Sunteți pe pagina 1din 43

PARTEA III

REZISTENTA LA OBOSEALA
SUB SOLICITARI DE
AMPLITUDINE VARIABILA

Capitolul 9
SPECTRE DE SOLICITARE

9.1. Introducere
In cele mai multe cazuri practice, tensiunile variabile nu
pot fi exprimate printr-o functie sinusoidala de timp (in
conditiile unui nivel mediu al tensiunilor constant).
Spectrul de solicitare = diagrama incarcarii in functie de
timp.

Observatii
1)

Este necesara cunoasterea intregii succesiuni a incarcarii?

2)

Structurile similare vor fi supuse in exploatare aceluiasi istoric al


incarcarii? Cu alte cuvinte, care este gradul de generalitate /
unicitate al spectrului?

3)

Ciclurile de amplitudine redusa au o contributie semnificativa asupra


degradarii prin oboseala sau pot fi neglijate?

4)

Este importanta viteza de aplicare a incarcarii?

5)

Perioada de incarcare nula sau perioadele lungi sub actiune statica


(sarcini de serviciu, fara actiuni dinamice) au vreo influenta asupra
acumularii degradarilor prin oboseala?
Punctele 4 si 5 au in mod evident legatura cu fenomenele
dependente de timp: coroziune, curgere lenta etc.

Se contureaza in acest
context doua probleme:
1. Spectrul de incarcare al
unei structuri poate fi
determinat sau estimat?
2. Cum poate fi el descris
cantitativ si masurat.

Spectrul de solicitare este una dintre datele


de intrare necesare pentru analiza
performantei la oboseala ale unei structuri.

9.2. Tipuri de incarcari cu amplitudine


variabila
Exemplul 1: Podul de cale ferata
Solicitat la incovoiere variabila pe durata trecerii unui
convoi
Spectrul de incarcare poate fi stabilit pe baze
probabiliste (tinand cont ca se cunoaste tipul de
trenuri si se poate estima numarul lor)
Confirmarea spectrului se face experimental, prin
masuratori pe structuri similare sau apropiate.

Dispersia incarcarii este mai mare decat cea estimata.


Depasirile incarcarii estimate sunt relativ frecvente
pentru valori reduse ale incarcarii dar rare pentru valorile
mari corelatie buna intre predictie si masuratori.

Exemplul 2: Lampadarul stradal


Solicitat la incovoiere + torsiune
ciclica.
Tensiunile maxime apar in zona de
la baza.
In acea zona apare si o concentrare
de tensiuni datorita gaurilor din
carcasa necesare montarii instalatiei
electrice in aceasta zona au fost
inregistrate fisuri de oboseala.

Spectrul de incarcare este determinat de


conditiile meteo (vant):
Nu exista o functie de timp care sa descrie
aceasta actiune
Poate fi formulat numai intermeni statici in
conditiile unui nivel de incredere relativ redus
Amplasarea geografica poate influenta
semnificativ performanta la oboseala
(umiditate, aer sarat et.)

Clasificarea incarcarilor cu amplitudine


variabila
1.

Incarcari variabile deterministe


- Poate fi definit un plan de revenire si poate fi precizata

intensitatea lor.
- Rezulta din functia si modul de exploatare al structurii, care este
cunoscut.
Ex.: poduri, avioane, vapoare, automobile, poduri rulante etc.
(predominant deterministe)

2.

Incarcari variabile aleatorii (stocastice)


- Nu poate fi precizata nici intensitate nici momentul aparitiei lor

sau programul de revenire.


- Au o natura esential statistica.

Ex.: lampadarul, efectul turbulentelor asupra avioanelor, efectul valurilor


asupra vapoarelor, efectul carosabilului asupra automobilelor etc.

