Sunteți pe pagina 1din 41

1

VITICULTUR|
CUPRINS
1. NO}IUNI INTRODUCTIVE
1.1. Defini]ia, scopul, obiectivele [i con]inutul viticulturii
1.2. Viticultura ca [tiin]\ [i leg\tura ei cu alte discipline
1.3. Situa]ia viticulturii mondiale
2. CICLUL BIOLOGIC AL VI}EI DE VIE
2.1. Ciclul de via]\ al vi]ei de vie
2.2. Ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie
3. ECOLOGIA VI}EI DE VIE
3.1. Factorii climatici
3.2. Factorii geografici
3.3. Factorii edafici
4. ~NMUL}IREA VI}EI DE VIE
5. NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE VI}| RODITOARE
5.1. Tipurile de planta]ii viticole [i formele de conducere a vi]ei de vie
5.2. Preg\tirea terenului `n vederea plant\rii vi]ei de vie
5.3. Plantarea vi]ei de vie
6. LUCR|RILE DE ~NTRE}INERE DIN PLANTA}IILE TINERE DE VI}|
RODITOARE
6.1. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul I
6.2. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul II
6.3. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul III
7. TENHOLOGIA DE ~NTRE}INERE {I EXPLOATARE A PLANTA}IILOR DE
VI}| DE VIE PE ROD
7.1. T\ierea vi]ei de vie
7.2. Conducerea [i dirijarea coardelor
7.3. Lucr\ri [i opera]ii `n verde
8. PODGORIILE {I CENTRELE VITICOLE DIN ROMNIA
8.1. Podgoriile din regiunea podi[ului Transilvaniei
8.3. Podgoriile din regiunea dealurilor Moldovei
8.4. Podgoriile din regiunea dealurilor Munteniei [i Olteniei
8.5. Podgoriile [i centrele viticole din Banat
8.6. Podgoriile din Dobrogea
8.7. Podgoriile [i centrele viticole situate pe terasele Dun\rii
8.8. Podgoriile situate pe nisipuri [i alte terenuri favorabile din sudul ]\rii
9. PRINCIPALII PORTALTOI FOLOSI}I ~N VITICULTURA DIN ROMNIA
10. PRINCIPALELE SOIURI DE VI}| DE VIE RODITOARE CULTIVATE ~N
ROMNIA
10.1. Soiuri pentru struguri de mas\
10.2. Soiuri pentru vin

VITICULTUR|
1. NO}IUNI INTRODUCTIVE
1.1. Defini]ia, scopul, obiectivele [i con]inutul viticulturii
Viticultura este o ramur\ a [tiin]elor agricole care se ocup\ cu studiul
biologiei vi]ei de vie, precum [i cu metodele ra]ionale [i economice de cultur\ ale
acestei plante. Viticultura are drept scop producerea materialului s\ditor viticol [i a
strugurilor necesari consumului `n stare proasp\t\, pentru prelucrare industrial\, ca
materie prim\ la producerea mustului, a vinurilor de diferite tipuri [i calit\]i, a
distilatelor [i a altor produse derivate. Ca obiectiv, viticultura urm\re[te, `n primul
rnd, s\ valorifice terenurile `n pant\ [i nisipurile slab productive, improprii pentru
agricultura cerealier\.
1.2. Viticultura ca [tiin]\ [i leg\tura ei cu alte discipline
Latura teoretic\, `mbog\]it\ prin cercet\ri proprii `n domeniu [i prelucrarea
de cuno[tin]e din alte [tiin]e, cu care au un permanent schimb de informa]ii, face ca
viticultura s\ fie o [tiin]\ de sintez\. Ea s-a dezvoltat `n ultimele dou\ secole, odat\
cu progresul `nregistrat de [tiin]ele biologice, agronomice, tehnice [i economice, de
la care a preluat denumiri, principii, legi [i concepte etc. Acestea fac ca viticultura s\
fie strns legat\ de o serie de discipline: biologia, morfologia [i anatomia plantelor,
fiziologia plantelor [i biochimia, botanica, ecologia, agrometeorologia, genetica,
pedologia [i agrochimia, `mbun\t\]irile funciare, fitopatologia [i entomologia,
ampelografia, oenologia, agrotehnica, mecanizarea agriculturii, economia agrar\.
1.3. Situa]ia viticulturii mondiale
R\spndirea viilor pe glob. Cultivarea vi]ei de vie cu eficien]\ economic\
este posibil\ `n acele regiuni unde temperatura medie anual\ este de 9-20C, la care
se adaug\ [i alte condi]ii legate de durata de str\lucire a soarelui, cantitatea total\ de
precipita]ii [i reparti]ia lor `n timpul anului, etc. Vi]a de vie nu poate d\inui `n
regiuni cu temperaturi medii anuale peste 20C. Izoterma cu aceast\ valoare,
reprezint\ hotarul natural dintre zona palmierului [i cea a vi]ei de vie. In linii mari,
aceste condi]ii sunt satisf\cute `n interiorul a dou\ benzi ce `nconjoar\ globul. Prima
[i cea mai important\ este situat\ la nord de ecuator, `ntre 35 [i 51 latitudine, iar a
doua, mai `ngust\, se g\se[te `n emisfera sudic\, `ntre 25 [i 38 latitudine. `n
regiunile tropicale vi]ele sunt `ntotdeauna verzi [i se pot ob]ine 2-3 recolte pe an, dar

3
strugurii nu se preteaz\ la vinifica]ie. Limita altitudinii `n viticultur\ cre[te pe
m\sura apropierii de ecuator [i scade c\tre poli.
Din suprafa]a total\ ocupat\ cu vi]\ de vie, aproximativ 94% din planta]ii
sunt situate `n emisfera boreal\ [i numai 6% `n emisfera austral\. ~n cadrul celor
dou\ benzi, recoltele de struguri cele mai bune, sub aspect calitativ, se ob]in `n
regiunile unde temperatura medie anual\ este cuprins\ `ntre 11-16C.
Suprafa]a planta]iilor de vii. Dup\ datele O.I.V. din ultimii ani, planta]iile
viticole de pe glob ocup\ o suprafa]\ de circa 8 0,5 milioane ha. Din aceast\
suprafa]\ 70% se g\se[te `n Europa, 16% `n Asia, 10% `n America, urmat\ de Africa
cu 3,6% [i la urm\ Oceania (Australia plus Noua Zeeland\ cu 0,7%).
2. CICLUL BIOLOGIC AL VI}EI DE VIE
Ciclul biologic al vi]ei de vie este format din ciclul de via]\ (ciclul
ontogenetic, ciclul biologic mare) [i ciclul anual (ciclul biologic mic).
2.1. Ciclul de via]\ al vi]ei de vie
Prin ciclul de via]\, numit [i ciclul biologic mare, se `n]elege durata pe
care o parcurge planta de la s\mn]\ pn\ la moartea ei. Vi]a de vie tr\ie[te mai
mul]i ani (40-60 ani) [i rode[te `n fiecare an, deci este o plant\ policarpic\. ~n
cursul ciclului de via]\ procesele de cre[tere [i dezvoltare au loc cu intensit\]i
diferite, `n func]ie de vrst\, factorii naturali, m\surile agrotehnice etc.
~n cre[terea [i dezvoltarea vi]ei de vie se deosebesc etape mari, de la 2-7
pn\ la 40-60 ani, caracterizate prin anumite modific\ri cantitative [i calitative,
numite perioade de vrst\. La vi]a de vie din cultur\, ob]inut\ pe cale vegetativ\,
se deosebe[te o vrst\ conven]ional\. ~n cursul dezvolt\rii sale ontogenetice, la
vi]a de vie se disting 3 perioade de vrst\: perioada de tinere]e; perioada de
maturitate; perioada de b\trne]e (declin).
Perioada de tinere]e dureaz\ 2-7 ani, `n func]ie de agrotehnica aplicat\,
forma de conducere a butucilor, soi, adic\ pn\ la intrarea vi]elor pe rod. ~n
aceast\ perioad\ predomin\ procesele de cre[tere, `nct toat\ aten]ia viticultorului
se `ndreapt\ asupra ob]inerii unor vi]e viguroase [i a unor planta]ii f\r\ goluri; se
execut\ t\ieri de formare a butucilor [i completare a golurilor.
Perioada de maturitate sau de fructificare dureaz\ de la intrarea vi]elor
pe rod pn\ la sc\derea sistematic\ a produc]iei de struguri, respectiv 30-40 de

4
ani. Procesele de cre[tere sunt diminuate, caracteristica principal\ a vi]elor fiind
fructificarea. Asupra butucului se execut\ anual, t\ieri de rodire.
Perioada de declin ]ine 5-l5 ani, pn\ la epuizarea butucilor, dup\ care
ace[tia se scot prin defri[are. ~n aceast\ perioad\ vigoarea [i produc]ia scad, iar pe
butuci apar numero[i l\stari lacomi pe baza c\rora, prin t\ieri speciale, ace[tia pot
fi regenera]i.
2.2. Ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie
~n ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie se disting 2 perioade: perioada de
repaus [i perioada de vegeta]ie.
Perioada de repaus (sau de via]\ latent\) dureaz\ 150-180 zile [i este
delimitat\ fenologic de c\derea frunzelor toamna [i pn\ la `nceputul circula]iei
de prim\var\ a sevei (plnsul), adic\, din punct de vedere calendaristic, din
noiembrie pn\ la `nceputul lunii aprilie. ~n aceast\ perioad\ via]a plantei se
desf\[oar\ att de lent, `nct pare c\ vi]a [i-a `ncetat total func]iile vitale. Perioada
trebuie considerat\ ca o adaptare biologic\, util\ plantei, la temperaturile sc\zute
din timpul iernii. ~n cursul perioadei de via]\ latent\ se deosebesc dou\ faze: faza
repausului adnc (fiziologic) [i faza repausului facultativ (for]at).
Faza repausului adnc sau fiziologic dureaz\, `n func]ie de soi, 60-70 zile,
timp `n care metabolismul se desf\[oar\ cu intensitate minim\, din care cauz\ vi]a
de vie poate suporta mai bine temperaturile sc\zute din timpul iernii. Aceast\ faz\
este necesar\ [i obligatorie plantei, pentru reluarea ciclului biologic anual.
Faza repausului facultativ (for]at) urmeaz\ dup\ repausul fiziologic, fiind
determinat\ de condi]iile nefavorabile de mediu (temperaturi sc\zute), care nu
permit pornirea vi]ei de vie `n vegeta]ie. Dup\ parcurgerea repausului fiziologic,
dac\ temperatura atinge zero biologic (10C) [i se men]ine o anumit\ perioad\,
vi]a poate porni `n vegeta]ie.
Perioada de via]\ activ\ (de vegeta]ie) este cuprins\ `ntre circula]ia de
prim\var\ a sevei (plns) [i sfr[itul fenofazei de c\dere a frunzelor, respectiv de
la `nceputul lunii aprilie pn\ `n noiembrie. ~n func]ie de soi [i condi]iile de
mediu, ea dureaz\ 180-210 zile [i cuprinde mai multe fenofaze, delimitate de
apari]ia unor modific\ri morfologice: plnsul, cre[terea l\starilor, `nfloritul,
cre[terea boabelor, maturarea boabelor, maturarea lemnului, c\derea frunzelor.
Plnsul sau circula]ia de prim\var\ a sevei se manifest\ prin scurgerea
sevei brute sub form\ de pic\turi la nivelul r\nilor f\cute prim\vara cu ocazia
t\ierii. Intensitatea plnsului este mai slab\ sau mai puternic\, `n func]ie de

5
temperatura [i umiditatea solului, de specie [i soi. ~n general, plnsul `ncepe
atunci cnd la nivelul masei principale a r\d\cinilor temperatura solului dep\[e[te
5C, iar temperatura aerului tinde spre zero biologic (10C). ~n func]ie de factorii
aminti]i, plnsul dureaz\ de la cteva ore pn\ la 2 s\pt\mni, timp `n care
butucul poate pierde de la cteva pic\turi, pn\ la 7-8 litri lichid (seva brut\).
Cre[terea l\starilor. Fenologic, aceast\ faz\ `ncepe de la deschiderea
ochilor de iarn\ [i ]ine pn\ la maturarea strugurilor, calendaristic, din decada a
doua a lunii aprilie, pn\ `n toamn\. Etapele premerg\toare cre[terii l\starilor
sunt: `nmuguritul [i dezmuguritul.
~nmuguritul sau umflarea mugurilor `ncepe la zero biologic [i dureaz\
circa 15 zile. ~n aceast\ etap\ mugurii se desprind foarte u[or de pe coarde, fapt
pentru care se recomand\ evitarea aplic\rii oric\rei lucr\ri asupra butucilor.
Dezmuguritul, delimitat de deschiderea primilor [i ultimilor muguri, este
marcat de apari]ia primelor frunzuli]e din mugurii de iarn\ [i dureaz\ 10-15 zile.
Din punct de vedere al dezmuguritului, soiurile de vi]\ din cultur\ se grupeaz\ `n
timpurii, mijlocii [i trzii, f\r\ ca `ntre dezmugurit [i maturarea strugurilor s\
existe o leg\tur\ direct\.
Faza de cre[tere a l\starilor dureaz\, conven]ional, pn\ la `nflorit (35-45
zile); real, `ns\, dureaz\ 90-120 zile, timp `n care cre[terea se desf\[oar\ cu
intensitate diferit\.
~nfloritul. La vi]ele roditoare, inflorescen]a apare atunci cnd pe l\star
exist\ 3-7 frunze; ea se dezvolt\ odat\ cu cre[terea acestuia, ajungnd la
dimensiuni maxime [i lund form\ proprie soiului `nainte de `nflorit.
Fenologic, `nfloritul `ncepe atunci cnd pe l\star exist\ 15-20 frunze.
Calendaristic, are loc `ntre 1-15 iunie, cu varia]ii `n func]ie de soi, podgorie,
condi]ii meteorologice etc. La o inflorescen]\ `nfloritul dureaz\, `n condi]ii
normale, 1-3 zile, la un soi 4-8 zile, iar `ntr-o podgorie pn\ la 20 de zile. Pentru
declan[area `nfloritului este necesar ca nivelul temperaturii s\ dep\[easc\ 15C,
iar umiditatea relativ\ a aerului s\ fie mai mare de 40%. Temperatura optim\
pentru `nflorire este de 22-25C.
~n mod obi[nuit, `nainte, `n timpul [i dup\ `nflorit, 10-60% din totalul
florilor cad. Procesul de c\dere a florilor este, `n general, normal, deoarece planta
formeaz\ un num\r de flori cu mult mai mare dect posibilitatea de nutri]ie a
acestora. Cauzele c\derii florilor se `mpart `n: organice sau de constitu]ie,
fiziologice sau de nutri]ie, climatice, patologice etc.

