Aspecte de drept comparat privind procedura

perchezitiei n unele tari

europene
Asist.univ. Cristian-Eduard Stefan
Asist.univ. Gabriel Oloeriu
Academia de Politie Al.I.Cuza Facultatea de Politie
n vederea folosirii ca mijloace de proba pe parcursul
procesului penal, obiectele
ce contin sau poarta urmele infractiunii, nscrisurile sau
valorile care constituie astfel de
mijloace trebuie sa fie nu numai descoperite si cercetate de
organele judiciare, dar si
pastrate pna la solutionarea definitiva a cauzei. Aceasta se
face pentru a da posibilitatea
celor interesati sa poata lua cunostinta de materialul
probator existent n cauza, iar din alt
punct de vedere administrarea probelor n fata instantei de
judecata sa se poata face cu
ajutorul acestui material. n vederea realizarii acestui
deziderat, prevederile procesual
penale reglementeaza si modalitatile prin intermediul
carora se desfasoara activitatile de
descoperire si ridicare a obiectelor, nscrisurilor sau valorilor
ce constituie mijloace de
proba, precum si la eventuala descoperire a altor elemente
de fapt, de natura sa ajute la
aflarea adevarului n cauza
1. ntre aceste modalitati se regaseste si perchezitia.
Importanta perchezitiei ca procedeu de investigatie a fost
subliniata n literatura
de specialitate2, unde se arata ca perchezitia asigura
procurarea unor probe indispensabile,
uneori unice, pentru rezolvarea cauzei. Nici o alta activitate
nu presupune implicarea n
cele mai intime aspecte ale vietii individului, n drepturile
persoanei asupra imobilelor,
terenurilor ca perchezitia3.
Perchezitia reprezinta procedeul probator care consta n
cercetarea efectuata
asupra mbracamintei unei persoane sau la locuinta
acesteia cu scopul de a gasi si ridica

obiecte sau nscrisuri, cunoscute organului judiciar, dar

nepredate de buna-voie, precum
si n vederea eventualei descoperiri a unor alte mijloace de
proba necesare solutionarii
cauzei penale4.
Alti specialisti5 au definit perchezitia ca fiind un act
procedural destinat cautarii
si ridicarii unor obiecte care contin sau poarta urme ale unei
infractiuni, a corpurilor
delicte, a nscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute
organului judiciar si care pot servi
la aflarea adevarului. Perchezitia face parte din procedeele
de investigatie, din activitatea
de strngere a mijloacelor de proba cunoscute si de
descoperire a altor mijloace de
proba.
Perchezitia se deosebeste de activitatea de cercetare la fata
locului, prin sfera de
actiune si scopul urmarit, desi prezinta o serie de aspecte
comune n ceea ce priveste
metodele de cercetare ori unele din obiectivele urmarite.
Limitele locului savrsirii faptei
sunt date de extinderea suprafetei detinatoare de urme ale
infractiunii, pe cnd limitele
locului perchezitionat sunt determinate de folosinta
exclusiva a anumitei persoane.
1 Vintila Dongoroz s.a. Explicatii teoretice ale Codului de
procedura penala romn, vol.I- Partea generala,
Editura Academiei, Bucuresti, 1975, pag. 236.
2 Vintila Dongoroz s.a. op.cit., pag. 236.
3 Constantin Aionitoaie s.a. Tratat de tactica criminalistica,
Editura Carpati, Craiova, 1992, pag. 207.
4 Vintila Dongoroz s.a. op.cit., pag. 237.
5 Emilian Stancu Criminalistica, vol.II, Editura Actami,
Bucuresti, 1997, pag. 175.
Perchezitia nu trebuie confundata nici cu activitatea de
punere a sechestrului pe
avere, deoarece n acest caz, obiectele sunt cerute si nu
cautate ca la perchezitie,
interesnd numai sub aspectul valoric si ca obiecte ale
infractiunii.

Referitor la cadrul si limitele perchezitiei, art.23, pct.2 din

Constitutia Romniei
prevede ca perchezitionarea unei persoane este permisa
numai n cazurile si cu procedura
prevazuta de lege.
Potrivit legii6, perchezitia este activitatea de urmarire
penala si de tactica
criminalistica, care consta n cautarea obiectelor, valorilor
sau nscrisurilor a caror
existenta sau detinere este tagaduita, n vederea
descoperirii si administrarii probelor
necesare justei solutionari a cauzelor penale.
n raport cu natura si specificul cauzei, prin efectuarea
perchezitiei se asigura
realizarea urmatoarelor scopuri7:
_ identificarea si ridicarea bunurilor provenite din
infractiuni;
_ descoperirea de obiecte sau nscrisuri ce contin sau
poarta urmele
infractiunii (mbracamintea patata de snge, scrisorile de
amenintare,
nscrisurile falsificate, etc.);
_ descoperirea de obiecte, nscrisuri sau valori care au fost
folosite ori au
fost destinate sa serveasca la comiterea faptelor penale
(arme, instrumente
de spargere, materiale necesare falsificarii de valori, etc.);
_ descoperirea unor obiecte, nscrisuri sau valori, produs al
infractiunii;
_ descoperirea persoanelor care se sustrag de la urmarirea
penala, judecata
sau executarea pedepsei;
_ descoperirea persoanelor disparute de la domiciliu, a
cadavrelor ori a
partilor din cadavre;
_ depistarea persoanelor date n urmarire la nivel national
sau international;
_ descoperirea unor obiecte, nscrisuri sau valori detinute
contrar
dispozitiilor legale (arme, munitii, toxice, droguri,
precursori, metale si