Incarcarile variabile deterministe si aleatoare apar, in


numeroase cazuri simultan.
In acesta situatie se pune problema cum se combina
acestea pentru determinarea rezistentei la oboseala.
Exemplul 3: Eforturi in aripa unui avion pe durata unui zbor

O alta problema legata de incarcarile cu


amplitudine variabila este aceea ca intensitatea
lor nu este neaparat aceeasi (vezi lampadarul)
proprietatile statistice nu sunt constante in
timp.
Din acest punct de vedere, solicitarile cu
amplitudine variabile se clasifica in
Solicitari stationare (proprietatile statistice
sunt constante in timp)
Solicitari nestationare.

9.3. Istoricul solicitarilor cu amplitudine


variabila (load history)
Un istoric de solicitare = secventa de maxime si
minime (daca fenomenele dependente de timp
nu sunt luate in considerare)

Numararea depasirilor de nivel


(Level Crossing Count)

Nivelul 0 tensiunea medie


Din motive de simetrie se vor considera numai maximele

Spectrul de solicitare = numarul de maxime care apar


peste un nivel de incarcare considerat j
se noteaza cu n exc,j.

(a) Numarul de maxime din intervalul i


(histograma)
npeak,i = nexc,j=i-1 - nexc,j=1

(b) Numarul de maxime care depasesc nivelul j


(spectrul de solicitare)

(c) Probabilitatea depasirii nivelului j


Obtinut prin normalizarea
spectrului de solicitare

nexc , j
Pr peak level j
n0
unde
n0 este numarul total de
maxime peste nivelul 0
(j = 0).

Observatii
Daca istoricul solicitarii este suficient de lung si
are un caracter stationar
curba de probabilitate a depasirii nivelului j (c)
are un caracter stationar
graficul (c) reprezinta o estimare a functiei
de probabilitate de aparitie a maximelor
histograma (a) reprezinta functia
densitate de probabilitate
graficul (b) este spectrul de solicitare

Istoric de solicitare nesimetric


spectre de solicitare separate pentru maxime si minime
(n0 = 28)

9.4. Determinarea spectrului de


solicitare
Presupune doi pasi:
Formularea calitativa
Considerarea tuturor scenariilor posibile privind
exploatarea structurii si cedarea ei prin oboseala;
O parte din incarcari pot fi stabilite prin examinarea
atenta a functiunii structurii;
Dificil de anticipat toate incarcarile variabile care vor
solicita structura pe toata durata ei de viata.

Formularea cantitativa
Este in general o problema:
Nu poate fi abordata fara existenta unei baze de date
si rezultate obtinute experimental.

Exemplu: Determinarea spectrului de solicitare


pentru o grinda de pod rulant

Capitolul 10
OBOSEALA MATERIALELOR
SUB SOLICITARI DE
AMPLITUDINE VARIABILA

10.1. Introducere
Structurile nu trebuie sa cedeze prin oboseala
toate ciclurile spectrului de solicitare trebuie
sa aibe amplitudini cu valori sub cea a
rezistentei la oboseala.
Problema se reduce astfel la stabilirea conditiilor
in care materialul cedeaza prin oboseala sub
cicluri de amplitudine variabila
teorii de cumulare a degradarilor.

10.2. Criteriul Miner Palmgrem


(Criteriul degradarii cumulative liniare)

Este unul dintre cele mai utilizate criterii de cumulare a


degradarilor la oboseala.
Se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
1. Solicitarea de amplitudine variabila se aplica in
blocuri de amplitudine constanta;
2. Fiecare grupa de sinusoide produce o degradare
egala cu raportul dintre numarul de cicluri din grupa
si durabilitatea la oboseala corespunzatoare
amplitudii ciclului;

ni numarul de cicluri de amplitudine i


N i durabilitatea la oboseala
corespunzatoare amplitudinii i
(numarul de cicluri dupa care apare
ruperea prin oboseala sub amplitudinea i )

Di

ni
functia deg radare
Ni

(corespunza toare sec ventei de sin usoide i )

3.

