de guvernul provisoriil se vor intari

in functille lor.
(KAcesta publicatie, sub a mea iscalitura, se va obsti prin glasul foilor, pe earl am subsemnat -o, de fats cu deputatii poporului,
Neofit, Mitropolitul UngroWlachiel.
1848, Iunie 30.

Caimacamia si prietenii iei intrasera iar5.I in gaura de

serpe; se retraseseral In intunericul blestemat, din care nu tre-

buiail sa iasa si sa lnfrtinte vointele poporului.

Odobescu si Solomon 'risk care fusesera, sub caimacamia,

pusi In libertate si s'atlaii in fruntea ostiref, deli nu cutezara sa atace poporul, se asec,lara totusi la casarma, scOsera

tunurile side si purtand la piept cocarda tricolors a miscarelerati amenintatori.

Somati de I. C. Bratianu, In fruntea poporului, ca sa se
predea, refusara. Atunci Bratianu alerga din nou la Mitropolie, 1ua cu dinsul In trasura pe Mitropolitul si porni din
noil in capul multimei, la casarma.

Cand trasura intra In curtea casarmei, Odobescu deschise usa trasurei si puse un genunchiii jos, Inaintea Mitropolitului, ca sa-I sarute mans. Atunci Bratianu sari pe eapra trasurei si incepu sa vorbosca ostirei. Ofiteril se repe(pea la dinsul, spunendu-I cu lacrami In ochi ca 'i-a scapat.
Situatiunea devenise grea. Odobescu isi vedea scopul zadarnicit si de asta-data si scose stegurile revolutiunii, oiGond ca el le-a pastrat, pe cand guvernul a fugit.
Pe cand se petreceau acestea, poporul nu sta In nemiscare;
el navalise pe porti, iar un preot, popa Turn> (1) numit de

atunci, se repedi in fruntea poporului spre tunuri, avend

In m'ana, crucea.

Da-te la o parte din naintea mortil, i-se Ilse.

La ce sa traiesc nelegiuitilor, cand vol calcati crucea
lui Christos, care ne da sore si apa.?
Si, fara mai departe vorba, se asvIrli si tricaleca pe un tun.

Faptul acesta de eroism si presenta crucei pe care jurasera soldatii, ti destepta ; ei se hnbratisara cu poporul.
(1) ((Pop Tune este parintele Ambrosie de la Episcopia Buz6ultd.

www.dacoromanica.ro

106

Odobescu pieri, voind aiurea sa urmeze faptuirea scopului sett.

La palat, unde mersera apoi, Bratianu si poporul, gasira

pe Odobescu, Campineanu si altii, care spuser5, lui Bratianu

ca s'a lntocmit un nou guvern compus din Campineanu,

Bratianu si un negustor, de vreme ce guvernul era fugit.
Bratianu refusa, spunend ca eista guvernul cel primit de
tara si cand Odobescu din not]. starui, Bratianu Ii arata pe
ferestra poporul, spunendu-i ca-1 va face arbitru (1).
Odobescu Intelese si se intocmi numai o comisie interimara.

Aci se tncheie, si cu bine si fara nisi o picatura de singe,

a doua mantuire a poporului, prin sine MOO, de sugrumatorii lui.

piarele d'atunci, 4n descrierea taptelor, nu ulta pe singurul membru al guvernului, care era de fat5, si care lucra.
Poporul suveran, qiarul lui N. Balcescu, Boliac, Gr. Alessandrescu, Bolintineanu, etc. dice:
Intr'acestea, unjune nu se descurageaza, is crucea, o saruta,

varsa, o lacrima de speranta si ese in popor, alerga, 1ncurageaza, lucroza .cu barbatia, se pune in capul poporului cu
mitropolitul.

Este de trebuint5, se-I mai spun numele? intreba Poporul Suveran. TOM' lumea it scie! Fericita Romanie GA al
ast -fel de fii ! Fericite Bratiene, ca scil sa-ti iubesci asa de
bine patria, Romania (2)! n
Pruncul roman descriind faptele tot ast-tel, adauge
eNumele lui tog 11 cunosc, este d. I. C. Bratianu, un
adeverat roman, care a contribuit mult la dobandirea fiber-

dar poporul care obicnuesce se poreclesca ceea ce

iubesce, vec,lend activitatea lui, vedend ca este om al poporului si ca umbla din mans In mans, *II da porecla: Fir firicul i In dilele urmatore cand poporul era adunat si nu
scia ce trebue sa faca, se audiau aceste cuvinte: asa, vetatii ;

dem ce dice Firfiricu ; satt : oasteptati, fratilor, asteptati

sa vie Firfiricul (3)D.

De asta -data, cei care, cu atata Indarjire, refusaii fratia

si deplina egalitate Cu intreg poporul roman, trebuira, sa
se recunOsca biruiti si, In a for inimadata ea mai putea
(1) Noti %e r5mase de la I. C. Bratianu.
(2) Poporul suveran No. 4 din 5 Julie 4848, pag. 15.
(3) Pruncul Roman, No. 9 din 7 Julie 1848, pag. 35.

www.dacoromanica.ro

107

nutri simtithinte inalte

sa fie recunoscatorl acelul de el
obijduit popor c5, nu le-a respldtit reul prin reti, a, nu
'ci-a-dis, si n'a facut, dupe scripture : ochl pentru ()chi, si
dinte pentru dinte!.
In asteptare, si pand la Intorcerea guvernulub provisoriil,
lucre o comisiune interimara, cu aprobarea poporuluI, corncompusa. din: Mitropolitul, I. Campineanu, C. A. Kretzulescu, N. Mincu si I. C. Bratianu.
Aces-O.' comisiune primi demisiunea din armata a colonelilor Odobescu si Solomon si adresd poporului urmatOrea
proclamatiun e :

Gloria si de o mie de on gloria eroismulul vostru, fiind-ca

numal printr'insul libertatea si cu densa patria fu isbavita de
patru on i un popor, care pune nu numai atata curagiu, dar
Inca i atata staruinta, acel popor este popor ales al lui D-zee
i acesta ne face sa avem o adinca credin0 ca nici odata nu
TOM mai cadea in robie.

Insa, fraWor, ca s putem fi liberl, ne trebue liniste, nu

li-

nite ca acea a despotismulul, ci o liniste cum se cade unor

omeni liberi...

Pan& astacli, aveti dreptate sa fiti spaimantati, s fiti in piciore; dar astacli, tend libertatea nemului si libertatea madularelor guvernului este asigurata, fiind-ca toV vrajmasil ail reintrat in vizuina, ....astadi, s6 nu adormim, ci sa, ne linistim,
fiind-ca intr'alt-fel guvernul nu pOte respunde de ceea ce se pOte
intampla, si nici nu pote a'si imp:ini greua sarcina ce ati pus
asupra i, adica a asigura un viitor fericit Romanilor.

Neofit, mitropolitul Ungro-Vlachiei, loan Cdinpineanu, C. A. Krefulescu, N. Mincu, 1. C. Bratianu.

Mesuff de organisare
Membril guvernului, intorcendu-se In Capitall, Campineanu

iti Kretulescu se retraserd si se Incepu acea lucrare sporRica de refacere a Ora si prin nob obiceiuri si prin nob legl.
Numi administratori In judete pe :
Scarlat Turnavitul la lilmnicul-Sdrat.
Dimitrie Golescu, Braila.
Scarlat Voinescu, Buz6U.
Florian Aaron, Ilfov.
Dimitrie Ciocardia, Ialomita.
Ioan Negulici, Prahova.
Costache Ciocarlan, Dambovita.
www.dacoromanica.ro

108

loan I. Filipescu, Vlasca.

Nicolae Tararanu, Teleorman.
Joan Hristopolu, Arges.
Ioan Paleologu, Muscel.
George Baleanu, Olt.
Ioan Arceseu, Romanati.
Dimitrie Filisanu, Do lj.
Costache Cerkez, Valcea.
Hristodor Marghiloman, Gorj.
Nicolae Opran, Mehedinti.

Pe langa fie-care administrator, fu numit si unul sail mai

multi propagandisti, ca comisari extra- ordinari, datori sa
merge ori-unde trebuint5, va fi, spre a explica Constitutia
si reformele din ea isvorind.
Intre propagandistii numit' hurt: Al. Or 6scu, P. Orbescu,
Apostol Aricescu, Axente Sever, P. Cernatescu, Nestor Heruvim, C. Brezoianu, N. Florescu, Stefan Bajescu, Costache
Padeanu, Ioranu, Al. Fotescu, Alecu Manu, Costache Florescu, Ion Rotescu, Alecu Dedu, Alecu Petrescu, Joan Ionescu, C. Manega, Andrei Pretorian, N. Nenovici, C. Codreanu si altil. Dar profesoril fur& pretutindeni, de la sine,
cei mai neobositi propagandist'.
Numi Vornic al Capitalei pe Cesar Boliac, asemenea presedinte si membrii ai sfatului ordsenesc pe N. Niculescu,
prefedinte; Hilel B. Manoah, George Ion Pascal, George
Sulacoglu, Grigore IpAtescu, Stefan Popa Teodosiu si Nicolae
Camarasescu, membrit
Decide stringerea candidatilor la scOlele judetelor, pentru a

Infiinta si reinfiinta ,stole prin sate.