6
Cre[terea boabelor. Fenologic, faza cre[terii boabelor este delimitat\ de
c\derea ultimelor corole [i intrarea `n prg\ a primelor boabe. Calendaristic,
`ncepe dup\ 15 iunie [i dureaz\ 25-30 zile pentru soiurile cu maturarea boabelor
timpurie (Muscat Perl\ de Csaba) [i 50-60 zile pentru soiurile cu maturare trzie
(Italia, Afuz-Ali). Din cauza nefecund\rii sau a unei fecunda]ii defectuoase, parte
din boabele nou formate cad imediat. Alteori cresc foarte pu]in, ajungnd la
m\rimea unui bob de mei, cnd, de asemenea, cad sau r\mn pe ciorchine,
nedezvoltate. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de meiere. La alte soiuri,
parte din boabe cresc pn\ la m\rimea bobului de maz\re sau a unei m\rgele de
m\rime mic\, de unde [i denumirea fenomenului de m\z\rare sau m\rgeluire. La
alte soiuri (Ki[-Mi[, Corinth, Perlette), cu toat\ lipsa fecund\rii, boabele cresc
pn\ la dimensiuni normale, dar sunt lipsite de semin]e. Asemenea soiuri se
numesc partenocarpice, iar fenomenul este denumit partenocarpie.
Maturarea strugurilor `ncepe de la intrarea boabelor `n prg\ pn\ la
maturarea lor complet\, desf\[urndu-se paralel cu cre[terea l\starilor. La intrarea
`n prg\ boabele devin translucide, `ncep s\ se coloreze specific soiului, devin
moi din cauza transform\rii protopectinei `n pectin\ solubil\ [i continu\ s\-[i
m\reasc\ volumul [i masa pn\ la maturarea complet\.
~n timpul matur\rii glucidele se acumuleaz\ `n cantit\]i mari, ceea ce face
ca boabele s\ devin\ dulci; aciditatea, care era maxim\ la sfr[itul fazei de
cre[tere a l\starilor, `ncepe s\ scad\ progresiv; se acumuleaz\ substan]ele
colorante; pieli]a se sub]iaz\, devine transparent\ [i se acoper\ cu un strat de
pruin\, iar semin]ele ating dimensiuni maxime. Conven]ional, maturitatea
strugurilor poate fi: fiziologic\, cnd semin]ele din boabe au capacitate de
germinare; de consum (sau comercial\), cnd strugurii de mas\ `ntrunesc calit\]i
care `i fac s\ fie ap]i pentru consum; tehnologic\, cnd compozi]ia strugurilor este
optim\ pentru realizarea unui anumit tip de vin sau altei b\uturi; complet\ (sau
deplin\), cnd masa boabelor este maxim\, ceea ce coincide cu un con]inut ridicat
`n glucide [i o aciditatea moderat\.
Pentru vin, strugurii se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. ~n func]ie de
tipul de vin pe care dorim s\-l ob]inem, maturitatea tehnologic\ poate preceda
(vinuri pentru distilate sau spumante), poate coincide (vinuri de consum curent [i
superioare seci) sau poate urma (vinuri superioare demiseci [i dulci naturale)
maturita]ii depline. Prin supramaturare cantitatea de glucide din boabe cre[te, dar
nu pe seama acumul\rii de noi cantit\]i, ci prin concentrarea glucidelor existente

7
datorit\ evapor\rii apei, respectiv prin stafidirea boabelor. Supramaturarea poate
avea loc `n toamnele calde, lungi [i secetoase.
Maturarea lemnului [i c\derea frunzelor. Paralel cu maturarea boabelor
are loc [i procesul de maturare a lemnului coardelor anuale, care devine dominant
la sfr[itul matur\rii strugurilor [i se continu\ pn\ ce frunzele cad. Fenologic, [i
`n mod conven]ional, aceast\ faz\, numit\ [i faz\ de trecere spre via]a latent\,
]ine de la sfr[itul matur\rii strugurilor [i pn\ la c\derea ultimelor frunze.
3. ECOLOGIA VI}EI DE VIE
3.1. Factorii climatici
Elementele principale ale climei sunt: radia]ia solar\, temperatura,
umiditatea, lumina, compozi]ia [i impurit\]ile atmosferice, vnturile etc.
Radia]ia solar\. Reprezint\ principala surs\ de energie primit\ la suprafa]a
solului [i constituie un important factor agrometeorologic, cu influen]e directe asupra
proceselor de fotosintez\ [i evapotranspira]ie a plantelor.
Un plus de 15-20% radia]ie global\ influen]eaz\ pozitiv declan[area mai
timpurie a unor fenofaze ale vi]ei de vie (dezmuguritul, `nfloritul, maturarea
strugurilor [i maturarea lemnului etc.), iar o diminuare a radia]iei globale cu 21-30%
din total are influen]e negative prin reducerea concentra]iei `n zaharuri (cu
aproximativ 30-40%) [i o cre[tere `n aceea[i propor]ie a acidit\]ii totale.
Temperatura. Procesele vitale ale plantelor sunt determinate [i influen]ate
de energia termic\, exprimat\ prin nivelul [i suma gradelor de temperatur\. Fiecare
fenomen fiziologic este condi]ionat de atingerea unui anumit nivel de temperatur\
numit prag biologic, care marcheaz\ `nceputul sau sfr[itul unui fenomen biologic.
Pentru declan[area plnsului la vi]a de vie, pragul biologic inferior este de
4C. Pentru `nceputul [i sfr[itul `nfloritului, pragul biologic inferior este de 15C.
Pentru cre[terea boabelor, pragul inferior de temperatur\ este de 20C, pentru
coacerea strugurilor 17C, iar pentru maturarea lemnului 12C. ~ntocmai ca [i
pragurile inferioare de temperatur\, cele superioare stnjensc sau opresc procesele
biologice ale vi]ei de vie.
Cel mai important prag biologic inferior pentru vi]a de vie este temperatura
de 10C, considerat ca fiind zero de cre[tere sau zero biologic. Pragul biologic
inferior al vi]ei de vie delimiteaz\ lungimea perioadei bioactive a aerului, care `n
condi]iile climatului temperat-continental este de 180-220 zile. ~n acest interval se
`ncadreaz\ perioda de vegeta]ie propriu-zis\, care `ncepe cu dezmuguritul [i se

8
temmin\ cu c\derea frunzelor [i maturarea lemnului. ~n condi]iile ]\rii noastre,
num\rul zilelor cu temperatur\ activ\ (peste 10C) din perioada de vegeta]ie variaz\,
`n func]ie de ani [i de podgorie, este de la 165 la 189 zile, fiind mai mare de 150 zile,
considerat ca minim pentru cultura vi]ei de vie.
Suma gradelor de temperatur\ sau bilan]ul termic (t) se calculeaz\ pe ani,
anotimpuri sau decade lunare, iar cnd este nevoie s\ se stabileasc\ necesit\]ile
biologice pentru declan[area unor fenofaze, se calculeaz\ [i pe perioade sau faze de
vegeta]ie. Bilan]ul termic poate fi global (tg), atunci cnd se `nsumeaz\
temperaturile medii zilnice, activ (ta), cnd se `nsumeaz\ temperaturile din zilele
cu medii diurne peste 10C, sau util (tu), cnd se `nsumeaz\ diferen]ele de
temperatur\ care dep\[esc pragul biologic de 10C. ~n podgoriile [i centrele viticole
din Romnia se `nregistreaz\ urm\toarele valori: tg = 27004000C, ta = 2500
3800C iar tu = 10002000C.
Lumina. Vi]a de vie face parte din grupa plantelor iubitoare de lumin\
(heliofile) [i de aceea, cultura ei nu reu[e[te dect pe terenuri bine `nsorite. Pe
parcursul perioadei de vegeta]ie cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de lumin\ sunt diferite,
fiind mai mari `n timpul `nfloritului [i matur\rii strugurilor [i mai mici la cules.
Resursele luminoase ale unei zone viticole se apreciaz\ prin suma orelor de
str\lucire a soarelui (insola]ie) din perioada de vegeta]ie. Aceasta poate fi: global\
sau poten]ial\ (ig), cnd se consider\ c\ toate orele de la r\s\ritul pn\ la apusul
soarelui sunt senine; - real\ sau efectiv\ (ir), cnd din insola]ia global\ se scad
orele cu cer acoperit. Suma orelor de str\lucire global\ din perioada de vegeta]ie este
relativ constant\, variind `n limite restrnse `n func]ie de latitudine: `n condi]iile din
]ara noastr\, `n perioada aprilie - octombrie se `nregistreaz\ valori de 2900 2985
ore. ~n schimb, insola]ia real\ (efectiv\) variaz\ `n limite mult mai largi, `n func]ie de
condi]iile anului. Pentru ]ara noastr\ durata de str\lucire efectiv\ a soarelui este de
1000 - 1800 ore, `n func]ie de a[ezarea geografic\ [i latitudine. Pentru principalele
podgorii din Romnia, `n perioada 1961-1970, durata efectiv\ de insola]ie a variat
`ntre 1343 ore la Blaj [i Jidvei [i 1655 la Sarica-Niculi]el.
Umiditatea. Datorit\ sistemului radicular numeros [i puternic, ct [i
capacit\]ii sale de absorb]ie mari, vi]a de vie este mai rezistent\ la secet\ dect multe
alte plante. Dintre criteriile de apreciere a cerin]ei vi]ei de vie fa]\ de umiditate,
amintim: suma precipita]iilor, coeficientul precipita]iilor [i indicele hidrotermic.
Cultura vi]ei de vie reu[e[te `n acele locuri unde suma precipita]iilor anuale
variaz\ `ntre 400 [i 700 mm. ~n majoritatea podgorilor din Romnia aceast\ sum\

9
dep\[e[te 500 mm anual. Din suma anual\ a precipita]iilor o parte (circa 50%) este
reprezentat\ de ploi m\runte ce nu dep\[esc 10 mm [i care nu sunt utile pentru vi]a
de vie, iar cealalt\ parte este reprezentat\ de ploi adev\rate sau utile.
Umiditatea solului. Este strns legat\ de regimul precipita]iilor [i de regimul
termic, pe de o parte, [i de natura solului, textura [i structura sa, de nivelul pnzei de
ap\ freatic\ [i de lucr\rile agrotehnice aplicate, pe de alt\ parte. Cre[terea [i rodirea
la vi]a de vie se desf\[oar\ `n condi]ii optime, cnd umiditatea solului este de
60-80% din capacitatea sa maxim\ de re]inere pentru ap\.
Hidroscopicitatea aerului (umiditatea relativ\). ~n afar\ de umiditatea din
sol, asupra proceselor de cre[tere [i rodire a vi]ei de vie `nfluen]eaz\ [i umiditatea
relativ\, care reflect\ gradul de satura]ie a aerului cu vapori de ap\. Umiditatea
relativ\ poate s\ creasc\ sau s\ scad\ `n func]ie de temperatur\. Pentru ca asimila]ia
s\ se desf\[oare normal, cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de umiditatea relativ\ sunt
cuprinse `ntre 5080%.
Vnturile. ~n planta]iile viticole produc o turbulen]\ a aerului, asigur\
transportul aerului umed spre straturile superioare ale atmosferei [i aduc `n locul lui
aer uscat. Un vnt moderat `n perioada `nfloritului asigur\ transportul polenului,
favorznd fecundarea [i fructificarea vi]ei de vie. Un vnt uscat [i moderat ca
intensitate stnjene[te atacul de man\, iar cnd este puternic provoac\ ruperea
l\starilor [i, uneori, doborrea mijloacelor de sus]inere.
Factorii climatici critici. O serie de accidente climatice pot influen]a
cre[terea [i fructificarea vi]ei de vie, precum [i cantitatea [i calitatea recoltelor de
struguri. Dintre acestea, se men]ioneaz\: grindina, brumele [i `nghe]urile trzii de
prim\var\ [i timpurii de toamn\, precum [i valurile de c\ldur\ excesiv\ din perioada
de var\.
3.2. Factorii geografici
~n cadrul aceleea[i podgorii condi]iile de via]\ ale vi]ei de vie sunt influen]ate
[i de expozi]ia terenului, formele de relief, altitudine, gradul de `nclinare a pantelor,
precum [i de re]eaua hidrografic\.
Expozi]ia terenului. ~n general, resursele heliotermice au cele mai mari
valori `n cazul orient\rii sudice, iar cele mai mici la orientarea nordic\. ~n zonele mai
nordice, deficitare `n c\ldur\, orientarea sudic\ sau vestic\ este obligatorie pentru
culturile de vi]\ de vie. ~n p\r]ile sudice ale Europei, cu exces de c\ldur\, se prefer\
orientarea pantelor spre nord [i est.

10
Influen]a reliefului. Viticultura pe glob este tot mai stns legat\ de
terenurile `n pant\ din zonele de deal. Pe formele convexe de relief amplitudinea
varia]iilor de temperatur\ este mai mic\, astfel c\ brumele [i `nghe]urile trzii de
prim\var\ [i timpurii de toamn\ sunt mai rare [i de o intensitate mai mic\.
Gradul de `nclinare a pantei modific\ influen]a expozi]iei. In zonele nordice
cu deficit termic pentru cultura vi]ei de vie, factorul cel mai important, care
determin\ cantitatea de radia]ii primite de o regiune sau alta a scoar]ei terestre, este
unghiul sub care razele solare cad pe sol. Atunci cnd razele solare cad
perpendicular pe sol intensitatea lor este maxim\, [i scade direct propor]ional cu
mic[orarea unghiului de inciden]\.
Altitudinea determin\, la rndul ei, schimbarea condi]iilor climatice. ~n
func]ie de latitudinea locului, cultura vi]ei de vie poate fi practicat\ la diferite
`n\l]imi. Se consider\ c\ `ntre 300 [i 400 m altitudine, se ob]in vinuri de calitate
superioar\, cu un poten]ial alcoolic de 14-15% vol.; de la 400 la 800 m altitudine
vinuri de 13-14 % vol., iar peste 900 m altitudine vinuri cu att mai acide, cu ct
viile se afl\ la altitudini mai mari.
Re]eaua hidrografic\, ca factor secundar de biotop, exercit\ o puternic\
influen]\ asupra varia]iei anuale [i zilnice a temperaturii, datorit\ rolului
termoregulator al apei [i prin cre[terea higroscopicit\]ii mai ridicate din arealul
respectiv.
P\durile joac\ un rol asem\n\tor celui pe care `l are re]eaua hidrografic\.
Datorit\ vaporilor de ap\ pe care `l emite vegeta]ia forestier\, amplitudinea
varia]iilor de temperatur\ este diminuat\.
3.3. Factorii edafici
Viticultura poate fi practicat\ aproape pe toate tipurile de sol, cu excep]ia
l\covi[tilor [i solurilor s\r\turate. Cele mai potrivite soluri sunt cernoziomurile
(tipic, cambic, vermic, argilo-iluvial etc.), pe care se g\sesc amplasate cele mai
importante podgorii din Romnia (Cotnari, Hu[i, Odobe[ti, Cote[ti, Panciu, Trnave,
Dealul Mare etc.). Influen]a solului asupra vi]ei de vie este complex\, fiind
determinat\ de structura fizic\, compozi]ia chimic\ [i biocenoza solului.
Structura fizic\ a solului cuprinde: elementele constituante (nisip, argil\,
calcar, humus), care determin\ natura, compactitatea solului [i u[urin]a de penetrare
a sistemului radicular `n diferite orizonturi; grosimea stratului arabil, care permite
sistemului radicular s\ exploreze un volum mai mare sau mai mic de sol;

11
temperatura solului, culoarea, care modific\, odat\ cu temperatura din sol, [i pe
aceea a aerului de la nivelul solului etc.
Textura solului reprezint\ o `nsu[ire de care depind majoritatea `nsu[irilor
fizice, chimice [i chiar biologice ale solului. Vi]a de vie se adapteaz\ la o gam\ larg\
de categorii texturale, de la argile pn\ la nisipuri, cele mai bune rezultate fiind
ob]inute `n condi]iile unor texturi medii (lutoase).
Temperatura solului exercit\ o influen]\ mare asupra cre[terii [i
fructific\rii vi]ei de vie, aceste procese desf\[urndu-se normal numai `ntre anumite
limite termice specifice fiec\rei fenofaze de vegeta]ie.
Umiditatea solului. Necesarul de ap\ al vi]ei de vie, estimat la un butuc `n
raport de dimensiunile acestuia, este de 0,2-1,5 l/zi, respectiv circa 1-8 m3/zi la
hectar, la o densitate de 4500 butuci/hectar.
Profunzimea solului. M\rimea sistemului radicular este dependent\ de
rezisten]a de penetrare a solului. ~n cazul solurilor grele penetrarea este mult
`ngreuiat\, r\d\cinile putndu-se usca `n perioada de var\, iar `n solurile foarte
compacte cre[terea sistemului radicular poate fi oprit\.
Compozi]ia chimic\ a solului influen]eaz\ cantitatea [i calitatea strugurilor
[i, deci, calitatea vinurilor ob]inute. Se poate vorbi de o voca]ie viticol\ a solului,
cu aplicabilitate `n delimitarea arealelor de produc]ie a vinurilor de calitate.
Reac]ia chimic\ a solului. Vi]a de vie se manifest\ ca o plant\ tolerant\ la
reac]ia solului, ea g\sindu-se frecvent pe soluri alcaline (solurile calcaroase cu pH-ul
`ntre 8 [i 8,5) ca [i pe soluri acide.
Biocenoza solului. Cuprinde totalitatea popula]iilor de microorganisme al
c\ror mediu de via]\ este solul [i care exercit\ o anumit\ influen]\ asupra acestuia.
4. ~NMUL}IREA VI}EI DE VIE
Vi]a de vie poate fi `nmul]it\ pe dou\ c\i: pe cale sexuat\ (generativ\, prin
semin]e) [i pe cale asexuat\ (vegetativ\). Pe cale sexuat\ (generativ\), `nmul]irea
vi]ei de vie se face prin semin]ele ob]inute `n urma hibrid\rii sau fecunda]iei libere.
Procedeul nu este folosit dect `n cazul hibrid\rilor, `n care se urm\re[te crearea de
noi soiuri. Pe cale vegetativ\ (asexuat\), `nmul]irea se face fie prin fragmente de
coarde sau l\stari (but\[ire), fie f\r\ deta[area l\starilor sau coardelor de la butucul
mam\ (marcotaj).

