Sunteți pe pagina 1din 10

Hitler si nazismul

Nazismul sau naional-socialismul este o ideologie totalitar care a fost aplicat n timpul dictaturii
naionaliste a lui Adolf Hitler n Germania ntre 1933 i 1945. Cuvntul nazism provine chiar de la
prescurtarea numelui naional-socialism (Nationalsozialismus, prescurtat pe nemete Nati care se
pronun na-i, i scris pe romnete nazi).
National-socialsmul este o gandire a spaimei. El vaneaza inamici potentiali, banuiti ca ar dori
moartea civilizatiei. Se poate spune ca este vorba de o gandire cu adevarat paranoica, o ideologie bazata
pe certitudinea unui complot imaginar urzit impotriva sa. Gandire negativa, dominata de obsesia
decadentei si a mortii. Dar in acelasi timp o ideologie a unei perfectiuni visate, a transformarii naturii
umane, ideologie a unei societati fara pata. Societatea ideala nu se naste din dominatia terorizanta a unei
clase ci a unei rase. Asteptarea unui paradis terestru presupune inca desemnarea unui tap ispasitor, care
reprezinta radacina raului. Aceasta schema de gandire este cea care, pe cale logica, produce teroarea ca
miljloc de guvernare.1
Nazismul este de multe ori confundat cu fascismul. Chiar preia unele elemente din fascism:
dictatura, iredentismul teritorial i bazele teoriei economice. De exemplu, Benito Mussolini, fondatorul
fascismului, nu era antisemit pn s intre in alian cu Hitler, cel de la care provine rasismul prezent n
nazism. Dictatorul spaniol Francisco Franco folosea des cuvntul "fascist" pentru a desemna pe cei care se
opuneau comunismului.
Din punct de vedere economic, nazismul i fascismul au multe legturi. Nazismul poate fi considerat
ca fiind o subdiviziune a fascismului (toi nazitii sunt fasciti, dar nu toi fascitii sunt naziti). Printre
aceste idei se afla controlul complet al guvernului asupra finanelor, investiiilor (alocarea de credite),
industriei i agriculturii. Totui ambele sisteme continuau s existe, att puterea corporaiilor ct i
sistemul de economie de pia n ceea ce priveste preurile.
Cel mai proeminent nazist a fost Hitler, care sustie ca in regimul national-socialist statul reprezinta
totul. Cetateanul, lipsit de personalitatea sa individuala, nu este decat un servitor supus, un sclav al
Statului peronificat prin seful sau, a carui vointa este absoluta. Acest principiu al comandamentului, deriva
direct din fascism, dar de asemena trebuie tinut seama de faptul ca, conceptia nazista asupra
_____________________
1

Millon-Delsol, Chantal, Ideile politice ale secolului xx, Ed. Polirom, 2002, p 53

filosofiei nationale se bazeaza cu desavarsire pe vechile teorii prusiene asupra serviciului de stat si
supunerea la ordine.2
Aparitia Partidului National-Socialist German se datoreaza lui Adolf Hitler care odata ajuns
membru important al Partidului Muncitoresc German a urmarit un singur scop: satisfacerea ambitiilor
personale, avand credinta ca el este cel care va schimba viitorul Germaniei.
In ciuda faptului ca Hitler nu era un bun orator acesta detinea o mare putere de convingere
deoarece reusea intotdeauna sa intuiasca dorintele celor din jur astfel incat sa se poata folosi de acest
lucru in planurile sale. Astfel, dupa ce a inteles ca un partid nu poate actiona decat daca va da multimii
un program intocmit de asa maniera incat sa fie prevazute toate dorintele poporului german si dupa ce a
schimbat titulatura Partdului Muncitoresc German in N.S.D.A.P a colaborat cu Anton Drexler si
Gottfried Feder in vederea intocmirii programului pe care mai apoi l-au expus multimii la o intrunire in
1920 la Munchen.
Acest program cuprindea toate revendicarile si aspiratiile poporului german, insa nu a fost
niciodata respectat intocmai, de catre viitorul Fuhrer

al celui de-al III-lea Reich ci, deschis

interpretarilor a fost modelat astfel incat sa fie aplicat in interesul sau.

