Sunteți pe pagina 1din 9
URS 1/ 23.02 2010- ora 1800 INFORMATII DE ORDOINGENERAL: Prezerta la curse labcrator abiigaterie Daca ru aint efectuaterrinim 12 (dbusgreacce) lurari de laborator ru seintra in exarren Baarrenul va consta dn prota srisaavard 3 (trei) aubiecte: unul de intindere rare, unui de intindere milade s un deintindzre mica anlaborater Incadru laboratcruli este obligatorie purterea halatulul raul esteformat dn 10 (2208) parti/terre: 2 3 B w No a Parte cu referirela rrecarica Aplicatl terrrodrarice Bectrictate Apa si solutil apoase Reogpteriicerpulu urren (ochiul, ureches etc.) Bloelectrogeneza (schirrun enargetice, carp electrarragnetic) Radatilionizante Radatil nelorizarte Bofizica dintilor (cefectein corauni slice) 10 Aperatura redicaladeuttirra generatio. Laboraworul contine urrawaeepat ere Defecte de veokre (lentle Heursede lumina) CURS 2/02.03.2010 ora 18.00- 19.35 BIOFIZICA RECEPT ORULUI VIZUAL/OCULAR Ca arice analizor ochiul prezinta prezinte un segment periferic (a) si un segment central (b) (Urechea este un alt analizor) a SISTEMUL PERIFERIC al receptorului vizual este format din’ 1, CORNEEA (C) b UMOAREA APOASA (ua) CRISTALINUL (Cr) 4. UMOAREA VITROASA (uv) 5. CELULE CU CONURI (c}) | Alostuiese RETINAS fundl 6. CELULE CU BASTONASE (¢. 7. CELULE ORIZONTALE (ko) 8 NEURONI BIPOLARI (nb) Ochiul uman are un interval/banda ingusi/a de frecventa al luminii albe transmisa de soare 400- 800 nm (anc metru= 10 la puterea -9 metru) lungime de unda (A) unde 400 nm corespunde frecventei date de rosu si 800 nm corespunde frecv entei date de ultraviolet. Intre aceste valor: aver freeventele corespunzatoare spectrulm de culori dat de ROGVAIV (1osu, orange, galben, verde, albastru, indigo si violet). Benzile de frecventa transmise de sozre continua in domeniul ‘UV, raze yeare nu mai sunt sesizate de ochiul omenese si continua in domeniul infrarosu pana la undele seismice CORNEEA este o lentila cu fata convexa in contact cu aerul si fata concave in contact cu ua. Corneea este formata din geluri foarte putemice avand IR (indice de refractie) extrem de bun Cele 2 dou) umori ta siuv. au acelasi IR respective 1,336 Pozitia fata de comes si comee si cristalin le determina diferentierea si denumirea Fata convexa a comee: are n contact cu aerul IR= 1 in timp ce substanta (gelurile) are IR= 1,372. Cristalinul are IR= 1,4143 CONCLUZIE: Clasificarea dupa IR: Cr>C>u.a siuy>acrul Cr este imersat in acelasi lichid pe ambele fete in timp ce C face contact cua si aerul (R= 1) GLAS 09.03.2010 oa 1800-1945 FIOEIZIOA RECEPTORULI/ANALIZORLLUI AUDITIV Caorice analizor ochisl precirta predrtaun segrert periferic (a) sun segrrent certral(b) (Cctiul este un alt anaiizor) Laurechi sunetele qjung defazet reauitend auaul stereoscopic (un foarte rric eocu care ru perturba cave ereun efedt benef intarind sunetul), Banda de auditie este intre 16 Hzd 2,.000He, Gditatile sunetului A Tenia sunetuli este cord da ws intenstatea energsiicaprin care s-aerrisaunetul (sb, tere) vend caunitate de meaura in [9 ] FON. Linda sonoraeste 0 sinusoids, Torti frecientelarrorica/prindpaleFundarrertalal avand caunitatede rreaira[] He Aceste winete