12
Metode de `nmul]ire vegetativ\ a vi]ei de vie. ~nmul]irea vegetativ\
realizat\ prin buta[i nealtoi]i [i marcote a fost cunoscut\ odat\ cu introducerea `n
cultur\ a vi]ei de vie de c\tre omul primitiv.
~nmul]irea prin buta[i. Prin no]iunea de buta[ `n viticultur\, se `n]elege o
por]iune viabil\ de coard\ sau de l\star cu cel pu]in un ochi, care pus\ `n condi]ii
prielnice de mediu reproduce o nou\ plant\ asem\n\toare celei din care provine.
Metoda de ob]inere a buta[ilor se nume[te but\[ire. But\[irea s-a folosit pe scar\
larg\ pentru `nmul]irea vi]ei de vie, pn\ la invazia filoxerei. ~n prezent ea este
practicat\ `n terenurile nefiloxerate [i `n ]\rile calde unde filoxera nu g\se[te condi]ii
favorabile de via]\ (de exemplu: Irak, Turcia etc.). De asemenea, se folose[te `n
cazul `nmul]irii hibrizilor direct produc\tori [i al planta]iilor viticole pe nisipuri.
~nmul]irea prin marcotaj reprezint\ metoda prin care o por]iune din tulpin\
(coard\ sau l\star) este `nr\d\cinat\ `nainte de a fi desprins\ de planta-mam\.
Marcotajul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind practicat mai ales la
completarea golurilor `n planta]iile viticole de peste 15 ani, dar [i `n cele tinere [i
mature de pe terenurile nisipoase, precum [i `n cele de portaltoi [i `n planta]iile de
hibrizi direct produc\tori.
~nmul]irea prin altoire. Altoirea, ca mijloc de `nmul]ire a vi]ei de vie, s-a
impus ca metod\ unic\ [i eficace pentru refacerea viilor distruse de filoxer\. ~n
viticultur\, prin altoire se `n]elege `mbinarea artificial\, folosind o anumit\ tehnic\, a
dou\ por]iuni viabile, altoi [i portaltoi, cu scopul de a le obliga s\ convie]uiasc\.
Practic, `n viticultura mondial\ sunt folosite patru metode de altoire: altoirea
englezeasc\ sau `n copula]ie perfec]ionat\ (cu pan\) este foarte mult practicat\ la
altoirea la mas\ [i mai pu]in la altoirea pe loc din prim\var\. Altoirea vi]ei, numit\ [i
`n uscat sau la mas\, se poate executa manual sau mecanizat.
5. NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE VI}| RODITOARE
Planta]iile de vi]\ de vie se `nfiin]eaz\ cu prec\dere `n podgoriile [i centrele
viticole cu tradi]ie, adic\ `n acele areale `n care factorii naturali sunt favorabili
ob]inerii unor recolte de struguri superioare, cantitativ [i calitativ.
5.1. Tipurile de planta]ii viticole [i formele de conducere a vi]ei de vie
Tipurile de planta]ii viticole. n ]ara noastr\, datorit\ condi]iilor
pedoclimatice specifice fiec\rui areal viticol, s-au adoptat [i r\spndit trei tipuri de
planta]ii: protejat\, semiprotejat\ [i neprotejat\.

13
Cultura protejat\ se practic\ `n zonele cu `nghe]uri frecvente ale vi]ei de vie
`n timpul iernii, atunci cnd temperatura minim\ absolut\ scade sub -24C.
Frecven]a anilor cu astfel de temperaturi sc\zute, este egal\ sau mai mare cu 4 ani
din 10 ani succesivi. Butucii se conduc pe tulpini joase (0,1-0,2 m), iar pentru iarn\
se protejeaz\ cu p\mnt, prin mu[uroire sau acoperire total\.
Cultura semiprotejat\ este extins\ `n zonele `n care frecven]a anilor cu
`nghe]uri ale vi]ei de vie este de dou\ ori `n decurs de 10 ani succesivi. n aceste
areale butucii se conduc pe tulpini semi`nalte (0,7-0,8 m), dar obligatoriu la baza
tulpinii se men]in 1-2 cepi de siguran]\ cu lungimea de 2-3 ochi necesari refacerii
tulpinii distruse, eventual, prin `nghe]are. Coardele anuale rezultate din cepii de
siguran]\ se protejeaz\ iarna prin mu[uroire.
Cultura neprotejat\ se practic\ `n zonele `n care temperatura minim\ `n
timpul iernii nu coboar\ frecvent sub -20 sau -22C, iar suma anual\ a gradelor de
temperatur\ dep\[e[te 3000C. n aceste zone frecven]a anilor cu temperaturi
minime sub -22C este redus\ la 1-2 ori `n decurs de 10 ani, astfel `nct butucii se
pot conduce pe tulpini `nalte (1-2 m) sau semi`nalte (0,7-1,0 m).
Formele de conducere ale vi]ei de vie. Forma de conducere este dat\ de
`n\l]imea tulpinii [i de nivelul la care sunt situate elementele (ramifica]iile)
multianuale [i anuale ale butucului.
Forma de conducere joas\ este cea la care `n\l]imea tulpinii nu dep\[e[te 20
cm. n acest caz elementele de schelet [i cele anuale ale butucului pot fi aplecate `n
vederea protej\rii lor `n timpul iernii, prin acoperire cu p\mnt.
Forma de conducere semi`nalt\ este cea la care `n\l]imea tulpinii este de
70-80 cm; distan]ele dintre rnduri mai mari sau egale cu 2 m permit mecanizarea
unui num\r mare de lucr\ri aplicate solului [i plantei.
Forma de conducere `nalt\, cu tulpina `ntre 1-2 m, prezint\ acelea[i
avantaje ca [i cea semi`nalt\, la care se adaug\ o mai bun\ rezisten]\ a vi]elor fa]\ de
temperaturile sc\zute din timpul iernii. Se practic\ `n podgoriile cu ierni mai blnde.
n\l]imea tulpinii este variabil\ `n func]ie de tipul de t\iere aplicat. Astfel, `n cazul
t\ierii Guyot pe tulpin\[i Lenz-Moser, se practic\ `n\l]imea de 1-1,20 m; la pergola
ra]ional\ 2,00-2,20 m. Dintre toate acestea, cea mai potrivit\ pentru condi]iile
climatice din ]ara noastr\ este `n\l]imea tulpinii de 1,00-1,20 m. Pentru toate cele trei
forme de cultur\ distan]a de plantare recomandat\ este de 2-2,20 m `ntre rnduri [i
de 1-1,5 m pe rnd, ceea ce `nseamn\ o densitate de 3000-6000 butuci/ha.
5.2. Preg\tirea terenului `n vederea plant\rii vi]ei de vie

14
Defri[area [i nivelarea terenului. Prin lucrarea de defri[are se realizeaz\
dislocarea [i cur\]irea terenului de arborete, arbu[ti r\zle]i [i butuci de vi]\ de vie, cu
1-2 ani `nainte de desfundatul terenului. Dup\ defri[are se execut\ mecanizat
nivelarea terenului. Pe solurile fertile adncimea de nivelare nu va fi mai mare de 3040 cm, iar pe cele pu]in fertile de 25-30 cm.
Fertilizarea. ntruct `n timpul nivelatului se decoperteaz\ stratul superior de
sol, care este cel mai fertil, fertilizarea terenului trebuie restabilit\ prin administrarea
unor doze m\rite de `ngr\[\minte organice [i minerale. Dozele de `ngr\[\minte se
stabilesc pe baz\ de cartare agrochimic\ [i se administreaz\ prin `mpr\[tiere
uniform\ la suprafa]a solului, iar `ncorporarea se face concomitent cu desfundatul.
Desfundarea terenului se face cu scopul de a mobiliza solul la circa 60-70
cm adncime [i chiar mai profund (la 80 cm) `n cazul solurilor grele, pentru a asigura
condi]ii optime pentru dezvoltarea sistemului radicular al vi]elor plantate.
Pichetatul. Prin pichetat se marcheaz\ locul pe teren al fiec\rui butuc de
vi]\, iar prin aceasta distan]ele de plantare [i suprafa]a de hr\nire a butucilor. n
func]ie de figura geometric\ care rezult\ prin pichetare, sunt practicate urm\toarele
metode: `n dreptunghi, `n p\trat, pe curbele de nivel.
5.3. Plantarea vi]ei de vie
Vi]a de vie se poate planta toamna, prim\vara [i `n cazuri speciale vara.
Plant\rile de toamn\ sunt cele mai recomandate, `ntruct pn\ prim\vara r\nile
provocate vi]elor prin fasonare se cicatrizeaz\, iar pornirea `n vegeta]ie are loc mai
devreme. Datorit\, `ns\, lipsei materialului s\ditor (prin `ntrzierea scoaterii vi]elor
din [coala de vi]e), plantarea de toamn\ este mai pu]in practicat\. Plant\rile de
prim\var\ sunt cele generalizate, cu rezultate la fel de bune, dac\ sunt efectuate
corect [i la timpul optim, adic\ imediat ce condi]iile de lucru devin favorabile.
Materialul s\ditor folosit la plantare [i preg\tirea acestuia. nfiin]area
planta]iilor viticole pe terenuri obi[nuite (filoxerate) se face numai cu vi]e altoite
`nr\d\cinate, iar pe cele nefiloxerate (pe nisipuri) se pot folosi [i vi]e nealtoite, dar
`nr\d\cinate. Preg\tirea vi]elor pentru plantare const\ `n fasonare, parafinare
(uneori) [i mocirlire.
Fasonarea. Cordi]a [i r\d\cinile vi]ei se scurteaz\ la anumite dimensiuni
(scurt\, mijlocie, lung\). Fasonarea scurt\ (cordi]a se taie la 2 ochi, iar r\d\cinile la
1-2 cm) se folose[te numai atunci cnd vi]a a fost afectat\ de temperaturile sc\zute
din timpul iernii sau de mucegai. Fasonarea mijlocie (cordi]a se taie la 4-6 ochi [i
r\d\cinile la 8-10 cm) este metoda cea mai utilizat\ la plantare, cu cele mai bune

15
rezultate. La plantarea pe nisipuri, vi]ele ]inute 2 ani `n [coala de vi]e se fasoneaz\
lung (cordi]a la 8-10 ochi [i r\d\cinile la 10-15 cm). Cu ocazia fason\rii se `nl\tur\
[i fragmentul de internod (ciotul) aflat deasupra punctului de inser]ie a cordi]ei.
Parafinarea p\r]ii aeriene pn\ sub punctul de altoire se efectueaz\ numai la
vi]ele fasonate care se planteaz\ prim\vara dup\ metoda f\r\ mu[uroi. n acest
scop se folose[te un amestec de 94% parafin\, 3% sacz [i 3% bitum `nc\lzit la de
70-80C, `n care se introduc vi]ele printr-o singur\ imersie de scurt\ durat\.
Mocirlirea r\d\cinilor [i a unei p\r]i din tulpina subteran\ se face prin
introducerea acestora `ntr-o compozi]ie vscoas\ format\ din p\mnt argilos, dejec]ii
proaspete de bovine [i ap\, `n scopul realiz\rii unei mai bune aderen]e a p\mntului
la r\d\cinile plantei.
Plantarea propriu-zis\. Plantatul vi]elor se face dup\ metoda clasic\ sau
dup\ metode speciale.
Plantarea dup\ metoda clasic\ const\ `n efectuarea unor gropi de 50 cm
adncime [i 40-45 cm l\]ime, iar la baza peretelui dinspre pichet se realizeaz\ o
scobitur\ [i un mic mu[uroi. Vi]a preg\tit\ prin fasonare, parafinare (uneori) [i
mocirlire se a[az\ `n pozi]ie vertical\, lipit\ de peretele de lng\ pichet, cu punctul
de altoire la 1-2 cm peste nivelul solului, cordi]a apropiat\ de pichet, iar r\d\cinile
r\sfirate pe mu[uroiul din groap\. Peste r\d\cini se trage p\mnt reav\n [i bine
m\run]it, pn\ la 1/3 din groap\, se taseaz\ bine [i se trage u[or vi]a pentru a reveni
la pozi]ia ini]ial\. Se continu\ introducerea p\mntului pn\ la jum\tatea gropii;
dac\ este necesar, se adaug\ 2-3 kg mrani]\ [i se ud\ cu 10-12 l ap\. Dup\ infiltrarea
apei se completeaz\ groapa cu p\mnt, se taseaz\ u[or, se pun `n jurul vi]ei 3-5 g
insecticid [i se face un mu[uroi din p\mnt bine m\run]it, cu `n\l]imea de 4-6 cm
peste nivelul vrfului cordi]ei. La plant\rile efectuate prim\vara mu[uroiul poate fi
`nlocuit prin utilizarea vi]elor parafinate.
Metodele speciale de plantare se folosesc `n condi]ii pedoclimatice deosebite
sau pentru mecanizarea lucr\rii. Dintre acestea, se men]ioneaz\: plantarea cu
plantatorul, plantarea `n gropi deschise, plantarea semimecanizat\ [i mecanizat\.
Plantarea cu plantatorul se utilizeaz\ destul de rar [i numai pe terenuri foarte
bine preg\tite. n acest caz vi]ele sunt fasonate scurt.
Plantarea `n gropi deschise este folosit\ pe soluri grele, argiloase reci, cu
mult\ umiditate. Vi]ele se parafineaz\, iar gropile se completeaz\ cu p\mnt numai
pn\ la jum\tate, pentru a favoriza p\trunderea c\ldurii. Dup\ `nceperea cre[terii
l\starilor (iunie), groapa se completeaz\ cu p\mnt.

16
Plantarea semimecanizat\ se execut\ cu ajutorul hidroburului prev\zut,
obi[nuit, cu 4 sonde hidraulice [i care folosesc o presiune a apei de 4-6 atmosfere.
Plantarea mecanizat\ se execut\ cu ma[ini speciale cu randament de 3-4
ha/zi. Acestea fac gropile, a[az\ vi]ele, taseaz\ solul [i ud\ vi]ele.
6. LUCR|RILE DE ~NTRE}INERE DIN PLANTA}IILE TINERE
DE VI}| RODITOARE
6.1. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul I
Lucr\rile solului. Imediat dup\ terminarea plant\rii solul se mobilizeaz\
printr-o ar\tur\ la adncimea de l4-16 cm, f\r\ `ntoarcerea brazdei, care se niveleaz\
imediat, pentru a preveni evaporarea apei. n timpul perioadei de vegeta]ie se
execut\ 4-5 pra[ile cu cultivatorul, cu discuitorul sau manual. Toamna, dup\ c\derea
frunzelor, se aplic\ o ar\tur\ la adncimea de 18-20 cm, cu r\sturnarea brazdelor
c\tre rndurile de vi]\, pentru protejarea acestora prin mu[uroire.
Controlul cre[terii l\starilor se execut\ s\pt\mnal, `n intervalul 15 mai-15
iunie. Totodat\ fac [i tratamente `mpotriva d\un\torilor (viermi-srm\, larvele
c\r\bu[ului de mai) prin pr\fuire cu insecticide; dup\ tratament mu[uroiul se reface.
Copcitul este o lucrare obligatorie, prin care se suprim\ r\d\cinile crescute
din altoi [i l\starii din portaltoi. Se execut\ de 2 ori, respectiv `n iunie [i august prin
desfacerea mu[uroiului pn\ sub punctul de altoire. Dup\ copcitul din august,
mu[uroiul nu se mai reface, pentru a favoriza maturarea lemnului.