Numesce mai multe comisiuni pentru alcatuirea proiectelor

de lege ce trebuiail a fi supuse adunalrii constituante si amune:

pentru 1ntocmirea constitutiel, comisiune compusa din

I. Eliade, C. A. Kretulescu, I. Voinescu II,

I. C. 13eatianu ;

pentru reforma instructiunii publice, general5 obligatoria si

gratuila, dupe glasuirea art. 16 din constitutie, compusa

din: Eliade, P. Poenaru, A. Tr. Laurian; C. Boliac, N. Cretulescu ;

pentru organisarea administrative: N. Golescu, I. Campineanu, N. Nicolescu, C. Balceseu;

comisiunea, financiar5, pentru reformarea impositelor, spre
www.dacoromanica.ro

109

a supune la imposite tote clasele, potrivit constitutiel, pentru organisarea ministerului de finance si Infiintarea Bancel

Nationale, fu compusa din: C. Filipescu, G. Nitescu, E.

Ghermani, C. Balcescu, Vasiliadi.
pentru lucrarile publice: N. Cretulescu si I. E. Florescu.
pentru agricultura, industria si comerciii: D. Xanto, M.
Califaru.

pentru organisarea armatei si recrutarea el, conform constitutiunii, din tote clasele: s6 numi asemenea In comisiune
Hr. Tell, I. E. Florescu, Colonel Voinescu I, I. C. Bratianu,
colonel Iablonski.

pentru organisarea judecatoresca : I. A. Filipescu, St. Ferekide, M. Califaru, I. Cantacuzino, I. Voinescu II.
Aceste comisiune trebuiau s se Intrunesca, la 6 August,
si s presinte guvernulul, cat mai neIntarcliat, proiecte deslusitore si potrivite cu trebuintele cele de acum ale natiei,
cum dice decretul care le Intocmesce.
S6 numi asemenea o comisiune care se dea bilete de despagubire acelora earl avusesera tigani robi:
Particularii, desteptati prin proclamatiunea revolutiunii, asupra nedreptatii de a tine ca robi fapturi asemenea lui D-den,
se grabira a-91 libera robii, fara nicI-o despagubire. Ast-fel
Mihalache, Costache si Petrache Pencovici, liberar5, 2 robi;

Simeon Marcovici, 2 robe; Scarlat Voinescu 32 robi, desp6,gubind dinsul pe sotia sa, de vreme ce ace'. robi erail
zestre; Gr. Costescu, 4 robl; Elenca Zosima, 6 robi.
Guvernul le -adresa multumiri si le publica numele in
foia oficialk

Se tntocmi o comisiune amestecata din sateni si proprietari ca sa discute si s hotgrasca, prin bung Intelegere, cestiunea proprietatii. Comisiunea se E,1 i Intruni sub preidentia
d-lui Racovita si vice-presedintia d-lui I. Ionescu (din Moldova.

Aces% comisiune i-a si deschis sedintele la 9 August,

printr'un discurs al lui C. A. Rosetti, tinut In numele guvernulul.

Si, In sftrsit, prin decretul 258 din 14 Iulie, guvernul convoca pe alegkorl, pentru alegerea membrilor adunarei generale
Constituante.
Dupa acest decret, aleg6tor e tot Romanul parntntean

sail din on -ce parte, stabilit to tar* precum si orl-care tmpimtntenit, de on -ce origine si de on -ce religie va fi.
www.dacoromanica.ro

110

Numerul deputatilor e de 250.

Alegerea e de dou6 grade : aleg6toril aleg deputati-alegetorl, cars, lntruniti, In capitala judetului, aleg pe deputatii
Constituantei.

Abia liniste se Mouse si delegatiunile din tars, care fusesera intrerupte prin turburarile /ntimplate In cursul luneI
Tunic), reIncepura; mal nu re'mase oral, care se nu fi trimis delegatiune, spre a areta bucuria poporatiuniI; venira
chiar din sate numerOse delegatiunI, acia In cat se veclu ca

nu numaI capitala si judetele prin care ttecuse guvernul

provisoriti de la Islaz, ci tara intrega vedea cu bucurie si
privea ca o fericire, noua stare de lucruri care se Infiintase.
La Bucuresci, poporatiunea respunse cu bucuria la ape lul
pentru Infiintarea gardel nationale si 1500
cetateni se inscriserl in garda, in cele d'amtai Bile. Corpul
comerciantilor so otart a Intocmi el, cu ale sale mijlOce,

un corp de 6000 de garda nationala.

Sosirea lui Soleiman-Paqa

Nici de asta-data Insa, linistea trebuitOre nu dura mult ;
cacl, pe la jumatatea lui Iulie, un corp de 20.000 armata
turcesca sosi la Rusciuc, supt comanda lui Omer-pasa. Aceste trupe erati puse la dispositiunea lui Soleiman-pasa,
fost ambasador la Paris, cand isbucni revolutiunea din Februaria, si care fusese numit comisar extra-ordinar In principate. Primul dragoman al Portii, Emin-Efendi, era alaturat
pe langa dansul In calitate de consilier.
Guvernul Ingrijorat si voind s6 cunosca intentiunile lui
Soleiman-pasa, trimise pe langa donsul pe ministrul trebilor din afara, I. Voinescu II, spre a asigura pe comisarul
Divanului despre simtimintele si dorinta Romanilor de a
remane legati cu Turcia, dupa spiritul si litera tractatelor.
Voinescu, In calitatea-1 oficiala, nu fu primit; trebui se-I
scota esarfa. Respunsurile ce comisarul ii dete apol, furs cu
totul evasive.

Atunci guvernul trimise pe Stefan Golescu, care fu bine

primit si i se deter5. Ore-care asigurarl.
La 18 luliu, comisarul imperial adresa administratorulul
din Giurgiu, o scrisOre, prin care -i anunta c, a doua cii,
va trece cu ostirile imperiale gnu cu cuget vrajmaseso, ci
www.dacoromanica.ro

111

pentru unicul stop de a protege anticele drepturi si institutii ale tern si de a restabili Intr'ensa ordinea legalay.
Guvernul, vec,lend amenintarea de o nedrepta calcare a
teritoriului tern, adresa lui Soleiman o protestare, Indreptan In acelas Limp si represintantilor puterilor straine.
Protestarea tontine si urrnb.tOrele;
Cand Imperiul Otoman a bine-voit sa ne dea protectia sa, ne
a asigurat intrega pi desevirsita independents pentru cote din

launtru. Sultanul Baiazet I si mat in urma, la 1460, Sultanul Mahomed II, consfintira drepturile nostre prin tratate ce sciuram
eh is pastram cu solemnitate. De multe on drepturile nostre fur&
atinse, si cu tote acestea not. prin conduita nostre. catre I. Porta,
sciuram s unim amorul fiului cu credinta vasalului; si speram ca,
avend credinta in desevirsita nostra supunere, nici o data nu va
pune in uitare tratatele Padisahilor Baiazet I $i Mahomed II, $i
ca nu va voi sa ne is mat mult de cat viata, lipsindu-ne de drepturile nostre. Asta-(11 insa, cu inima stransa de durere, ne intrebam: ne am inselat ore? caci daca. I. Porta voesce BA fie

drepta cu not, de voesce sa vada, milione de erot gata a muri

de mortea martirilor pentru Augustul lor Suzeran, de ce in mijlocul liniptef celei mai desevarsite, baga o armiB pe un pament,

care este al nostru ?

Romanic nici o data nu se degradara purtand masca duplicitatei si de aceia tot-d'a-una Dumnedeil a fost cu (tonsil. Nu ne
sfirm dar sa esim Inaintea Augustului nostru Suzeran si a Europei intregi,
caci asta-41, in Romania, se va hotari cestia libertatilor lumei, si sa ne aretam cu fruntile senine, cu inima
curata si plina de curaj si de credinta, strigand cu glasul consciintei nostre:
Nu este nici un articol in Constitutia nostra, carele sa atinga

puterile straine, nu este nici un articol, care nu numal 0, nu

avem dreptul sa.-1 cerem, dar sa-1 si punem in lucrare, daca mat
este un Dumnedeu in ceruri pi o dreptate pe pamint.
Cerem de la Esc. Ta, sa vorbesci pentru not M. Sale Padi$ahului
a caruia dreptate este puterea nostra cea mai mare roga-I in
numele a totes Romanic, care vorbesce prin glasul alesilor et
si core de la bine facetorul Orientului s nu respinga amicii set
devotatt si Oredinciosi, lipsindu-t de drepturile lor, ci s consoli-

deze sfinta lor Constitutie, fericirea lor, prin retragerea unel

armate, care a semenat neodihna $i spaima chiar in multe inimi.

Nul Marirea Sa nu va voi sa fie Suzeranul unui camp mare si
pustiti; cad! daca Romanil au jurat s nu ridice nici o data stindardul impotriva Augustului Suzeran, ins& nu vor putea nici o
data O. traiasca fara acesta Constitutie, pe care le a dat'o cerul,
spre mangaerea atator mart pi lungl suferinte ale lor.
IVIembril guvernulut: Neofit, Mitropolit at Ungro-Vlahiet; Chr.
Tell; I. Eliaci; N. Balcescu; N. Mineu; C. A. Rosetti.
www.dacoromanica.ro

112

Apol poporuluI Ii adresa urmatorea proclamatia :

FrOlor Romelni,

Cu Vita credinta nOstra catre 3. Porta, pi incercarile ce facu-_

ram, ostirile imperatesci sunt a intra.
Noi scim ca, tot Romanul este gata a muri pentru acest pamint pe care $i pentru care suferit-ati 18 secoli, si de aceia ye
facem cunoscut ca. Esc. Sa Soleiman Pasa ne Vice ca trupele
intra nu cu cuget vrasmasesc, ci numai cu unicul stop de a
protege anticele drepturi i institutiuni ale %era
Guvernul tusk clupa datorie-i, pe de-o parte arata Esc. Sale
Soleiman Pasa mahnirea ce avem de a vedea atins dreptul de
inviolabilitate a teritorulul; iar pe de alta, ye roga sa nu uitati
ca. I. Porta are pentru not simtimente parintesci.
Romani! fiti liniutig pi pacinici.