pietre pretioase, etc.);

_ descoperirea de obiecte si valori aflate n patrimoniul
faptuitorului sau al
persoanei responsabile civilmente, care fac obiectul
indisponibilizarii - n
vederea repararii prejudiciului cauzat prin infractiune;
_ descoperirea si ridicarea de bunuri, nscrisuri sau valori
provenite din
infractiuni savrsite anterior si ai caror autori nu au fost
descoperiti8.
Cadrul procesual penal al perchezitiei este reglementat n
legislatia romna n
cuprinsul art.100-108 Cod de Procedura Penala. Astfel,
potrivit prevederilor art.100 Cod
de Procedura Penala, numai instanta de judecata poate
dispune efectuarea unei perchezitii
atunci cnd o persoana careia i s-a cerut sa predea vreun
obiect ori nscris, tagaduieste
existenta acestora. Ea poate fi dispusa ori de cte ori este
necesara pentru descoperirea si
strngerea probelor.
Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala. Perchezitia se
dispune de judecator
si se efectueaza n conditiile si n formele prevazute de
lege9.
6 Art.100 Cod de Procedura Penala.
7 Constantin Aionitoaie s.a. Tratat de tactica criminalistica,
Editura Carpati, Craiova, 1992, pag. 207-208.
A se vedea si C. Suciu Criminalistica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 539.
8 Emilian Stancu op.cit., pag. 177.
9 Art.27, alin.3 din Constitutia Romniei.
Perchezitia domiciliara se dispune de catre judecator prin
ncheiere motivata, n
cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau n cursul
judecatii. Perchezitia
domiciliara se dispune n cursul urmaririi penale n camera
de consiliu, fara citarea
partilor, participarea procurorului fiind obligatorie.
Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa nainte de
nceperea urmaririi penale.

Perchezitia corporala sau asupra vehiculelor poate fi

dispusa, dupa caz, de organul
de cercetare penala, de procuror sau de judecator.
Perchezitia dispusa n cursul urmaririi penale se efectueaza
de procuror sau
organul de cercetare penala, nsotit dupa caz, de lucratori
operativi.
Timpul de efectuare a perchezitiei domiciliare de catre
organele de urmarire
penala este ntre orele 06.00-20.00, iar n celelalte ore,
numai n caz de infractiune
flagranta sau cnd perchezitia urmeaza sa se efectueze
ntr-un local public. Perchezitia
nceputa ntre orele 06.00-20.00 poate continua si n timpul
noptii.
Potrivit prevederilor legale, organul judiciar trebuie sa se
limiteze la ridicarea
numai a obiectelor si nscrisurilor care au legatura cu fapta
savrsita. Daca, cu ocazia
perchezitiei, sunt descoperite si obiecte sau nscrisuri a
caror detinere sau circulatie este
interzisa, acestea se ridica ntotdeauna, chiar daca nu au
legatura cu fapta savrsita
10.
Perchezitia n sistemul legislativ francez - perchezitia
nu este definita n textele
de lege, dar unele sentinte penale ale instantelor, care
interpreteaza legea, o prezinta ca
fiind cautarea n interiorul unui loc nchis sau la domiciliul
unei persoane, de probe sau
indicii care sa permita stabilirea existentei unei infractiuni
sau pentru identificarea
autorului ei.
Perchezitia reprezinta actul de ancheta sau de instructie ce
consta n inspectarea
minutioasa efectuata de un judecator sau de un ofiter de
politie n locurile n care se pot
gasi elemente de proba ale unei infractiuni (cel mai adesea,
domiciliul unui suspect)11.
Legea protejeaza n mod particular domiciliul, interzicnd
(cu anumite exceptii)