aunt gavesau ate. OBSERVATIE: Sunetul grav s forrreaza la bazerrelaulul lar cel acut la ver tul rrelaulul Merrtrenatirrpand acre o arumita gosrre cere Intimp scace daca este supuseactiunil agresive asuneteor din dorneniul frecventéor inalte (muzica asuultata tarela casti, etc.) totocktais pierce elastidtatea Tinrparl este 0 auprefata corica elipsoidda (aserrenea und plese de prins flituri), Reproducerea audilltatl se facepe czduld.or (reaultand spectrogare) ceea ce evideridaza ledurile delaniveul suprafetel tinrperuiui (rupture, strengulai, etc.) c Tirrbru continetoste celelalte arrorid (atele decat cele delapct. 2) carateristic personde, Urechea poste distingetirrbiul ceea ce fare posbilareainoasterea sirsei Gdiferenticrea) Nielul aaustic se exprirnain [9 ]cB Ball), Serrd rurrestesi presiune auistica deverece aceda actioneezalanivalUl suprafétd cao presune. 20d reprezintarivdul de soapta (hivelk rrinimeare poate fi disirs/perceput der) InlirrbdU Uaua puternpercepe pana la 60- S0d8 (funttie de lirrba vorbita). In irrba rorrena consoanele asuutite pot da orezonertalarivelul a 70cB, Irtre 100-120 4B avernnivelul de 2gorrot. Peste 120d nu rrei auaimier presiunea caffe se e@ercitadevine dere perceputa lanival creleriul (zona occipitda stenga) . In eveasta situatie prirrul afectat estetinrparul (suprafétaacestelape care se exercitapreduneacere poate sae nupe) GLRS4 16.03.2010 ra18.00-1945 APAINSISIEMELEBIOLOGICE uRSINTRODUCTIV Bista2 (dou) categorii de apat Oparte cere "craula! princorpla rivel extraceluler rurrita apalibera Operte cere "nu craule’ lanive intracelular cere se regensreazas serurreste apalegata Patiledincorpcare contin apa cartitatile in provente avend in vedere/ plecand dela supozttia ca orgenisrru urran este forrret 85- SO%din apa (bers |legeta- cealegeta senastedin cealibera) Sdiva=395%apallibera Trangirdtia=S8 5%aps libera Lichidul cefao- rahidien=90% Enddirrfasi perilinrfa=80% Saul gactric-97% Saul irtesind 97% Sengle=73-8% Rinichil=73- 84% Irirra=79 4% Muschi striati=73- 75% Catilagi=5% Grasirre=30% ‘Scheletul os0s=24- 30% Dertina=10% Lichidele supraorgsnizate: Plasrnacontinefoarterulti ioni de Na ¢ G Lichidele intersitidle contin foertermultiicni deNasi Cl rrei muti decat plaara Lichidele celulere (au o direrricarrei restrersa) contin foerte mnt jeri delsi PO4-+ (corrpus ai fosforului) URS) 23.03.2010 ora18 00-2000 TIPULDE CLRGEREPE CARE IL IMPUNEAPA CA ELEMENT IDEAL, ANILIZA COMPARATIVA APA-PLASMA SANGLINA (SANGALF) Plasrnasenguina cortine €0%apa insa curgereaacetela cifera de cea aapel, |. DINAMICA APE) (discutie pertru apa din afara organisrrului urren)- HDRCDINAMI GN, I, HEMCLINAMICA (dinarvica sanguina) |. DINAMICAAPE Presiuneal anivaul lichidéor se defineste ca Find egda au: p=F/A, unde F- forta s A-ala [pISINrre}=Pa (Pascal) In corpul urrenPascdul ese ounitate foatte rrare, Presiurile din corpulurren semeasoarainrrPa (ilipascai=10laputerea 3 Pa) sau UPa (rr cropascali=10 la puterea 6 Pa). Defrim: = Inmty=1 Tor - Atrrosfera 1 atrm=l0laputerea6Pa ~ Atrosferatehnica 1a'=1,01 la puterea6 Pa Curgerea este dependent de 1. Vite v: 11 curgere lavinare v=di ~vitezaurul purct in irterforul tei