Sunteți pe pagina 1din 4

Rudyard Kipling

De la Wikipedia, enciclopedia libera


Joseph Rudyard Kipling
Rudyard Kipling n 1914
Na?tere 30 decembrie 1865
Bombay, India Britanica
Deces 18 ianuarie 1936 (70 de ani)
Spitalul Middlesex, Londra, Anglia
Ocupa?ie
poet, prozator, jurnalist
Na?ionalitate britanica
Parin?i Alice Kipling ?i John Lockwood Kipling
Casatorit(a) cu Carrie Balestier
Activitatea literara
Activ ca scriitor
1886 - 1932
Subiecte
India
Specie literara poezie, proza, literatura pentru copii, literatura de calatorii,
science fiction
Opere semnificative
Cartea junglei (The Jungle Book, 1894)
Kim (1901)
Povestiri aievea (Just So Stories, 1902)
Daca (If , 1895)
Gunga Din(1892)
Note
Premiul Nobel pentru Literatura, 1907
modifica
Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India - d. 18 ianuarie 193
6) a fost un poet ?i prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Litera
tura n anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (
1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) ?i "If
" (1895), numeroase schi?e ?i nuvele. n 1934 i s-a acordat, alaturi de William Bu
tler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. n timpul vie?ii a fost considerat nd
eob?te poet ?i i s-a oferit un titlu nobiliar ?i postul de poet laureat ambele r
efuzate de Kipling.
Cuprins [ascunde]
1 Motiva?ia Juriului Nobel
2 Date biografice
2.1 Copilaria lui Kipling
2.2 Calatoriile sale
2.3 Kipling scriitorul
2.4 Moartea ?i mo?tenirea
3 Bibliografie
4 Traduceri
5 Note
6 Legaturi externe
Motiva?ia Juriului Nobel[modificare | modificare sursa]
"...pentru puterea de observa?ie, originalitatea imagina?iei, virilitatea ideilo
r ?i remarcabilul talent narativ care caracterizeaza crea?ia acestui autor de re
puta?ie mondiala"[1].
Date biografice[modificare | modificare sursa]
Copilaria lui Kipling[modificare | modificare sursa]
Kipling s-a nascut la Bombay, India. Tatal sau a fost John Lockwood Kipling, pro
fesor la ?coala de arta Jeejeebhoy, iar mama sa Alice Macdonald. Se spune ca par
in?ii sai s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, n Anglia, aceasta fii
nd originea prenumelui lui Kipling. n copilarie a fost trimis n Anglia unde a fost
crescut de o femeie numita doamna Holloway. Se presupune ca lipsurile ?i proast
a ngrijire de care a avut parte pna la vrsta de cinci ani, cnd a fost salvat , i-au inf
luen?at scrierile, ndeosebi simpatia pentru copii. Matu?a din partea mamei s-a ca

satorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tnarul Kipling ?i sora sa au petrecut


, de la vrsta de ?ase ani pna la 12, mult timp n Anglia, cu familia matu?ii, n vreme
ce parin?ii sai au ramas India. Kipling a fost veri?or cu Stanley Baldwin, prim
-ministru n trei mandate.
Dupa o perioada petrecuta ca intern la United Services College, n 1881 Kipling se
ntoarce n India, la Lahore (n Pakistanul de azi) unde lucrau parin?ii sai. A nceput
sa lucreze ca redactor la un ziar local, n paralel cu pa?i n poezie; debutul sau
ca scriitor profesionist s-a petrecut n 1883 cnd a facut primele vnzari.
Calatoriile sale[modificare | modificare sursa]
Pe la mijlocul anilor 1880 a calatorit n jurul subcontinentului ca ?i coresponden
t al publica?iei Allahabad Pioneer. Lucrarile sale literare ncep sa se vnda ?i n 18
88 publica ?ase carticele de povestiri. Una dintre nuvelele acestei perioade est
e Omul care ar putea fi rege (The Man Who Would Be King).
n anul urmator Kipling a nceput o lunga calatorie spre Anglia, trecnd prin Burma, C
hina, Japonia ?i California, nainte de a traversa Statele Unite ?i Oceanul Atlant
ic ?i de a se stabili la Londra. Din acel moment faima sa a crescut rapid, fiind
considerat vocea literara cea mai aproape asociata cu tendin?a imperialista a v
remii, din Regatul Unit. Primul sau roman, The Light that Failed, a fost publica
t n 1890. Probabil, cea mai celebra poezie a sa din aceasta perioada este "The Ba
llad of East and West" (Balada Orientului ?i a Occidentului) (care ncepe astfel "
Oh, Orientul este Orient ?i Occidentul este Occident, ?i cele doua nu se vor ntlni
niciodata").
Kipling scriitorul[modificare | modificare sursa]
n 1892 s-a casatorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a f
ost prietenul lui Kipling, dar murise de febra tifoida cu un an naintea casatorie
i acestuia. n timp ce cuplul se afla n luna de miere, banca lui Kipling a dat fali
ment ?i banii au ajuns pentru biletele de calatorie numai pentru ntoarcerea n Verm
ont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie). n urmatorii patru ani,
Rudyard ?i so?ia sa au locuit n Statele Unite. n aceasta perioada ?i dedica scrisul
copiilor ?i publica operele care l fac cunoscut n zilele de azi, Cartea junglei ?
i urmarea A doua carte a junglei, n 1894 ?i 1895.
Dupa o cearta cu socrii sai, se ntoarce n Anglia mpreuna cu so?ia sa ?i, n 1897, pub
lica Captains Courageous. n anul urmator ncepe sa calatoreasca n sudul Africii, apr
oape n fiecare vacan?a de iarna. Acolo l cunoa?te ?i se mprietene?te cu Cecil Rhode
s ?i ncepe sa adune material pentru o alta opera clasica - Povestiri pentru copii
o alta opera memorabila, vazuse lumina tiparului n a
i mici, publicata n 1902. Kim
nul precedent.
Poezia lui Kipling din aceasta perioada include "Gunga Din" (1892) ?i "Povara om
ului alb (The White Man's Burden) (1899); n domeniul non-fic?iunii se implica n dez
baterea despre raspunsul britanic n privin?a cre?terii puterii navale a Germaniei
, publicnd o serie de articole intitulate 'O flota n devenire.
Prima decada a secolului al XX-lea este martorul culmii popularita?ii lui Kiplin
g. n 1907 i se decerneaza Premiul Nobel pentru Literatura; epilogul acestei reali
zari este publicarea a doua volume de poezie ?i povestiri alese - "Puck of Pook'
s Hill" (1906) ?i "Rewards and Fairies" (1910). Ultimul volum con?ine poemul "If "
. n 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit ca acesta este poemul favorit n Mare
a Britanie. Acest ndemn la autocontrol ?i stoicism este, fara ndoiala, cel mai cun
oscut poem al lui Kipling.
Moartea ?i mo?tenirea[modificare | modificare sursa]
Kipling a continuat sa scrie pna la nceputul anilor 1930, dar ntr-un ritm mai lent
?i cu mult mai pu?in succes dect nainte. A murit din cauza unui ulcer duodenal per
forat la nceputul anului 1936, la vrsta de 70 de ani.