perchezitiile nocturne. Notiunea de domiciliu este larga,

ntelegndu-se toate locurile de
resedinta posibile (de exemplu, o camera de hotel sau un
birou), unde persoana care
locuieste sau nu acolo n mod efectiv, are dreptul de a
considera aceste locuri ca fiind
domiciliul ei, oricare ar fi titlul, dreptul de detinere al
spatiului de locuit si destinatia data
imobilului. Nu sunt n schimb incluse n notiunea de
domiciliu autoturismele, atelierele
artizanale sau industriale, magazinele12.
Perchezitiile domiciliare nu pot fi efectuate fara
consimtamntul expres al
persoanei la domiciliul careia au loc aceste operatiuni.
Consimtamntul trebuie sa faca
obiectul unei declaratii scrise a celui n cauza, iar daca
acesta nu stie sa scrie, este facuta
mentiunea n procesul-verbal cu privire la consimtamntul
sau13.
Daca necesitatile unui proces penal referitor la o crima sau
un delict sanctionat de
lege cu o pedeapsa de cel putin 5 ani nchisoare impun
efectuarea unei perchezitii,
judecatorul de libertati si de detentie al tribunalului de mare
instanta poate, la cererea
procurorului republicii, sa hotarasca, prin decizie scrisa si
motivata, ca perchezitia sa fie
efectuata fara consimtamntul persoanei la domiciliul
careia urmeaza sa aiba loc.
10 Art.105 Cod de Procedura Penala.
11 Dictionarul Enciclopedic Larousse n limba franceza.
12 Constantin Draghici, Cristian Eduard Stefan Tactica
efectuarii perchezitiei si a ridicarii de obiecte si
nscrisuri, Editura Sitech, Craiova, 2006, pag.45.
13 Art. 76 din Codul de Procedura Penala francez.
Sub sanctiunea nulitatii, judecatorul de libertati si de
detentie stabileste ncadrarea
juridica a infractiunii ale carei probe sunt cautate si adresa
unde urmeaza a se efectua
perchezitia domiciliara. Decizia de efectuare a perchezitiei
domiciliare este motivata prin

referire la elementele de fapt si de drept care justifica

necesitatea perchezitiei.
Operatiunile sunt efectuate sub controlul magistratului care
le-a autorizat si care
poate sa se deplaseze la locurile efectuarii perchezitiei
pentru a veghea la respectarea
dispozitiilor legale. Perchezitiile nu pot avea, sub sanctiunea
nulitatii, un alt scop dect
cercetarea si constatarea infractiunilor aratate n decizia
judecatorului de libertati si de
detentie. Cu toate acestea, faptul ca n urma efectuarii
perchezitiei sunt descoperite alte
infractiuni dect cele aratate n decizia judecatorului, nu
constituie o nulitate a
procedurilor incidente.
Judecatorul de libertati si de detentie poate deci sa se
deplaseze la locurile
efectuarii perchezitiilor domiciliare, oricare ar fi localizarea
lor pe teritoriul national.
Procurorul republicii poate de asemenea sa anunte
judecatorul de libertati si de
detentie de la tribunalul de mare instanta n juridictia caruia
perchezitia trebuie sa aiba
loc, prin intermediul procurorului republicii din acea
jurisdictie.
Agentul nsarcinat cu executarea mandatului de perchezitie
nu poate patrunde n
locuinta unei persoane nainte de ora 06.00 si nici dupa
orele 21.0014. El poate fi nsotit
de forte suficiente pentru ca persoana perchezitionata sa nu
se poata sustrage legii. Totusi,
prin derogare de la perioada de timp n care se pot efectua
perchezitii, n anumite legi
sunt permise perchezitiile domiciliare nocturne n cazul
infractiunilor de terorism, trafic
de droguri, detinere de arme si explozivi n mod ilegal etc.
Pentru aceste perchezitii
nocturne sunt necesare autorizatiile emise de judecatorul
de instructie sau de judecatorul
de libertati si detentie.

Judecatorul de instructie poate participa la efectuarea

perchezitiilor si da avizul
procurorului republicii, care are posibilitatea sa-l nsoteasca.
Judecatorul de instructie este
ntotdeauna asistat de un grefier, care ntocmeste un
proces-verbal cu operatiile efectuate.
Perchezitia prezinta anumite particularitati atunci cnd este
efectuata la domiciliul
unui avocat, notar, medic, la sediul unei institutii de presa
sau comunicatii.
Astfel perchezitiile efectuate la un cabinet de avocatura sau
la domiciliul unui
avocat nu se pot efectua dect de catre magistrat si n
prezenta decanului baroului de
avocati sau a delegatului sau, n urma unei decizii motivate
luata de magistrat, care indica
natura infractiunii asupra carora se desfasoara
investigatiile, motivele care justifica
efectuarea perchezitiei si scopul acesteia. Magistratul care
efectueaza perchezitia
vegheaza ca investigatiile efectuate sa nu aduca atingere
exercitarii profesiei de avocat.
Perchezitiile efectuate n sediile unor institutii de presa sau
de comunicatii
audiovizuale nu pot fi efectuate dect de un magistrat, care
vegheaza ca investigatiile
efectuate sa nu aduca atingere profesiei de jurnalist si sa nu
constituie un obstacol sau sa
produca ntrzieri nejustificate n difuzarea informatiei.
Perchezitiile efectuate n cabinetul medicului, notarului,
portareilor sunt efectuate
de magistrat si n prezenta persoanei responsabile de
ordinul sau organizatia profesionala
careia i apartine cel n cauza sau a reprezentantului sau.
Persoana la domiciliul careia are loc perchezitia trebuie sa
fie prezenta, iar n lipsa
sa ofiterii de politie judiciara trebuie sa asigure prezenta a
doi martori asistenti, care sa nu
faca parte din acelasi organ din care fac ei parte.
14 Art. 134 din Codul de Procedura Penala francez.