Programul care contine

urmatoarele 25 de puncte este relevant in intelegerea raspandirii cu succes a nazismului in primele sale
etape, dar ce ar trebui sa observam in special, este ca mai presus de orice se apara drepturile Statului,
preconizandu-se principiile unui stat totalitar si schimbarile nefaste venite odata cu acesta.
1. Pe baza dreptului de autodeterminare a popoarelor, cerem unirea tuturor germanilor, intr-o
Germanie mare.
2. Germania sa se bucure de aceleasi drepturi ca si celelalte natiuni, inlaturandu-se tratatele de la
Versailles si Saint-Germian.
3. Cerem colonii pentru a hrani poporul german si pentru plasarea surplusului de populatie.
4. Nu poate fi cetatean decat numai acela care are sange german, fara deosebire de confesiune.
Niciu un evreu nu poate face parte din neamul german.
5. Numai acela care este german poate trai in Germania, iar ceilalti nu vor putea trai in Germania
decat ca oaspeti si vor trebui sa se supuna regulilor care privesc pe straini.
____________________
2

Davy Winter, Adolf Hitler: Tragedia Europei, Helicon, 1998, p 104

6. Numai cetatenii au dreptul sa participe si sa decida asupra conducerii afacerilor Statului si


legilor lui. Ca atare, orice functie publica, de orice natura, in Reich, in Statele germane si in comune, nu
poate fi exercitata decat de cetateni germani. Lupta noastra va fi dusa deci si impotriva coruptiei
parlamentare, in asa fel ca fiecare functie sa fie ocupata dupa insusirile morale si demne ale fiecaruia si
nu dupa interesele partidelor politice.
7. Statul trebuie sa considere o prima datorie a lui, asigurarea muncii si mijloacelor de existenta a
cetatenilor. Daca Statul nu va putea hrani toata populatia sa, ne-cetatenii trebuie zgoniti din Reich.
8. Trebuie sa se interzica orice imigrare de ne-germani. De asemenea, cerem ca toti strainii (negermani) care s-au stabilit in Germania dupa 2 august 1914, sa fie siliti sa paraseasca imediat Reichul.
9. Toti cetatenii trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi si de aceleasi datorii.
10. Primordiala datorie a unui cetatean este de a munci cu mintea sau cu bratele. Activitatea
individuala nu trebuie sa vina in conflict cu interesul general, ci din contra trebuie sa se desfasoare in
cadrul comunitatii spre binele obstesc.
Ca urmare acestui deziderat cerem:
11. Inlaturarea oricarui astig care nu este obtinut prin munca si cu osteneala.
12. In fata enormelor jertfe de vieti si, pe care le reclama orice razboi de la popor, orice
imbogatire a individului, realizata de pe urma razboiului, trebuie considerata ca o crima contra
poporului, de aceea cerem confiscarea tuturor averilor realizate de pe urma razboiului.
13. Cerem nationalizarea tuturor trusturilor.
14. Vrem participarea lucratorilor la beneficii in toate marile intreprinderei.
15. Cerem o noua organizare a asigurarilor asupra batranetii.
16. Vrem cresterea si conservarea unei clase mijlocii sanatoase, comunizarea imediata a marilor
magazine, care vor fi inchiriate apoi cu preturi reduse micilor comercianti; de asemenea se va avea in
vedere, ca micilor intreprinderi sa li se dea comenzi catre stat si comune.
17. Vrem o reforma agrara potrivita cu nevoile noastre nationale, o lege care sa ingaduie
exproprietarea pamantului, fara nici o despagubuire, pentru scopuri de interes general, desfiintarea rentei
funciare si interzicerea oricarei speculatii funciare.
18. Vrem sa ducem o lupta necrutatoare contra tuturor care prin activitatea lor pagubesc interesele
obstesti. Toti criminalii contra poporlui: camatarii, profitorii, sa fie pedepsiti cu moartea, fara deosebire
de confesiune sau rasa.