Legatul

l\starilor de piche]i se execut\ cnd ace[tia au 30-40 cm lungime [i se repet\ la 7080 cm.
Completarea golurilor ap\rute din diferite cauze, ct [i a vi]elor care apar]in
altor soiuri (impurit\]i) sunt `nlocuite [i completate vara cu vi]e de la ghivece,
fortificate `n solarii, sau toamna cu vi]e `nr\d\cinate `n [coal\.
Irigarea [i fertilizarea. n perioadele secetoase ale verii se recomand\
udarea fiec\rei vi]e cu 10-20 l ap\ `n care, `n prealabil, s-au dizolvat 300 g azotat de
amoniu, 400 g superfosfat [i 300 g sare potasic\, la 100 l ap\.
Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face confom cu schemele de
tratament.
Protejarea vi]elor `n timpul iernii se execut\ dup\ c\derea frunzelor, prin
mu[uroire, acoperindu-se baza coardelor pn\ la nivelul ochilor 7-8, lucrare realizat\
odat\ cu ar\tura de toamn\.

17
6.2. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul II
Pe lng\ lucr\rile aplicate `n primul an de la plantare, `n anul II se efectueaz\
[i unele lucr\ri noi, cum sunt: desmu[uroitul, t\ierea de formare, instalarea
mijloacelor de sus]inere.
Desmu[uroitul vi]elor pn\ sub punctul de altoire se face prim\vara
devreme, atunci cnd temperatura aerului nu mai scade sub -8C.
T\ierea de formare. ncepnd cu anul II vi]elor li se aplic\ t\ieri de
formare, `n raport cu tipul de t\iere [i forma de conducere care va fi aplicat\.
Lucrarea se execut\ imediat dup\ desmu[uroit [i trebuie terminat\ `nainte de
`nmugurit. La conducerea joas\, la fiecare butuc se las\ la t\iere cte 2 cepi de cte
2-3 ochi. La forma de conducere semi`nalt\ sau `nalt\, se re]ine cte o cordi]\ de 5-6
ochi. Cnd l\starii au ajuns la 10-15 cm se aleg 3-4 dintre cei situa]i mai aproape de
baza cordi]ei [i se paliseaz\ de pichet; ceilal]i se plivesc. Odat\ cu t\ierea de
prim\var\ se efectueaz\ [i copcitul, lucrare care se repet\ [i `n luna august.
Fertilizarea [i udarea vi]elor. De obicei, vi]ele plantate `n teren fertilizat cu
gunoi de grajd [i `ngr\[\minte chimice nu se mai fertilizeaz\, `ns\ se ud\ la nevoie.
Totu[i, administrarea foliar\ cu macro- [i micro`ngr\[\minte aplicate concomitent cu
stropirea contra manei s-a dovedit util\, mai ales pentru stimularea cre[terii [i
matur\rii lemnului.
Sus]inerea vi]ei de vie. Vi]a de vie din cultur\, ca [i cea din flora spontan\,
este o lian\ cu ]esuturile mecanice slab dezvoltate, din care cauz\ nu se poate
autosus]ine. Vi]a de vie se poate sus]ine att pe tulpini proprii, ct [i pe mijloace de
sus]inere artificiale (araci, spalieri etc.).
Sus]inerea vi]ei pe suporturi artificiale (araci, spalieri) este generalizat\ `n
viticultura romneasc\. Aracii se utilizeaz\ pentru sus]inerea planta]iilor situate pe
terenuri accidentate sau pentru suprafe]e mai reduse. Ei sunt confec]iona]i din lemn,
la dimensiunile de 1,5-2,0 m lungime [i 3-5 cm diametru. Num\rul aracilor pentru
un hectar variaz\ func]ie de vigoarea soiului, `ntre 10000-15000. Spalierul se
compune din: stlpi, srme, contrafor]e, ancore. Dup\ dimensiunea [i pozi]ia pe care
o ocup\ pe rndul de vi]e, stlpii pot fi: frunta[i (fixa]i la capetele rndului), care au
lungimea de 2,20-2,40 m [i stlpi mijloca[i (fixa]i pe lungimea rndului la distan]e
care cuprind 6-7 butuci) cu lungimea de 1,8-2 m.
6.3. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul III
n anul III lucr\rile agrofitotehnice difer\ fa]\ de cele din anul II prin solu]iile
tehnice adoptate, mai ales la t\ierea de formare [i la lucr\rile `n verde.

18
Lucr\rile `n verde. n zona protejat\ peste iarn\, condus\ pe tulpini joase se
aplic\ plivitul [i legatul l\starilor de 2-3 ori, cnd se folosesc aracii ca mijloc de
sus]inere sau plivitul [i introducerea l\starilor printre srmele duble ale spalierului,
cnd vi]a este sus]inut\ pe spalier. La vi]ele conduse pe tulpini semi`nalte sau `nalte
se plivesc l\starii porni]i de pe tulpin\ [i se suprim\ l\starii cu sau f\r\ so] de pe
cordonul `n formare, asigurndu-se distan]a dintre ei [i o repartizare a acestora ct
mai uniform\. L\starii r\ma[i se introduc printre srmele duble ale spalierului.
Definitivarea form\rii tulpinii. Vi]ele din zona neprotejat\ peste iarn\,
conduse pe tulpini semi`nalte sau `nalte, trebuie s\ aib\ tulpina definitiv format\,
care practic s-a proiectat [i realizat `n anul II [i se definitiveaz\ cel mai trziu `n anul
III dup\ plantare. Tot `n acest an se continu\ cu formarea cordonului sau a capului
`n\l]at (Guyot pe tulpin\) [i a verigilor de produc]ie viitoare.
Fertilizarea se face `ncepnd cu toamna anului II, folosindu-se 150-200
kg/ha P2O5 [i 150-180 kg/ha K2O [i continund `n prim\vara anului III cu 150-200
kg/ha N substan]\ activ\, `nainte de dezmugurit.
Irigarea se aplic\ atunci cnd plafonul minim de umiditate coboar\ `ntre 5070%, `n func]ie de regimul pluviometric din podgoria respectiv\.
7. TENHOLOGIA DE ~NTRE}INERE {I EXPLOATARE A
PLANTA}IILOR DE VI}| DE VIE PE ROD
Tenhologia de `ntre]inere [i exploatare a planta]iilor de vi]\ de vie pe rod are
drept scop reglarea, `n primul rnd, a proceselor de cre[tere [i de fructificare, `n
concordan]\ cu poten]ialul soiurilor cultivate [i cu condi]iile pedoclimatice din zon\.
7.1. T\ierea vi]ei de vie
Din complexul de m\suri agrotehnice aplicate vi]ei de vie t\ierea [i
conducerea butucilor [i coardelor, precum [i lucr\rile [i opera]iile `n verde au o
deosebit\ importan]\.
Necesitatea aplic\rii t\ierii. Cre[terea [i fructificarea butucilor depind, mai
ales, de cantitatea lemnului b\trn, de lungimea de t\iere a coardelor [i de
`nc\rc\tura butucilor. L\sat\ `n stare liber\, nedirijat\ de om, vi]a de vie produce
lemn mult [i struguri mici, cu bobi]e m\runte, must pu]in [i cu con]inut redus de
zaharuri. Pentru a preveni toate acestea, viticultorul intervine `n conducerea [i
dirijarea proceselor de cre[tere [i fructificare a vi]ei de vie, prin t\ieri.

19
Scopurile urm\rite prin t\ieri sunt: reglarea proceselor de cre[tere [i a celor
de fructificare, `nlesnirea aplic\rii celorlalte verigi tehnologice.
~n func]ie de vrsta planta]iei, se mai urm\resc: `n perioada de tinere]e s\ se
formeze scheletul butucilor conform condi]iilor de mediu [i sistemului de cultur\
practicat; `n perioada de maturitate s\ se p\streze scheletul butucilor, dar mai ales s\
se men]in\ un raport just `ntre elementele de produc]ie [i cele de cre[tere; `n
perioada de declin s\ sporeasc\ vigoarea butucilor sl\bi]i [i re`ntinerirea celor
`mb\trni]i.
Bazele teoretice ale t\ierii vi]ei de vie pe care se sprijin\ t\ierile sunt:
unitatea dintre organism [i mediu, unitatea din interiorul organismului [i legea
`nlocuirii anuale a lemnului de rod.
Unitatea dintre organism [i mediu. Conform acestui principiu viile se taie
dup\ vigoarea soiului [i starea de fertilitate a solului.
Unitatea din interiorul organismului. Trebuie privit\ att ca unitate `ntre
sisteme ct, [i ca unitate din interiorul sistemelor.
Unitatea dintre sistemul aerian [i cel radicular. ~ntre aceste dou\ sisteme
exist\ o corela]ie pozitiv\; cu ct sistemul aerian de la un butuc este mai puternic, cu
att este mai favorizat\ fortificarea sistemului radicular, [i invers.
Unitatea dintre num\rul punctelor de cre[tere, aflate pe butuc [i
dimensiunile acestora. Num\rul punctelor de cre[tere existente pe butuc [i
fortificarea acestora sunt corelate negativ. Cu ct, la t\iere, sunt rezerva]i pe butuc
mai mul]i ochi de iarn\, cu att dimensiunile l\starilor emi[i sunt mai mici, [i invers.
Vrsta mugurilor [i capacitatea lor de rodire. ~ntre vrsta mugurilor [i
`nsu[irea lor de fructificare exist\ o corela]ie negativ\. Cu ct mugurii de pe butuc
sunt mai b\trni, cu att capacitatea lor de fructificare este mai mic\. De aceea, la
t\iere, se re]in, pe lng\ coardele care vor asigura rodul `n anul `n curs [i lemnul de
rod pentru anul viitor.
Vigoarea butucilor [i produc]ia sunt corelate pozitiv. Unui butuc mai
viguros i se rezerv\ la t\iere o `nc\rc\tur\ de ochi mai mare, care presupune o
produc]ie mai mare. De aceea, t\ierile mai pu]in severe [i `nc\rc\turile de ochi mai
mari sunt mai productive comparativ cu cele mai severe [i `nc\rc\turile de ochi mai
mici.
Unitatea dintre distribu]ia ochilor fertili pe coard\ [i produc]ie.
Distribu]ia ochilor fertili pe lungimea coardei, urmeaz\ o lege conform c\reia
fertilitatea ochilor de iarn\ cre[te de la baz\ [i vrf spre mijlocul coardei.

20
M\rimea suprafe]ei activ asimilatoare [i puterea de cre[tere a unui
butuc sunt corelate pozitiv. ~n acelea[i condi]ii de mediu [i la acela[i soi o suprafa]\
mare a aparatului foliar activ asimilator spore[te puterea butucului, stimuleaz\
diferen]ierea mugurilor de rod, [i drept urmare, cre[te produc]ia de struguri.
Unitatea dintre cre[tere [i fructificare se poate manifesta sub form\
normal\ sau de dominan]\ alternativ\. Predominarea cre[terii, `n anumite condi]ii,
poate crea rela]ii inverse cu fructificarea. De aceea, t\ierile trebuie s\ determine
cre[teri mai slabe sau mijlocii ale l\starilor; altfel este influen]at\ negativ
fructificarea, [i invers.
Unitatea dintre cantitate [i calitate. ~ntre cantitate [i calitate exist\ o rela]ie
invers\; orice m\rire a produc]iei de struguri pe butuc [i hectar atrage dup\ sine o
mic[orare a calit\]ii, [i invers.
Legea `nlocuirii anuale a lemnului de rod. ~nlocuirea anual\ a lemnului de
rod constituie un principiu de baz\ `n aplicarea t\ierilor. Vi]a de vie european\ (Vitis
vinifera) formeaz\ l\stari cu rod numai din mugurii afla]i pe coarde (cepi, cordi]e) de
un an care au pornit din lemn `n vrst\ de doi ani. Fac excep]ie de la aceast\ regul\
doar cteva soiuri (B\beasc\ neagr\, Aramon, Selection Carrire) [i hibrizii direct
produc\tori. Din acest motiv, este necesar ca, `n fiecare an, s\ se asigure butucului,
un anumit num\r de elemente de rod (cepi de rod, cordi]e, coarde) provenite de pe
coardele de un an situate pe lemn de doi ani. De aceea, la t\iere, o dat\ cu produc]ia
de struguri din anul `n curs, se asigur\ [i lemnul de rod pentru anul viitor.
Clasificarea t\ierilor. ~n func]ie de scopul urm\rit t\ierile se clasific\ `n
urm\toarele categorii: t\ieri de formare, care se aplic\ `n primii ani dup\ plantare,
t\ieri de fructificare, efectuate `n planta]iile aflate `n produc]ie [i t\ieri de
regenerare, care se aplic\ `n planta]iile b\trne sau `mb\trnite prematur.
T\ierile de formare se aplic\ `n primii 3-5 ani de la plantarea vi]ei. Prin
aceste t\ieri se urm\re[te formarea butucilor `n concordan]\ cu sistemul de t\iere,
asigurndu-se vi]elor elemente de schelet cu dimensiuni corespunz\toare `nsu[irilor
biologice ale soiului [i condi]iilor agroclimatice. Tot prin aceste t\ieri se urm\re[te
s\ se gr\beasc\ intrarea pe rod a butucilor.
T\ierile de produc]ie sau de fructificare sunt, `n realitate, t\ieri de reglare a
vegeta]iei [i produc]iei. Elementele de produc]ie asigur\ recolta anului `n curs, iar
cele de formare recolta anului viitor. Elementele de produc]ie provin din coardele
anuale de rod, iar cele de formare din coardele anuale, indiferent dac\ sunt sau nu
purt\toare de rod. Ele se aplic\ anual, `ncepnd din anul III-IV (sau VI) de la
plantare, pe o perioad\ de 30-40 de ani. T\ierile de fructificare pot fi normale, cnd

21
sarcina teoretic\ de ochi (`nc\rc\tura butucului) se identific\ cu num\rul de ochi
care r\mn pe butuc dup\ t\iere. Motivat, `ns\, de faptul c\ `n condi]iile ]\rii noastre
pierderile de ochi `nregistrate prim\vara nu pot fi neglijate, t\ierile anuale de
produc]ie care se aplic\ sunt, `n realitate, t\ieri de corec]ie, [i anume, de compensare.
~nc\rc\tura de ochi, factorii de care depinde [i modul de calcul al
acesteia. Prin `n\rc\tur\ se `n]elege num\rul ochilor de iarn\ rezerva]i pe butuc
dup\ t\iere. M\rimea `nc\rc\turii depinde de o serie de factori din care o importan]\
deosebit\ prezint\ condi]iile de mediu, soiul cu `nsu[irile sale, vrsta butucului,
densitatea planta]iei, sistemul de t\iere practicat anterior [i agrotehnica folosit\. In
func]ie de factorii aminti]i, m\rimea `nc\rc\turii oscileaz\ `n limite foarte largi, de la
4-10 [i pn\ la 40-100 ochi/butuc.
T\ierea de regenerare sau de re`ntinerire se aplic\ `n planta]iile b\trne
sau `mb\trnite, o dat\ sau de dou\ ori `n cursul vie]ii lor. Ele se bazeaz\ pe
existen]a ochilor dorminzi de sub scoar]a lemnului multianual [i posibilitatea trecerii
acestora de la via]\ latent\ la via]\ activ\. Aceast\ t\iere const\ `n suprimarea
bra]elor sau chiar `n suprimarea integral\ a butucului la 5-8 cm deasupra punctului
de altoire. R\nile se netezesc, iar partea de butuc r\mas\ dup\ t\iere se acoper\ cu
p\mnt reav\n. ~n aceste condi]ii [i cnd temperatura dep\[e[te zero biologic, din
mugurii dorminzi se formeaz\ l\stari viguro[i, care refac par]ial butucul.
Momentul t\ierii vi]ei de vie. T\ierea viilor se poate efectua toamna, iarna
sau prim\vara. In zonele `n care iernile sunt aspre t\ierea se execut\ toamna [i
prim\vara, iar `n cele cu ierni blnde din zonele de cultur\ neprotejate, `n tot cursul
perioadei de repaus.
T\ierile de toamn\ se execut\ imediat dup\ cules [i pn\ toamna trziu. Ele
pot fi provizorii (t\ieri de u[urare), `n planta]iile din zona protejat\ peste iarn\ sau
definitive, `n zona de cultur\ neprotejat\, unde iernile sunt blnde [i nu exist\
pericolul pierderilor de ochi din cauza `nghe]ului.
T\ierile de prim\var\ sunt practicate `n planta]iile din zona de cultur\
protejat\ peste iarn\ [i se efectueaz\ imediat dup\ dezgropat. Intervalul `n care se
execut\ lucrarea este cuprins `ntre dezgropat [i `nmugurit, `nainte sau dup\ revenirea
substan]elor de rezerv\ `n coardele anuale. Dac\ t\ierea nu s-a putut face pn\ la
dezmugurit (lipsa deciziei privind t\ierea, din cauza pieirii `n mas\ a ochilor de
iarn\), lucrarea se amn\ pn\ dup\ dezmugurit [i `nceputul cre[terii l\starilor. Tot
prim\vara vor fi t\iate viile afectate de grindin\, cele tinere, precum [i planta]iile din
zona de trecere de la cultura protejat\ [i neprotejat\ cu cepi de siguran]\ `n cadrul
c\rora frecvent se `nregistreaz\ pierderi de ochi.