Obiectele si documentele care se impun a fi ridicate cu

ocazia efectuarii
perchezitiei sunt inventariate si sigilate n prezenta
persoanei ori a martorilor, care
semneaza procesul-verbal de perchezitie.
Perchezitiile sunt efectuate n toate locurile unde se pot
gasi obiecte sau date
informatice, a caror descoperire ar fi utila pentru aflarea
adevarului n cauza.
Textul de lege nu reglementeaza n mod expres perchezitia
corporala, pentru
aplicarea sa sunt practici judiciare si interpretari ale legii.
Palparea de siguranta a unei
persoane este practica cea mai des folosita si care se poate
efectua indiferent de loc si
timp. Ea priveste n principal prevenirea starilor de pericol si
descoperirea de catre
politisti a armelor, drogurilor sau a altor obiecte detinute
ilegal de catre o persoana.
n caz de delict sau crima flagranta, politistii pot
perchezitiona un vehicul daca
sunt motive plauzibile sa suspecteze conducatorul sau
pasagerul unui vehicul de
comiterea sau tentativa comiterii unei infractiuni, n calitate
de autor sau complice.
Sistemul legislativ german - n art.13, pct.2 din
Constitutia Germaniei se prevede:
Perchezitiile pot fi ordonate numai de judecator, iar n caz
de primejdie prin ntrziere si
de alte organe prevazute de legi si pot fi efectuate numai n
formele prevazute de ele.
Codul de Procedura Penala german prevede perchezitiile la
domiciliul persoanei
suspecte si perchezitiile la domiciliul altor persoane.
Potrivit prevederilor legii15, se poate proceda la perchezitia
domiciliara, corporala
si a obiectelor sau valorilor persoanei suspecte de
comiterea unei infractiuni, de
participarea la comiterea unei infractiuni, de a fi facilitat
sustragerea sau fuga persoanelor

urmarite, de a fi autorul unei tainuiri, ascunderi de bunuri

provenite din infractiuni, daca
este vorba de arestarea acelei persoane. Perchezitia are loc
si daca efectuarea ei poate
conduce la descoperirea si obtinerea de probe n cauza.
Perchezitiile la domiciliul altor persoane au loc n una din
urmatoarele situatii:
arestarea inculpatului, cautarea urmelor infractiunii comise,
punerea sub sechestru sau
ridicarea unor bunuri si doar daca exista probe sau indicii
care sa duca la concluzia ca
persoana, urmele sau obiectele cautate se gasesc n locurile
unde urmeaza a se efectua
perchezitia.
n situatia n care se impune arestarea unui inculpat
mpotriva caruia exista probe
certe ca a comis o infractiune, se poate de asemenea
proceda la perchezitionarea
imobilului unde domiciliaza de drept inculpatul, dar si a
altor locuri, daca sunt situate
ntr-o cladire unde exista indicii ca s-ar ascunde inculpatul.
Imobilele de locuit, localurile comerciale si proprietatile
nchise nu pot face
obiectul unei perchezitii nocturne, dect n cazul savrsirii
unei infractiuni flagrante, n
caz de urgenta sau pentru urmarirea si prinderea unui
detinut evadat. Aceasta limitare nu
se aplica locurilor accesibile pe timp de noapte publicului
sau cunoscute ca ascunzatori,
refugii sau locuri de reuniune, de ntlnire a persoanelor
condamnate penal, locurilor
cunoscute ca depozite pentru lucrurile obtinute prin
savrsirea de infractiuni sau localuri
folosite pentru organizarea de jocuri de noroc, traficul ilicit
de stupefiante, de armament
sau pentru practicarea prostitutiei16.
n ntelesul legii, perioada de noapte este cuprinsa ntre
orele 21.00-04.00 de la 1
aprilie la 30 septembrie ale anului calendaristic si ntre
orele 21.00-06.00 de la 1
octombrie la 31 martie.