19. Cerem ca dreptul roman, care a fost la baza organizarii materiale a lumii, sa fie inlocuit cu
dreptul german.
20. Spre a inlesni oricarui german, vrednic si muncitor sa poata atinge o treapta superioara de
cultura si apoi sa poata ocupa un loc de inalta raspundere, cerem o reforma radicala a sistemului nostru
de insurectie publica. Toate programele de inavatamant trebuie sa fie adaptate nevoilor vietii practice. Se
va explica elevului imediat ce-o va putea intelege, notiunea statului. Cerem ca toti copii mai bine
inzestrati de la natura si saraci, sa fie instruiti pe socoteala statului, oricare ar fi rangul lor social si
indiferent de ocupatia parintilor lor.
21. Statul trebuie sa vegheze asupra sanatatii publice, ocrotind pe mama si copil, interzicand
munca in copilarie, dezvoltand prin sport si gimnastica, capacitatile fizice ale tinerilor, dand cel mai
mare sprijin societatilor care se ocupa cu educatia fizica a tineretului.
22. Cerem desfiintarea armatei profesioniste si inlocuirea ei cu o armata nationala.
23. Cerem pe cale de lege pedepsirea mincuinii politice si raspandirea ei prin presa. Pentru
intemeierea unei prese germane cerem ca: toti directorii si colaboratorii ziarelor care apar in limba
germana sa fie cetateni, ziarele germane sa nu poata aparea decat cu autorizatia Statului si sa nu poata fi
tiparite decat in limba germana si orice participare a strainilor la ziarele germane si orice incercare de a
le influienta, sa fie pedepsite cu suspendarea ziarului si expulzarea strainului. Trebuie interzise ziarele
daunatoare binelui public. Cerem sa se duca lupta contra oricaror tendinte artistice sau literare, care
exercita o inrauire distrugatoare asupra vietii noastre nationale si inchiderea oricaror institutii si
interzicerea oricaror manifestatii care nesocotesc cerintele noastre din aceste puncte de vedere.
24. Cerem intreaga libertate pentru toate confesiunile din cuprinsul Statului, intrucat nu pun in
primejdie siguranta statului si nu ating moravurile si morala rasei germane. Ca atare, partidul adopta o
atitudine de crestinism pozitiv, fara sa se asocieze cu nici o confesiune particulara. Noi vom combate
spiritul material evreiesc, atat intre noi cat si in afara de noi, caci suntem convinsi ca nu e posibila o
insanatosire durabila a poporului nostru decat daca se bazeaza pe uramatorul principiu: interesul general
trece inaintea interesului particular.
25. Pentru realizarea acestui program, cerem infiintarea in Reich, a unei puteri centrale, un
parlament central, care trebuie sa dispuna de o autoritate absoluta pe intregul Reich. 3
____________________
3

Davy Winter, Adolf Hitler:Tragedia Europei, Helicon, 1998, p.20

Nazismul a evidentiat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se afla in