Moartea sa a fost anun?ata anticipat, n mod eronat, de o publica?ie careia Kiplin


g i-a scris mucalit: Tocmai am citit ca am murit. Nu uita?i sa ma ?terge?i din li
sta abona?ilor.
Dupa moartea sa opera lui Kipling a continuat sa fie eclipsata de critica. Moda n
poezie s-a ndepartat de metrul exact ?i de rime. De asemenea, pe masura ce s-au
prabu?it imperiile coloniale europene, la mijlocul secolului al XX-lea opera lui
Kipling ?i-a pierdut actualitatea. Mul?i dintre cei care l condamna sunt de pare
re ca scrierile lui Kipling sunt inseparabile de vederile sale politice ?i socia
le, n ciuda considerabilei arte literare a lui Kipling. Ei sus?in ca portretele e
roilor sai indieni, care sus?in punctul de vedere colonialist conform caruia ind
ienii ?i alte popoare colonizate ar fi fost incapabile sa supravie?uiasca fara a
jutorul europenilor, ar fi rasiste. Exemplele pentru a?a-zisul sau rasism men?io
neaza "rase minore fara Lege" n "Recessional" ?i referirea generica la popoare co
lonizate "jumatate diavol ?i jumatate copil" n poezia "Povara omului alb", sau sc
urtele episoade revistele Punch ?i The Times con?inute n ultimul capitol al autob
iografiei sale, Ceva despre mine (Something of Myself).
Logo de Rudyard Kipling dintr-o editie a anului 1911
Multe din edi?iile vechi ale car?ilor lui Rudyard Kipling aveau o svastica tipar
ita pe coperta, alaturi de un elefant ?i o floare de lotus. n anii 1930, acest fa
pt a generat zvonuri despre simpatii naziste ale sale, de?i partidul nazist adop
tase svastica abia dupa 1920. Kipling folosise svastica (n ambele sale orientari
- spre stnga sau spre dreapta) deoarece aceasta era un simbol indian al soarelui,
purtator de noroc ?i prosperitate. nca dinainte de preluarea puterii n Germania d
e catre nazi?ti, Kipling a cerut tipografiei nlaturarea svasticii din matri?a, pe
ntru a elimina interpretarile.
Aparatorii lui Kipling subliniaza ca rasismul strident al scrierilor sale este a
fi?at de personaje fictive, nu de el, ?i astfel descrie cu precizie personajele.
Ei vad n vocea autorului ironie ?i n?elesuri alternative n poezii, inclusiv n "Pova
ra omului alb" ?i n "Recessional".
n ciuda schimbarilor n atitudinea rasiala ?i n standardele literare ale poeziei, op
era poetica a lui Kipling continua sa fie populara n rndul celor care i apreciaza v
igoarea ?i maiestria. De?i era un poet de alta factura, T.S. Eliot a editat O se
lec?ie a versurilor lui Kipling (A Choice of Kipling's Verse, 1943), nsa nu a pie
c
rdut ocazia sa comenteze despre Kipling: "putea scrie o poezie minunata uneori
hiar daca numai ntmplator!". Povestirile sale pentru adul?i se tiparesc nca ?i au f
ost laudate de scriitori diferi?i, ca Poul Anderson, Jorge Luis Borges ?i George
Orwell. Nu n ultimul rnd, Kipling este cel mai apreciat datorita car?ilor pentru
copii. Pove?ti chiar a?a au fost illustrate devenind car?i de success iar dupa Ca
r?ile junglei s-au facut mai multe ecranizari de catre Compania Walt Disney.
Dupa moartea so?iei lui Kipling n 1939, casa sa, Bateman's din Burwash, Sussex a
fost ncredin?ata Funda?iei Na?ionale a Locurilor de Interes Istoric sau Frumuse?i
Naturale (National Trust for Places of Historic Interest or Natural Beauty) ?i
este azi muzeu public nchinat scriitorului. Elsie, singurul lor copil ajuns la ma
turitate, a murit fara urma?i n 1976, ncredin?nd drepturile de autor aceleia?i Fund
a?ii. n Marea Britanie exista o Societate Kipling nfloritoare, iar unul dintre int
ernate i poarta numele la colegiul din Haileybury.
Bibliografie[modificare | modificare sursa]
Schoolboy Lyrics (Poezii lirice ale unui ?colar), Lahore, 1881
Departamental Ditties and Other Verses (Cntece func?ionare?ti ?i alte versuri), L
ahore, 1886
Plain Tales from the Hills (Povestiri simple din ?inutul deluros), Calcutta, 188
3