Fiti siguri ca, pe cat yeti fi uniti pi veti cere drepturile vostre,
cu acea putere liniptita, cu care le-ati dobindit, nimeni nu se va
putea atinge de dinsele.
Membrii guvernului: Neoflt, Mitropolit al Ungro-Vlachiei; Chr.
Zell; N. Baleescu; N. Mineu; C. A. Rosetti.
No. 329.-1848, Iulie 19.

In aceeas sera, se tinu 0 Intrunire In sala teatrului. I. C.

Bratianu expuse starea lucrurilor, printr'un cuvint plin de
energia; vorbira apoi Peretz, Mania, Herisescu si altii si toti
cei adunati jurara s apere Cara si Constitutia ei.
In aceasi nopte, sosi la Bucuresci Tinghir-efendi, cu o seri-

sore de la Soleiman catre mitropolitul.

Poporul afand, ceru ca scrisorea sa se citesca de Eta cu
tog membrii guvernului si guvernul Instiinta pe Tinghir c
Eliade este Insarcinat a asista la citirea scrisoril.
Fu o lung& discutiune si Tinghir declara eh nu p6te a

se departa de la instructiunile ce are, far& a cere noui

instructiuni.

A &ma di, la 20, pe la 4 ore d. a. pe Gampul Liberfatil, se tinu o mare intrunire, la care ail luat parte peste
25.000 de Omani.

I. BrAtianu vorbi poporului adunat si toti, In cal mai

mare entusiasm, aprobara un protest, In care se cuprind si urmalorele:
... De aceea, cu tote ca guvernul care este expresia popowww.dacoromanica.ro

113

rulul, a protestat prin mijlocele diplomatice, Irish poporul soco-

tesce ca nu este de prisos a protesta si el d'adreptul inaintea

Europei intregi, contra intrarii trupelor turcesci in pamantul roman $i Inca mai mult: Romania intrega de asta41, pan& cand
mai are un glas liber, declara:
1) Ca dace,, I. Porte, va respecta drepturile Romani lor gi va
primi Constitutia ce isi deters si al careia efect o sa fie fericirea
terii, atunci Romani, recunoscetori bunulul Suzeran, nu numal
ca T jura credinta, dragoste 1i supunere, dar Inca si mai mult
ca vor sluji de paveza (rempart) Constantinopolului.

2) Ca data I. Porta nu-si va trage trupele de pe pamentul

roman si dach va Mita ca, prin putere armata, sa s'amestece
in trebile leri1 dinlauntru, atunci tote tratatele ce exists se socotese chiar de Porta desflintate.
3) $i ca atunci natia este liberata de ori-ce indatorire ar avea
catre I. Porte,,

4) ca, orT -ce legT, orT -ce asedeminte se vor impune Romanilor

de la straini, acele legi, acele asedeminte vor fi socotite ca ile-

gale si prin urmare este de datoria ori-carui Roman de a nu

li se supune de buns -voie.

5) ca on -ce Roman va unelti sau va contribui ca s'aduch ar ii

streine in tara, sau ca se, prose& mai multa vreme pe cell aduse, perde dreptul de Roman, este declarat de vrajmas al societatei gi prin urmare nu mai exists legi pentru dinsul.
Cu totiI apol, avend musica In trunte, plecara la palat,
unde -T astepta guvernul provisoriit
Trecend pe la casa unde locuia Tinghir, strigAtele de: SA
trAiasca, Constitutia! Se,, traiasca Romania! SA trAiasca Sultanul ! nu mai conteniati. Tinghir esi In balcon si ceru se,
sarute stegul. Fu mare entusiasm.
Ajunsl la palat, N. Balcescu, membru al guvernului, adresa
poporulul cuvinte de multumire si I. Bratianu Indemna, pe

top la liniste si la buns rInduiala.

Poporul se respindi, ducendu-se fie-care la casa sa, si
asteptend desfasurarea evenimentelor.

Cererile Turciei.
Respunsul asteptat de Tinghir-effendi sosi, adresa se schimba
at decise a fi comunicata guvernului si boerilor, In sala adunArii obstesci.

A doua ci dar, In 22 Tun, sala era plinA; guvernul in-

vitase si pe boierl, far% esceptiune.

Tinghir veni escortat de cavaleria romans si dete citire

www.dacoromanica.ro

111

114

scrisorel, In care se spunea ca un num6r de indivicli, dandu se

de 'Romani, ail silit pe Domn sa primesca nisce institutiunl

not i apoi au avut indrasnela de a 1ntocmi el o administratiune; ca cele intImplate sunt nu numai incompatibile cu
drepturile de suzeranitate i cu principiele de guvernament
ale Portii, ci i de natur5, de a aduce tot felul de inovatiuni contrarie pastrdreI ordinel i linitel In tar5, ca o per-

sOna de Incredere trebue sa fie numai de cat locotenent

domnesc, conform RegulamentuluI ; ca apoi o comisiune sa
arate pltngerile terii, cars se vor lua In considerare, de vor
fi drepte.
Adunarea discutd propunerea i numi din sinu -i o comisiune ca sa redacteze respunsul.
In acela timp, guvernul se preocupd de ce ar fi de facut:

a intra In conflict cu Turcii, i se pdru o neiertata greala

i deci hotarI, In maioritate, s5, cedeze, nu recunoscend Portii
vre-un drept, ci numai ca condescendenta. Pe de alta, parte,
St. Golescu, care vec,luse din nou pe Soleiman-paa, aduse

vegtea ca Constitutiunea va fi recunoscuta, dad. guvernul

provisoriu se va schimba In Locotenenta.
Guvernul depuse deci puterea In manele poporului rugandu-1 sa alega alt guvern, sub nurnele de Locotenenta domnesca,

a Terel Romanesci, carele, dupa reguld, va fi recunoscuta gi

de catre In. POrtd.
Poporul fu rugat sa se adune, In aceia51 di, la 4 ore, pe
Camp ul Liberty ii.

Intrunirea. Locotenenta.
Intrunirea fu impun6tore; vorbira poporului Cesar Boliac,
N. Balcescu i I. Bratianu i Locotenenta domnesch fu cornpusa din aceleasi persone care eraii In guvernul provisoria.
Soleiman ceru apoi reducerea locotenentel numai la trel i
atunci se proclamara Locotenenta: N. Golescu, I. Eliad i
Chr. Tell
Locotenenta a cesta fu salutata de Tinghir-efendi, trimisul

Esc. S. Soleiman-pap, In sala tronului i recunoscuta; i se

dete asigurarea ca otirile turcesci sunt venite pentru linitea
Orel i c5, Locotenenta, on -cand va cere trebuinta, se pote
sprijini pe aceste otirI.
Soleiman -paa ceru sa i se trimita o comisiune la Giurgiii
www.dacoromanica.ro

115

si fu trimis Stefan Golescu, N. Balcescu, Dim. Bratianu,

Gr. Gradisteanu, si comerciantul Vasiliadi. Soleiman-pasa
se areta bine-voitor In discutiunea Constitutiunii, cerend ore-

care modificari mai mult de forma si Indemnand a se trimite comisiunea la Constantinopole.

A doua di, se dete, In a for onore un banchet, la care

lua parte si Eliade.
Apoi, Soleiman-pasa veni la Bucuresci, unde statu trei
bile, find sarbatorit: se dete un hal campenesc, o representape de gala la teatru si se ilumina orasul.
Constitutiunea, find ast-fel recunoscuta de trimesul Portil,
si guvernul si poporul se putura iarasi linisti. Guvernul
relua a sa lucrare.

Recun6scerea de cAtre puteri.

D. Colhoum, consulul M. S. Britanice, fu eel d'antaiii representat strein, care aduse locotenentei felicitari.
Mercuri, la 4 August, escortat de o jumetate escadron de

cavalerie roma* veni la palat, unde poporul vesel si multumit era In numer mare si cu urari lnsoti pe d. Colhoum,
la sosire ca si la plecare.
D. Colhoum, adrez-tandu- se Locotenentel, Elise:
Domnilor,

Comunicatia oficiala ce mi -a Mout ieri d. secretar de stat, m'a

umplut de bucurie, afland ca. M. S. Sultanul, prin trimisul sett
estra ordinar, Ex. S. Soleiman-pasa, a recunoscut formal locotenenta princiara.
M'am greibit, D-tor, sei viii sa va felictt de un eveniment atat
de !erica, ce este destinat s'aduca linistea si increderea in tote
spiritele.