inchisoarea Landsberg, Hitler si-a dictat prima parte din Mein Kampf, care a devenit biblia
national-socialismului. Alaturi de programul in 25 de puncte din 1920, a reprezentat cadrul de baza al
nazismului.
Ideile lui Hitler s-au intemeiat pe conceptia sa asupra raselor. El considera ca omenirea este
alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezinta nimic altceva decat
supravietuirea celor adaptabili. Credea ca darwinismul social are nevoie de lupta intre rase, intocmai
cum animalele se lupta pentru hrana si mentinerea puritatii rasei necesita lupta, astfel incat cei puternici
sa se deosebeasca de cei slabi. Poporul de stapani (Herrenvolk) era rasa ariana, alcatuit din populatiile
Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler plaseaza: negrii, slavii, tiganii si evreii pentru acestia
din urma avand sentimente de ura exacerbata. Hitler socotea rasa evreiasca un cancer ce roade trupul
Germaniei, o boala ce trebuie tratata, dupa cum ilustreaza urmatorul citat din Mein Kampf:
Alterarea sangelui si deteriorarea rasei reprezinta singurele cauze care explica declinul civilizatiilor
stravechi; niciodata razboiul nu a ruinat natiunile, ci pierderea puterii lor de rezistenta caracteristica
exclusiva a sangelui raselor pure. In aceasta lume, oricine nu este de sorginte sanatoasa poate fi
considerat pleava.
Rasismul se naste dintr-un sentiment de superiperioritate care merge pana la origini, astfel ca
traditia sustine ca germanii ar fi format toate elitele Europei: francii din Galia, gotii din Spania, anglosaxonii din Anglia, lombarzii din Italia, sunt toti germani. De asemenea sentimente de admiratie pentru
curajul germanilor din Antichitate gasim si in unele opere ale lui Tacitus sau Montesquieu. Astfel, in
Mein Kampf se repeta ceea ce multi considerau evident: Nu intamplator primele generatii s-au nascut
acolo unde arianul a intalnit popoare inferioare, pe care le-a subjugat si supus vointei sale. El a fost
primul instrument tehnic in slujba unei civilizatii pe cale de a se naste.
Antisemitismul preceda de departe arianismul. Originile sale dateaza din primele timpuri ale erei
noastre. Antihristul este in mod obisnuit facut responsabil pentru nenorocirile crestinatatii. Dincolo de
ratiunile religioase, este limpede ca poporul evreu, privat de natiune, capabil sa se adapteze oriunde dar
fara sa se identifice, exprimandu-si adesea distanta printr-o superioritate evidenta atat in afaceri cat si in
operele gandirii, devine deopotriva fascinant si detestat- deoarece aptitudinile lui de adaptare il fac
invulnerabil si deci, indestructibil. Diferenta face din el un intrus, deci responsabil simbolic de relele

istorice. Evreul imaginar devine antiteza arianului imaginar . Obsesia puritatii face gandirea maniheista .
Inversul binelui absolut nu putea fi decat raul absolut.4
Sentimentul de ura s-a manifestat in special asupra evreilor deoarece acestia spre deosebire de
negri pareau un tap ispasitor valabil deoarece dobandisera egalitate in drepturi, iar conform istoriei cand
un grup considerat inferior capata drepturi egale, ura asupra acestuia se intensifica datorita origoliului
lezat al celui considerat superior.
Astfel pentru ideologia national-socialista evreul devine un sub-om, lipsit de finete, de grandoare,
supravietuind doar ca parazit al celorlalti.5
Un element important al ideologiei naziste era nationalismul de tip agresiv, care se raspandise ca
urmare a conditiilor specifice din Germania ultimilor ani. Armistitiul din 1918 si Tratatul de la Versailles
trebuiau reconsiderate, iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate Germaniei. Dar nationalismul lui
Hitler cerea ceva mai mult decat simpla restabilire a frontierelor din 1914. El dorea crearea unui Reich
care sa-i cuprinda pe toti acei membrii ai poporului german ce traiau dincolo de frontierele Germaniei:
germanii austrieci, germanii sudeti, comunitatile germane ce traiau de-a lungul coastei baltice toti
urmau sa fie cuprinsi in limitele teritoriale ale noii Germanii.
Totusi, telurile lui Hitler nu se sfarseau aici. Visa la Germania cea Mare, o supraputere capabila sa
rivalizeze cu Imperiul Britanic si cu Statele Unite. Un asemenea obiectiv nu putea fi atins decat printr-o
extindere teritoriala de mari proportii. Numai prin cucerirea Poloniei, Ucrainei si Rusiei putea obtine
Germania sursele de materii prime. Initierea Noii Ordini in Europa de Est presupunea in acelasi timp
atingerea unui obiectiv important: adica, ar fi dus la distrugerea Rusiei, centrul comunismului mondial.
El sustinea in Mein Kampf: Poporului german trebuie sa I se saigure teritoriul necesar existentei sale
pe pamant Oamenii de acelasi sange trebuie sa apartina unui imperiu (Reich). Poporul german nu are
dreptul sa se angajeze intr-o politica coloniala pana in clipa in care nu si-a adunat copiii intre granitele
aceluiasi stat. Atunci cand teritoriul Reich-ului va cuprinde pe toti germanii si nu-si va mai putea
permite sa ofere acestora conditii decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral,