15 Art. 102 din Codul de Procedura Penala german.

16 Constantin Draghici, Cristian Eduard Stefan op.cit.,
pag. 51.
Perchezitiile nu pot fi ordonate dect de catre judecator, iar
n caz de mare urgenta
de catre Ministerul Public si auxiliarii sai. Atunci cnd
perchezitia unui imobil de locuit,
a unui local comercial sau a unei proprietati nchise sunt
efectuate n lipsa judecatorului
sau a Ministerului Public, este necesar sa se apeleze, daca
este posibil, la un functionar
municipal sau la doi cetateni din localitatea pe teritoriul
careia perchezitia este efectuata.
Cetatenii localitatii la care s-a apelat pentru a participa la
efectuarea perchezitiei nu
trebuie sa fie nici functionari de politie, nici functionari
auxiliari ai Ministerului Public.
Atunci cnd este necesara efectuarea unei perchezitii ntr-o
institutie publica cu
acces limitat sau ntr-o cladire apartinnd parlamentului,
este necesara autorizarea
parlamentului pentru efectuarea perchezitiei.
O asemenea cerinta nu este necesara atunci cnd
perchezitia urmeaza sa aiba loc
n imobile ocupate exclusiv de alte persoane dect de
militari.
Proprietarul imobilului sau locuintei, posesorul obiectelor
unde se efectueaza
perchezitia are dreptul sa asiste la desfasurarea
operatiunilor. Daca persoana este absenta,
este necesar sa se apeleze, daca este posibil, la
reprezentantul sau, la un parinte major, la
un ocupant al imobilului sau la un vecin.
Scopul perchezitiei trebuie sa fie aratat proprietarului
imobilului sau posesorului
obiectelor, iar n absenta acestora, persoanelor la care se
apeleaza, nainte de nceperea
operatiunii.
La terminarea perchezitiei, persoana la domiciliul careia s-a
efectuat perchezitia

poate cere sa-i fie nmnat un document scris, n care sa se

mentioneze obiectul
perchezitiei si infractiunile pentru care este cercetata.
Persoana poate de asemenea sa
solicite sa-i fie remis un inventar al obiectelor ridicate de la
domiciliul sau.
Atunci cnd sunt descoperite obiecte fara o legatura directa
cu cauza, dar despre
care sunt indicii ca provin din savrsirea de infractiuni,
acestea sunt la rndul lor ridicate.
Ministerul Public trebuie sa fie anuntat de ndata cu privire
la ridicarea acestor bunuri.
Obiectele sechestrate sau ridicate trebuie sa fie
individualizate, prin descrierea
caracteristicilor fiecaruia, pentru evitarea confuziilor, dupa
care se sigileaza.
Competenta examinarii documentelor persoanei
perchezitionate apartine
Ministerului Public. Alti functionari nu sunt abilitati sa
procedeze la examinarea
documentelor dect daca persoana care are drepturi asupra
lor consimte acest lucru.
Perchezitia n sistemul legislativ spaniol - n art.18,
pct.2 din Constitutia Spaniei
se dispune: Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate
patrunde sau ramne n
domiciliul unei persoane fara consimtamntul acesteia sau
n baza unei hotarri
judecatoresti, cu exceptia infractiunilor flagrante.
Codul de procedura penala spaniol17, consfintind principiul
inviolabilitatii
domiciliului, prevede ca nimeni nu poate patrunde n
domiciliul unui cetatean spaniol
sau strain rezident n Spania, fara consimtamntul acestuia,
n afara de cazurile si
modurile prevazute de lege.
Judecatorul de la tribunalul care judeca procesul penal n
cauza va putea sa ordone
perchezitia domiciliara, pe timp de zi sau noapte, n toate
imobilele si locurile publice,

oriunde ar fi situate pe teritoriul tarii, daca exista indicii ca

la locul efectuarii perchezitiei
se gasesc persoane urmarite, obiecte sau instrumente corp
delict si carti sau documente
care pot servi la descoperirea si aflarea adevarului.
17 Art. 545 din Codul de Procedura Penala spaniol.
n legislatia spaniola sunt considerate a fi locuri publice:
cele care sunt destinate
unei institutii oficiale militare sau civile a statului, provinciei
sau localitatii; cele care au
destinatia de locuri de reuniune sau de petrecere a timpului
liber, indiferent daca sunt sau
nu organizate n mod legal; toate locurile nchise care nu
constituie domiciliul unei
persoane fizice; navele statului.
Pentru perchezitionarea uneia din Camerele Parlamentului
Spaniol, judecatorul
trebuie sa obtina autorizatia presedintelui camerei
respective.
Pentru perchezitionarea bisericilor si a altor locuri cu
caracter religios este
suficienta nstiintarea persoanelor care raspund de
administrarea acestor locuri.
Judecatorul poate de asemenea sa ordone patrunderea si
perchezitia domiciliara,
att ziua ct si noaptea, n orice loc nchis sau apartinnd
de acesta, care constituie
domiciliul unui cetatean spaniol sau strain rezident n
Spania, dar ntotdeauna cu
consimtamntul prealabil al persoanei n cauza, iar n lipsa
acestui consimtamnt, n baza
unei decizii motivate care va fi adusa la cunostinta
persoanei perchezitionate cel trziu n
24 de ore de la luarea deciziei18.
Consimtamntul persoanei perchezitionate este considerat
a fi dat n situatia n
care i se cere permisiunea de a se intra n domiciliul sau n
vederea efectuarii unei
perchezitii, fara ca aceasta sa invoce inviolabilitatea
domiciliului.