Socotesc ca este de prisos se ve spun cat este de sinter si cat

de mare este interesul ce are pentru acestei (aret guvernul M. S.
Augusto mete suverane, si acest interes va cresce ; cad noile in-

stitutii ce sunt mai in armonie cu trebuin(ete (erii, aprobate

find de M. S. Sultanul, acest monarch luminat ce l'a ineircinat
provedinfa set protega Romania, vor face ca guvernul meti sa
pdtcl urma poporul roman in calea progresului.
Cat pentru mine, d-lor, pe care tunga-mi resedinfel intre d-v.
m'a facut sa iubesc Para, me" simt fericit sa fit organut guvernului meg ca sa ve fat cunoscut sim(imintele 1u1 si neidajduesc
di era cea nouet ce va nasce pentru .Romania, va vedea pe tort
www.dacoromanica.ro

116

fiii acestei fe'ri unindu-se si necrand de at o singura dorinfa, o

singurd tints fericirea si prosperitatea patriei.
Eliade respunse, ar'etand deplina recunoscinta a Locotenentii

si a tuturor Romanilor.
Apol consulii Prusiei, Austriei si Greciel adusera Lecotenentei felicitarile lor.
Starea de lucruri, faptuita prin miscarea dela 9 si 11
Iunie 1848, dupa doue luni de lungi si nesfirsite peripetii,
incidente si primejdil, provocate si sustinute de cei cari nu
voiau sa devie egali si frati cu top Romanii, fu ast-fel in
stirsit recunoscuta.
Staruinta, luptele si jertfele de tot felul ale poporului ca-

pitalei mai ales, si ale guvernului, ajunsera in fine a fi

Incununate prin recunoscerea ce puterile europene, impreun5, cu Turcia, deters faptului Indeplinit, Constitutiei ce poporul t i dedese si guvernului ce el isi alesese.
Atunci numai, sau abia atunci, si dupa, ce Soleiman-pasa,

la o visits ce i se Mut de mai multi boeri, chnd dinsul,

intre altele le din:
Ve recomand, d-lor, a uita tote cele trecute si bogati si saraci, bdtrini cu juni sa-t intinda mana ca frafi cdtre frari si
ca pcirinri ccitre fil; batrinii sa ierte junilor si junil sa respecteze pe Wrist.
Asteptari in pace respunsul si ordinul Inaltei Pori si kite
se vor impcica, dupci dorin(ele si mul(Ct mirea tuturor.
Am, convinctia di nu ve ve(i inddratnici de a recunosce Lo-

tenenfa si a vd supune el ca unui guvern legitim.

Atunci numai, si cei dintre cari unii uneltisera contra starii
de lucruri infiintata prin miscare, si altii se tinuse d'o parte,
atunci numai o recunoscurd, iscalind urmatOrea declaratie:
Supt-insemnag dand desavirsita incredere in discursul de
asta-di al Esc. S. Soleiman-pasa, recunoscem cairnacamia (1)
(1) Cerura ca, in act, sa se puns cuventul: eCannaamian, iar nu aLocotenenta, de ei ensusi Soleiman le area ca aLocotenenta nu e de cat traducerea romanesca a cuvintului turcesc caimacamia.
Avead dar ascuns un gand red si -el pastrad o portita. De alt-fel, acel gaud
red nu se putura unit st5pni de a-I arota chiar in acesta intrunire. Ast-fel,
D. I Filipescu ceru ca Locotenenta sa carmuiasca dupa Regulament si altul,
Filip Lend, ceru sa i se asigure viata in contra poporului, de ei poporul nu
atinsese intru nimio nici pe dinsul, nisi pe altil.
Soleiman insuei nulsi putu stapini indignarea, care asemenea coprinsese
pe to constitutionahl cap erad de fata.
Refusa sa subscrie banul Filipescu cjis Vulpe i alti patru cari plecara
sub pretest ca.. sunt obositi de lungimea ceremonies ei de caldura.

www.dacoromanica.ro

117

(Locotenenta) de acum ca un guvern legitim, pans, la primirea

noilor porunci ale In. Porci. Iar data vre-unul dintre not va in-

drasni sa causeze cea mai mica neorinduiala, se va pedepsi

dup. legi.

Bucuresci, 30 August 1848.

Semnati 90 boieri; dar nu s'aii putut descifra, spune

Monitorul roman, de cat urmatorele semnaturi :
Neofit, Mitropolit; I. Eliade, N. Golescu, Chr. Tell, Gr. Gradisteanu, Filip Lens, Iancu Filipescu, C. Gr. Ghica, Al. Ghika,
Joan Roset, Iordache Dedulescu, Alexandru Lens, D. Topliceanu,
Joan Costescu, N. Cretulescu, P. Poenaru, Gr. Caracas, 1. 1. Filipescu, Ant. Arlon, M. Cioranu, C. Scorteanu, C. I. Arlon, C.
Ralli, M. Darvaris, Radu Golescu, N. Ipatescu, Gr. Zosima, Hilel
Manoach, Alexandru Polizu, C. B. Balcescu, G. Ioanidi, Steriadi.

Comisiullea peutru improprietarirea sateuilor.

Guvernul provisoriti, dup5, cum arataram mai sus, decisese a se Intocmi o comisiune numita din proprietari si sa-

teni (18 proprietari si 18 sateni, cate un proprietar si un

sat6n de fie-care judet) care prin bung Intelegere sa gasesca
mijlocul practic d'a ajunge la improprietarirea satenilor, fara
a lasa proprietarilor vre-un motiv de nemultumire.
Ceea ce guvernul voia, ceea ce el Inscrisese, ca comitet
revolutionar, in programa reformelor, nu era un act socialist;
el voia numai sa faca, pe sateni proprietari, cu plata, pe paMintul pe care si pana aci it aveaii si 1 exploatail, Ins& numai ca usufructuari.

Si acesta mesura nici nu era o inovatiune; ea se aplicase de curind In mai multe state germane; se aplicase de
Austria, chiar In partile apropiate sau vecine cu nol, ca Galitia, Ungaria, Bucovina si Transilvania.
Comisiunea mixta se si Intruni la 9 August:
C. A Rosetti, In numele guvernnlui, rosti discursul de deschidere, din care reproducem urmatorele:
Asta-cli, d-lor, me simt eel mai fericit dintre toti omenii, caci
m'a iertat cerul sa die Cu intaia vorba in intaia adunare de Romani i pentru ca intaia vorba O. fie vrednica de acesta aduwww.dacoromanica.ro

118

nare, repet intaiele cuvinte ale proclamatiei: Pace voue, pentru

ca vi se vestesce libertate voue!
D-lor, in acest minut, nu este nici-o inima, care nu bate de

fericire; nu este nisi un ()chid care nu e umed de lacrimele

bucurieT, pentru ca acesta adunare este intaiul curcubeil al fericirel ce s'a aratat pe cerul libertatii, pentru ca cu deschiderea
acestei seante, se deschide i cartea dreptatiT, cartea Jul D-deil.
Socotesc de prisos, d-lor, se ye aduc aminte suferintele nostre,

sand fie-care dintre voi are eel putin cate o rand nevindecata
Inca. Aceea ce numaT me socotesc dator a ye spune este ca
mormintul din care eiram e gol inca i ca noi cu totil suntem
Inca in gura lui. D-vostra puteti sa-1 umpleti cu nenorocirile
Jeri! i adunarea pea constituanta ne va da mana se, ne urcam
cu toil pe scara lul D-deil. $i aa va fi.
Singurul nor ce a intunecat libertatea nostra a fost cestia
proprietatii, insa acum nu ne mai temem; nu ne mai temem,
pentru ca acesta adunare, in care se afla unul Tanga altul eel
bogat cu eel serac, eel fericit cu eel nenorocit, eel ce avea totul
cu cela ce nu avea niiuic, cela ce era stapan cu cela ce era rob,
in acesta adunare, die, Mout& Intocmai dupa, cuvintele lul Chris-

fi in mijlocul el i acolo unde este D-cleil, toti

sunt frail i gurile, cand se deschid spre a vorbi, resufiand aerul
eel curat al fericiril, vor rosti negreit legea lul D-ded.,

tos, D-gleil va

Dupe, ce adreseza stature satenilor d'o parte, proprietarilor de alta, Rosetti Incheia ast-fel :
D -Tor, opt-spre-dece vecuri ne luptaram i eta-ne tot tar!,
tot Roman!, pentru ca Romanul are pe stindardul lug crucea
mantuirei. Pe crucea aceea dar se juram ca vom muri Romani,
cu crucea in mana se strigam: Traiasca Romania! Traiasca
'Antall alei aT natiei roman&

Eliade, care se afla fata, improviza, un cuvent prin care

dovedi cat de drept este art. 13 din Constitupune.
edinta se deschise apol sub preedentia laI Alexandru
Racovita qi vice -pre dintia lui I. Ionescu.
Ce frunaOse cuvinte! Ce Interesante discutiuni urmara!
Nu le vom reproduce insa, pentru a nu lungi prea mult
acesta cercetare, ci ne vom margini la scurtul, dar esactul
resumat ce d5. Ubicini.
De la inceput, dice Ubicini, cestiunea a fost resolvata in
drept, de vreme ce comisiunea a admis in unanimitate aceste

trel principiT esentiale: dreptul de proprietate, libertatea muncii

i espropriarea pentru causa de utilitate public&
Dar cand venirA la aplicare, adauga Ubicini, i cand fu vorba
de a hotari numerul de pogeme trebuitor fie-carei familil, prewww.dacoromanica.ro

119

cum si conditiunile si modul rescumpgrariT, reua vointa a boieri-

lor incepu a se da pe fa0.. Era v6dit a tote silintele for tinteail

a face ilusoria dreptul ce recunoscusera satenuluT, si dupa
lung1 si furtunOse desbaterT guvernul, desperand de a regula
cestiunea prin buna-invoiala, se veclu silit a decreta:

1) Suspendarea sedintelor comisiunii ;

2) A-s1 da fie-care deputat cerintele in scris catre guvern.
Guvernul se obliga apol a da un project, in care, din tot
cugetul si din tot sufletul, 41 va pune tote puterile intru a impaca
interesele, a reasigura mintile si a aduce invoirea si pacea intre
fiii aceleias1 patrii.

