Tuberculoza (TBC)

Tuberculoza este cauzata de bacteria numita Mycobacterium tuberculosis. La nivel mondial se

estimeaza aproximativ 2 miliarde de purtatori. Ea afecteaza de obicei plamanii, dar si alte parti
ale organismului, mai ales sistemul osos si creierul. Trebuie facuta diferenta intre infectie si
boala.
Persoanele care sunt doar infectate nu se simt bolnave si nu au simptome. Infectia se poate
prelungi toata viata, fara ca boala sa se declanseze. Putem contracta tuberculoza la orice varsta.
Aceasta se transmite rapid, in special in randul populatiei defavorizate, cu accesibilitate redusa la
medic si prost hranita.

Mod de transmitere
Tuberculoza se transmite prin aerul pe care il inspiram. Cand o persoana bolnava tuseste sau
stranuta microbii se raspandesc in aer. Contaminarea se produce cand inspiram microbii prezenti
in aer. In unele cazuri boala poate fi transmisa de vite, de exemplu consumand laptele
nepasteurizat de la un animal infectat. Perioada de incubatie este de 4-12 saptamani, dar infectia
poate sa persiste luni sau ani inaintea aparitiei bolii. Un bolnav este contagios mai multe
saptamani dupa inceperea tratamentului.
Copiii sub 3 ani si varstnicii sunt cei mai expusi riscului de imbolnavire, desi oricine poate sa fie
afectat. Persoanele al caror sistem imun este slabit, de exemplu cei cu HIV/SIDA, contracteaza
mult mai usor boala. In ultimul timp a sporit preocuparea legata de TBC, deoarece
microorganismul a dezvoltat rezistenta la medicamente.

Simptome
Tuberculoza se manifesta prin stare de slabiciune generala, pierderea in greutate, febra si
transpiratii nocturne.
Simptomele tuberculozei pulmonare includ:
- tusea persistenta;
- expectoratii sanguinolente;
- durerea de piept.
La copiii de varsta mica tuberculoza pulmonara se manifesta uneori doar prin oprirea cresterii
sau un retard staturo-ponderal. Celelalte semne si simptome depind de localizarea bolii.
Tuberculoza scade imunitatea organismului in general, sporind probabilitatea ca persoana
afectata sa contracteze alte boli sau determina agravarea celor existente.

Tratament
Bolnavii cu TBC trebuie sa urmeze o terapia curativa, care de obicei include doua sau mai mult
medicamente antituberculoase, timp de cel putin sase luni. Din pacate, unii bolnavi nu respecta
schema si durata de tratament. Astfel apare tuberculoza multirezistenta, transmisibila altor
persoane.
Cea mai buna metoda de protectie a copiilor contra tuberculozei este imunizarea cu vaccinul
BCG.
Sursa de bacili este omul bolnav de tuberculoza pulmonara, care nca nu a nceput tratamentul.
El tuseste si arunca n atmosfera bacili vii, care vor fi inhalati de cei din jur. Cei mai afectati sunt
co-locatarii bolnavului: familia, mai ales copiii, care sunt expusi mult timp la aerul infectat cu
bacili. Pot fi afectati si colegii de munca sau prietenii apropiati. Calea de transmitere este, deci,
aeriana (nu prin mncare, haine sau mini murdare). Cei din jur inhaleaza bacilii si se infecteaza,
fara sa se mbolnaveasca. n plamnii lor, bacilii sunt nconjurati de o "bariera" de aparare care i
mpiedica sa se dezvolte. Infectia cu bacili nu nseamna, deci, neaparat mbolnavire de
tuberculoza. Este nsa posibil ca dupa un timp (luni sau ani de zile) "bariera" de aparare sa
dispara, cnd organismul este slabit n diverse situatii: hrana insuficienta, prea multa oboseala,
stress, alcoolism, cure de slabire, alte boli cum ar fi diabetul, tratamente care scad imunitatea
(cortizon) sau infectia HIV. Atunci bacilul se trezeste, ncepe sa se nmulteasca si produce n
plamni tuberculoza propriu-zisa. Astfel se reia ciclul, noul bolnav fiind sursa de infectie pentru
cei din jur.
Tuberculoza este ca o "bomba cu efect ntrziat", intervalul ntre infectie si mbolnavire fiind
imposibil de precizat.
Copiii se pot mbolnavi direct, fara un astfel de interval, prin contaminare de la parintii sau
bunicii lor bolnavi (ei fac tuberculoza primara).
Orice om care are simptome sugestive de tuberculoza (mai ales tusea) trebuie sa se prezinte la
medic. De obicei, i se recomanda un examen radiologic pulmonar care poate pune n evidenta
modificari care pot fi date de tuberculoza. Pacientul trebuie atunci internat imediat ntr-un spital
de profil, pentru a se stabili diagnosticul si a se ncepe tratamentul. Diagnosticul nu se poate pune
numai pe baza radiografiei!
Pentru diagnosticul tuberculozei este esentiala evidentierea bacilului Koch n sputa. De obicei
bolnavii expectoreaza usor si dau sputa la analiza. Pentru cei care nu expectoreaza poate fi
necesara bronhoscopia pentru aspirarea secretiilor din bronhii. Din sputa se face un examen
microscopic, cu rezultat rapid, si o cultura care poate dura si 2 luni.
Examenele de sputa sunt esentiale att pentru diagnostic ct si pentru urmarirea evolutiei sub
tratament si pentru aprecierea vindecarii.
Este recomandat ca tratamentul tuberculozei sa fie nceput n spital. Astfel, se pot identifica si
corecta eventualele efecte adverse ale medicamentelor, pacientul are timp sa se refaca si sa nvete
cum trebuie luat tratamentul, dar mai ales este izolat de restul lumii pe perioada ct mai este

