Sunteți pe pagina 1din 26

Capitolul 8

COEFICIENTI DE SIGURANTA
la solicitari produse de
sarcini variabile ciclice

8.1. Introducere
Elementele necesare calculului coeficientului de siguranta
(c) al unui ciclu sunt:
Caracteristicile ciclului: max, min, a, m, R calculate
pe baza formulelor si relatiilor din Rezistenta
materialelor;
Proprietatile mecanice ale materialului: r, c, -1
(pentru elemente fara concentratori) trasarea
diagramei rezistentelor la oboseala;
Cunoasterea factorilor care influenteaza rezistenta la
oboseala: Kf, , rezistenta la oboseala a
elementelor reale (cu concentratori):

1,k


Kf

Calculul la solicitari variabile:


Determinarea coeficientului de siguranta c
Compararea lui cu o valoare impusa.

Prin calculul coeficientului de siguranta se


raspunde la 2 intrebari:
Care este ciclul limita, similar celui real, cu care
trebuie facuta comparatia pentru stabilirea
coeficientului de siguranta;
Care este relatia de calcul pentru coeficientul de
siguranta.

8.2. Ciclul alternant simetric


Caracteristicile ciclului max = -min; a = max; m = 0; R = -1.
Rezistenta la oboseala a elementului fara concentratori: -1.
Coeficientii de corectie pentru elementul cu concentratori: K f, ,
rezistenta la oboseala a elemntului cu concentratori -1,k.
Coeficientul de siguranta:

1,k K f
c

max
a
1
c
Kf
a

8.3. Ciclul nesimetric

Caracteristicile ciclului max, min 0; m > 0; 0 R < -1.

Rezistentele statice ale elementului: r, c

Rezistenta la oboseala a elementului: -1, -1,k.

AC linia ciclurilor limita (c = 1)


AC diagrama rezistentelor la
oboseala (c > 1)
M AC ciclu curent
Coeficientul de siguranta:

max L
c
max
max a m
aL mL
c
a m

aL mL

c
a m

AOC MSC aL 1
r
a r
c

r a r m
c
1
si rezulta
OSM ORL

a m

1 r

Pentru materiale ductile (schematizarea Sonderberg


r c )

a m

1 c

Daca elementul prezinta concentratori (-1 -1,k), atunci pentru


materiale casante
c

1
K f a m

1 r

iar pentru materiale ductile


c

1
K f a m

1 c

2. Metoda Serensen

Ciclurile de dedesubtul liniei OB (0 < R < 1) cicluri


oscilante pentru care se utilizeaza schematizarea
Goodman / Sonderberg;
Ciclurile de deasupra liniei OB (-1 < R < 0)
cicluri alternante sau pulsante.
Pentru un astfel de ciclu M {a, m}:
ABC linia ciclurilor limita (c = 1)
Se duce AB AM, MAB (linia ciclurilor de
coeficient constant c).

MK AD
MKB ABD

KB DB
inlocuind in relatia de mai sus obtinem

0
0
a
1
2c
2
0
0
m
2c
2
si rezulta coeficientul de siguranta
1
c
2 1 0
a
m
0

Se noteaza coeficientul materialului


2 1 0

0
si rezulta forma finala a coeficientului de siguranta

1
1
c

a m a m
1
1
Pentru elemente cu concentratori
c

1
Kf a
m

1
1

Obs. : solutia este mai exacta decat metoda Goodman

8.4. Reducerea ciclului nesimetric la un


ciclu alternant simetric si o solicitare
statica echivalenta

Amplitudinea ciclului simetric echivalent


ae a 1

ae a m 1
m
r
r
Coeficientul de siguranta rezulta
AMM ACO

OA 1
1
1
c

c
a m
OA ae 1

a
m
r
1 r

Solicitarea statica echivalenta


MC M ACO

se m r
r

se a
m
a
1
1

Considerand

1 r , 0,3...0,5
r
si alegand 0,33
3
1
rezulta
se m 3 a
1
ae m a
3

Modelul de calcul prezentat se bazeaza pe principiul similitudinii


solicitarea statica reprezentata de punctul C are fata de rezistenta
de rupere r (punctul C) acelasi coeficient de siguranta c pe care il
are ciclul reprezentat de punctul A fata de rezistenta la oboseala -1
(punctul A).

Acest mod de a trata problema nu este intotdeauna acceptabil


deoarece rezistenta de rupere statica este mai putin influentata de
tensiunea medie (in realitate C C).

Se adopta coeficienti de siguranta diferiti pentru cele doua solicitari


Coeficientul de siguranta fata de rezistenta de rupere statica
cs = r/OC
Coeficientul de siguranta fata de rezistenta la oboseala
cv=-1/OA.

Se traseaza diagrama de rezistenta la oboseala functie de


acesti coeficienti

Din calcule rezulta

r cv
se m a
1 cs
1 cs
ae a m
r cv
Pentru otel : cs 3, cv 2
se m 2 a
1
si ae a m
2

8.5. Calculul coeficientului de siguranta


la solicitari compuse
Calculul coeficientului de
siguranta la solicitari
ciclice compuse
extindere a calcului la
solicitari statice.
Solicitari compuse statice
teorii de rezistenta
locul geometric al
starilor limita (care produc
curgerea) are forma unor
arce de elipsa

ech

1
1
2 4 2
2 2

Teoria I Teoria tensiunilor


normale maxime

Teoria II Teoria deformatiilor


specifice liniare maxime

ech 1 2

Teoria III Teoria tensiunilor


tangentiale maxime

ech 2 4 2

Teoria IV Teoria energiei


potentiale de variatie a formei

ech 2 3 2

Pentru solicitari variabile


compuse incovoiere + torsiune
(cicluri simetrice in faza)
rezultatele experimentale
(Gough si Pollard) au relevat
ca diagrama limita este un
sfert de parabola de ecuatie

aL

aL
1
1

1 (*)

OA OB OL

c
OA' OB ' OM
aL aL

c
a a
Coeficientii de siguranta partiali ai celor 2 solicitari

1 OA

a OM '

OB
c 1
a OM "
Din ecuatia (*) rezulta
c

aL

a
1

aL

a
1

c2 c2
1 2 2 1
c c

de unde, pentru materiale ductile


c

c c
c2 c2

Pentru materiale casante :


c

c
c
1 2

c
unde
1

.
1

Pentru 2 rezulta ecuatia precedenta.

8.6. Coeficientul de siguranta al ciclului


asimetric privit ca si o solicitare
compusa
Ciclul asimetric {a, m} solicitare compusa
formata din:
O solicitare statica echivalenta de intensitate se
Un ciclu simetric echivalent de amplitudine ae

Starile limita ale solicitarilor simple sunt:


pentru solicitarea statica: c
Pentru solicitarea ciclica simetrica: -1.

Diagrama rezistentelor la oboseala sfert de elipsa de


ecuatie:
2

mL
aL

1
c

OC OA OL
OL' OL"

OC ' OA' OM OM ' OM "

c mL aL
m a
c

Se definesc :

c
coef .de sig .al solicitarii statice
m

cv 1 coef .de sig .al ciclului simetric


a
Re zulta
cs

mL

m
c

aL

a
1

si
c2 c2
2 1
2
c s cv

cs cv
c 2
cs cv2
sau

c 1

m a

c 1
1

2
2
2
2
2
2
2

c
1
c
a
1
m
m
a


1
m
a
c
Pentru elemente cu concentratori

1
2


Kf a

m
1
c