Scole. Iertare de biruri

Guvernul mai decreta Infiintari de not scOle:
In Bucuresci, trica 4 sae de fete, pe langa singura ce
exista, a DomniteI *tirbei;
Monastirile *erban-Voda, Sf. Spiridon si Episcopia Buzelui
vor bine-voi a da incaperile necesaril pea, la Sf. Dutnitru;

In judete, neaflandu se sae de fete de cat la Craiova,

Slatina si Ploesci, sa Inflinteze si In celeralte judete cate una.

S face apel la tinerime de a se inscrie in armata..

SA iarta satenilor banil pentru drumuri pe 1847 si 1848.

Comitet electoral
Se Intocrnesce, In Bucuresci, un comitet central In vederea viitOrelor alegeri pentru .Constituant5,.
Comitetul se compune din: Cesar Boliac, I. Bratianu, D.
Bolintineanu, Alecu Golescu, C. Balcescu, C. A. Rosetti,
parintele Snagoveanu, C. Cretulescu, Duca, R. Golescu, GrGradisteanu, A. Zane, Ion C. Cantacuzino, Ion A. Filipescu,

C. Rota, Gr. Peret, Al. Or6scu, Kiriloff, P. Teulescu.

Arderea Regulamentulul.

Blestemul lut.

Suferise destul poporul de pe urma Regulamentulul boeresc, pentru ca, In starea de fierbere In care se afla, WA
nu se gand6sca, a savtrsi un act de resbunare in contra acestei legiuiri, pe care o privia ca isvorul relelor ce Indurase, precum si contra archondologiel (cartea boieriilor) care
era semnul trecutelor nedrepte privilegie.

Poporul voi dar sa arda si pe una si cea-ralta. carte.

www.dacoromanica.ro

120

Se aduna deci In mase marl la palat si ceru cu staruinta a i se da Regulamentul si archondologia, le lua, de si
locotenenta 11 sfatui sa renunte la acest fapt 0, puse pe care
mortuare, duse ere doue carp la mitropolitul, rugandu-1 sa
le faca sfestania mortilor si sa le afurisesca.
Mitropolitul se Invoi si ceremonia se savIrsi. Regulamentul
si archondologia fura, Elia cu foia, aruncate pe foc si nu

remase din ele de cat cenusa, pe care vintul o Imprastia.

Apoi, mitropolitul, In ornatul seri sacerdotal, si cu crucea
in 'Dana, rosti urmatorele cuvinte:
Afurisesc Regulamentul care fuse ars; afurisesc si pe aceia care ar voi 85, mai guverneze dupa legile lui si binecuvintez poporul crestin al t &Pi Romanesci.
Poporul asculta In ghenuchi si cu capul descoperit acestea,

apoi se Imprastia si totul reintra In liniste.

Politica Turcilor se schimba

Moderatiunea ce Soleiman-pasa aratase, dupa ce se incredintase ca Constitutiunea era voita de poporul roman si
ca acest popor lntelegea sa respecte si sa pastreze neatinse
legaturile cu imperiul Otoman, statornicite prin tratatele Incheiate Intre Sultani si Domnil romo,n1; asemenea recunoscerea Locotenentel domnesci de catre acest trimis al Portil
eraii fapte care, In momentul cand sa Indeplinisera, cadre'
cu politica Imparatiei Otomane.
De atunci Insa, acea politica se schimbase radical.
Revolutiunile calusera pretutindeni si In zadar Turcia se
uita si cauta pe unde-va sprijin.
Isolata, ea parasi pe Romani.
Soleiman fu rechiemat si Inlocuit cu Fuad-Pasa.
Comisiunea compusa din St. Golescu, N Balcescu, D. Bratianu, Gr. Gradistenu si Vasiliad, trimis5, de locotenenta la Con-

stantinopole,dupa chiar sfatul lui Soleiman-Pasa, care-i de-

dese si o scrisore favorabila cererilor ei,din causele mai

sus aretate, nu putu isbuti In scopul sea.
Ea, nu numai nu dobandi recunoscerea oficiala a Constitutiei, ci nici macar nu In primita official de catre marele
Vizir Resid-Pasa si de catre ministrul de externe, Aali-Pasa.
Amendoi ministril Insa primira, In particular, pe trimisil
Rominilor.
www.dacoromanica.ro

121

Comisiunea se vec,lu deci silita a pleca din Constantinopole, dup5. ce protest& printr'un memoriii, care si el remase
fAr5, nici un respuns.

Yenirea ogirilor tureegi la Bucuresci.

Ca urmare a nouei politico a Turciel, ostirile el In numei- de 30.000, tnaintara In tara, ajunseradupa mai multe
popasuripang la Bucuresci ei-el asedard lagarul aprOpe de
manastirea Cotroceni, In diva de 10 Septembre 1848.
Care era scopul acestei ostiri ? Se presimtia, dar nimeni
nu-1 scia,

Guvernul, de si recunoscut de catre predecesorul lui Fuad-

Pasa, nu premise nici o comunicatiune si nu putu dobandi

nici una.

Mai multe deputatiuni, intre care una, avend in frunte -i

pe mitropolitul si pe alts demnitari ai bisericei, mersera
Inaintea lui Fuad ca sa-I presinte urarile si felicitarile poporului. Niel una nu fu primita.
tefan Golescu, caruia Fuad -Pala, II dedese o Intalnire
secret5. la Calugareni, astepta doue Bile, fb,ra ca Fuad sA fi
venit la acea Intalnire.
In fata acestor fapte, la Bucuresci, era mare agitatiune ;
poporul se Intrunise pe aimpul libertacii i strigatul: la arme
lncepu a se audi pretutindent
Afara din oras, dice Ubicini (1) eraA mai mult de patrudeci de mil de sateni din judetele Vlasca, Ilfov, lalomita,
Dambovita i Prahova, grupati pe sate si lnsotiti de preotl ;
el umplu strImtul spatiu dintre lagar si oras. El sunt acolo
de doue dile si doue nopti, dormind pe pament si asteptand
pe Turci, inaintea carora venisera, ca lnaintea unor liberatori.n

Locotenenta se teme de un conflict, si spre a-1 pretntImpina, da ordine color douo escadrone de cavaleria si bateriei de artileria, ce erau In Bucuresci, de a se uni cucorpul
lui Magheru, care se afla in vechiul lag5r al lui Traian.
Acum, de sigur, Locotenenta trebuie sA se fi convins c5.
(1) Provinces roumaines, pag. 191.

www.dacoromanica.ro

122

era bine, si In interesul teril, ca s5, fi ascultat la timp pe

tinerii din guvern, care cereati necontenit armarea poporului.

Iaca descrierea unui martur ocular (1) decpre mersul evenimentelor i despre cele petrecute:

Sosirea Turcilor.
In qiva acesta, sosi tots armata turd la Sintestl.

E de insemnat ca, in lagarul turcesc, ere" reactionarii din Giurgiu drept pesodromi, cart aveati comunicare cu eel din capitals.
Acestia pe langa multimea calomnielor versate asupra guvernulul, maT speriara pe Turd dicend: ca, pe langa numerosele
glOte ce se ved nearmate langa Bucuresci, mai sunt si altele
bine armate cu Ma, pistole, pustT si tunurT si pandesc, grin
porumburT, minute favorabile ca sa dea navala asupra Turcilor.
Fries mare a cuprins pe Turci, ca pe uniT ce pribegeati in locurl necunoscute, de aceia Sambata trimisera o trupa de cala-

retT ca sa cerceteze dupe arme in porumburi, in jurul Bucurescilor. Tot data, cautara si un loc maT sigur pentru na.i.alirea
in capitals.
Sambata dimineta, ne insciintara, ca. Duminica vor intra ne-

gresit, si asa poporul Oran remase iar in camp; iar poporul

capitaleT se reintorse pe a casa.

La douo ore dupe prinz, se respandi vorba in orasiu ca. Turcil
infra. Urla pamentul de sunetele clopotelor, calca om pe om,
trasura pe trasura, alergand la bariera O. opresca. intrarea Turcilor. In fine, se adeveri ca nu era nimic, der poporul ingrijat,
vedend pe ispititoriT de sus alergand in jurul Bucurescilor, ar

fi dorit sa-T intimpine cum se intimpina aceia ce nu vOr sa

intre pe porta cea adeverata. Sgomotul acesta insa adaoga mult

la frica Turcilor.
Sambata sera, veni o hartie din armata turcesca catre mitropolitul ca ss Impace pe popor si se astepte in linisce venirea

for pe a doua Ali; teranil inse s se intord pe acasa, ca uniT

ce sunt adusT cu biciul.

Mitropolitul a respuns, Duminica, ca, el nu se amesteca in
trebT politice, a luT este biserica. Dar este guvern recunoscut
de Soleiman, in numele SultanuluT, $i de corpul diplomatic din

Bucuresci, si al pare re" ca Fuad nu vrea O. se intelega cu

guverul.

