Sunteți pe pagina 1din 42

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES
LUCRARE DE DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui bronsic.
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6
1.2.3 Patogenie...................................................................................6
1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7
1.2.5 Tratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si
efectuarea tehnicilor impuse de afectiune.
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................10

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................11


2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................11
2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................12
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat.....................................................12
2.3.3 Asigurarea
igienei
personale
corporale
si
vestimentare
pacientului. .................................................................................................12

2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........12


2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat.....................................13
2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................13
2.3.7 Captarea eliminarilor...............................................................14
2.4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative.......................................14
2.5 Alimentatia pacientului........................................................................16
2.6 Administrarea medicamentelor............................................................17
2.7 Recoltarea produselor biologice si patologice.....................................18
2.8 Pregatirea
pacientului
si
efectuarea
tehnicilor
speciale
afectiune......................................................................................................20
2.9 Profilaxia astmului bronsic..................................................................24
2.10 Externarea pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1..............................................................26

Anexa 1 : Culegerea datelor - date fixe..........................................26


-

diagnostic de internare

anamneza

impuse

de

istoricul bolii

manifestarii de dependenta

problemele
pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................27


Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................29
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2.................................................................30
Anexa 1 : Culegerea datelor - date fixe..........................................30
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................31
Obiective
Interventii
Evaluare

Anexa 3 : Functiile vitale..................................................................32


Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.3 Plan de ingrijire nr. 3.................................................................33
Anexa 1 : Culegerea datelor - date fixe..........................................33
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................34


Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................35
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.2 Cocluzii asupra lucrarii..........................................................................36

Bibliografie

CAPITOLUL I
Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie
A Arborelui Bronsic
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic
Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la dreapta in trei
bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ), iar la stanga in doua bronhii ( superioara si
inferioara ).
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul drept are 10
segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari, unitati
morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia plamanului si varful la hil.
Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele
alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole
pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte alveolare, saculeti
alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea morfofunetinata a
plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura asemanatoare bronhiilor
principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule
de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile
respiratorii si lobulare au un perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu
dispozitie circulara. In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de
epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire, adaptat schimburilor
gazoase.
Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant expiratorie cu
durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu hipersensibilitate

traheobronsica la stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza bronsiolara, tranzitorie cu
"restitutia ad integrum" in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic


Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza sau provoaca criza de
astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :
a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios
Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale,
fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua, carne ) sau medicamentoase ( acidul
acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona, unele produse micribiene ).
b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios
De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie muco- purulenta si factori
infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).
c)
d)
e)

astm mixt - se intrica alergia cu infectia


astm cu etiologie neprecizata
astm cu alte etiologii
Aici intervin factorii :

psihici - socul psihic sau starile psihoafective


endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida, corticosuprarenalele,
gonade, pancreas exocriu.
biometeorologici - temperature, presiunea atmosferica, umiditatea, vantul, altitudinea, razele
solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina
1.2.3 Patogenia astmului bronsic
Roluri importante in producerea bolii astmatice au :
a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).
Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce determina
dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale schimbarilor gazoase. Aceasta obstructie este
consecinta urmatorilor factori :

a)
b)
c)
d)

spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic


edem inflamator al mucozei bronsice
hipersecretie de mucus
cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstructiei bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic


La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ; mai tarziu, in
intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai
putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si
hipersecretie ; alteori e anuntata de prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee ).
Dispneea devine paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat
sau alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.
La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea secretiilor se face cu
dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva minute sau ore,
spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste 24-48 h rezistente la
tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianoza, colaps vascular,
somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in exces de simpaticomimetice ( Alupent ),
sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a corticoterapiei, suprainfectie bronsica.
1.2.5 Tratamentul astmului bronsic
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta afectiune
masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea fumatului si propaganda
antitobagica. Alte masuri : evitarea virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii
impune, de asemenea, evitarea virozelor respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul
epidemiilor.
Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se realizeaza cu Tetraciclina, mai
rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina, Ampicilina si Biseptolul. Cu Biseptolul s-au obtinut
rezultate bune in lunile de iarna.
Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite forme. Se parctica 2-4
inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza. Metoda comporta si anumite riscuri, in special
inhalarea de diferiti germeni, ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de
sterilizare a aparatului.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici

Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare ( ca si
efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc Izoprenalina ( Aludrin ) si
Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ), Fenoterolul ( Berotec ),
Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul (Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli
dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele
sub forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de
Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului
cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin intrebuintata din cauza
tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul Atrovent care nu are efecte secundare ale
atropinei. Rezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor.
Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina si Runidural. Au slaba
actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli. Rezultatele sunt inferioare
betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :
a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.
b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) - desi nu este bronhodilatator, se foloseste ca masura
preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la alergenul causal, cu turboinhalatorul de mana
( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20 mg / capsula ) la 4-6 ore, sau sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) - are tot efect preventive si e administrat sub forma de gelule, oral, 1 mg
dimineata si seara.
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor, ramane o terapie de impas.
Se folosesc Prednison, Superprednol, produse retard ( Celestone, Kenalog ), Synachten retard sub
protectie de alkaline, calciu, potasiu. In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ;
tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime.
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in prezenta
semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ;
sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului alergizant ; evitarea substantelor
iritante bronsice - tutun, alcool ,etc.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu solutie de glucoza 5 % .
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului din criza.
ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu
Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ), oxigen si in cazuri deosebite de grave, se
indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.

In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri deosebite ; sunt


interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si
de medicamente alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
Supravegherea Pacientului Din Momentul
Internarii Pana La Externare Si Efectuarea
Tehnicilor Impuse De Afectiune
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic
In spital
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa, deoarece se
realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii
sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari, unde :
se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele
personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul hatareste salonul in
care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic - HHC, cardiotonic STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic - FUROSEMID (fiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al pacientului, dupa care
fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ; medicul intocmeste
foaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele personale sau anamnestice ale acestuia,
cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs ( specializat - ambulanta,
nespecializat - masina particulara ), starea prezenta, interventiile si tratamantul efectuat in timpul
transportului si la camera de garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o
importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.


- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si Rh,
hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi inventariate,
inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se
inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele
venite la internare prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de
depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in salon,
unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea
de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente
nocive ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura salonului trebuie
sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer bolnavi ; discuta cu
ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta
apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand
anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
2.3 Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea
timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna, musama,
aleza sau traversa.
Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :


Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de patura, fete de
perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe murdare.
2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii
curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezinta, in fond, si o modalitate de
aparare a organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face parte si praful
de casa. Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si
trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa
foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei medicale. Acestia
fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta
medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi, medicamente ce duc la
deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza infectiile ( infectii micotice, virale,
bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e
o conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai ales dupa
folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe
orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se recomanda
administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea
inhalatorului.

Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul auditiv extern,
nasul san u contina rinoree, cruste.
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat
La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de afectiunea de baza. La
majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu
trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In
toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile
hipostatice.
Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de astm bronsic,
trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor sau sprijinindu-l in brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se manifesta printr-un
sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa urmareasca fiecare pas pentru combaterea
complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele impins inainte, cu
mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca. Tot printro buna oxigenare se combate cianoza tegumentelor, prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de severitate a
imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie
pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele stari
ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei trebuie
urmarita permanent.
La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de asfixiere ). Ei stau
cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide, cenusii, acoperite de transpiratii
reci.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei in cazul
pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul de reactivitate
a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie. Anvergura de
miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in functie de raspunsul fiziologic al pacientului ( puls,
transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune musculara ).
2.3.7 Captarea eliminarilor

Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori pe zi sa
tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea ce permeabilizeaza
caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi vazuta
de medic in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de laborator pentru examen citologic,
bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp starin,
declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de eliminate print use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a mucoaselor,
starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor


vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative
si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si evolutia boli.
In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a respiratiei
e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex. Bolnavii de astm bronsic au o respiratie ce
se caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de o expiratie grea, fortata, zgomotoasa, wheezing
( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea
evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce, eventualele complicatii si la formutarea unui prognostic.
Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in
foaia de temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperature notarea respiratiei se face cu un pix verde
unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la
fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.
Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa fiind totalitatea
substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.
Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de la unele infectii bronsice.
In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e aderenta la peretele bronhiilor, are o culoare albicioasa,
arata si are denumirea de "sputa perlata"
Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 C, cu mici variatii zilnice intre
0,5 - 1C si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si termogeneza. Aprecierea exacta a
temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa apara stari febrile.
Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru ; pentru fiecare linie orizontala a foii de
temperatura corespund 2 diviziunii de grad.
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o exercita asupra peretilor
arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi, de rezistenta intampinata de sange in artere,
fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg maxima sau
sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in cadrul anoxiei, cand
tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare
rosie sau albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru fiecare linie orizontala a
foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se hasureaza patratele foii de temperature
corespunzatoare valorilor obtinute.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos. Pulsul e
sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80 pulsatii/minut, inregistrand
mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului
in foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia
corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face
dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii de
temperature corespunde la 4 pulsatii/minut.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimina din organism
substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea normala emisa variaza intre 1200-1800 ml/zi si
densitatea normala intre 1015-1025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita
transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic.
Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor. Omul
sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza uneori o
constipatie trecatoare.
2.5 Alimentatia pacientului
cu astm bronsic
Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau astmatic
necesita ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit. In acest caz
se foloseste o masuta speciala care se fixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea mesei bolnavul e
incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de vindecare.

Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in consideratie pierderile de
lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei ingreunate. Batranii si copii
primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului hidric, ei fiind dispusi la o deshidratare
mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta ; acestia inainte de
masa in, fac toaleta cavitatii bucale.
Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu antiinflamatoare
steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :
-

legume diferite
preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
fructe crude, compoturi
supe de legume
paine neagra
lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
carnea, pestele
laptele fermentat
fainoasele
ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic, normoglucidic, imbogatit cu
minerale si vitamine.
2.6 Administrarea medicamentelor
In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura respiratia,
apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana la terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4 inhalatii pe sedinta,
uneori mai mult dar fara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare nu mai e utilizata
astazi.
Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ), Fenoterolul ( Berotec ),
Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul (Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli
dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele
sub forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de
Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii

adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului
cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
2. Anticolinergice - Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si
mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor, ramane o terapie de
impas. Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi, 5 mig ; Supepredanol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta );
Superprednol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard - Celestone , Kenalog, Synachten - retard
- 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In general, corticoterapia trebuie rezervata
formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi
- tratament de atac ; 5 mg/zi tratament de intretinere ).
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in prezenta
semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ;
sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100 mg iv, urmat de perfuzii
cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 % ,2-3 l / 24 h.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului din criza.
ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice. Ca doza de intretinere 5-10
mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim desodat. Se administreaza de la inceput
antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de
grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri deosebite ; sunt
interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si
de medicamente alergizante ( Penicilina).
2.7 Recoltarea produselor
Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice, bacteriologice,
parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
-

intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a halucelului sau
calcaiului.
punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare


Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea
hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.
Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii dezinfectante ( alcool
70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete
Potain.
Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza pielea
degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70. Se evita congestionarea prin frecare puternica
si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare
brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu
un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice, serologice si
bacteriologice.
Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza
un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii, venele
femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica, aleza mica,
alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si
diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc,
sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile,
tavite renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza cavitatea si
starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se
aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica
garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca
circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele
devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de bolnav. Se fixeaza vena
cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in
jos asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si
restul degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele
venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului
cu 1-2 cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se
continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui.
In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce
in vasul collector, garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea
garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage
apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.

Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa murdarit, se
pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expectoreaza din


caile respiratorii prin tuse.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata fara substanta
dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie,
sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de colectare in functie de
examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa
matinala sau adunata din 24 h.
In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in evidenta eozinofile, cristale
Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi Creola, adica aglomerari de celule epiteliale
descumate si mucus.
In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile si bacterii, iar examenul
bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea
Tehnicilor speciale impuse de afectiune
Explorarea radiological a toracelui :
Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli pneumonice, el
constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Radioscopia si radiografia - dau o imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul plamanilor si
inimii.
Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea. Bolnavul va fi condus la
serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii. Va
efectua cateva miscarii de respiratie, iar radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul capului, se
indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si
coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta
care poarta filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie sezand sau in
decubit. In timpul examenului radiologic se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de medic.

Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se noteaza in foaia de


observatie examenul radiologic efectuat si data.
2. Bronhografia - reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu ajutorul unei
substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ) cu
ajutorul sondei Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ), anestezice, sonda Metras
sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ),
expectorantesi calmante ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu manance in
dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante. In ajunul examinarii se
administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. Cu 30` inaintea examinarii se
administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile respiratorii,
medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si va fi asezat in decubit
dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata. Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii.
Reusita examinarii depinde de calitatea anesteziei.
Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita, incet, cu o
presiune moderata. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia
decubit ventral, dorsal, lateral (drept si stang). In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in
pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor,
apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inferioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi avertizat sa nu
manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. Va fi atentionat sa
colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. Nu se inghite deoarece
produce o intoxicatie cu iod. Refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie
evitata deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :
Bronhoscopia - reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul unui aparat numit
bronhoscop.
Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi sterile, casolete cu
tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon, oglinda frontala, seringa laringiana, tavita
renala, aparatele cu toate anexele sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic,
flaconul cu solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane, comprese de tifon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care si-l asuma, refuzandul, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala. Bolnavul trebuie convins ca desi e neplacut,
examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se creeaza
bolnavului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii
punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o fibroscopie. In ziua
premergatoare examinarii se executa o testare la xilina 2% pentru a depista o alergie la acest
anestezic.

La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat si in dimineata
zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita renala, iar cu
mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra si
policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza limba,
orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura
anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de
bronhoscopie.
La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe masa de
examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in extensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna
tare care ridica capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia indicate de
medic pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii serveste medicului
instrumentele si materialele necesare. Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o
singura asistenta. Ambele asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau
cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va supraveghea in acest timp
parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la
indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta medicul
(Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).
In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :
-

hemoragii
diseminari tuberculoase
suprainfectii cu diferiti germeni
dureri in gura
disfagie sau orofagie
dureri retrosternale
cefalee
insomnii
tuse
expectoratie
stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria - reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul spirometrului


care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa
bonavul. Cilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face
ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.
2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate masuratorile statice si
dinamice.
Spirografia se poate determina cu :

aparatul Eutest
expirograful Sodart
pneumoscreen

Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru asociat cu chimograf pe
care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de calciu pentru captarea CO2 si
un dizpozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de aer.
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit si recipient
cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca examinarea se executa
dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ; bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie
excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au consumat alimente
sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa proba, asigura repaus psihic si fizic
fiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si
va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale ; se solicita
bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ; i se penseaza nasul cu clema, bolnavul
respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului deschisa ; se inchide circuitul si se pune
aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent - se inregistreaza 2-3 minute volumul current prin respiratie
linistita, normala
Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) - se solicita bolnavul sa faca o inspiratie maxima, urmata
imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ;
curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) - se reia proba pentru
determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie maxima urmata de o expiratie fortata
maxima ; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la
aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta reprezentand VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :


Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie, respective baza
diagnosticului de astmbronsic alergic.
Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii atrage atentia
pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc o posibila hiperreactie din partea
organismului si care pot duce chiar la aparitia edemului glotic sau a socului filactic.

Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului eritemului, caci prin acest test
se pot reproduce simptomele bolii.
2.9 Profilaxia bolii.
Educatia sanitara.
Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca aceste persoane
prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm bronsic. Aceasta profilaxie
primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni ; e o masura mai mult
terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales pentru cei profesionali : faina, medicamente, par
de animale, alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri profilactice :
-

curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei


stergerea prafului cu carpe umede
curatarea covoarelor cat mai des posibil
indepartatea animalelor de casa
combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea locuintei sau a locului de
munca.
O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e evitarea expunerii la
diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii : fumatul, fumul de tigara, ceata, iritanti ai
mucoasei nazale, schimbari bruste de temperature.
In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de munca sunt
obligatorii :
-

examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli bronhopulmonare existente


si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor sensibilizati si cu o boala in
stadiul cat mai precoce pentru tratarea, urmarirea si eventual schimbarea locului de munca.
Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la frig, umeaeala sis a
trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile puternice sis a revina la controale periodice
de specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se
numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul care a ingrijit
pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa continue o
perioada tratamentul pentru vindecarea completa.
Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata, facandu-se
educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul pacientului.
CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg
Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu palpitatii pentru care se

interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate. Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu


astm bronsic de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie mucopurulenta,
cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
-

alterarea functiei respiratorii


alterarea functiei circulatorii
imposibilitatea de a se odihni
incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

ANEXA 2

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea functiei res- Pacienta sa Invat pacienta sa tuseascaPacienta raspunde


-piratorii datorita aparitiei
prezinte o sa expectoreze si sa

bine la tratament

obstructiei bronsice manirespiratie colecteze sputa in recipe-astmatic si se linistes-festata prin accese de disbuna si cai -ent, administrez O2 la -te; starea de anexitate
-pnee paroxistica si tuserespiratorii nevoie. Asigur aerisirea a bolnavului se americu expectoratie mucopu-permeabile.salonului, asigur pozitia -oleaza. Pacienta
-rulenta.

semisezand (ortopnee)

colaboreaza si

care favorizeaza o respi- raspunde la intrebari.


-ratie mai buna.
Fac educatie sanitara pt
prevenirea infectiei bron-sice. Administrez trata-mentul prescris de medic
cu expectorante, bronho-

-dilatatoare si desconges-tionante ale mucoasei


traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circuPacienta Invat pacienta sa evite conPacienta prezinta o


-latorii datorita palpitatiisa prezinte -sumul excesiv de grasimiTA in limite normale,
-lor si nelinistii manifesta
o circulatie si sa consume alimente boRaspunde pozitiv la
prin HTA

adecvata. -gate in vitamine,zarzava-tratamentul medica-turi si fructe.

-mentos si evita

Adm. medicatiei prescriseefortul fizic.


de medic cardiotonice,vaso-dilatatoare antiaritmice,
diuretice,hipotensoare.Ur-maresc efectul medicamen-telor adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si

active,masaj al extremita-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-nue tratamentul medica-mentos atata timp cat e
necesar.

Diagnostic de mursing Obiective

Interventii

Evaluare

3.Imposibilitatea de a Pacienta sa Calmez tusea si dispneea prinPacienta prezinta


se odihni datorita

beneficieze adm. de medicamente prescrise


un somn

nelinistii manifestata de un somn de medic. Invat pacienta tehnici


odihnitor, tonus
prin insomnie.

odihnitor atatde relaxare, exercitii respiratorii


muscular prezent
calitativ, cat inainte de culcare. Sfatuiec echilibrata psihic
si cantitativ. pacienta sa consume o bautura
calda inainte de culcare (ceai
sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.

Asigur un mediu ambiant


linistitor, fara zgomote.

4.Incapacitatea de a-siPacienta sa Combat starea de liniste a

Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii

prezinte o

uei bai bolnava

igienice corporale

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

pacientei care a provocat

datorita alternarii stariisi sa isi

curatenie perfecta a corpului

generale manifestata pastreze

pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli tegumentele complicatiilor. Sterg pacientul


tuse, dispnee de tip

intacte.

de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing,

de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii.