contagios. Se apreciaza ca bolnavul nu mai este practic contagios dupa primele 2-3 saptamni de
tratament, dar avnd n vedere ca de obicei n acest moment el nca expectoreaza sputa cu bacili,
pacientii sunt mentinuti internati cel putin 1 luna.
Tratamentul are doua faze: de atac si de continuare. n faza de atac bolnavul primeste de obicei,
n spital, 4 feluri de antibiotice simultan (izoniazida, rifampicina, pirazinamida, etambutol), pe
care le ia n fiecare zi (sau cu pauza duminica - 6/7). Faza de atac dureaza 2 luni si la sfrsitul ei
ar trebui sa nu se mai gaseasca bacili n sputa. Faza de continuare dureaza nca 4-6 luni, bolnavul
primind 2 feluri de medicamente (izoniazida si rifampicina) de 3 ori pe saptamna (3/7).
Pacientul este externat dupa 1-2 luni de tratament si trebuie sa se adreseze dispensarului teritorial
de pneumoftiziologie, care-i va da n continuare tratamentul gratuit, i va face controale periodice
si l va declara vindecat la sfrsitul tratamentului.
Este ideal ca tratamentul sa fie administrat sub directa observare a cadrelor medicale pe toata
durata lui (DOT-directly observed treatment). Pacientul ar trebui sa nghita medicamentele n fata
asistentei care i da doza pe o zi. DOT este obligatorie n spital si este de dorit sa se desfasoare si
n ambulator. Avnd n vedere ca multe dispensare de pneumoftiziologie sunt la distanta de
localitatile de domiciliu ale pacientilor, este bine sa se colaboreze cu medicului de familie din
apropierea pacientului, care poate organiza administrarea sub directa observare a tratamentului n
satul unde locuieste bolnavul.
Bacilul Koch este mult diferit de alti microbi, prin urmare si tratamentul sau are unele
particularitati. Pentru a obtine vindecarea, este indispensabil un tratament complex (cu 4 feluri de
medicamente) si de lunga durata (minim 6 luni). Nerespectarea acestor indicatii duce la esuarea
tratamentului si recidiva tuberculozei.
Daca schema de tratament nu este respectata si pacientul refuza sa ia unul sau altul dintre
medicamente (din diverse motive, cum ar fi gustul neplacut al unei pastile sau o reactie adversa
nerezolvata mpreuna cu medicul), bacilul dezvolta rezistenta la celelalte medicamente si devine
mult mai greu (sau imposibil) de omort.
Daca tratamentul este ntrerupt nainte de 6 luni, leziunile nu se sterilizeaza, ramn suficienti
bacili n ele pentru a duce la recidiva bolii dupa un interval de liniste.
Prin urmare, pentru succesul luptei mpotriva tuberculozei, cooperarea pacientului n respectarea
schemei si a duratei tratamentului sunt esentiale. Aceste lucruri par adesea de nenteles de
pacientii care se simt foarte bine dupa primele saptamni de tratament si nu nteleg de ce trebuie
sa ia att de multe medicamente asa de multa vreme.