A doua di, tabara turcesca se ridica de la Sintesci, nu tine

drumul drept pe la Vacaresci, unde era poporul roman adunat,
ci o taie peste camp, peste drumul Craiovel; nu intra niol in
Bucuresci, ci se aseda in camp in dreptul Cotrocenilor si al
Spirel. Poporul nu -$T perde cumpetul, se ridica si el si se muta.
(1) Gazeta Transilvanid, No. 78, pag. 323.

www.dacoromanica.ro

123

ca sa formeze bariera din partea aceia. Turcii coprinsera manastirea Cotroceni si asedara, ceva munitiunt inteensa. Si asa
statur& si poporul si Turcii pane a doua cii, fail a face o parte
sail alta vre-o miscare neplacuta.
Tot Dumineca esi corpul diplomatic in tabara ca salt fad,
datoria catre Fuat ca catre un trimes al puteret suzerane; dar
turcul it lase sa astepte in anti-camera ort anti-cort ca la o ore.
Sera pe la opt ore se lati iar vorba ca intra turcit in capitala:
Uetul clopotelor $i tipetele mamelor intr'un patrar de ora puse
in piciore 40 mil locuitori at Capita let bine armatt. Nu se putea
0, nu intelega Turcul de acest sgomot, frica si intaritarea lui
crescu si mat mult.

Deputatiunea la Fuad.Arestarea.
Lunt de dimineta, veni in capital& Kerim Pasa si cu Saliet
Efendi cu o scrisore catre Mitropolitul, ca sa iese in ordie

Sfintia Sa cu notabilitatile boeresci, cu capit corporatiunilor si

cu eel mat inteligentt si mat capabilt, care parte sa, asculte instructiunile sale, parte O. arate plangerile poporulut.
Dup. severitatea cu care q'a purtat Fuat pan& atunci, dupe
stirea nostra de la Constantinopole $i dupe muiarea lut Fuad
din cliva aceia, tine se mat indoia, ca nu ist va fl prima Fuad alte
instructiunt consunatore cu cerile nostre si cu insciintarea nostra?

De $i sciam ca in cliva aceea este sa se resolve problema

intre not si Porta, totust, phut de curaj, plecaram, ca la doue
sute de deputatl catre Mitropolitul, ca sa 1 luam sa vie in fruntea nostra in lagarul turcesc $i pe Kerim $i pe Sahel it veduram la Mitropolitul, de unde dupe ce se strinsera si deputatil
reactionarilor, plecaram tott impreuna in 'agar.
Primirea era sa fie la ora unu, dar cu adunarea nostra se
amana pane la doue dupa. pranz.
Dupa ce Fuad ceti o hb.'rtie in limba franceza, pe care qicea

c& o are drept instructiunt de la Sultanulce din stilul si din

prospetele imprejurari se vedea a fi compusa in lager; cad de
unde scia Sultanul ca, la una din barierile Bucurestilor, astepta
pe Faud glote de Roman! adult cu Eciul ? etc.; apot ne numi
comunistt, sciind bine ca not vom striga contra astut fel de Calomnie. Mat dise Ca suntem numal vre-o cat! -va cart vrem constituOune si ca e numal pretest ca vrem sa tinem cu Sultanul.
Atunci not strigaram s caute s& vada ciecile de mit de popor
cart venira. sa cera dreptate; strigaram : ad trdiand Sultanul fi
Constitufia ! i eh mat bine mnrim de cat s primim Regulamentul ! Atunci pocni o pusc& la spatele nostru ci indata fuseram incungiuratt de 500 soldatt pedestri.
Pe Mitropolitul $i pe aristrocatt it lua Faud cu sine $i il duse
in alt cort.

www.dacoromanica.ro

124

Lupta din Delul-Spiret

Ca peste o jumetate de patrar de ors, veluram vre-o cate-va

miT de TurcT pedestri, formandu-se in mars regulat, plecand spre

oral precedatl de musics, ce ch,nta marsiul iute si resboinic. In

urma lor, o chlarime numerosh insotith de vre-o cate-va tunurl
marl de cate sese cal.
Poporul veclend apropierea armateT forma o barierh tare in
campul liber, in cat pedestrimea, ne putend strabate Did de cum,
fu silith sh fach loc chlarimei. Poporul isT indoi curajul, prindea
de franele cailor si intorcea indarat chiar si pe cavalerime. Foe
Inca nu se comandase, chlarimea incepu la stratageme, incepu

a se forma in siruri strimte, a se cam trage intr'o parte

si

Intr'alta ca, tragendu-se poporul duph eT, sh afle trecere usorA

prin mijloc. Tote de giaba; cad taria poporulul era mai neclintith
de cat stratagemele lorIngenuchiaii inaintea cailor ca sh treca peste eT, dach ail curajiii

si atunci se sdrobira vre-o trel de piciorelele cailor si alti vreo patru tura strapunsT si theti de sabie, si ast-fel isi 'Acura loc;
t3i in drumul for alergara drept la casarma veche din dolul Spirel,

unde er' ca la 120 soldatI romani, avend strinsh porunch de

a nu da foe.
La acestia se maT adhogarh pompieri!, in numer de o 170,
sub comanda capitanuluT Deivus (1); toil aveatiseverh porunch a
nu comanda foc; dar nu aveatt instructiune ca sh depuna armele
inaintea Turcilor.

Asa, vedend ch Turcil navalesc sh intre in casarma, garda se

facu trel sire tarT inaintea portei. Vet; lend Turcil ca nu le lash
liberA intrare, trasera in soldatil Romani; acestia veclendu-se atacaST cu foc, s'ati incercat a se apera si el cu asemenea putere.
Incepurh, a lua la ochl pe Turcl, earl chdeau sire intregT si dach
Turcil nu aveail tunurile inchrcate cu cartice, abia tirdill ar fi
putut muia pe Romani, chci acestia isbutirh a coprinde chiar si
doue tunurl de la Turcl, dar le perdura iar, loviti de alte tunuri.
Perderea Romanilor este de 46 persone, a Turcilor de la 4-5
cute. Deivus, duph ce a thiat in stinga si in drepta, veclOnd el
'T vine rindut sA ma, Intinse sabia until Turc si prin acesta i1
chpath schpare. (2)

Radu Golescu, comandantul regimentulul, se rani re', in cat

este pans asta-cli in spital, iar tinerul ofiter Dina., (3) dup. ce
thie 6 soldaV si un ofiter turc, al optulea chdu si el.
0 parte de tunurl si armata alergara la palat si la curtea admini-

strative, unde gasira pe d. Nicolae Golescu si pe d. Tell, earl

asteptail cu sange rece. D. Eliad se retrasese maT Inainte cu

(1) Maiorul Papazolu, care a lust parte si allii spun el pompierii au fost

comandatT de cApitanul ZagAnescu.

(2) Papazolu spune ca, in acesta lupt6 au murit locot. DInescu si sub-

locot Starostescu.
(3) Acesta este Dina BAlsenu, fost maT tirdia capitan al cillarasilor Meheding.

www.dacoromanica.ro

125

ceva si acum se afla in lagarile d lul Magheru peste Olt. D-nil

Golescu si Tell sunt liberl in capitala.

Ce urrna in capitalA?
Fuad numai de cat restabili ordinea regulamentara, facu Caimacan pe Cantacuzino, mat mare al armatel pe Omer -papa, politaiii pe Maiorul Voinescu I si pe Salief Etendi; pe soldatil
roman', care avura norocirea a scapa de sabia Barbara, i-a de-

sarmat si i-a trimes pe acasa. Se publicara porunci severe ca

nimeni O. nu porte cocarde, nimeni O. nu vorbesca ma' mult
de Constitutiune, nimeni sa nu porte arme, pe ulite O. nu umble
mat multi de trot si numai pone la opt ore, negutatorii sa-s1
deschida pravaliile. Insa jafurile care le facura barbaril de Turd

in partea loculul de catre Isvor, uciderea a cator-va femel si

barbati, taerea caprarului Austriac Bodea, despoerile cliva mare

pe drum, cautarea in buzunare la orl $i ce persona, hotiele si

stricaciunile facute chear in casa SiiintieT Sale parintelui Mitro-

polit, spargerea ferestrelor prin vecinatate, nu dail nici o garantie de siguranta, de pace si de onore personala. De aceea

poporul bucurescean, umbla cete-cete pe ulite, cerand Constitutie

si dreptate.

Iar not, cart fuseseram inchisi in lagar, auclind tunurile la

casarma incepuram a ne ingrija de viata cu atat mai virtos, cu
cat custodiile nostre, au4ind $i el pocnetele in Bucuresci 's1 cautati
pustele data ati cremeni. Sera pe la orele opt ne stramutara intre

o mie de armati pedestrime si calarime cu totul in manastirea

Cotroceni, undo ne tinura 24 ore nemancati.
Tocmai Marti, la doue ore, veni Kerim pasa si cu politaiul
Voinescu, si din 216 tact printre deputati se virasera si alti
curiosi, chear si din aristocratialesera un num6r de 26 si la
eel-I-al' ne dedera drumul, dicOnd ca si pe cei remasi II vor libera

dupa ce se vor mai asecla lucrurile.

Sa povestim cate-va inoidente, care nu sunt fara insemnatate.

Sentinela.