Asigur un aport important de


lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora
in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.

ANEXA 3

Data

11.05

Functiile vitale si vegetative

TA

240/
100

80

36,5 20
C
resp/
min

2007
mm
Hg

b/
mi
n

Sc
aun

Diu
reza

120
0

Examinar Tratament
i de lab.si
paraclinic
medicam
e
entos

Regi
m

L
V.N=400
08000
mm

Regi
m

MIOFILIN
: fiole
2x1/zi
fiole

alime
ntar

IV norm
o-

V.O=7,70
0 mm

12.05

180/
90

2007
mm
Hg

13.05

180/
80

2007
mm
Hg

14.05
2007

!
70/7
0
mm
Hg

15.05

165/
75

2007
mm
Hg

16.05

140/
80

2007
mm
Hg

80

10
ml Actiune
calori
c,
bronhodilat
hipos
H
- ato-are.
od-at
V.N=4,2cu
HHS
:
fiole
5,5
100 mg IV
ml/mm
2x1/zi
evitar
Actiune
ea
V.O=4.5
inflamatoar
alime
mil/ mm
e
si ntedecongesti-lor
Htc
-va,
care
V.N=40bronhodi41 %
pot fi
-latatoare
V.O=36,5
alerge
%
VENTOLI ni.
N:

36,5 19
C
resp/
min

115
0

36,3 18
C
resp/
min

120
0

85

37,2 19

130
0

b/
mi
n

Hgh
Spray
2
-V.N=13pulverizari
15 g/100
x
ml
3/zi.Actiun
e
V.O=13,1
g/100 ml
bronhodilat
ato-are.

80

36,8 18
C
resp/
min

120
0

UreeV.N=2040 mg %

BROMHE
XI--NE :
compri-

V.O=83
mg%

-mate a 8
mg ; per os
3x1/zi.

Glicemie

Actiune
exp-

b/
mi
n

78
b/
mi
n

b/
mi
n

75
b/
mi
n

resp/
min

36,5 18
C
resp/
min

120
0

V.N=80120mg %
V.O=72m
g%

ectorant,flu
i-

17.05

145/
80

2007
mm
Hg

18.05

140/
75

2007
mm
Hg

75
b/
mi
n

75
b/
mi
n

36,4 19
C
resp/
min

110
0

36,4 18
C
resp/
min

110
0

VSH-difica secreV.N=1-10
mm/ 1h -tiile traheobronsice
VO=13m vascoase si le
m/1h
usureaza
elimExamen
-inarea.
sputa:
AMPICILIN
macrosco A
pic
:
vascoasa 4x1 f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic
microsco
pic :
cu
spectru
larg
eozinofili
e
PREDNISON
1 tb/zi per os
Rtg
nu doza de atac
30mg/zi
se
arata
scade treptat
modificar pana la 10 mg
doza de intri.
-tinere. Acti-une-antiimfl-amatoare,an-tialergic.
CAPTOPRIL
:
Tb 3x1/zi per
os. Actiune
hipotensoare.
NITROPECTOR : tb

3x1/zi per os.


Actiune
cardiotonica.
ASPACAR-DIN : tb
3x1/zi per os.
Actiune
cardiotonica.
FUROSEMI
D
1tb la 2 zile
per

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2


ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.
Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta dispnee, wheezing,
tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament de specialitate.
Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.
Problemele pacientului :
-

dificultate in a respire
dificultate in a se alimenta
perturbarea somnului

ANEXA 2

Diagnostic denursingObiective

Interventii

Evaluare

1.Dificultate in a res-Pacienta sa Ii asigur pacientei o cat mai buna


Pacienta dupa 1-2 zile
-pira datorita inflamarespire fara pozitie in timpul acceselor
-tiei mucoasei si

dificultate astmatice (pozitia ortopneica). permeabile si respira

spasmului musculatusi sa aiba

administrez medicamentele

-rii bronsice manifestcaile respi- prescrise de medic pentru a


-tata prin dispnee si -ratorii
wheezing.

prezinta cai respiratorii

normal, nu mai
prezinta dispnee.

preveni crizele de astm.

eliberate de
secretii.