Cu ocazia efectuarii perchezitiilor se evita investigatiile

inutile, judecatorul
veghind sa nu se aduca prejudicii sau sa se efectueze
presiuni asupra persoanei
perchezitionate si se iau toate masurile de precautie pentru
a nu se compromite reputatia
persoanei si pentru a se respecta intimitatile din viata
privata a persoanei, daca acestea nu
privesc procesul penal.
Agentii politiei judiciare procedeaza la arestarea imediata a
unei persoane si
patrunderea ntr-o locuinta n baza autoritatii conferite de
lege, daca este emis un mandat
de arestare mpotriva persoanei, atunci cnd persoana este
surpinsa n flagrant delict,
atunci cnd un delicvent urmarit de agentii autoritatii se
ascunde sau se refugiaza ntr-o
casa sau locuinta, n situatia savrsirii unor actiuni de
terorism sau jaf armat, oricare ar fi
locul sau domiciliul unde infractorii se ascund sau se
refugiaza. Politia judiciara va putea
de asemenea sa procedeze cu ocazia arestarii la efectuarea
unei perchezitii n locurile
susmentionate, n vederea ridicarii de obiecte si
instrumente care se gasesc la fata locului
si care pot avea legatura cu delictul savrsit.
Politia judiciara va nstiinta imediat judecatorul competent
cu privire la
perchezitia efectuata, aratnd motivele care au impus
efectuarea perchezitiei, ntocmind
un raport special, n care va mentiona urmatoarele aspecte:
persoanele care au intervenit
pentru efectuarea perchezitiei, problemele care au survenit
pe timpul efectuarii
perchezitiei, rezultatul efectuarii perchezitiei, daca au fost
arestate persoane etc.
Potrivit legii spaniole, n notiunea de domiciliu sunt
incluse: palatele regale,
care sunt sau nu locuite de rege n perioada efectuarii
perchezitiei; imobilul, locul nchis

sau parti din acestea destinate n principal locuirii de catre

un cetatean spaniol sau de un
strain rezident n Spania si de familia acestora; navele
nationale ale marinei comerciale.
Pentru perchezitionarea palatului unde locuieste Regele
Spaniei, judecatorul va
solicita autorizatia regala prin intermediul primului
majordom al regelui19. n resedintele
18 Constantin Draghici, Cristian Eduard Stefan Tactica
efectuarii perchezitiei si a ridicarii de obiecte si
nscrisuri, Editura Sitech, Craiova, 2006, pag. 55.
19 Art. 555 din Codul de Procedura Penala spaniol.
regale n care nu se gaseste regele n timpul efectuarii
perchezitiei, va fi necesara
autorizatia sefului sau functionarului din serviciul regelui
care raspunde de securitatea si
paza imobilului sau edificiului, iar n absenta lor este
necesara autorizatia celui care i
nlocuieste n momentul n care este ceruta autorizatia
efectaarii perchezitiei.
Cafenelele, restaurantele, hotelurile, hanurile nu sunt
considerate domicilii ale
celor care se gasesc ntmplator sau care locuiesc temporar
n aceste locuri. Sunt
considerate nsa a fi domicilii ale cafegiilor, proprietarilor de
restaurante, hotelierilor si
hangiilor care le administreaza sau conduc si care locuiesc
efectiv mpreuna cu familiile
lor ntr-o parte din aceste imobile.
Decizia de perchezitionare a domiciliului unei persoane
fizice va fi ntotdeauna
motivata, judecatorul stabilind n mod clar imobilul sau locul
nchis unde perchezitia
urmeaza sa se efectueze, iar daca perchezitia se va
desfasura pe timp de zi va indica si
autoritatea sau functionarul care va proceda la efectuarea
ei.
Pentru perchezitionarea imobilelor reprezentantelor statelor
straine acreditate pe
lnga guvernul spaniol, judecatorul va adresa o cerere
scrisa conducerii acelei