______________________
4

Millon-Delsol, Chantal, Ideile politice ale secolului xx, Ed. Polirom, 2002, p 65

Ibidem p 66

rezultat din nevoile poporului, de a dobandi teritorii straine. Plugul se va transforma in sabie si lacrimile
razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare. Dreptul la teritoriu devine datorie in cazul
in care o mare natiune pare destinata sa decada daca nu-si extinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atat
mai adevarat atunci cand natiunea in cauza nu este o mica comunitate negroida ci insasi Germaniamama a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa forma culturala. Germania fie va deveni Putere
Mondiala, fie va disparea. Telul de viitor al politicii noastre externe trebuie sa fie o politica indreptata
spre est, care sa prevada teritoriile considerate necesare poporului german. Prin toate acestea Hitler
poate fi vizat ca principalul vinovat al izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial (1939-1945).
De asemenea alt element important care apare in Mein Kampf se refera la exterminarea evreilor.
Exterminarea face parte din aceeasi batalie pentru viata, inteleasa si mai mult ca o lupta pentru
supravietuire, astfel ca poporul superior devine sclav daca nu domina. Scopul exterminarii este de a
suprima indivizii nesanatosi deoarece nazismul este obsedat de puritate , ca un nevropat care-si spala
mainile de douazeci de ori pe zi6 . Scopul principal al regimului devine acela de a evita contaminarile,
pentru a scapa de moartea prin degenerare, asa cum sustine Hitler in Mein Kampf: Omul nu are
decat un drept sacru si acesta este in acelasi timp cea mai sfanta dintre datorii, si anume sa vegheze ca
sangele sau sa ramana pur.
Cuvintele folosite pentru exterminarea evreilor erau cele folosite pentru generalizarea eutanasiei:
operatii de curatire si de asanare . Evreii toti erau considerati a fi bolnavi, si chiar daca nu au fost
singurele victime ei erau cei mai vizati. Aceasta solutie finala a problemei evreiesti poarta numele de
Holocaust ( greaca: holos, complet si kaustos, ars).
Atrocitile regimurilor naziste nu s-au limitat doar la evrei. Unii autori au folosit noiunea
Holocaust n sens mai larg, pentru a descrie i alte aciuni ale regimului nazist. Acestea includ
uciderea a aproximativ o jumtate de milion de romi, morile a milioane de prizonieri de rzboi sovietici,
precum i persoane trimise la munc forat, homosexuali, persoane cu handicap, ceteni polonezi i ai
altor popoare slave, opozani religioi (martori ai lui Iehova) i opozani politici. ns majoritatea
istoricilor nu includ aceste grupuri n definiia Holocaustului, definindu-l pe acesta ca fiind doar
genocidul evreilor, sau ceea ce nazitii au numit "Soluia final a problemei evreieti." innd cont de
toate victimele persecuiilor nazitilor, numrul morilor crete considerabil: estimrile plaseaz numrul
total de victime n general ntre 9 i 11 milioane.
________________
6

Millon-Delsol, Chantal, Ideile politice ale secolului xx, Ed. Polirom, 2002, p 54