2.Dificultate in a se Pacienta sa Ii explic bolnavei necesitatea Starea pacientei s-a


alimenta datorita

se poata

dispneei si anexitatiialimenta

alimenattiei si a consumului

ameriolat, i-a revenit

suficient de lichide.

pofta de mancare.

manifestate prin

corespunza-

imapetenta.

-tor

3.Perturbarea

Pacienta sa Am asigurat liniste in salon ca Pacienta se odihneste

somnului datorita

aiba un

anexitatii manifestata
somn

pacienta sa se poata odihni.

suficient pentru a

Convingem pacienta ca starea ei


prezenta o stare de

prin insomnie.

odihnitor si se va ameliora.

mai bine.

corespunza-tor

ANEXA 3

Data

3.06

Functiile vitale si vegetative

TA

Sc
aun

Diu
reza

129/
75

82

37,
2

14

120
0

2007
mm
Hg

4.06
2007

110/
65

b/m
in

69
b/m

37
C

resp/
min

13
resp/

110
0

Examinari
Tratame
de lab. si nt
paraclinice
medicame
ntos

Regim

L
- HHS : 300
V.N=4000- mg tablete.
800
0 mm
Actiune
antiinflamat
V.O=5,500 or.
mm
Ventolin :
3x1 + 2 ml
H
- ser
fiziologic.
V.N=4,25,5 ml/mm

Alimen
te
premis
e:

aliment
ar

legume
fierte,
fructe
crude si
sub
forma
de
compot

5.06

mm
Hg

in

110/
60

67

2007
mm
Hg

6.06

120/
70

2007
mm
Hg

7.06

110/
65

2007
mm
Hg

min

37
C

b/m
in

15

V.O=4.500.
000 mm

110
0

resp/
min

Htc
V.N=40-41
%
V.O=29,8
%

63
b/m
in

36,
7
C

15

120
0

resp/
min

Hgh
-V.N=13-15
g/100 ml
Actiune
; supe de
bronhodilatato
r.
legume,
cartofi,
paine
neagra.
Euzinofilie
:
Alimente
interzise
V.N = 2-3
:
%
V.O=13,3
g/100 ml

75
b/m
in

37
C

16
resp/
min

120
0

V.O = 0,5
%

VSH
V.N=7-15
mm la 2 h
V.O
=
13mm la 2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3


ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :

Sa evite
alimentel
e
alergene.

Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani
Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.
Anamnoza :
Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6 zile inainte de
internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica manifestata prin accese de
dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei ce prevede internarea, pacienta prezinta
un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se
asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata,
de miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se
interneaza in sectia interne.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
-

alterarea ritmului respirator


alterarea starii generale
alterarea hidratarii bolnavului
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursing
Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea ritmului Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie sePacienta raspunde


respirator datorita

respire

obstructiei bronsice normal,


manifestata prin

-misezanda la marginea patului


bine la tratamentcu capul usor, in extensie.

-ul medicamentos

dispneea sa Indepartez factorii care ar putea


si dispneea a

dispnee cu ortopnee,dispara.

produce alergii (praf,florii). disparut.

wheezing si tuse

Asigur aerisirea salonului pentru


favorizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.