22
T\ierile de iarn\ sunt practicate `n zona de cultur\ neprotejat\ peste iarn\.
Lucrarea `ncepe frecvent la jum\tatea lunii ianuarie sau `n februarie, mai rar la
`nceputul lunii martie.
Elementele de formare [i de produc]ie ale butucului. Prin scurtarea
coardelor de un an la diferite dimensiuni, `n func]ie de pozi]ia lor pe butuc [i de
vrsta lemnului pe care sunt situate, rezult\ diferite elemente de formare [i de rodire.
Elementele de formare provin din coarde anuale, indiferent dac\ sunt sau
nu purt\toare de rod [i au rolul de a forma elemente de produc]ie, care s\ poarte
recolta anului viitor. Dup\ pozi]ia lor pe butuc [i dup\ num\rul de ochi rezervat prin
t\iere, elementele de formare poart\ urm\toarele denumiri conven]ionale: cepul de
`nlocuire, cepul de rezerv\ [i cepul de siguran]\.
Cepul de `nlocuire provine, de regul\, din coarda anual\ pornit\ de pe capul
butucului, iar `n lipsa acesteia se poate ob]ine [i din coarda de rod. Lungimea lui este
de 2 ochi din care cresc doi l\stari, respectiv dou\ coarde, care servesc la formarea
unei verigi de rod clasice, folosit\ ca element de baz\ `n sistemul de t\iere mixt.
Cnd cepul de `nlocuire se afl\ pe acela[i ax cu o coard\ de rod, l\starii pot fi fertili,
`ndeplinind func]ie dubl\: de formare [i de rodire, cnd nu este plasat pe acela[i ax
cu o coard\ de rod, formeaz\ o verig\ disparat\.
Cepul de rezerv\ provine dintr-o coard\ anual\ crescut\ din buturug\ [i
plasat\ sub un element multianual (bra], cotor, corcan) scurtat\ la 1-2 ochi. Acest cep
constituie o rezerv\ `n vederea form\rii unui nou bra], care s\-l substituie pe cel
`mb\trnit.
Cepul de siguran]\. ~n cazul viilor conduse pe tulpini `nalte sau semi`nalte, la
baza tulpinii (`n apropierea solului) se poate l\sa un cep de 1-2 ochi, numit cep de
siguran]\. Dup\ cum cepul de rezerv\ are rolul de a reface un bra], la viile conduse
`n sistemul clasic cepul de siguran]\ are rolul de refacere a tulpinii butucului, `n
cazul cnd aceasta a fost distrus\ de ger sau de vre-o ac]iune mecanic\.
Elementele de produc]ie sunt cele care poart\ l\stari fertili, adic\ cele care
asigur\ recolta anului `n curs. Ele se ob]in prin scurtarea, la diferite lungimi, a
coardelor de un an situate pe lemn de 2 ani. Dup\ pozi]ia lor pe butuc [i dup\
num\rul de ochi, acestea poart\ urm\toarele denumiri conven]ionale: cepul de rod,
cordi]a, c\l\ra[ul, coarda de rod propriu zis\, veriga de rod, biciul [i pleata.
Cepul de rod provine dintr-o coard\ de un an situat\ pe lemn de 2 ani, care a
fost scurtat\ la 2-3 ochi. Este folosit `n sistemul de t\iere scurt [i practicat `n unele
podgorii ale Banatului [i Transilvaniei (Valea lui Mihai).

23
Cordi]a provine dintr-o coard\ de un an situat\ pe lemn de 2 ani, care a fost
t\iat\ la 4-6 ochi. Se folose[te la unele forme de conducere pe tulpini `nalte, t\iate
dup\ tipul Lenz-Moser [i pergol\, unde `mpreun\ cu un cep de `nlocuire formeaz\ o
verig\ de rod. La vi]ele t\iate `n sistemul mixt, cordi]a se folose[te la completarea
`nc\rc\turii butucului.
C\l\ra[ul este o coard\ de un an t\iat\ la 4-6 ochi, situat\ pe puntea de rod
din anul trecut, dar totdeauna `n spatele unei coarde de rod. Se folose[te, de
asemenea, `n sistemul mixt, la completarea `nc\rc\turii butucului.
Coarda de rod propriu-zis\, dup\ num\rul de ochi, poate fi: mijlocie (7-14
ochi), lung\ (15-20 ochi), supralung\ (peste 20 ochi).
Veriga de rod. Coarda de rod, `mpreun\ cu cepul de `nlocuire, formeaz\
veriga de rod numit\ `nc\ [i cuplul de vegeta]ie [i produc]ie.
Biciul reprezint\ coarda de un an lung\ de 16-24 ochi situat\ `n prelungirea
corzii de rod din anul trecut (numit\ [i punte de rod). Biciul este folosit `n sistemul
de t\iere mixt, cu scopul de a completa `nc\rc\tura butucului.
Pleata este o coard\ lung\ de 22-24 ochi, de obicei lacom\, format\ dintr-un
mugure dormind sau pornit\ din cepul de rezerv\ [i folosit\ att pentru completarea
sarcinii de ochi, ct [i ca element de schelet a butucului.
7.2. Conducerea [i dirijarea coardelor
Conducerea coardelor la vi]a de vie [i dirijarea pe mijlocele de sus]inere este
impus\ de necesitatea de a da coroanei butucului o anumit\ form\, `ntruct, datorit\
]esuturilor mecanice slab dezvoltate, vi]a de vie nu se poate autosus]ine.
Direc]ionarea coardelor fa]\ de rndurile de vi]\. Coardele re]inute pe
butuc la t\iere pot fi conduse `n toate direc]iile att `n plan orizontal, ct [i `n cel
vertical.
Cnd sus]inerea se face pe araci, coardele pot fi dirijate `n plan orizontal, `n
toate direc]iile (de exemplu: forma de vas) sau numai `ntr-o singur\ direc]ie, `n unul
sau `n ambele sensuri (de exemplu: Guyot dublu). Cnd sus]inerea se face pe spalieri
obi[nui]i, coardele se conduc obligatoriu pe direc]ia rndurilor, `n acela[i sens sau `n
sensuri diferite. Comparativ cu conducerea `n plan orizontal, conducerea coardelor `n
plan vertical este mai frecvent\. Direc]iile `n care pot fi conduse coardele sunt:
vertical ascendent sau descendent, oblic ascendent sau descendent [i orizontal.
~n\l]imea la care se dirijeaz\ coardele. ~n zonele de cultur\ protejat\ peste
iarn\, `n\l]imea la care se dirijeaz\ coardele fa]\ de suprafa]a solului depinde de
u[urin]a de protejare cu p\mnt a butucului. ~n cazul conducerii joase a butucilor,

24
`n\l]imea de conducere a coardelor este de 10-30 cm; la conducerea semi`nalt\ (de
exemplu: cordon speronat) este de 60-80 cm; la conducerea `nalt\ (de exemplu:
Lenz-Moser, Guyot pe semitulpin\) este de 100-120 cm; la pergola ra]ional\ 210220 cm. Conducerea coardelor r\mase pe butuc dup\ t\iere, la un nivel mai mare
fa]\ de suprafa]a solului, mic[oreaz\ pericolul brumelor [i `nghe]urilor trzii de
prim\var\, permit o aerisire [i o iluminare mai bun\ a butucilor, ob]inerea unor
recolte mai mari de struguri etc.
Conducerea vi]ei de vie pe tulpini `nalte [i semi`nalte. ~ncepnd cu anul
1962 s-au extins `n viticultura ]\rii noastre formele de conducere pe tulpini `nalte [i
semi`nalte, `n zonele favorabile culturii neprotejate a vi]ei de vie [i la soiurile
rezistente la temperaturi sc\zute `n timpul iernii. Indiferent de modul de conducere a
vi]elor, `n sistem semi`nalt sau `nalt, este indicat ca la baza tulpinii verticale, `n
fiecare prim\var\, s\ se lase cte un cep de siguran]\ cu rolul de a reface tulpina,
cnd aceasta a fost afectat\ de ger.
Tr\s\tura esen]ial\ care define[te [i caracterizeaz\ sistemul de cultur\ o
constituie `n\l]imea tulpinii, care oscileaz\ `ntre 1,50 0,30 m. Cele mai r\spndite
forme de conducere pe tulpini, `n condi]iile din Romnia sunt: cordonul Lenz Moser,
Guyot pe tulpin\ sau semitulpin\, pergol\, cordonul speronat.
Cordonul Lenz Moser a fost conceput de viticultorul austriac Lenz Moser,
fiind indicat pentru soiurile de vin. Distan]ele de plantare folosite sunt de 3,60 m
`ntre rnduri [i 1,20-1,50 `ntre vi]e pe rnd, `n cazul form\rii unui cordon unilateral
[i 2,40-2,50 m `ntre vi]e pe rnd, cnd cordonul este bilateral. Acesta prezint\ o
tulpin\ de 1,2 m [i un cordon orizontal uni- sau bilateral, cu lungimea egal\ cu
distan]a dintre vi]e pe rnd [i, respectiv, cu jum\tatea distan]ei `n cazul cordonului
bilateral. Pe lungimea cordonului se g\sesc inserate 4-5 verigi de rod formate dintrun cep de 2 ochi [i o cordi]\ de 5-7 ochi, distan]ate la 20-30 cm `ntre ele. Sistemul de
sus]inere este un spalier cu `n\l]imea de 2,00-2,20 m prev\zut cu 5 srme; prima
srm\ se afl\ la `n\l]imea de 1,20 m [i sus]ine cordonul, iar la 1,75 m [i 2,10 sunt
fixate srme duble cu rolul de sus]inere a l\starilor. ~n timpul vegeta]iei l\starii cresc
liber sau sunt introdu[i `ntre srmele duble ale spalierului.
Guyot pe tulpin\ cunoscut [i sub numele cap `n\l]at, se caracterizeaz\ printro tulpin\ cu lungimi variabile, mai adesea semi`nalt\ (0,70-0,80, m rar 1,00 m)
terminat\ cu 4 cepi de 2 ochi [i 4 coarde de 10-14 ochi. Coardele se leag\ pe primul
rnd de srme duble ale spalierului, cte dou\ de o parte [i de alta a butucului, pe
direc]ia rndului [i paralele `ntre ele. Sistemul de sus]inere este un spalier cu
`n\ltimea stlpilor de 2,00 m prev\zut cu 3 rnduri de srme duble. Primul rnd este

25
la `n\l]imea de 1 m [i sus]ine coardele; urm\toarele dou\ la 1,40 [i 1,80 m, pentru
sus]inerea l\starilor.
Pergola ra]ional\ este recomandat\ pentru soiurile de mas\ cultivate pe
terenuri plane sau u[or `nclinate. Distan]ele de plantare sunt de 33 m sau 3,503,50
m, permi]nd efectuarea mecanizat\ a lucr\rilor de `ntre]inere [i combatere a bolilor
[i d\un\torilor. ~n\l]imea tulpinii este de 2,00-2,20 m, `n vrful ei avnd 4 verigi de
rod formate din cepi de cte 2 ochi [i coarde de 10-12 ochi. Tulpina este condus\
vertical pe un tutore de 2,00-2,20 m lungime [i 5-6 cm grosime, a[ezat cu baza pe
ni[te rondele din beton. Sus]inerea vi]elor se face pe spalieri `nal]i de 2,20-2,30 m,
care sunt prev\zu]i la partea superioar\ cu o re]ea de srme dispuse perpendicular
`ntre ele. Pergola ra]ional\ prezint\ avantajul c\ permite mecanizarea luc\rilor de
`ntre]inere [i de combatere a bolilor [i d\un\torilor, asigur\ o bun\ aerisire, o
iluminare perfect\ pe partea superioar\, `nlesne[te recoltatul strugurilor de mas\ pe
calit\]i, direct de pe butuc etc.
Cordonul speronat este recomandat pentru soiurile de vin. El este u[or de
realizat [i de `ntre]inut; se practic\ t\ierea scurt\ cu cepi de rod. Distan]a de plantare
este de 2,00 m `ntre rndurile de vi]e [i 1,20 m `ntre butuci pe rnd. ~n\l]imea tulpinii
este de 1,00-1,20 m, nivel de la care se continu\ cu un cordon orizontal bilateral,
simplu sau dublu, cu lungimea egal\ cu jum\tatea distan]ei dintre vi]e pe rnd. Pe
cordon se las\ la t\iere cepi de rod cu lungimea de 2 ochi, ca elemente izolate, sau
cte 2 cepi la baza pun]ii de rod. Sistemul de sus]inere este un spalier cu stlpi de
2,00-2,20 m `n\l]ime, prev\zut cu 3 rnduri de srme duble, dou\ amplasate la 1,001,20 m, care sus]in cordoanele orizontale, iar urm\toarele la nivele distan]ate la 50
cm unele fa]a de celelalte, care sus]in l\starii.
7.3. Lucr\ri [i opera]ii `n verde
~n func]ie de necesitatea aplic\rii lucr\rilor [i opera]iilor `n verde, ele sunt
grupate `n: lucr\ri obligatorii (legatul l\starilor [i copcitul), opera]iuni `n vederea
`mbun\t\]irii calit\]ii produc]iei (plivitul, normarea num\rului de inflorescen]e [i
scurtarea ciorchinilor) [i lucr\ri [i opera]iuni ocazionale (ciupitul, copilitul, crnitul,
desfrunzitul par]ial, incizia inelar\, polenizarea suplimentar\, r\rirea boabelor etc).
Lucr\rile obligatorii sunt cele de care practica viticol\ nu se poate dispensa.
Legatul l\starilor se execut\ cnd ace[tia ajung s\ aib\ 40-50 cm, prin
palisarea [i legarea de mijlocul de sus]inere. Lucrarea se repet\ de 3-4 ori `n perioada
de vegeta]ie, `n intervalul mai, iunie, iulie [i, dac\ este necesar, [i `n august. Lucrarea
creeaz\ condi]ii mai bune de aerisire a butucilor, de aplicare a lucr\rilor de