Uciderea a fost efectuat sistematic n aproape toate teritoriile ocupate de naziti n ceea ce acum
sunt 35 de state europene diferite. A fost concentrat mai ales n Europa central i de est, unde, n 1939,
se aflau peste apte milioane de evrei. Aproximativ cinci milioane de evrei au fost ucii acolo, inclusiv
trei milioane n Polonia ocupat i peste un milion n Uniunea Sovietic. Sute de mii au murit i n
Olanda, Frana, Belgia, Iugoslavia i Grecia. Protocolul de la Wannsee clarific faptul c nazitii
intenionau s aplice "soluia final a problemei evreieti" de asemenea n Anglia i Irlanda.
Oricine avea trei sau patru bunici evrei era sortit exterminrii, fr excepie. n alte genociduri,
oamenii puteau evita moartea, convertindu-se la o alt religie sau acceptnd o alt form de asimilare.
Aceast opiune nu a fost disponibil evreilor din Europa ocupat. Toate persoanele de descenden
evreiasc recent urmau s fie exterminate n teritoriile controlate de Germania.
Dup 1945, cifra cel mai des folosit pentru numrul de evrei ucii a fost cea de ase milioane insa
nu se stie cu exactitate numarul celor decedati in perioada Holocaustului.
O trstur distinctiv a fost efectuarea, la scar larg, a experienelor medicale pe deinui. Medici
germani au efectuat astfel de experimente n lagrele de concentrare de la Auschwitz, Dachau,
Buchenwald, Ravensbrck, Sachsenhausen i Natzweiler .
Cel mai celebru dintre aceti medici a fost dr. Josef Mengele, care a lucrat la Auschwitz. Printre
experimentele sale se numrau punerea subiecilor n camere cu presiune, testarea de medicamente pe ei,
nghearea lor, tentative de schimbare a culorii ochilor prin injectarea de chimicale n ochii copiilor,
diverse amputri i alte operaii brutale. Activitatea sa nu va fi niciodat cunoscut integral, deoarece
majoritatea documentelor expediate de Mengele medicului Otmar von Verschuer la Institutul Kaiser
Wilhelm (mpratul Wilhelm) au fost distruse de acesta din urm. Dup terminarea experimentelor
coordonate de Mengele, subiecii supravieuitori erau aproape ntotdeauna ucii i necropsiai.
Au existat multe exemple de rezisten a evreilor la Holocaust, cea mai important fiind revolta din
ghetoul Varovia din ianuarie 1943, cnd mii de lupttori evrei slab narmai au rezistat mpotriva
trupelor SS timp de patru sptmni, i au ucis cteva sute de germani nainte de a fi strivii de fore net
superioare.
Motivaia de baz a Holocaustului era pur ideologic, nrdcinat ntr-o lume existent numai n
imaginaia nazist, unde unei conspiraii evreieti internaionale de a controla lumea i se opunea o
misiune arian paralel. Niciun genocid de pn n ziua de azi nu fusese bazat att de complet pe
mituri, halucinaii, pe o ideologie abstract, nepragmatic - care a fost apoi pus n aplicare prin
mijloace foarte raionale i pragmatice.

Toate aceste planuri erau exprimate in Mein Kampf insa ele nu reprezentau nimic nou, Hitler
reia, unindu-le, teme dezvoltate in Europa de cateva decenii iar pentru unii, de multe secole. Astfel s-ar
putea explica preluarea puterii: probabil ca opinia publica a resimtit indiferenta in fata unor cuvinte deja
prea des pronuntate.
In cocluzie, national-socialismul este o ideologie in sensul de viziune globala a lumii, deoarece el
explica totul, rezolva toate problemele, interpreteaza trecutul si descrie viitorul. Dar el este mai ales un
sistem de o simplitate extraordinara si probabil seninatatea gandirii este cea care a contribuit la
atenuarea credibilitatii sale in momentul in care s-a publicat Mein Kampf. Este vorba

de un

maniheism in stare pura, ducand la extrem pe de-o parte ura, iar pe de alta parte grandoarea. Toate ideile
germanofile si antisemite sunt aici sistematizate, dar nu inventate iar teoriile eugeniste isi gasesc aici
usor consecintele.
Ca partid si ca instrument al puterii, national-socialismul este un mijloc organizat de Hitler pentru
a concretiza o ideologie pe care nu a inventat-o el. Nazismul nu este un monstru nascut de cativa
necunoscuti si concretizat de un bolnav care apare in istorie la momentul potrivit, ci o idee, coapta
indelung, corespunzatoare unor mituri stravechi, elaborate si larg acceptate. 7

_____________________
7

Millon-Delsol, Chantal, Ideile politice ale secolului xx, Ed. Polirom, 2002, p 56

Bibliografie:
1. Davy Winter, Adolf Hitler:Tragedia Europei, Ed. Helicon, 1998
2. Millon-Delsol, Ideile politice ale secolului xx, Ed. Polirom, 2002
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/holocaust

10