2.Alterarea starii

Pacienta sa Calmez pacienta, o asez intr-un


Starea de anexitatea

generale datorita

fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel a disparut si

cefaleei si ddinamiei-ta psihic, sa ridicat si plini de optimism. bolnava prezinta


nanifestata prin

dispara stareaAjut pacienta sa isi recunoasca


o stare de bine.

anexitate.

de anexitate anexitatea si sa o combatem Pacienta sustine ca


si sa fie com-distrugandu-i atentia de la boala
cefaleea a dispa-batuta

diminuez stimuli care l-ar putea


-rut si prezinta o

cefaleea si

deranja. Aerisesc salonul

adinamia.

asigurandu-i o stare de confortmai buna.

conditie fizica

si asigur conditii de odihne


pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi-

-cului analgezice si expectorante

3.Alterarea hidratariiReechilibra- Administrez pacientei ceaiuri Pacienta relateaza


pacientei, datorita

-rea hidroele-indulcite explicandu-i necesitaca respecta

dezechilibrului

-ctolitrica a -tea ingerarii a cat mai multe liindicatiile in

hidroelectrolitic

pacientei si -chide. Schimb lenjeria de corp


legatura cu

manifestata prin

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie.


hidratarea.

transpiratii abundenteunei eventu- Asigur conditii corespunzatoare


si expectoratie.

-ale raciri dinde temperatura mediului. Ajut


cauza trans- pacienta sa isi efectueze toaleta
-piratiilor.

corporala

4.Perturbarea

Pacienta sa Combat tusea si dispneea. Invat


Pacienta prezinta

somnului datorita

aiba un somnpacienta tehnici de relaxare, un somn odihnitor

nelinistii si anexitatiiodihnitor.

exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin

culcare. Asigur un mediu

insomnie.

ambiant, linistitor fara zgomote


Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).
ANEXA 3

Data

Functiile vitale si vegetative

Examina

Tratament medic

Regi

ri de lab.

amentos

si
paraclini
ce

TA

P
T

Sc
aun

15.06

130
/70

2007
mm
Hg

16.06

130
/80

2007
mm
Hg

17.06

125
/70

2007
mm
Hg

88

36,8

20

b/
mi
n

r/min

85

36,7

19

b/
mi
n

r/min

83

36,7

19

b/
mi
n

r/min

Di
ure
za

10
00
ml

12
00
ml

L
- SALBUTANOL:
V.N=400
01 puf/zi spray
8000
mm
Actiunebronhodilatator.
V.O=760
0 mm
MIOFILIN : tb.
3x1/zi
per
H
- os Actiune
V.N=4,2
-5,5
bronhodilatator.
ml/mm
HHS : 300 mg
V.O=4.8 IV.Actiune
mil/mm antiinflamator,
steroid in crizele

10
00

Htc
- astmatice.
V.N=4041 %
PREDNISON :

ml

V.O=43
%

5 mg tb 3x1/zi.
Actiune
antiinflamator.

18.06

125
/70

2007
mm
Hg

80

36,6

18

b/
mi
n

r/min

12
00

Hgh
-V.N=13
-15
g/100 ml

AMPICILINA :
4x250 mg IM.

ml
V.O=13, Actiune
5 g/100

m
alime
ntar

ml

19.06

125
/80

2007
mm
Hg

80

36,6

18

b/
mi
n

r/min

12
00

VSH V.N=110 mm
la 1 h

ml
V.O
=
5mm la
1h

20.06

125
/75

2007
mm
Hg

82

36,6

19

b/
mi
n

r/min

12
00
ml

Glicemi
e
V.N=80120mg
%
bactericid,
antibiotic
V.O=90 spectru larg.
mg %

cu

BROMHEXIM :
21.06

130
/80

2007
mm
Hg

80

36,6

18

b/
mi
n

r/min

12
00
ml

Creatini 3x2 tb/zi.Actiune


na
V.N=0,6 mucolictic,favori-1,2 mg zeaza expectora
%
-tia,usureaza
V.O=0,6 respiratia.
mg %

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII


Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite profesionale
profunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o afectiune extreme
de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice varsta si indiferent de conditia
sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
-

primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologice, patogenie si tratament
al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de asistenta, de la
internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de spitalizare, pozitia pacientului in pat,
urmarirea functiilor vitale si vegetative asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii
adecvate si examinarii specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului,
educatia sanitara si profilaxia bolii.
al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul obstructiei
bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii tipice suieratoare, ca un tiuit
numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se aseaza de obicei sezand, pozitia ce le
asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea pacientului
in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.