26
`ntre]inere [i de combatere a bolilor [i d\un\torilor, favorizeaz\ procesul de
fotosintez\ etc. ~n planta]iile sus]inute pe spalieri cu srme duble, legatul este
`nlocuit, `n mare parte, cu dirijarea l\starilor printre srme.
Copcitul const\ `n suprimarea r\d\cinilor emise din altoi sau a celor formate
la nivelul nodului superior al vi]elor nealtoite, hibrizilor produc\tori direc]i sau
portaltoi. Neexecutarea lucr\rii poate determina, la vi]a altoit\, desp\r]irea celor doi
parteneri, avnd drept consecin]\ dispari]ia altoiului. ~n condi]ii de produc]ie,
copcitul se execut\ practic prim\vara, o dat\ cu t\ierea.
Opera]iuni `n vederea `mbun\t\]irii calit\]ii produc]iei. Acestea cuprind:
plivitul l\starilor, normarea num\rului de inflorescen]e [i scurtarea inflorescen]elor
Plivitul l\starilor. Scopul principal al lucr\rii este reglarea fructific\rii vi]ei
de vie, prin stabilirea `nc\rc\turii finale optime de l\stari pe butuc. ~n acest scop se
`ndep\rteaz\ l\starii emi[i din mugurii secundari sau a celor crescu]i pe tulpini sau
pe partea inferioar\ a coardelor (`n cazul conducerii pe tulpini semi`nalte [i `nalte) [i
a l\starilor sterili de pe pun]ile sau coardele de rod. Prin plivit se caut\ s\ se men]in\
forma butucului [i s\ se asigure repartizarea uniform\ `n spa]iu a l\starilor.
Normarea num\rului de inflorescen]e. Lucrarea se practic\ la soiuri de
struguri pentru mas\, cnd la t\iere s-au re]inut `nc\rc\turi prea mari pe butuc.
Pentru o hr\nire mai abundent\ a ciorchinilor de c\tre aparatul asimilator [i o
cre[tere uniform\ a bobi]elor, se elimin\ ciorchinii r\u plasa]i, mici [i neuniformi.
Scurtarea inflorescen]elor. Pentru a da o form\ ct mai atr\g\toare
strugurilor, la unele soiuri pentru mas\ se scurteaz\ sau se suprim\ o parte din rahis
[i din ramifica]ii (Afuz-Ali, Italia, Muscat de Hamburg etc.). Lucrarea se aplic\ la 23 zile dup\ `nflorit. Scurtarea rahisului [i a ramifica]iilor se face cu aproximativ o
treime din lungime, respectiv din num\rul lor.
Lucr\ri [i opera]iuni ocazionale. Acestea cuprind: ciupitul, copilitul
desfrunzitul par]ial, incizia inelar\, crnitul, polenizarea artificial\ [i r\rirea boabelor
Ciupitul const\ `n suprimarea vrfului de cre[tere (coroni]a) l\starilor fertili.
Lucrarea se execut\ cu 1-2 zile `nainte de `nflorit, cu scopul de a `ntrerupe pentru o
perioad\ de 8-12 zile, cre[terea `n lungime a l\starului. Se realizeaz\, `n acest fel, o
redistribuire a asimilatelor dinspre vrfurile l\starilor spre inflorescen]\ [i flori. Dup\
aceast\ perioad\, copilii sporesc numeric [i se fortific\.
Copilitul este o opera]iune `n verde prin care se suprim\ total sau se
scurteaz\ par]ial copilii, rezervnd pe ei un anumit num\r de frunze. Scopurile
urm\rite prin aceast\ opera]ie sunt: mic[orarea transpira]iei prin reducerea suprafe]ei
foliare totale de pe butuc [i l\stari; diminuarea umbririi frunzelor de pe l\starul

27
principal, respectiv m\rirea productivit\]ii fotosintezei; fortificarea organelor de
cre[tere lateral\, favorizndu-se cre[terea [i diferen]ierea mugurilor de pe copili;
cre[terea coeficientului de fertilitate a butucului, care devine posibil\ printr-o hr\nire
mai bun\ a ochilor de iarn\ afla]i `n curs de formare. Copilitul ra]ional, la via pe rod,
se execut\ atunci cnd pe copil exist\ 7-8 frunze, prin suprimarea vrfului de
cre[tere a copililor, rezervnd 4-5 frunze pe por]iunea r\mas\.
Desfrunzitul par]ial. Se aplic\ att la soiurile de struguri pentru vin, ct [i
cele pentru mas\. Prin desfrunzit se urm\re[te: u[urarea efectu\rii tratamentelor; o
expunere mai bun\ a strugurilor de mas\ la lumin\, pentru o colora]ie mai frumoas\
a acestora; mic[orarea pericolului de mucegai la struguri, printr-o aerisire mai bun\.
Desfrunzitul se aplic\ la intrarea `n prg\, cnd se `ndep\rteaz\ 4-5 frunze din cele
aflate pe l\star `n zona strugurilor.
Incizia inelar\ se efectueaz\ pe l\starii fertili sau pe coardele de rod, prin
scoaterea unui inel de scoar]\ de 5-6 mm sau prin `ntreruperea pe timp relativ scurt
(7-10 zile) a circula]iei descendente a sevei, fie prin incizare, f\r\ scoaterea inelului
de scoar]\, fie prin strangulare. Opera]ia se execut\ pe l\starii fertili sub prima
inflorescen]\ de la baz\, sau la baza coardei de rod. Perioada optim\ pentru aplicarea
opera]iei este de 3-5 zile `nainte de `nflorit, cnd se urm\re[te sporirea num\rului de
flori legate [i cu 3-5 zile dup\ `nflorit, cnd se urm\re[te sporirea masei boabelor [i a
ciorchinilor, sau `n perioada de prg\ pentru a gr\bi maturarea strugurilor. Lucrarea
nu este indicat\ dect o dat\ la 3 ani la acela[i butuc, sau `n fiecare an numai la o
treime din coarde, respectiv la o treime din l\starii fertili de pe aceea[i coard\.
Crnitul const\ `n retezarea l\starilor cu [i f\r\ rod la 6-8 frunze din vrf,
`ncepnd din momentul intr\rii strugurilor `n perioada de prg\. Fiziologic, crnitul
nu este justificat dect `n faza de prg\ sau de diminuare a vitezei de cre[tere a
l\starilor [i numai pentru frunzele consumatoare din vrful l\starilor. De asemenea,
se impune efectuarea crnitului cnd planta]ia este amplasat\ pe soluri fertile,
cultivate cu soiuri viguroase sau mijlocii, `n condi]ii de umiditate mare [i cu sarcini
de rod diminuate.
8. PODGORIILE {I CENTRELE VITICOLE DIN ROMNIA
Diversitatea condi]iilor de complex natural [i criteriile social-economice fac
ca planta]iile viticole s\ fie neuniform repartizate. Acelea[i motive, la care se adaug\
[i tradi]ia de cultur\ a vi]ei de vie, determin\ ca unele din aceste planta]ii, `n special
cele cu vi]e nobile, s\ ocupe `ntinderi mari, consacrate, cunoscute sub numele de

28
podgorii, centre viticole [i plaiuri, iar altele, mai mici, s\ fie risipite sub form\ de vii
r\zle]e, a[a cum sunt majoritatea planta]iilor de hibrizi direct produc\tori.
Podgoria, a[a cum se precizeaz\ `n legisla]ia viti-vinicol\ a ]\rii noastre, este
o unitate teritorial\ natural\ [i tradi]ional\, care se caracterizeaz\ prin condi]ii relativ
asem\n\toare privind factorii ecologici, direc]iile de produc]ie, soiurile cultivate [i
tehnologiile viti-vinicole aplicate, care `mpreun\ conduc la ob]inerea unor produc]ii
cantitative [i calitative cu caracteristici asem\n\toare.
Centrul viticol cuprinde un areal mai mic, inclus `ntr-o podgorie sau `n afara
acesteia (centru viticol independent), concentrat, `n general, `n jurul unei localit\]i cu
importan]\ economic\ [i social\. Centrul viticol se caracterizeaz\ prin factori proprii
de clim\, sol, soiuri sau sortimente cultivate, precum [i prin agrotehnic\ [i
tehnologie asem\n\toare, iar produsele ob]inute (struguri, vin [i produse pe baz\ de
must [i vin) au `nsu[iri calitative specifice.
Plaiul viticol este un teritoriu mai restrns, care cuprinde planta]iile de vii
situate pe aceea[i form\ de relief [i apar]ine obligatoriu unei podgorii sau centru
viticol. ~n Romnia exist\ 37 podgorii, 172 centre viticole [i un num\r [i mai mare
de plaiuri viticole. Din cele 172 centre viticole, 127 se afl\ `n interiorul podgoriilor,
iar 45 exist\ ca centre viticole independente. La rndul lor, toate aceste unit\]i
naturale se grupeaz\ `n opt mari regiuni viticole, la definirea c\rora sunt luate `n
considera]ie criterii ecologo-geografice, coroborate cu aspecte tradi]ionale legate de
provinciile istorice ale ]\rii noastre.
8.1. Podgoriile din regiunea podi[ului Transilvaniei
Zona viticol\ a podi[ului Transilvaniei cuprinde planta]iile r\spndite pe
dealurile [i colinele dintre Apold (jude]ul Sibiu) [i pn\ la Bistri]a-N\s\ud [i Dej.
Aceast\ regiune se caracterizeaz\ prin resurse heliotermice moderate, `nso]ite de un
regim de precipita]ii mai bogat. Podgoriile din Transilvania prezint\ unele
particularit\]i, care le deosebesc de cele din Moldova, Muntenia [i Oltenia: condi]iile
sunt mai favorabile pentru cultura soiurilor de vin; planta]iile sunt extinse pe
suprafe]e mai restrnse [i `n perimetre riguros delimitate; sortimentele sunt formate
dintr-un num\r mai redus de soiuri; vinurile realizate sunt mai acide [i mai fine, iar
parte din ele sunt utilizate ca materie prim\ pentru producerea vinurilor spumante.
Podgoria Trnave este situat\ `ntre cele dou\ Trnave, fiind cea mai veche
[i mai important\ podgorie transilvan\. Principalele centre viticole care alc\tuiesc
podgoria Trnave sunt: Blaj, Jidvei, Media[, Trn\veni, Zag\r [i Valea Mirajului.
Sortimentul de baz\ este format din soiurile: Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Riesling

29
italian, Neuburger, Traminer, Muscat Ottonel, pentru ob]inerea vinurilor albe de
calitate superioar\. La acestea se adaug\ cteva soiuri locale tradi]ionale, respectiv:
Iordan\ [i Mustoas\ de M\derat, pentru producerea vinurilor spumante.
Podgoria Alba Iulia, denumit\ [i }ara vinului cuprinde centrele viticole
Alba Iulia [i Ighiu. Condi]iile ecoclimatice sunt, `n general, asem\n\toare cu cele din
podgoria Trnave; toamnele, `ns\, fiind mai lungi [i mai `nsorite, permit
supramaturarea strugurilor. Sortimentul de soiuri este format din Feteasc\ alb\,
Feteasc\ regal\, Furmint, Pinot gris [i Muscat Ottonel, din care se realizeaz\ vinuri
albe de calitate superioar\.
Podgoria Aiud este alc\tuit\ din centrele viticole Turda [i Triteni, profilate
pe ob]inerea vinurilor albe superioare din acelea[i soiuri ca `n podgoria Trnave.
Podgoria Sebe[-Apold, de[i este cea mai sudic\ podgorie din Transilvania,
are `ns\ condi]ii ecoclimatice mai pu]in favorabile. Podgoria este profilat\ pe
ob]inerea vinurilor albe, materie prim\ pentru spumante, din soiurile Iordan\ [i
Feteasc\ regal\ [i a celor albe superioare din soiurile Pinot gris, Neuburger [i
Feteasc\ alb\.
Podgoria Lechin]a cuprinde centrele viticole Bistri]a, Lechin]a, Teaca [i
Bato[. Durata perioadei de vegeta]ie (155-159 zile), ct [i resursele heliotermice, se
situeaz\ sub valorile medii ale celorlalte podgorii din ]ar\. Totu[i, unele
particularit\]i de relief, cu numeroase amfiteatre naturale, ct [i solurile cu substrat
pietros, determin\ o bun\ maturare a strugurilor [i realizarea unor vinuri albe de
calitate superioar\ (Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Pinot gris [i Muscat Ottonel).
8.2. Podgoriile din regiunea dealurilor Cri[anei [i Maramure[ului
Regiunea viticol\ a dealurilor Cri[anei [i Maramure[ului este reprezentat\
prin patru podgorii [i dou\ centre viticole independente.
Podgoria Mini[ cuprinde centrele viticole Mini[ [i M\derat, caracterizate
printr-un microclimat favorabil, cu influen]\ de tip adriatic, de care beneficiaz\ [i
viticultura din Banat. Sortimentul de soiuri este format din Cadarc\, Merlot,
Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, pentru ob]inerea vinurilor ro[ii
superioare [i Feteasc\ regal\, Riesling italian, Muscat Ottonel, pentru vinuri albe
superioare.
Podgoria Diosig este alc\tuit\ din centrele viticole Diosig, Oradea [i
Marghita. Comparativ cu podgoria Mini[, resursele heliotermice sunt mai reduse,
motiv pentru care se realizeaz\ `ndeosebi vinuri albe de consum curent din soiul

30
Feteasc\ regal\ [i Mustoas\ de M\derat, iar pe pantele `nsorite [i vinuri albe
superioare din Feteasc\ alb\, Furmint, Riesling italian [i Muscat Ottonel.
Podgoria Valea lui Mihai, situat\ la nord de Oradea, cuprinde centrele
viticole Valea lui Mihai [i Sanisl\u. Direc]ia de produc]ie principal\ este ob]inerea
vinurilor albe de consum curent din soiurile Mustoas\ de M\derat [i Feteasc\ regal\
[i a vinurilor pentru distilate.
Podgoria Silvaniei, cu centrele viticole [imleul Silvaniei, Zal\u [i {am[ud,
situate `n nord-vestul Transilvaniei, are resurse heliotermice mai modeste. Direc]iile
de produc]ie sunt orientate pentru ob]inerea vinurilor albe de consum curent [i a
vinurilor spumante din soiurile Iordan\, Feteasc\ alb\ [i Feteasc\ regal\.
8.3. Podgoriile din regiunea dealurilor Moldovei
Situate pe dealurile [i colinele subcarpatice de r\s\rit, aceste podgorii sunt
pres\rate, `n principal, `ntre Siret [i Prut, continundu-se `n regiunea piemontului
putnean de curbur\ pn\ la Valea Co]atcu, situat\ la sud de rul Milcov. Relieful, `n
cea mai mare parte, este deluros, cu dealuri orientate spre est, nord-est. Podgoriile
sunt suficient de `nsorite, datorit\ faptului c\ micile bazinete de eroziune din
cuprinsul lor au o expunere sud-estic\, sudic\ sau sud-vestic\. Clima este, `n general,
aspr\, cu ierni geroase [i veri toride; temperatura medie anual\ se situeaz\ `ntre 99,5C la Ia[i [i 10-10,5C la Odobe[ti.
Podgoria Cotnari este situat\ `n nord-estul ]\rii, desf\[urndu-se pe o
lungime de 40 km `ntre T`rgu-Frumos [i Frumu[ica [i pe o l\]ime ce variaz\ de la 2
la 15 km. Este unica podgorie din Romnia care nu [i-a modificat sortimentul dup\
dezastrul filoxeric, respectiv Gras\ de Cotnari, Feteasc\ alb\, Busuioac\ de
Moldova (T\mioas\ romneasc\) [i Frncu[\. Existen]a unor soluri scheletice [i
rendzinice adecvate culturii vi]ei de vie, coroborate cu factori ecoclimatici favorabili,
fac ca strugurii de la primele trei soiuri s\ realizeze concentra]ii mari de zah\r,
dep\[ind frecvent 220-240 g/l. ~n toamnele lungi [i secetoase, cnd strugurii
beneficiaz\ de prezen]a putregaiului nobil [i/sau de un proces de stafidire,
concentra]ia `n zaharuri poate atinge [i 300-400 g/l, situa]ie `ntlnit\ frecvent mai
ales la soiul Gras\ de Cotnari. Principalele centre viticole ale podgoriei Cotnari sunt:
Cotnari, Hrl\u, Cucuteni [i Frumu[ica.
Podgoria Ia[i, limitrof\ [i dezvoltat\ sub directa influen]\ a ora[ului, este
reprezentat\ prin urm\toarele centre viticole: Copou, situat la nord [i est de ora[,
Bucium-Tome[ti la sud [i Uricani la vest. Ceva mai `ndep\rtate se afl\ centrele
viticole Probota (la nord) [i Comarna (la sud-vest). Cu excep]ia Uricaniului, renumit

