Rzboiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 pn n 1856 i a fost un conflict armat dintre Imperiul

Rus, pe de-o parte, i o alian a Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei, a celui de-al doilea
Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei i a Imperiului Otoman, pe de alt parte. Este considerat a fi
fost unul dintre ultimele rzboaie religioase[1] pe continent, primul conflict la declanarea
cruia presa i opinia public occidental a jucat un rol semnificativ,[2] i care, n acelai timp, a fost
raportat prompt opiniei publice occidentale prin noile mijloace de comunicare (telegraf, pres scris,
jurnalism independent ('free-lance')); n aceeai not a premierelor, rzboiul Crimeii este considerat
a fi cel dinti rzboi total.[3], care a afectat n mod tragic populaia civil expus la curire etnic i
abuzuri gen viol[4][5]; n acelai timp, este rzboiul care a influenat n mod durabil percepia ruilor n
ce privete Occidentul, alierea vesticilor cu turcii musulmani fiind considerat o trdare [6],
comparabil poate numai cu invazia i jefuirea capitalei bizantine de ctre occidentali n timpul celei
de-a IV-a cruciade.[7]
Este, de asemenea, rzboiul care a pus n eviden prpastia care se csca deja de pe atunci, n
termeni de mentaliti i valori pe continentul nostru, ntre Occidentul catolic i protestant, substan ial
secularizat i marcat astfel de forme de religiozitate sobre, pe de-o parte, i Estul ortodox, adncit n
forme de religiozitate pline de ardoare i pioenie, pe de alt parte: occidentalii percepeau
manifestrile de religiozitate specifice ortodocilor venii n pelerinaj a fi pur i simplu barbare,
considerndu-le superstiii degradante sau ceremonii ipocrite mai rele dect cele mai joase
fetiisme de pe malurile vreunui ru din Africa.[8] Acest clivaj cultural durabil va influena politica
occidental n disputa pe tema Locurilor Sfinte, i va conduce ntr-un final, mpreun cu al i factori, la
rzboiul Crimeii.
Acest episod istoric, se zice, a forjat pentru totdeauna nencrederea ruilor n europeni. [9] n calculele
strategice la ruilor, de la bun nceput, se mizase pe o anumit bunvoin a monarhilor europeni
urmare a rolului major pe care Rusia l-a avut n nbuirea irului de revoluii din 1848, dar i mai
nainte, n nfrngerea demonicului (din punct de vedere al monarhiilor) Napoleon Bonaparte.[9] n
fond, arul Nicolae I avea sentimentul justificat c fcuse imense servicii Europei iar acum, Europa
nu doar c nu mulumea Imperiului arist, dar l i umilea.[9]
Cele mai multe lupte ale rzboiului s-au dus n Peninsula Crimeea de la Marea Neagr.