Soldatul de paza la casa regimentului (regim No. 3)

stause nemicat la locul lui, In timpul luptei; el r6mase
acolo i dup5, ce lupta se sfir0.
Vedetele turcesci, visitand camerele, deter& peste dinsul
04 clisera s5, se predea.
Soldatul fa.cu semne ca nu Intelege i s'aduse un interpret.
Somat sa dea arma, respunse :
Sa vie efleiterul.

-- Dar, a murit.
www.dacoromanica.ro

126

SA vie praporcicul.

A murit si

el.

SA vie cApitanul, saii on -cine d'ai mei.

Ail murit toti.

Atunci, in laturi ca nu me dal

Si In acelasi timp, imbranci usa, o Inchise si incepu a
trage pe terestr& In Turd si trase pang nu mai avu cartuse.
Atunci, Turcii navalira., sparser& usa, si-I ucisera.
Romanul sentinel& fu vrednic Roman: muri, pentru a-I
face datoria.

Comerciantit
Intre arestatil de la Cotroceni, erati nu numai membrii
al guvernului revolutionar, afara de Locotenent5.; eraii si
comerciantii eel' mai Insemnati.
Acestia, cand prefectul de politie al noului regim veni In
Inchisore si voi s& libereze pe unii din comercianti,
Manole Popovici, In numele tutulor, respunse ;
Nu esim d'aici de cat toti tmpreuna. Dac& suntem
vinovaji, suntem toti. On datine drumul la top, on la
nisi unul.

Si comerciantii, cati erail acolo, se unira top cu vorbele lui Popovici.

Pe de alts parte, comerciantii cei liberi, la tote staru

intele ce se facur5, pe langa dansii, refusara.' a'si deschide
pravaliile, pea) nu fur& eliberati eel arestati.
Suflase peste toil un vint do libertate si Omenii crescusera in

el 1100, In morala, In onorea for civics i In demnitatea lor.

Exilarea revolutionarilor
Reactiunea reluase puterea prin virful miilor de baionete
turcesci sill aseclase scaunul pe sangele vitejilor morri si
In mijlocul hulei si al blestemelor poporulul. Ce -i pasa ei
ense de popor, avea cu ea baionetele strainilor si atat
destul li fu; c5.0.1 ea de la popor, nu putere, ci bani cerut-a tot-d'a-una. Puterea i-o deter& str5inii acum, cum
i-o dedeser& mereil si mai nainte.
Cel d'anteia act al nouei stap5.nirl fu un decret de esil,
ast-fel motivat:
gAsupra raportului ministrilor, hand in bagare de senul
www.dacoromanica.ro

127

fe(ele insemnate in aldturata listd, intardtand turburdrile

al cdror tea tru a Post Tara Romcinescd, in curgere de mai
mutt de tret luni, aflarea for in taro nu se pale impaca cu
cd

odihna ysi siguranta publicd, decretdm cd aceste persone sd se

trimitd peste grani(d ysi nu vor pute sd se intorcd in princi-

paturl, Tara o poruned intr'adins a 1lldriet Sale Sultanului

ysi cd dard vre-unele dintre densele va indrasni sd cake acesta mesurd cerutd neapdrat de mantuirea statului, sd se a-

fi sd se pedepsescd, dapd totd sbrdmicia legilor.

De aceea, se poruncesce d-lui Ministru din launtrul pe de

resteze

o parte sa publice acesta prin Buletinul StatuluT, spre cunoscinfa tutulor ; iar pe de alta sd privegheze, cu activitate,

prin autoritdtile insdrcinate cu paza granite, ca rindurile acestui decret sd se indeplinescd intocmai, sub insuli a sa r6spundere.

Numele exilatilor cuprins1 In acest decret sunt:

I.

Eliad, Hr. Tell, N. Golescu, St.

Golescu, C. Bolzac,

Gr. Grdolifteartu, C A. .Rosetti, C. Balcescu, Gr. Ipdtescu,

N. Ipates0u, I Voinescu, D. Bolintineanu, A. Zanea, Snagoveanu, I. Brdtianu, D. BreGlana, lonescu- Moldoveanu, Deivos,

Mopi, N. .Apoloni, C. Aristia,

In total, si numai de o cam-data, 22.
Se vedea ca reinviase domnia vechie a arbitraruluI i bunului plat; ea nascoci o noue crima: crima iubirei de

fora si a jertfirei pentru ea, si o noun pedepsa

pedepsa
gonirei din tell a omenilor, care nu alt-ceva pacatuisera, ci
numai muncira si se jertfira pentru a terii fericire.
CAM si cat de mare osebire Intre regimul eel nog i vechitura pe care poporul cu groz5, o gonise de la sine!
In

timp de

trel

luni,

nici

un boier nu fu atins ;

facura intrigi, lntocmira comploturi, lucrara pe Ltd pentru

regimul
resturnare, chemara chiar pe streinI In fora
revolutionar le respects nu numai drepturile Inscrise In
Constitutiune ; le trecu, le ierta i chiar abuzarile cu acele
drepturi, nadajduind cal In sfIrsit, 1-tamatil flind si el, sfir-

si-vor prin a se potoli, a se inbuna si a se Imbratisa

pi

confunda cu poporul.
Regimul revolutionar i poporul nu vrura m6rtea gresitilor si pacatosilor, ci cu drag asceptail EA. se Indrepte pi
sA fie bine.
www.dacoromanica.ro

128

Regimul boieresc renascut, relua &Ise numal de cat topuzul

care fost-au pururea a lui putere
si lovi cu
si abuzul
printr'o judegong din tern, fara judecata, si cu temnita
pe cei can nu -i plateau.
oath'. fariseica

Exilatii, dupa trel Bile In sir, de suferinte si maltratari,

furs porniti, sub escorts, spre a fi dati afara din iubita-le
tern.

Sa alese nOpteaca pentru on -ce crime calculatespre a

se esecuta si acesta. SA temeail strigoii ca leul Inlantuit,
poporul, sa, nu se destepte iarasi la sgomotul lanturilor arestatilor si, pe ascuns, la adapostul negurilor si In tacerea
noptil, porni pe esilati.
Vre dou6 ore, facura drum spre granita Transilvaniel, d'o
data Insa gadii, care -i petreceail, schimbara drumul si sa
Indreptara spre Dunare. Ajunsi la Giurgiu, esilatii furl aruncati

In temnita alaturi cu talharil.

Eliad si Tell plecasera singuri de la Bucuresci In Transilvania.

In temnita de la Giurgiu, esilatii gasira si pe N. Golescu,

care porni'e spre Constantinopole, dar fusese arestat aci.
Apoi, asvirliti In ghimii, sub paza de soldati turd, fara
nici o Ingrijire, aprope fara hrana si fail adapost, exilatii tura
dusi In susul Dunarii.
Trei-deci lungi Mile si nopti tinu acesta caletorie, acest
chin, chin cu peripetii diverse i cu crudimi selbatice;
dar nimic sa pareati ele acestor apostoli ai Romaniei, pe

Fang& durerile ce sciaii ca Indura a for tera prea iubita.

Calatoria acesta fost-a imortalisata de marele Michelet, In
Legendes du Nord, sub titlu de M-me Rosetti, o carte care
fu testamental mortil morale a despotismului ce sugruma
Romania.

Ajunsi din sus de Orsova, dupa semnele ce le facu d-na

Rosetti, care urmase pe uscat acelas drum cu prisoneril, ei
sarira din ghimii Tanga un sat romanesc si !rata Romani
d'acolo triconjurara si gonira pe pazitoril Turd si redetera
prisonierilor libertatea, ce ei atat luptasera a o da Romaniei.

Poporul roman le rasplati deci cu bine, si cu dragoste

la primul for pas, binele ce luptasera IA Loa Romaniei
si dragostea ce-i dovedisera.
Regimul Intronat la Bucuresci si impus Romanilor prin

mule de baionete turcesci nu ea opri aci.

www.dacoromanica.ro

129

El trebuia sa bage grOza to to Rornanil i, dupa programa

lui capitan Costache, voi sa arate ce poate libertatea cand

vine In Romania, pornindu-se pe nol exiluri i deschidend
largi portile temnitelor odor cunoscuti ca, au luat parte la
micare.
Mai fur& deci trecuti peste granita anca 69 ; anume :

Cel trecuti peste granitA.

Ion Negulici, Gheorghe Vakanu, Hristopolu, M. Constantinescu, Ion Arcescu, Idn I. Filipescu, George Golescu, Opran,
(fosti administrator), 2 fro0 Alexandrescu, Stefan Andronic,
Nicolae .Rusu (fost sub administrator), Gr. Marghiloman, (din
Buzeil), Mrh. .Marghilomon (idem), Fra(ii Mopi, (Tache si
Margarit), Vernescu George Ion (din Bucuresci), C. Serghiad,
Petre Teulescu, C. Telegescu, (propagandist) Al. Foteseu (idem)

Fratii Florescu, (Dumitru i Costache, propagandisti) Scarlat

Filipescu, Andreescu (Militarul), Alecu Manu, (propagandist),
Joranu (idem), Marin Nationalul, Caraceq, Tache Giuvara,
Diaconu Nichifor (propagandist), Costache Padeanu (idem),
BaronRchi, Stefan Bajescu, (propagadist), Maior Teologu (seful
gardel), C. Pdldceanu, Hristofi, Colonel 1 lepianu, Unteroficer Dined, Nicolae Florescu, (profesor si propagandist), Ion
Melic (arhitect), lscovescu (pictor), Vasile Coculescu, C. Brezoianu (propagandist), Apostol Arirescu, (idem), Vasile Arcescu,
_Rosental (pi ctor), Ietre dela Vinterhalder (tipograt), Nicolae CreNleseu (Comisar generalln Romania), Ghenadie Poenaru (Egumen)

Nazar Armeanu, Laurian (profesor) Dada (Prefect de Ilfov),

Zaharia Boerescu (protesor), Barcaneseu, Cioran, Miltiad Cos
tescu, Zalic (ofiter), Zossima Grigore, Capitan Serurie Grigore, Ldzureanu (ofiter), Giurescu George, Nepotul Magherului, N. Zatreanu, P. Cernatescu (propagandist), Simion
Calugarul, M. Duilia, Nestor Ileruvim, (propagandist), C.
Raeovi(a.
Sa, deschisera i temnitele i eel cars pentru libertate lu-

crasera, fora condamnati la munca silnica a temnitelor.