31
prin vinurile sale ro[ii, `n frunte cu Feteasca neagr\, `n toate celelalte centre viticole
se produc vinuri albe. ~n centrele viticole Copou, Bucium [i Comarna se produc
vinuri albe superioare din soiurile: Feteasc\ alb\, Feteasc\ regal\, Aligot [i Muscat
Ottonel. ~n centrul viticol Uricani, `n afar\ de Feteasc\ neagr\, se mai cultiv\:
Merlot, Cabernet Sauvignon, Oporto, B\beasc\ neagr\, pentru vinuri ro[ii
superioare. Dintre soiurile de mas\, se cultiv\: Chasselas dor, Chasselas rose,
Coarn\ [i Muscat de Hamburg.
Podgoria Hu[i, pe lng\ planta]iile din imediat\ apropiere a ora[ului,
cuprinde [i pe cele de la Avere[ti, Vutcani, Murgeni [i Bohotin. Cu excep]ia
Bohotinului, toate celelalte centre viticole sunt situate la limita dintre depresiunea
Elan-Horincea [i dealurile B`rladului [i Tutovei. Centrul viticol Bohotin, situat `n
partea estic\ a Moldovei, se `ntinde de o parte [i de alta a drumului na]ional de
leg\tur\ `ntre ora[ele Hu[i [i Ia[i, la jum\tatea distan]ei dintre acestea. La Hu[i sunt
renumite vinurile albe de calitate superioar\ [i de consum curent, dintre care un mare
renume are Zghihara. ~n centrele viticole Avere[ti, Vutcani [i Murgeni, pe lng\
vinuri albe se produc [i vinuri ro[ii, care situeaz\ [i men]in renumele acestor centre
pe un loc onorant. Din planta]iile de la Bohotin, respectiv din soiul Busuioac\ vn\t\
de Bohotin, se produce un vin cu totul aparte, de culoare porfirie, aromat [i cu un
gust dulce, care `i confer\ o not\ distinct\.
Podgoria Colinele Tutovei, recent ap\rut\ pe harta viticol\ a ]\rii, cuprinde
centrul viticol Pue[ti-Iana situat pe colinele din dreapta [i stnga a v\ii Tutova,
centrul viticol Tutova, la confluen]a apelor Tutovei [i B`rladului [i centrul viticol
B\l\b\ne[ti.
Podgoria Dealurile Bujorului ocup\ o parte din colinele [i platourile
existente de o parte [i de alta a v\ii Chinejei. ~n cadrul podgoriei se afl\ centrele
viticole Bujoru, Smul]i, Oancea [i Bere[ti. De[i dominante sunt vinurile albe, cele
ro[ii se bucur\ de mai mult\ reputa]ie, mai ales cele de la Oancea [i Bujoru.
Podgoria Nicore[ti s-a diferen]iat la extremitatea de nord-est a piemontului
putnean. Situat\ `ntre valea Siretului [i valea Berheciului, podgoria se `ntinde la nord
pn\ la Pripone[ti, iar spre sud pn\ la marginea Cmpiei Tecuciului. Pe lng\
centrul Nicore[ti, la nord de acesta, se mai distinge [i centrul viticol Buciumeni. ~n
podgorie se produc vinuri albe, dar mai ales ro[ii.
Podgoria Ive[ti este situat\ `n sudul Moldovei, la limita de nord-est a
Cmpiei Romne. ~n afar\ de Ive[ti, podgoria mai cuprinde [i centrele viticole
Tecuci [i Corod. Pe lng\ soiurile comune [i altor podgorii din Moldova (Feteasc\
alb\, Feteasc\ regal\, Cabernet Sauvignon, Merlot etc.), la Ive[ti se mai `ntlnesc

32
Selection Carrire [i Rka]iteli, iar soiurile Aramon [i Alicante Bouschet, adecvate
pentru producerea de vinuri ro[ii de consum curent, ocup\ suprafe]e relativ
importante.
Podgoria Covurlui include centrele viticole B\leni, Pechea, Scnteie[ti [i
Smrdan. Primele dou\ sunt situate de o parte [i de alta a v\ii Suhului; planta]iile de
la Pechea se `ntind pn\ `n valea Lozovului. Centrul viticol Scnteie[ti este situat pe
colinele din dreapta v\ii Chinejei, iar cel de la Smrdan `n apropierea ora[ului Gala]i.
Principalele direc]ii de produc]ie sunt: vinuri albe [i ro[ii de consum curent [i de
calitate superioar\, vinuri pentru spumante [i struguri pentru mas\.
Podgoria Zeletin cuprinde, de la nord spre sud, centrele viticole Parincea,
Dealul Morii, Zeletin (Podu-Turcului), T\n\soaia [i Gohor, toate situate pe dealurile
[i colinele din stnga Siretului. Podgoria este axat\ numai pe producere de vinuri
albe de consum curent [i de calitate superioar\, vinuri pentru spumante [i struguri de
mas\ pentru consum local.
Podgoria Panciu s-a diferen]iat pe sectorul piemontului dintre v\ile Trotu[Siret [i Putna. ~n toate cele trei centre viticole din cadrul podgoriei (P\une[ti, Panciu
[i ]ife[ti), pe lng\ soiurile `ntlnite frecvent `n podgoriile Moldovei, se mai cultiv\ [i
soiul Pl\vaie pentru vinuri albe de consum curent. Podgoria este renumit\ prin
vinurile sale spumante albe [i roze, precum [i pentru producerea strugurilor de mas\
unde soiurile din grupa Chasselas dau rezultate foarte bune.
Podgoria Odobe[ti s-a diferen]iat pe piemontul terasat dintre Putna [i
Milcov. Pe lng\ Odobe[ti, mai trebuie men]ionate [i centrele viticole Balote[ti [i
Jari[tea, precum [i plaiul {arba unde se realizeaz\ cele mai bune vinuri. Cunoscut\
din timpuri foarte vechi, podgoria s-a impus prin vinurile sale albe de consum curent
ob]inute din soiurile Galben\ de Odobe[ti, Mustoas\ [i, `ntr-o propor]ie mai mic\,
soiul Pl\vaie. ~n prezent sortimentul este mult mai bogat, `ntlnindu-se, pe lng\
soiurile aborigene, [i soiuri str\ine (Riesling, Sauvignon etc.), precum [i soiul {arba,
o crea]ie a Sta]iunii de Cercet\ri din Odobe[ti, din care se produc vinuri de calitate
superioar\.
Podgoria Cote[ti se `ntinde pe f[ia deluroas\ a piemontului putnean dintre
Milcov [i Valea Co]atcu. ~n cadrul podgoriei s-au diferen]iat, de-a lungul vremii,
centre viticole numite dup\ localit\]i: Vrte[coi, Crligele, Cote[ti [i Tmboie[ti.
Podgoria se impune att prin vinuri albe de calitate superioar\, ct mai ales prin
vinuri ro[ii, dintre care cel de Feteasc\ neagr\ se bucur\ de apreciere unanim\ din
partea celor care au prilejul s\-l savureze.

33
8.4. Podgoriile din regiunea dealurilor Munteniei [i Olteniei
Aceste podgorii se `ntind de la valea Co]atcu pn\ la Turnu Severin,
acoperind dealurile [i colinele ce leag\ p\r]ile muntoase de cmpia din sudul ]\rii.
Relieful este fr\mntat, iar orientarea general\ a pantelor este sudic\ [i sud-estic\.
Podgoria Dealurile Buz\ului se `ntinde de la valea Co]atcu pn\ la apa
Buz\ului. ~n cadrul podgoriei se disting trei centre viticole: Greab\nu-Rmnicu
S\rat, situat `n stnga [i dreapta rului Rmnic; Z\rne[ti, ale c\rui planta]ii sunt
amplasate `n dreapta [i `n stnga v\ii Cinl\u; Cern\te[ti, a[ezat de o parte [i de alta a
v\ii Sl\nic, `n apropiere de apa Buz\ului. Dintre vinurile care se produc, se pare c\
cele ro[ii (Feteasc\ neagr\, Cabernet Sauvignon, Merlot [i Pinot noir) constituie
fondul calitativ al podgoriei. Dintre cele albe, re]in aten]ia mai ales cele de Riesling
italian [i Feteasc\ alb\, ob]inute la Greab\nu-Rmnicu S\rat.
Podgoria Dealul Mare, cu o bogat\ [i veche tradi]ie, ocup\ zona colinar\
subcarpatic\ dintre rurile Buz\u [i Prahova, fiind cea mai `ntins\ podgorie din
Romnia. ~n componen]a ei intr\ nou\ centre viticole: Zore[ti, Merei, Pietroasele,
Breaza-Buz\u, Tohani, Urla]i-Ceptura, Cricov, Valea C\lug\reasc\ [i Bolde[ti. ~n
trecut, vechiul sortiment al podgoriei era format numai din soiuri romne[ti: Gordin,
Crmpo[ie [i B\[icat\ de Dealul Mare, din care se ob]ineau vinuri albe de consum
curent [i de calitate superioar\, seci. Cu timpul sortimentul s-a `mbog\]it, pentru ca,
`n prezent, s\ se produc\ o gam\ larg\ de vinuri, dintre care un loc de vrf `l ocup\
vinurile ro[ii (Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasc\ neagr\) [i cele albe dulci
(Gras\ [i T\mioas\). Gras\ de Pietroasele pare un miracol, deoarece e greu de
explicat cum dintr-un pamnt att de pietros, care a dat numele localit\]ii, poate s\
rezulte un asemenea vin.
Podgoria [tef\ne[ti-Arge[ este relativ nou\ pe harta viticol\ a ]\rii, fiind
amplasat\ `n zona sud-carpatic\, unde ocup\ pante `nsorite ale dealurilor de pe
stnga Arge[ului. Cuprinde centrele viticole {tef\ne[ti, Valea Mare, Coste[ti [i
Buc[ani, profilate pe producerea vinurilor albe de calitate superioar\ (Feteasc\ alb\,
Feteasc\ regal\, Aligot, Pinot gris, Sauvignon [i T\mioas\ romneasc\), a
vinurilor ro[ii superioare (Merlot, Cabernet Sauvignon [i Burgund mare), a vinurilor
de consum curent [i a strugurilor de mas\.
Podgoria Dr\g\[ani, asemenea podgoriilor Odobe[ti [i Trnave, este o
veche podgorie dacic\ situat\ pe pantele `nsorite din dreapta rului Olt, pe o lungime
de 60 km [i 20 km l\]ime. Cuprinde centrele viticole Dr\g\[ani, Cerna, Am\r\[ti [i
Iancu Jianu. Sortimentul tradi]ional era format din soiurile Crmpo[ie, Braghin\ [i
Gordan, din care toamna se realiza [i se comercializa vinul "Tulburel de Dr\g\[ani".

34
~n prezent, podgoria Dr\g\[ani este profilat\ pe cultura soiurilor pentru vinuri albe [i
ro[ii superioare (Muscat Ottonel, Sauvignon, T\mioas\ romneasc\, Riesling
italian, Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund mare [.a.).
Podgoria Smbure[ti cuprinde centrele viticole Smbure[ti [i Dobroteasa,
profilate pe producerea vinurilor ro[ii superioare din soiurile Merlot, Pinot noir,
Cabernet Sauvignon [i Burgund mare.
Podgoria Dealurile Craiovei este alc\tuit\ din centrele viticole Segarcea,
Banu M\r\cine [i B\ile[ti. Sortimentul este format din soiuri albe pentru vinuri
superioare (Sauvignon, Pinot gris, Riesling italian, Muscat Ottonel [.a.), soiuri negre
pentru vinuri ro[ii superioare (Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot noir) [i din soiuri
pentru struguri de mas\ (Chasselas dor, Muscat de Hamburg, Cinsaut).
Podgoria Severinului este una din cele mai vechi podgorii, renumit\ pentru
vinurile ro[ii ob]inute din soiurile Negru moale [i Negru vrtos [i pentru strugurii de
mas\ din soiurile Chasselas, Muscat de Hamburg, Cinsaut, Afuz-Ali, Italia.
8.5. Podgoriile [i centrele viticole din Banat
~n zona ecologic\ a Banatului, situat\ `n sud-vestul ]\rii noastre, planta]iile
viticole ocup\ att terenuri de [es, cu extinderi [i pe nisipuri, ct [i terenuri cu relief
fr\mntat. Condi]iile climatice sunt deosebit de favorabile culturii vi]ei de vie:
temperatura medie anual\ este de 10-11C, media precipita]iilor atmosferice
dep\[e[te 600 mm anual, perioada de vegeta]ie este de 196 zile, iar bilan]ul termic
global mai mare de 3200C.
Centrul viticol Teremia cuprinde planta]ii viticole cultivate, `n general, `n
sistem intensiv (8000-10000 butuci/ha), `n care se practic\ sistemul de t\iere scurt
(cepi de rod). Sortimentul tradi]ional este alc\tuit din soiurile Majarc\, Crea]\ de
Banat, Steinschiller, din care se realizeaz\ vinuri de consum curent.
Centrul viticol Silagiu este renumit pentru vinurile albe superioare produse
din soiurile Riesling italian, Feteasc\ regal\, Muscat Ottonel, Crea]\ de Banat.
Centrul viticol Reca[ [i Tirol produce vinuri ro[ii superioare din soiurile
Burgund mare [i Cadarc\ [i vinuri albe din soiurile Riesling italian, Feteasc\ regal\,
Majarc\ [i Crea]\.
Centrul viticol Moldova Nou\ se caracterizeaz\ printr-un climat cu
influen]\ marin\ (adriatic\), adic\ cu ierni blnde, astfel `nct vi]a de vie se cultiv\
neprotejat. Se produc vinuri albe superioare din soiurile Riesling italian, Feteasc\
regal\ [i Muscat Ottonel, vinuri ro[ii superioare din Merlot, Oporto, Cabernet
Sauvignon [i struguri de mas\ din soiurile Muscat de Hamburg [i Chasselas dor.