Degradarea produsa de orice grupa de sinusoide (D i) nu depinde


de pozitia grupei in cadrul programului de solicitare;

4.

Degradarea totala este suma degradarilor produse de fiecare


grupa de sinusoide.

Pentru un program:
q

ni
i 1 N
i
q

D p Di
i 1

In cazul repetarii de np ori a programului, degradarea toatala este


ni q n p ni q ni
D n p D p n p

i 1 N
i 1 N
i 1 N
i
i
i
q

unde
ni n p ni numarul de cicluri de nivel i

Regula lui Miner


Cedarea apare atunci cand functia degradare este
unitara

D 1.
Numarul total de cicluri care conduce la rupere:
q

N r ni
i 1

Procentajul din durata de viata (la care rezista structura


sub cicluri de intensitate i)

ni
i
Nr

ni i N r

Cu aceasta Regula lui Miner devine

i Nr
D
1
i 1 N
i
q

si durata de viata la oboseala a structurii sub


solicitari de amplitudine variabila

1
Nr q

i

i 1 N
i

i

i 1 N
i
q

Ecuatia curbei lui Wohler in coordonate dublu


logaritnice (ecuatia lui Basquin cu b panta
dreptei lui Basquin)):

b N const.

Se ia un punct de referinta cunoscut (p, Np)


p N p const.
i N i const.
Ni p


Np i
si

i i
Nr

i 1 N p p
q

Exemplul 1

Exemplul 2

Critica Regulii lui Miner


1.

Efectul ciclurilor cu amlitudine mai mica decat


rezistenta la oboseala este ignorat.
Daca a < b, N = si n/N = 0
n/N =1 nu poate fi atins si, in consecinta, cedarea
prin oboseala nu se produce.
Acest fapt este insa infirmat de rezultatele
experimentale.

2.

Succesiunea ciclurilor influenteaza durata de viata la


oboseala.

3.

Efectul plastifierii zonei de la baza concentratorului este


neglijat.

Plastifierea apare numai in ciclul de amplitudine mare (max,v = 0,2);


Tensiunile reziduale de compresiune care sunt prezente in cazul b la
inceperea blocului de amplitudine mai mica sunt favorabile o durata
de viata mai mare

10.3. Alte criterii de degradare


Shanly propune o functie
de degradare neliniara care
insa nu depaseste cele 3
neajunsuri ale Regulii lui
Miner

Functia de degradare depinde


de nivelul tensiunii ciclice
surprinde efectul succesiunii
ciclurilor (inversarea dice la o
suma < 1)

10.4. Calculul degradarii prin


extrapolarea curbelor de durabilitate

Depasirea neajunsului Regulii


lui Miner de a ignora contributia
la degradare a ciclurilor de
amplitudine sub rezistenta la
oboseala extinderea ecuatiei
lui Basquin dincolo de N = 106
(linia B).

Exemplu de calcul: Calculul duratei de viata


aplicand Regula lui Miner pentru spectrul H1.

Durata de viata:
Life

1
5000 ore
n

este mai redusa atunci


cand estimarea se facepe
baza curbei de
durabilitate extrapolata
(curba B)
DB /DA = 0.62

Haibach propune
modificarea ecuatiei
Basqiun dupa atingerea
rezistentei la oboseala
prin inlocuirea constantei
de material b cu (2b-1)

2 b 1

N const.

Curba H

Concluzii
Estimarea duratei de viata la oboseala pe baza
Regulii lui Miner
Este o estimare destul de grosolana;
Se recomanda extrapolarea curbelor de durabilitate;
Utilizarea unor curbe de durabilitate cu acuratete
mare si luarea in considerare a influentelor mediului si
conditiilor de lucru;
Adoptarea unor factori de siguranta corespunzatori,
care sa regleze dispersia mare a rezultatelor;
In cazurile sensibile se recomanda teste de laborator
si experimente pe structuri.