reprezentante a statului strain, solicitnd un raspuns n

termen de 12 ore. Daca acest
termen s-a scurs fara a se fi primit un raspuns sau daca
reprezentanta statului strain refuza
autorizatia, judecatorul va nstiinta imediat Ministrul
Justitiei. Pna la anuntarea deciziei
Ministrului Justitiei cu privire la autorizarea efectuarii
perchezitiei, agentii autoritatii se
vor abtine de la patrunderea si perchezitionarea imobilului,
lund doar masuri de
supraveghere a imobilului.
Navele straine ale marinei comerciale aflate pe teritoriul
spaniol nu se pot
perchezitiona dect cu autorizatia capitanului navei, iar
daca acesta refuza, cu autorizatia
consulului statului sub al carui pavilion circula nava.
Daca imobilul sau locul nchis se gaseste n circumscriptia
instantei care a emis
madatul, judecatorul nsarcineaza cu efectuarea perchezitiei
pe judecatorul municipal pe
raza caruia sunt situate imobilele supuse perchezitiei sau
orice alta autoritate sau agent al
politiei judiciare.
Daca judecatorul municipal este cel care ordona efectuarea
perchezitiei, el va
nsarcina autoritatile sau agentii politiei judiciare cu
efectuarea perchezitiei.
Daca imobilul, locuinta sau locul nchis se afla n afara
circumscriptiei instantei
care a emis mandatul, judecatorul va nsarcina cu
efectuarea perchezitiei pe judecatorul
de acelasi grad din circumscriptia n care sunt situate
imobilele, iar judecatorul din
aceasta circumscriptie va delega la rndul sau autoritatea
sau agentii de politie judiciara
cu efectuarea perchezitiei.
Atunci cnd perchezitia urmeaza sa se efectueze la
domiciliul unei persoane
fizice, decizia efectuarii perchezitiei i va fi adusa la
cunostinta, iar daca nu este de fata

pentru a i se comunica acest lucru, decizia va fi notificata

prepusului persoanei
respective. Daca nici prepusul persoanei nu este de fata,
notificarea va fi facuta oricarei
persoane majore care locuieste la acel domiciliu,
preferndu-se membrii de familie ai
persoanei perchezitionate. Daca nici o persoana nu este
gasita n vederea notificarii, se
ntocmeste un proces-verbal n prezenta a doi martori, care
vor semna acest procesverbal.
Din momentul n care judecatorul decide perchezitionarea
imobilului sau a locului
nchis, se iau masuri de supraveghere corespunzatoare
pentru evitarea fugii persoanei
urmarite, sustragerea bunurilor sau instrumentelor
delictului, documentelor sau oricaror
alte lucruri care fac obiectul perchezitiei.
Agentii politiei judiciare procedeaza la patrunderea n
locuinta si la
perchezitionarea acesteia, recurgndu-se la forta daca este
necesar acest lucru.
Perchezitia se efectueaza n prezenta proprietarului
imobilului sau locului nchis,
iar n lipsa sa, a reprezentantului sau legal.
Perchezitia se efectueaza ntotdeauna n prezenta
grefierului din jurisdictia
instantei care a emis mandatul sau de grefierul de serviciu
care l nlocuieste. Grefierul va
ntocmi un proces-verbal cu rezultatele perchezitiei si
problemele aparute, care va fi
semnat de toate persoanele prezente la efectuarea
perchezitiei.
Refuzul persoanei perchezitionate, a reprezentantului sau
legal, a membrilor
familiei acestuia si a martorilor de a participa la efectuarea
perchezitiei constituie delictul
de nesupunere (ncalcare) grava a autoritatii. Cu toate
acestea, ntr-o asemenea situatie nu
se va renunta la efectuarea perchezitiei.
Daca n urma efectuarii perchezitiei, persoanele sau
obiectele cautate nu sunt

gasite de autoritati si nici nu sunt descoperite obiecte

suspecte, persoanei perchezitionate i
se va elibera o copie de pe procesul-verbal, daca solicita
acest lucru.
Daca perchezitia domiciliara efectuata la adresa unde
locuieste o persoana fizica
nu se termina ziua, agentul autoritatii care efectueaza
perchezitia va solicita proprietarului
imobilului sau reprezentantului sau legal, daca sunt
prezenti, continuarea perchezitiei pe
timpul noptii. Daca aceste persoane se opun efectuarii
perchezitiei pe timp de noapte,
perchezitia se va suspenda, nchiznd si sigilnd locul
perchezitionat, aceasta masura
lundu-se pentru a se evita fuga persoanei cautate sau
sustragerea bunurilor urmarite.
Totodata, agentul care efectueaza perchezitia va avertiza
persoanele care se gasesc
n imobil sau n locul nchis ca nu au dreptul sa rupa sigiliile
si sa nu permita accesul altor
persoane, sub sanctiunea angajarii raspunderii penale.
Procesul-verbal de perchezitie a imobilului va contine
numele judecatorului care a
efectuat perchezitia sau a delegatului sau, cele ale
persoanelor din cadrul autoritatii
publice care au intervenit, problemele care au aparut pe
timpul efectuarii perchezitiei, ora
nceperii si ora terminarii perchezitiei, raportul cu
activitatile desfasurate, n ordinea
efectuarii lor si rezultatul efectuarii perchezitiei.
Perchezitia n sistemul de drept italian - Constitutia
Italiei stipuleaza ca
domiciliul persoanei este inviolabil. Nu se pot executa
inspectii, perchezitii sau sechestre
dect n cazurile si n modalitatile prevazute de lege, cu
respectarea principiului garantarii
libertatii personale20.
Atunci cnd sunt motive temeinice de a suspecta o
persoana ca are asupra sa un
obiect provenit din savrsirea de infractiuni sau un obiect
corp delict, se dispune