Soldiers Three, The Story of the Gadsbys, In Black and White, 1888
Under the Deodars, The Phantom Rickshaw, Wee Willie Winkie, 1888
The Light that Failed (Lumina care s-a stins), New York, 1890
Life's Handicap(Handicapul vie?ii) - povestiri , 1891
American Notes (Note despre America) - eseuri - New York, 1891
The City of Dreadful Night (Ora?ul ngrozitoarei nop?i) - eseuri - Allahabad, 1891
Barrach-Room Ballads and Other Verses (Balade de cazarma ?i alte versuri), 1892
The Naulahka - A Story of West and East, 1892
Many Inventions (Multe nascociri) - povestiri, 1893
The Jungle Book (Cartea junglei), 1894
The Second Jungle Book (A doua carte a junglei), 1895
Out of India (Departe de India) - eseuri- New York, 1895
The Seven Seas(Cele ?apte mari) - versuri, 1896
Captains Courageous (Capitanii curajo?i), 1897
The Day's Work (Munca zilnica) - povestiri, 1898
A Fleet in Being, 1898
Stalky & Co. - povestiri, 1899
Recessional and Other Poemes (Cntarea de pe urma ?i alte poezii), 1899
From Sea to Sea - Letters of Travel, 1899
Kim, 1901
Just So Stories for Little Children (Povestiri aevea pentru copiii mici), 1902
The Five Nations (Cele cinci na?iuni) - versuri, 1903
Traffics and Discoveries, 1904
Puck of Pook's Hill (Puck de pe dealul lui Pook) - povestiri , 1906
Actions and Reactions, 1909
Rewards and Fairies, 1910
Sea Warfare, 1916
A Diversity of Creatures, 1917
The Years Between (Anii interimari) - versuri, 1919
Land and Sea Tales for Scouts and Guides, 1923
The Irish Guards in the Great War, 1923
Songs for Youth (Cntece pentru tineret), 1924
Debits and Credits, 1926
Songs from the Sea (Cntece de pe mare), 1927
A Book of Words (O carte de cuvinte) - discursuri, 1928
Limits and Renewals (Limite ?i rennoiri), 1932
Something of Myself (Cte ceva despre mine nsumi) - autobiografie, 1937
Thy Servant a Dog and Other Stories (Slujitorul tau cinele ?i alte povestiri), 19
38
Traduceri[modificare | modificare sursa]
Simple povestiri de pe coline, traducere Mircea Eliade, s.l. 1929;
Simple pove?ti, traducere Viorica Oroveanu, Bucure?ti, Editura Universul, 1945;
Car?ile junglei, traducere J. Giurgea, Bucure?ti, Editura Tineretului, 1959;
Pove?ti, traducere Simona Draghici, Bucure?ti, Editura Tineretului, 1967;
Stalky ?i compania, traducere N.Steihardt, Bucure?ti, Editura Universul, 1945;
Domnia-sa, preacinstitul elefant, traducere N. Steinhardt, Bucure?ti, Univers 19
78;
Kim, traducere J. Giurgea, Bucure?ti, Via?a romneasca, 1990;
Se lasa noaptea, traducere Vlad Mu?atescu, Gala?i, Porto-Franco, 1992;
Capitani curajo?i traducere Emil Sarbulescu, editura Literatorul, 1992
Pove?ti indiene, traducere Dana Covaceanu & als, Bucure?ti, Editura Universul, 2
008.
Car?ile junglei, traducere Mihnea Gheorghiu, Editura Adevarul Holding, 2008.
Kim, traducere Lucian Popa, Editura Adevarul Holding, 2012.