tub 11.2 curgere turbulenta: vact: eper vartUri REOLOGA=dtinte cere se ocupa au studiul curgeri sangali in conditi reale. in rrodred ru aver aurgsre perfect larineraricichiarlaepad evernousoaraturbulenta, Larivaul serge turbulentde serrenifesta prin suflu gstolic, antisistolic, etc. 2, Vescoaitetean 2.1 curgere/lchidnentoniana (ex epa) 22 curgae/lichidnenentoniana (ex serge) GLRSG 32.03.2010 ora 18.00- 2000 APA INSISTEMELE BIOLOGIC PARTEA a Ia. MEMBRANE as oe ‘sarod Cop poler God (1-2) Fosfalipidele aunt forrrete drtr-un cappolar (Sun at ridd) ¢ 1-2 cod foertelund. Urchiurile codilor sunt de €08 in coturi aunt gupar GHD iar sfersitul codi are gupare CHB, Capul polar forrneaza zonahidrofliaier codle forrmeaza zonahidrofoba, Godle intre ele formreazalegaturl cere ru sunt foate stabile-detip Van der Vads. Inrrerrbranele celularein afera de fosfdlipide rei sunt d ate substante ca: colesterolul care are cepuil foarte mere di cosdarrd scurtia, Aceste fane |egaturi aH (oe coi Hliberi dinrroleaula apa). ow ag Undhiurile de 60? se pot deschice nu prin adeosde rroleaule d prin merireaunghiurilorlavalori de SC 110, Cepul poler A cd esterolului este foerterrere corrperativ au ca al fosolipidelor. Capul leagsena epalegeta (Biela armurit APOCTOZ\ cand se elibereaza epa/ ctoplasna- dezintecrarea cal MBVERANA CALLULARASte: Y Srplu tra YY Dublu strat Stret| d rrerrbrerei De inserat desen ‘Strat\| d rrerrtrend GLRS7/ 13.04.2010 ora 1800-2000 APAINSSTEM FAIOLOGICE- PARTEA a Illa continere & ‘Apa prin ea insad (cesuport in dzolverea tor substerte) face transferul de ,hrana’/ absenteirtre celule s exteiorul celulelcr (poate fitot 0 celula sau spetiu intracelular) STRUCTURA MEMERANARA, Sibstertele nuvitiveintras iesdin celule. lezificereatipurilor derrerrbrane diparrodul detransport 4 substantel/perrecbilitate, Notamas P*- perrresblitates: ~ _ Egd perrreabile (P* identioe-lasa totul sa intre) -_ Inegd perrreabile (P* dferite- redatoare pentru cantitati. Ex lesa 10%din substertasa treacad reshul de 90ers lass) - Serriperrreatile doar pentu solvert-ru lasasairtre sau saiasa dec solvert) Ireciproc perrreabile (P doer pertru solit (elerrerte rutritive dizolvete in solvert) intr-un sing.r sens (irtra sauies)) TRANEPORTULPRINMEVIBRANS, A, MICROTRANSPORT (loni, fracrrente de iori, acid au corrbinatii rrid) A. TRANEPORTULPASV- esteun proces entropic (se prod.ice fara.conaumde energie rretebolice), procesnaturd (seredi zeeza dela sine), Acest transport seredizeezasuib unretoarde 3 (ra) gad ente (gradient =difererta): > Gradiert deconcertratie > Gadiert depotentid dedtric » Gradiert ce presiine osrotica Hl CIFLZASMPLA se poate face: 1.1 Prin d2olvere in merrbranallipidica (favoriasta de rriscaile fosfolipicelor se creazaun rrirespatiu peunde poate fi traversetarrerrbrane) |.2Prin protane spedalizete (cande orice, tuburi ionofore, pon) RSE 20.04.2010 ora 18, 00-2000 CONTRACTIA MUSCLILARA- Mecaricmbiologic Muschi strieti sunt: = Muschi oblici = Muschil neted Lamuschii drallari studiaese diferta M-miotibrile Invegnari- astiel se rrereste suprefata Sssarcolera Nerudew O fibrarmusularaeste consituita dinnenurrerate rricrofibrile Sevainseradesen