efectuare unei perchezitii corporale. n situatiile n care

exista motive ntemeiate de a
presupune ca asemenea obiecte sau lucruri se gasesc ntrun loc determinat sau daca n
acest loc se gaseste un evadat sau un inculpat ce urmeaza
a fi arestat, se dispune o
perchezitie locala.
Perchezitia se dispune printr-o decizie motivata. Autoritatea
judiciara poate
proceda ea nsasi la sau dispune ca actul sa fie pus n
executare de ofiteri ai politiei
judiciare delegati prin aceeasi decizie.
20 Art. 14 din Constitutia Italiei.
Daca n timpul efectuarii perchezitiei se cauta un lucru
anume, autoritatea
judiciara poate solicita predarea acestuia de catre persoana
n posesia careia se presupune
ca se afla. Daca lucrul este predat de buna voie, nu se mai
efectueaza perchezitia, cu
exceptia cazului n care autoritatea judiciara considera ca
fiind necesar strngerea altor
probe pentru completarea cercetarilor.
Pentru gasirea lucrurilor ce urmeaza a fi supuse
sechestrului sau pentru a
confirmarea altor mprejurari utile n procesul penal,
autoritatea judiciara sau ofiterii de
politie judiciara delegati de aceasta, pot examina acte,
documente si corespondenta de la
banci. n caz de refuz, se va proceda la efectuarea unei
perchezitii.
nainte de a trece la efectuarea unei perchezitii corporale,
ofiterii de politie
judiciara nmneaza o copie a deciziei motivate celui
interesat, aducndu-i la cunostinta
posibilitatea de a fi asistat de catre o persoana de ncredere
(martor asistent), cu conditia
ca aceasta sa fie de gasit imediat.
Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea demnitatii
umane si, n limitele
posibilitatilor, cu respectarea intimitatii persoanei supuse
perchezitiei.

nainte de nceperea efectuarii perchezitiei, o copie a

deciziei de perchezitie locala
se nmneaza persoanei perchezitionate daca este prezenta
si persoanei ce dispune de
spatiul n cauza, nstiintnd-o asupra posibilitatii de a fi
reprezentata sau asistata de o
persoana de ncredere (martor asistent), cu conditia ca
aceasta sa fie de gasit imediat.
Daca aceste persoane nu sunt gasite de autoritatea
judiciara, copia trebuie predata si
notificarea se nmneaza unei rude, unui ocupant al
imobilului sau n lipsa acestora,
portarului imobilului sau responsabilului local21.
Autoritatea judiciara, n procedura de perchezitie locala
poate dispune, printr-o
decizie motivata, sa fie perchezitionate persoanele prezente
sau cele care se afla la locul
efectuarii perchezitiei din ntmplare, cnd considera ca
acestea pot ascunde obiecte
provenite din savrsirea de infractiuni sau obiecte corp
delict. Mai mult, poate ordona,
consemnnd n procesul verbal motivele acestor masuri, ca
nici o persoana sa nu
paraseasca locul efectuarii perchezitiei nainte de
terminarea acesteia.
Perchezitia domiciliara efectuata ntr-o ncapere sau ntr-un
spatiu adiacent
acesteia poate fi efectuata ntre orele 07.00 si 20.00. Totusi,
n situatii urgente, autoritatea
judiciara poate dispune n scris ca perchezitia sa fie
efectuata n afara limitelor temporale
sus mentionate. Lucrurile gasite n urma perchezitiei sunt
supuse sechestrului.
Codul Penal italian incrimineaza ca infractiune violarea de
domiciliu comisa de
un functionar public22, care consta n fapta functionarului
public care, abuznd de
prerogativele functiei sale patrunde n locuinta unei
persoane, ntr-o resedinta privata sau
n dependinte ale acestora, mpotriva vointei exprese sau
tacite a celui care este n drept

sa permita acest lucru, aceasta fapta pedepsindu-se cu

nchisoarea de la unu la cinci ani.
Daca abuzul consta n patrunderea n locuinta unei
persoane, n exercitarea
atributiilor de serviciu, fara respectarea formalitatilor
prevazute de lege, pedeapsa este
nchisoarea de pna la un an.
21 Constantin Draghici, Cristian Eduard Stefan op.cit.,
pag. 64.
22 Art. 615 din Codul Penal italian.