35
8.6. Podgoriile din Dobrogea
Datorit\ unei apreciabile rezerve heliotermice, caracteristic\ zonei de sud-est
a ]\rii, condi]iile de cultur\ a vi]ei de vie sunt deosebit de favorabile, `ns\ regimul
redus de precipita]ii anuale (sub 500 mm anual) impune cultura vi]ei numai `n
condi]ii de irigare. Clima se caracterizeaz\ prin veri toride, ierni geroase, ploi
toren]iale [i perioade relativ lungi de secet\ (30-40 de zile).
Podgoria Murfatlar cuprinde centrele viticole Murfatlar, Medgidia [i
Cernavod\, profilate pe cultura soiurilor albe pentru vinuri superioare: Pinot gris,
Chardonay, Sauvignon, Riesling italian, Muscat Ottonel. Se cultiv\, de asemenea, cu
bune rezultate [i unele soiuri pentru vinuri ro[ii superioare (Pinot noir, Cabernet
Sauvignon [i Burgund mare) [i soiuri pentru struguri de mas\ cu maturare timpurie,
mijlocie [i trzie.
Podgoria Istria-Babadag, cu centrele viticole Istria, Babadag [i Valea
Nucarilor, au acelea[i direc]ii de produc]ie.
Podgoria Sarica-Niculi]el cuprinde centrele viticole Niculi]el, Tulcea,
M\cin [i D\ieni. Direc]iile de produc]ie principale sunt: producerea vinurilor albe
superioare din soiurile Aligot, Feteasc\ regal\, Pinot gris, Muscat Ottonel [i
Rka]iteli [i pentru ro[ii superioare din Merlot, Cabernet Sauvignon, Oporto,
B\beasc\ neagr\.
Podgoria Ostrov, renumit\ pentru cultura soiurilor pentru struguri de mas\,
cuprinde centrele viticole Ostrov, B\neasa, Oltina [i Alimanu. Resursele
heliotermice din aceast\ zon\ sunt dintre cele mai favorabile culturii vi]ei de vie,
ceea ce face posibil\ maturarea strugurilor soiurilor Afuz-Ali [i Italia. De asemenea,
se mai cultiv\ [i unele soiuri pentru vinuri albe [i ro[ii superioare.
8.7. Podgoriile [i centrele viticole situate pe terasele Dun\rii
Planta]iile viticole situate pe terasele nordice ale Dun\rii sunt amplasate pe
terenuri nisipoase, `n condi]ii de fertilitate mai sc\zut\.
Podgoria Greaca are ca direc]ie principal\ de produc]ie ob]inerea
strugurilor de mas\ apar]innd soiurilor din `ntreg conveierul varietal [i chiar a
soiurilor apirene.
Centrul viticol Giurgiu are aceea[i direc]ie de produc]ie.
Centrul viticol Zimnicea este cel mai sudic centru viticol din ]ara noastr\,
situat `n vecin\tatea Dun\rii, profilat pe ob]inerea strugurilor de mas\ din soiuri cu

36
epoci de maturitate I-VII (de la Muscat Perl\ de Csaba, la Italia), iar pe suprafe]e mai
mici se cultiv\ [i unele soiuri pentru vinuri ro[ii superioare.
Centrul viticol Fete[ti cuprinde planta]iile viticole amplasate `n stnga
Dun\rii se caracterizeaz\ printr-un ecoclimat excesiv de c\lduros `n timpul verilor
(42-43C). Se cultiv\, `n principal, soiuri pentru struguri de mas\ cu maturare
timpurie, mijlocie [i trzie.
8.8. Podgoriile situate pe nisipuri [i alte terenuri favorabile din sudul ]\rii
Podgoria Dacilor cuprinde planta]iile de vii din Jude]ul Mehedin]i, grupate
`n centrele viticole Izvoare, Vra]a [i Jiana. Se produc: vinuri ro[ii [i roze de consum
curent din soiurile Ro[ioar\, Sangioveze, B\beasc\ neagr\ [i Alicante Bouschet;
vinuri albe de consum curent din soiurile Rka]iteli [i Saint Emilion [i struguri de
mas\ din soiurile Muscat Perl\ de Csaba, Muscat timpuriu de Bucure[ti, Cardinal,
Chasselas dor, Muscat de Hamburg [i Cinsaut.
Podgoria Calafat este format\ din centrele viticole Poiana Mare, Cetate [i
Pleni]a (jud. Dolj). Direc]iile de produc]ie sunt asem\n\toare cu cele din podgoria
Dacilor, dar se men]ioneaz\ c\, `n centrul viticol Pleni]a, se produc [i vinuri ro[ii
superioare din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon [i Burgund mare.
Podgoria Sadova-Corabia cuprinde viile de pe nisipurile din stnga Jiului
(jud. Dolj [i Olt), centrele viticole D\buleni [i Tmbure[ti. Planta]iile viticole sunt
formate din soiurile Ro[ioar\, Berbecel, Sangioveze, B\beasc\ neagr\ [i Alicante
Bouschet, din care se realizeaz\ vinuri ro[ii de consum curent; pentru vinuri albe de
consum curent se cultiv\ soiurile Saint Emilion [i Rka]iteli.
9. PRINCIPALII PORTALTOI FOLOSI}I ~N
VITICULTURA DIN ROMNIA
Dup\ distrugerea de c\tre filoxer\ a planta]iilor de vii, pe r\d\cini proprii,
din Europa, vi]ele americane din speciile Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis
berlandieri, Vitis solonis au fost utilizate la altoirea soiurilor europene, ca metod\
indirect\ de combatere a filoxerei.
Clasificarea portaltoilor dup\ originea genetic\. Dup\ acest criteriu,
portaltoii din cultur\ se `mpart `n 4 grupe: a) selec]iuni din speciile americane; b)
hibrizi `ntre speciile americane (hibrizi americo americani); c) hibrizi `ntre soiurile
europene [i speciile americane (hibrizi europeo americani); d) hibrizi complec[i.

37
Selec]ii din speciile americane. Dintre selec]iile speciilor americane se
folosesc, pentru altoire, Riparia gloire [i Rupestris du Lot.
Portaltoi hibrizi americo americani. Pentru viticultura ]\rii noastre
prezint\ importan]\ portaltoii din grupa Berlandieri Riparia: Berlandieri Riparia
Teleki 8 B; BerlandieriRiparia Kober 5 BB; BerlandieriRiparia Selec]ia Cr\ciunel
2; BerlandieriRiparia selec]ia Oppenheim 4 (SO4).
Portaltoii hibrizi europeo americani. ~n aceast\ grup\ sunt cuprin[i
hibrizi ob]inu]i din `ncruci[area unor specii americane (Vitis berlandieri, Vitis
rupestris) cu rezisten]\ la secet\ [i cloroz\, cu diferite soiuri ale speciei Vitis
vinifera, `n vederea cre[terii aptitudinilor la `nr\d\cinare, ca de exemplu Chasselas
Berlandieri 41 B.
Portaltoi hibrizi complec[i. ~n aceast\ grup\ sunt cuprin[i portaltoii
complec[i americani ai speciei Vitis solonis: Solonis Riparia 1616 C; Solonis
Rupestris du Lot 216.3 CL (Castel); Solonis Othello 1613 C (Couderc); Solonis
Riparia 1616C [i portaltoii hibrizi complec[i europeo americani: Fercal
(Berlandieri Colombard 1) (Cabernet Berlandieri 333 EM); Golia - cu
compozi]ia genetic\ Castel 15612 (Carignan Riparia) Rupestris 137.
10. PRINCIPALELE SOIURI DE VI}| DE VIE RODITOARE
CULTIVATE ~N ROMNIA
~n podgoriile [i centrele viticole din ]ara noastr\ exist\ condi]ii favorabile
pentru cultura soiurile de vi]\ de vie pentru struguri de mas\, pentru vinuri albe [i
ro[ii de consum curent, pentru vinuri albe [i ro[ii superioare [i pentru vinuri aromate.
10.1. Soiuri pentru struguri de mas\
Particularit\]ile biologice [i tehnologice ale soiurilor pentru struguri de
mas\. Soiurile pentru struguri de mas\ prezint\ unele particularit\]i biologice [i
tehnologice diferite fa]\ de cele pentru vin, care trebuie luate `n considerare.
Vigoarea soiurilor pentru struguri de mas\, `n general, este mai mare dect a
celor pentru vin, atunci cnd sunt cultivate `n condi]ii ecologice favorabile.
Maturarea strugurilor, `n condi]iile ]\rii noastre, se e[aloneaz\ `ntre 15 iulie [i 30
octombrie, perioad\ care este `mp\r]it\ `n 7 epoci, fiecare cu durata de 15 zile.
Cerin]ele fa]\ de temperatur\ [i lumin\ sunt mai ridicate, comparativ cu cele ale

38
soiurilor pentru vin; de aceea se impune ca amplasarea soiurilor cu maturare
timpurie sau trzie s\ se fac\ `n cele mai bune condi]ii pedoclimatice.
Strugurii pentru mas\, trebuie s\ impresioneze consumatorii prin m\rime,
form\, aspect, prezen]a pruinei etc. Pentru consumul `n stare proasp\t\, strugurii
trebuie s\ fie mari (lungime de 15-30 cm), r\muro[i [i lac[i sau cilindro-conici, cu
boabele mai rare. Boabele trebuie s\ fie mari sau foarte mari, uniforme ca m\rime,
de form\ alungit\ sau sferic\ [i acoperite cu pruin\. Pieli]a trebuie s\ fie sub]ire,
elastic\ [i aderent\ la miez, dar cu rezisten]\ la fisurare [i p\strare. Miezul sau pulpa
s\ fie crocant sau semicrocant, aderent la pieli]\, dar u[or deta[abil de semin]e;
semin]ele mici [i `n num\r ct mai mic (1-3) sau s\ lipseasc\.
Gustul boabelor la maturitatea deplin\ este dat de con]inutul `n glucide,
aciditate [i substan]e aromate. Pentru strugurii de mas\ con]inutul `n glucide este
moderat (140-180 g/l) [i aciditatea mai sc\zut\ (3-4,5 g/l H2SO4), care imprim\
gustul dulce-acri[or, pl\cut. Aroma, determinat\ de con]inutul `n substan]e aromate
din pieli]\ [i, uneori, `n miezul boabelor, este mai intens\ la unele soiuri (Muscat de
Hamburg, Muscat d'Adda), mai discret\ la altele (Perla de Csaba, Regina viilor,
Italia), sau poate fi specific\, soiului (Chasselas, Coarn\).
Dup\ epoca de maturare a strugurilor, aceste soiuri se `ncadreaz\ `n trei
grupe:
Soiuri cu maturare extratimpurie [i timpurie (epocile I-II), adic\ cele la care
strugurii ajung la maturitatea de consum, cu 2-4 s\pt\mni `naintea soiului Chasselas
dor (Muscat Perl\ de Csaba, Regina viilor, Cardinal).
Soiuri cu maturare mijlocie (epocile III-IV), adic\ cu maturare odat\ sau cu
1-2 s\pt\mni dup\ soiul Chasselas dor (Chasselas dor, Muscat de Hamburg,
Cinsaut, Muscat d'Adda, Alfonse Lavale).
Soiuri cu maturare trzie [i foarte trzie (epocile V-VI-VII), care se
matureaz\ cu 3-5 s\pt\mni dup\ soiul Chasselas dor (Coarn\ neagr\, Coarn\ alb\,
Afuz-Ali, Italia [i Bicane).
10.2. Soiuri pentru vin
Soiurile pentru vin au, `n general, rezisten]\ mai bun\ la secet\ [i ger,
comparativ cu cele pentru struguri de mas\. Cerin]ele pentru temperatur\, lumin\ [i
cele de nutri]ie sunt mai mici, de aceea cultura lor se poate extinde pe arii mai mari.
Maturarea strugurilor, pentru majoritatea soiurilor, are loc `n epocile IV-V, astfel
`nct recoltarea [i vinificarea strugurilor se fac `n perioada 15 septembrie-15
octombrie a fiec\rui an. Con]inutul boabelor `n glucide la maturitatea deplin\ variaz\

39
de la 140-180 g/l la soiurile pentru vinuri de consum curent [i `ntre 200-280 g/l la
cele pentru vinuri superioare La unele soiuri, prin supramaturare, con]inutul `n
glucide la recoltare poate ajunge la 300-450 g/l. Aciditatea mustului poate fi cuprins\
`ntre 4,5-6 g/l H2SO4, fiind, `n general, mai mare dect la soiurile pentru struguri de
mas\. Produc]ia de struguri variaz\ cu soiul [i condi]iile eco-climatice de la 6-8 t/ha
la 12-16 t/ha, uneori [i mai mult. Soiurile negre pentru vin prezint\ `n pieli]a
boabelor un con]inut ridicat `n compu[i fenolici (antociani), care determin\ ob]inerea
unor vinuri ro[ii intens colorate (Cabernet Sauvignon, Merlot, Alicante Bouschet); la
altele, cantitatea de pigmen]i coloran]i este mai mic\ (B\beasc\ neagr\, Cadarc\), iar
vinurile rezultate sunt slab sau moderat colorate.
Soiuri pentru vinuri albe [i ro[ii de consum curent. ~n aceast\ grup\ sunt
cuprinse soiurile pentru vin care se caracterizeaz\ prin capacitate mare de produc]ie,
dar cu acumul\ri mai reduse `n zaharuri la maturitatea deplin\ (150-180 g/l) din care
se realizeaz\ vinuri mai slab alcoolice (8-10,5 vol. % alcool). Dup\ culoarea
strugurilor, aceste vinuri pot fi albe [i ro[ii.
Soiuri pentru vinuri albe de consum curent. Din grupa soiurilor albe pentru
vinuri de consum curent, mai r\spndite `n cultur\ `n ]ara noastr\, sunt: Galben\ de
Odobe[ti, Zghihar\ de Hu[i, Iordan\, Ardeleanc\, Crea]\, Majarc\ alb\, Berbecel,
Aligot, Rka]iteli, Pl\vaie, Saint Emillion, Selection Carrire [.a.
Soiuri negre pentru vinuri ro[ii de consum curent. Din aceast\ grup\ fac
parte soiurile: B\beasc\ neagr\, Oporto, Cadarc\, Sangiovese, Alicante Bouschet.
Soiuri pentru vinuri albe [i ro[ii superioare. ~n condi]ii de cultur\ optime
majoritatea soiurilor din aceast\ grup\ asigur\ produc]ii ridicate, iar strugurii, la
maturitatea deplin\, acumuleaz\ `ntre 190-280 g/l zaharuri, din care, `n urma
fermenta]iei alcoolice, rezult\ vinuri cu t\rie alcoolic\ mai mare de 11% vol. ~n
anumi]i ani, prin supramaturarea strugurilor, unele soiuri pot realiza vinuri
superioare demiseci, demidulci [i dulci naturale. Sub acest aspect, `n condi]iile din
]ara noastr\, soiurile se `mpart `n 3 grupe:
- soiuri cu capacitate foarte mare de supramaturare (Gras\, Chardonay, Pinot gris);
- soiuri cu capacitate mare de supramarturare (Feteasc\ alb\, Traminer, Sauvignon;
- soiuri cu capacitate mic\ de supramaturare (Neuburger, Muscadelle).
Dup\ culoarea boabelor la maturitatea deplin\, soiurile se grupeaz\ `n albe [i
negre pentru vinuri superioare.Unele dintre soiuri, cultivate `n areale unde la
maturitate se realizeaz\ o aciditate mai ridicat\, sunt utilizate la prepararea vinurilor
spumante [i a distilatelor `nvechite.

40
Soiuri pentru vinuri albe superioare: Gras\ de Cotnari, Feteasc\ alb\,
Feteasc\ regal\, Frncu[\, Riesling italian, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz,
Sauvignon (Petit, Gros), Muscadelle, Neuburger, Furmint [.a.
Soiuri pentru vinuri ro[ii superioare: Feteasc\ neagr\, Cabernet Sauvignon,
Pinot noir, Merlot, Malbec, Burgund mare [i Saperavi.
Soiuri pentru vinuri aromate. Pentru podgoriile ]\rii noastre sunt
recomandate [i autorizate urm\toarele soiuri cu struguri aroma]i: T\mioas\
romneasc\, Muscat Ottonel [i Busuioac\ de Bohotin.

41

BIBLIOGRAFIE
Alexandrescu, I.C., O[lobeanu, M., Jianu, L., Pi]uc, P. - Mic\ enciclopedie de viticultur\.
Editura Glasul Bucovinei, Ia[i, 1994.
Bani]\, P. - Viticultura pe nisipuri. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1985.
Constantinescu, Gh. [.a. - Ampelografia Romniei, vol I-VIII. Ed. Academiei, Bucure[ti, 19591970.
Cotea V.D., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V.V. - Podgoriile [i vinurile Romniei. Editura
Academiei Romne, Bucure[ti, 2000.
Cotea, Victoria, Cotea, V.V. - Viticultur\, ampelografie [i oenologie. Editura Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti, 1996.
Fregoni, M. - Viticoltura generale. Ed. Reda, Roma, 1986.
Georgescu Magdalena, Dejeu, L. C., Ionescu, P. - Ecofiziologia vi]ei de vie. Editura Ceres,
Bucure[ti, 1991.
Lenz Moser - Viticultura modern\. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1980.
Martin, T. - Tehnologia producerii materialului s\ditor viticol. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1976.
Martin, T. - Viticultura. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1978.
O[lobeanu, M. [.a. - Viticultura general\ [i special\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti,
1980.
O[lobeanu, M. [.a. - Zonarea soiurilor de vi]\ de vie `n Romnia. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1991.
Stoev, D. K. - Fiziologia vi]ei de vie. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1979.
Teodorescu, {t., Popa, A., Sandu, Gh. - Oenoclimatul Romniei. Editura {tiin]ific\ [i
Enciclopedic\, Bucure[ti, 1987.

TEM| REFERAT
1. ~ntre]inerea [i exploatarea planta]iilor viticole