1. Alergii: Statisticile medicale ne arata ca din ce in ce mai multi cetateni sufera de alergii.

In UE
fiecare al treilea om dezvolta o forma de alergie. Chiar daca din punct de vedere medical este greu de
dovedit, statistic se observa o corelatie intre raspandirea alergiilor si folosirea in alimentatie a
proteinelor modificate genetic. Prin procesul modificarii genetice, introducerea transgenului poate sa
creeze proteine care au o asezare diferita in spatiu si contribuie astfel la aparitia alergiilor.
2. Intoxicari: Modificarile genetice in stadiul actual de dezvoltare pot cauza efecte imprevizibile. Unul
dintre aceste efecte poate fi productia de toxine noi in OMG-uri. Multe dintre plantele care sunt in
consumul nostru zilnic contin deseori toxine in cantitati foarte mici, fara sa aiba vreun efect
semnificativ asupra sanatatii noastre. Prin procesul de modificare genetica, cantitatea acestor toxine
se poate mari in organismele noi.
Cel mai ingrijorator este insa faptul ca efectele acestor toxine sunt de lunga durata, astfel fiind foarte
greu sa observam imediat existenta lor. Ca exemplu putem sa amintim porumbul firmei Monsato
(MON863). Testele de laborator au demonstrat ca acest tip de porumb a provocat intoxicatii la nivelul
ficatul si rinichilor la sobolanii testati.
3. Rezistenta la antibiotice: O problema inca nerezolvata cu tehnologia OMG este, ca in timpul
transferului segmentului de gena dintr-o celula in alta pentru controlul procesului se folosesc gene
markeri (trasori), care in majoritatea cazurilor confera noilor celule transgenice rezistenta la
antibiotice. In timpul digestiei, in stomacul consumatorului alimentele care contin produse transgenice
pot transfera aceasta rezistenta la antibiotice bacteriilor.
Problema devine grava in situatia in care devin rezistente la antibiotice bacterii patogene, adica cele
cauzatoare de boli.
Argumente liberale (din punct de vedere al pietei):
4. Monopoluri mondiale: Substantele chimice destinate protectiei plantelor modificate genetic sunt
produse de acelasi firme care produc si comercializeaza semintele plantelor. Astfel se asigura un
monopol nefiresc pentru firmele producatoare, situatie, care este in contradictie cu spiritul pietei
libere.
De exemplu la soia Roundup Ready (care a fost cultivata si in tara noasta), cultivatorul trebuie sa
cumpere odata cu semintele si solutia Roundup, care distruge orice urma de vegetatie in afara de soia
modificata genetic. In 1996, din vanzarile de 8,6 miliarde de dolari ale firmei Monsato, 12% la suta
reprezentau vanzarile la Roundup.
5. Eficienta economica redusa: Unul dintre argumentele des folosite in favoarea OMG-urilor este
eficienta lor economica. Se uita insa sa se mentioneze faptul ca, pretul semintelor modificate genetic
este de obiciei cu 20-25% mai ridicat decat la semintele traditionale, iar agricultorul trebuie sa
reachizitioneze semintele in fiecare an.
In acest fel OMG-urile sunt profitabile numai pentru cultivatorii care au la dispozitie ferme si suprafete
mari de cultura. Agricultorii mici si mijlocii pierd din acest proces. Iar deseori se intampla ca plantele
modificate genetic sa nu confirme sperantele in eficienta. De exemplu, primul soi de bumbac
transgenic ai firmei Monsato nici macar n-a prins radacini pe 20000 de hectare in Misoouri.
6. Omg-urile nu rezolva problema foametei: Unul dintre argumentele forte ale partizanilor OMG
este ca prin extinderea acestor culturi de mare productivitate contribuie la salvarea omenirii de
foamete. Problema insa nu este atat de simpla. In multe studii de economia si politicile de alimentatie
se arata, ca foametea nu are drept cauza cantitatea de mancare produsa, ci mai degraba distributia
neechitabila a acesteia.
Chiar daca in ultimii anii industria alimentara a crescut intr-un ritm mai alert decat populatia, totusi
800 de milioane de oameni sufera in continuare de foamete. Un alt argument pentru combaterea
acestei teze il constituie faptul ca OMG-urile au fost create pentru a mari profitul si nu pentru hrana.

Este suficient sa urmarim structura culturilor modificate genetic, in care predomina plantele, precum
porumbul, soia, rapita sau bumbacul, care servesc mai mult pentru scopuri industriale, pentru furaje si
nu pentru alimentatia umana. Mai mult, s-a dovedit ca ar fi probleme si cu productivitatea lor, astfel in
1998 cercetatorii de la Universitatea din Wiscounsin au dovedit ca in 17 cazuri din 21 studiate in SUA,
soia modificata Roundup Ready nu a avut eficienta sau recolta mai buna decat cel traditional.
Argumente ecologice:
7. Biodiversitatea: Una dintre cele mai animate discutii din PE se refera la biodiversitate. Cel mai
reprezentativ for al UE recunoaste ca biodiversitatea este din ce in ce mai redusa si ca trebuie sa luam
masuri urgente. Din punctul de vedere al biodiversitatii, cultivarea OMG-urilor este problematica
pentru ca duce la disparitia multor specii naturale.
In primul rand, suprafata necesara cultivarii trebuie sa fie mare. Astfel, suntem tentati sa transformam
natura si sa extindem terenurile cultivate pentru un profit pe termen scurt. Este de ajuns sa ne uitam
la ce s-a intamplat in Argentina in ultimii ani.
In acelasi timp, atunci cand apare o specie de cultura transgenica de regula intens mediatizata, foarte
multi renunta sa mai cultive speciile traditionale reducand in acest fel biodiversitatea si expunand
populatia la un risc mare.
Este cunoscut cazul din Irlanda, unde in 1840 o specie de cartofi a fost preluata de majoritatea
agricultorilor pentru ca avea randament mai mare la productie. Insa a fost de ajuns sa apara o specie
de gandaci daunatori la care acesta specie de cartofi sa fie sensibila, ca mai mult de un milion de
irlandezi sa moara de foame. Merita sa mentionam si faptul ca acum cativa ani cultivam pe glob
aproximativ 80000 de feluri de orez. Azi avem cam 50 de feluri, si se asteapta reducerea numarului in
continuare.
8. Contaminarea genetica: Un alt pericol il constituie faptul ca polenul plantelor transgenice
contamineaza plantele traditionale. Astfel, asistam la contaminari genetice si transformari in natura ale
caror efecte nu le putem estima. In 1999 cercetatorii francezi au aratat ca exista posibilitatea ca intre
sfecla de zahar modificata genetic si buruieni sa se produca o schimbare de gene.
In 2000 culturile de porumb traditionali a mai multor fermierii americani au fost contaminate de
porumb modificat genetic cultivat in zonele invecinate. Fermierii au castigat procesul impotriva
companiei Monsato, dovedind ca au fost victimele contaminarii genetice.
9. Rezistenta accentuata: Mai multe OMG-urile au fost create cu scopul sa reziste la anumite
ierbicide si pesticide, ca acestea sa fie utilizate in combaterea buruienilor si daunatorilor din culturile
respective. Rezultatele insa arata o situatie exact opusa intentiilor initiale, si anume ca in decursul
anilor au aparut buruieni si daunatori rezistente la chimicalele dezvoltate pentru combaterea lor. In
acest fel in loc sa se reduca numarul si cantitatea chimicalelor, asistam la o diversificare a lor.