Ast-fel fora condamnati:
Intemnitaff.
Tanase 21facovel 6 and la Snagov; Costache Zaman Fti Ales
www.dacoromanica.ro

130

xandru Petrescu 6 ani la munca Giurgiului; Boicea Badianu,

3 ani la Snagov; Ion Batescu, Pavel Zaganescu, V. Cuculescu, Filip Ioneseu, Grigore Mihaescu, Cost,' che Ciochinescu,
T. Lazetrescu, 6 ani la Snagov ; Scarlat 7 urnavitu, Ion Bunescu i Scarlat 17 oines '14,

6 ani la Giurgiu; Costache Ma-

neg a 6 ani la Snagov.

Din acesti 15, numal 11 all fost trimisI la Margineni,

iertandu-se Macovei, Zaganescu, Coculescu si Filip Ionescu.
Nu fu destul atat: se proclami un fel de stare de asediti,
indatorindu-se locuitoril a nu mai esi din case dupe 8 cdsuri sera; se luara armele ce aveati particularii, amenintandu-I cu aspre pedepse, de nu le vor aduce; se opri tragerea
clopotelor cat-va timp ; se Indatora mitropolitul a .da tuturor

deslegare de juramIntul ce facusera pe Constitutle, ba Inca

se ceru si patriarchului de la Constantinopole, ca mai mare
In rang. o si mai mare deslegare; se gonird pe la mandstiri preotii si calugarii cart propagasera revolutia si mai pre
sus de Wite, armata imperials turcesca, respandi grOza intru
toti si dete cadavrului de domnie boeresca aparenta unel
puteri ce n'o avea.
i se puce din noii In lucrare Regulamentul organic, cu
jugul WI gra si ,ap6sator pentru popor, pentru comerciant si
pentru Wean, si cu favori si drepturi si privilegie pentru boieri.
Reactiunea triumfa . . . tot asa trisa cum triumfar6, Evreii
&and pusesera In mormtnt pe mantuitorul lumii.

Dupe, trel clile el trivia si alts lume ad,.

Ast -lel fu si cu Romania.
Se statornici violent o asa clis5, lini0e, dar fu liniste numai la suprafaca; caci inima Romanului colcai mereti si dorul ei dupe, Dreptate i Fratie crescu, se lnvigora si deveni al lui clilnic Total Nostru.
Gustase Romanul trel luni din fructul cunoscintei binelui;
gustase trei luni libertatea si egalitatea si nimic nu-I mai
putu stinge sail imputina dorul d'a le mai avea; cacI revoluVunea lasase In pamtnt o gminta buna, si vie, care avea
negresit sa dea rodul el >.
De alts parte, exilatii, prin N. Balcescu, N. Golescu, si
C. A, Rosetti, deters Romanilor, In numele comitetulul revolutionar, urmatorele sfaturl:
a Credinfd, inimd 0 reilidare 1 iacd tot ce a cerem) in nutnelp
www.dacoromanica.ro

131

suferintelor vdstre, in ntmele libertdta 0 al Romania intregl.

Statt linietigt; cc ei tirand, ce va bine peirea lor, ye intind curse.
Suferiti durerile, suferiti cruciarea, suferitl se ve impunga
cdstele, se ve adape cu Are; cad va trece ysi paharul acesta

fi invierea a vostrd va fi.

precum In proclamatiunea de la 22 Iunie, fagaduisera:

cd nu vor lepada sacul de cenqd de pe cap, peW ce

Romdnia nu va fi liberd.
((at nu vor lepada din wind toiagul pelerinuluz, 20'16 ce
nu-0 vor da cu top Roma` nil, sarutarea
Ada i facura: fury neobositi, alergara, vorbira, scriserk
propagara, rescolira lumea, facend Romania cunoscut5, tuturor, ei,
cari cum le c,lisese Quinet Inscrisesera deja
actul ei de stare civila, In cartea natiunilor europene.

In 9 ani de exil, lucrara pentru iubita-le Romanie, cat

In 90.
Romanilor 4i ajuta, i-1 sustinu ca veclura cel

mai multi dintre el, cu chit lor, si iarai prin a lor

altora munch, Romania renascuta, Romania libera
pectat.

www.dacoromanica.ro

i res-

DUPA 50 DE ANI
(In loc de oonclusiune)

Incheiand, arunca-vom asupra presentului o ochire, punendu-1 fat& In fate cu marea program& a aspiratiunilor i
visurilor de la 48 ale Romani lor.
Ileformatorii ceruser& in acea programa:
independenta administrative i legiuitore sub suzeranitatea
Turciet
Ast5,-41, avem independenta complete, independenta nationals, far& nici o suzeranitate.

Avem chiar Unirea color dodo Vert pe care atunci o

dorieh, dar nici m5,car indrasniati 0,11 dea pe fat& dorinta.

Ceruser& Domn, ales pe cinci ant

Asta-c,11 avem un Rego, ales de popor, prin plebiscit, un
Rego, care sciut-a s5,-I taiepentru sine i pentru al s6I
motenitorio corolla regale din chiar otelul tunurilor, cu-

cerite de la vram4, pe campul de bataie.

Ceruser5, libertatea preset
.Ast5.41, o avem nemarginita si garantata, prin Constitututiune, ca nice -iurY in lume.

Cerusera desfiintarea clixceI i Improprietarirea satenilor.

Le avem; claca a lost desiiintata si fostiT claca71 Imwww.dacoromanica.ro

133

proprietariti; lmproprietariti fost-au si tnsurateii, de earl la

1848 nicl nu se vorbise
usurari do plata a
pamintului, asa in eat nisi sa nu simta greutatea rescumpararil,

Cerusera desfiintarea rangurilor boierimei

egalitatea,

tnaintea legilor.

Si rangurile se desflintara; si asta-di, nu e alt rang do

cat al sciintei, al meritelor si al luptelor pentru binele
public.

Nu mai avem legi, care sa dea unora numal drepturi si

altora numal sarcine.
Suntern toti una !train tea legilor Ora
La sarcinele statului top contribuim ;
La datoria si sarcina ostirei, ailica la aperarea patriel, toti
ham parte.
Cerusera Adunare legiuitare, compusa din representantil
tuturor claselor.
0 avem; si din adunarea satenilor cu eel l'alti cetateni
In Divanele ad hoc, esi Unirea; din adunarea tutor claselor
esi acea prop6.sire, care este aprope o minune, to compa-

rare cu ce eram la 1848.

Manastirile Inchinate furs liberate si redate priT.
Instructiunea deveni egala, complecta si gratuita, pentru
totil Romanii de ambele sexe.

Ast fel, programa de la 1848, care era atunci creclul aspiratiunilor reformatorilor, este acum, la anul 50 de la acea
mantuitore revoluVune, nu numai faptuita, ci to multe parti
si tntrecuta.

Voit-ail Romaniisi au putut.

Acosta este caracteristica esentiala a luptatorilor maretei

generatiuni, care facu pe 1848 si cu el, si prin el, ca urmare si efect al lui, Romania moderna.
Inregistrand dar, In ac6sta lucrare, numele tutulor ca,ti
mult sau putin, parte la acea miscare de regenerare, tndeplinim o scumpa qi sfInta datoria a generatiunii
actuate, care este rodul politic al ideilor atunci semenate.
Facut-am acesta, sere a aduce la departare de o jum6www.dacoromanica.ro

134

tate de vecluptatorilor de atunci, omagiul meritat pentru

al for curagiti, ale for lupte si nesfirsite sacrificii.
Facut-o-am asemenea, pentru ea scim ea istoria unul nem,

din amintirile trecutulul sett se Intocmesce, si ca amintiri

de Omeni si de fapte cum fury omenii si faptele si jertfele
do la 1848tnalta, purificagsi calesc sufletul natiunilor, earl'
avut-ail omeni cu asa fapte, cu asa trisusiri.
Omagiul adus for este nu numai o datorie pentru generatiunea actuala si pentru cele viitore ; este chiar o programa.
Cand dar, sarbatorim pe 1848 si ne bucuram de multul bine

ce ne a adus el, si eel 50 de ani ce ail urmat, datori suntem

sa ne aducem aminte de cuvintele apostolulul Luca si din
ele programa muncei nOstre pentru Cara A ne facem:
Ori-cttruia i-s' a dal mutt, mult se va cere de la el p:
cetruia i-s'a incredintat mutt, maZ mult i-se va cere de la el.

Sa ne silim, Romani, a fi ce trebue sa fim!

www.dacoromanica.ro