Sunteți pe pagina 1din 45

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE


CALIFICARE PROFESIONALA

NIVEL III
-SESIUNEA iunie 2014-

Calificare:TEHNICIAN TRANSPORTURI

Tema:Transporturi Speciale
Elev:Nicolaescu Ionut
Clasa: a-XII-a J
INDRUMATOR:Ing.Botezat Dorel

CUPRINS
ARGUMENT
ANEXE
CAPITOLUL 1.Generalitai privind transportul de marfuri periculoase
1.1 Transportul marfurilor periculoase
1.2 Incheierea contractului de transport
CAPITOLUL 2.Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului
2.1 Incarcarea - descarcarea marfurilor
2.2 Asigurarea mrfii la transport
CAP ITOLUL 3.Conditi impuse pentru transportul marfurilor genereale
3.1 Asigurarea marfurilor in trasport

ARGUMENT

Transporturile reprezint sistemul circulator al societii umane, avnd implicaii profunde


n domeniul produciei materiale i a schimbului,transportul reprezint micarea de la un loc la
altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor sau informaiilor (din lat. trans peste i portare a
purta sau a cra).Transporturile sunt un domeniu al activitii economico-sociale prin intermediul
cruia se realizeaz deplasarea n spaiu a oamenilor i bunurilor, n scopul satisfacerii
necesitilor materiale i spirituale ale societii.Activitate de transport reprezint ansamblul
aciunilor prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea n spaiu a cltorilor i
mrfurilor.Sistemul de transport reprezint ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i
construciilor aferente care acioneaz independent sau coordonat n scopul satisfacerii cerinelor
de deplasare n spaiu a oamenilor i bunurilor.Ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i
construciilor aferente care acioneaz independent sau coordonat n scopul satisfacerii cerinelor
de deplasare n spaiu a oamenilor i bunurilor;.Transporturile contribuie i influeneaz decisiv
att dezvoltarea complexului social-economic naional, ct i sistemul relaiilor economice i
sociale cu alte state.Dei nu produc bunuri materiale, transporturile adaug valoare mrfii,
contribuind la formarea venitului naional (locul IV n cadrul economiei naionale).Transporturile
asigur circa 4,8 % din produsul intern brut i 5% din locurile de munc.Transporturile de
cltori realizeaz apropierea dintre oameni i comuniti, contribuind la satisfacerea intereselor
de familie, culturale, artistice, sportive etc.In procesul de exploatare al automobilelor, apar
numeroase defectiuni ce trebuie descoperite si remediate. De aici obligatia pentru conducatorii
de automobile profesionisti si amatori dar mai ales a mecanicilor auto este de a poseda cunostinte
solide de constructie si functionare a automobilelor pentru a putea descoperii defectele si a le
remedia.Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca mijloace de
transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si independentei pe care o permit. Insa aceasta
popularitate a adus la supraincarcarea traficului si la poluare.Am ales tema Transporturi
speciale deoarece am fost interesat de complexitatea, dezvoltarea in viitor, previzibila a acestui
domeniu .

CAPITOLUL 1.
Generalitai privind transportul de marfuri periculoase
Marfurile periculoase-dangerous goods- sunt marfurile care prin natura lor pot produce
avarii celorlalte marfuri de la bord,pot produce prejudicii navei insasi,pot periclita viata sau
sanatatea echipajului sau pot influenta stabilitatea mediului marin.
Pentru a standardiza metodele de ambalare,stivuire,transport,manipulare etc a fost elaborat
codul IMDG care clasifica marfurile periculoase astfel:
Conform ADR, clasele de mrfuri periculoase sunt urmtoarele:
1.1 Transportul mrfurilor periculoase
Ca urmare a riscurilor pe care mrfurile periculoase le prezint pentru sntatea
consumatorilor / utilizatorilor i a personalului implicat n circulaia lor, respectiv pentru
impactul acestora asupra mediului, la nivelul Naiunilor Unite a luat fiin un Comitet de Experi
n Transportul Mrfurilor Periculoase.
Acesta a elaborat ample studii ce stau la baza legislaiei i a recomandrilor, cu
aplicabilitate naional i internaional, privitoare la transportul aerian, rutier, naval i pe cale
ferat a mrfurilor periculoase, a documentaiei obligatorii nsoitoare a loturilor de asemenea
mrfuri, precum i a condiiilor lor de depozitare temporar.
Din punctul de vedere al gradului de periculozitate, Comitetul de Experi ONU n
Transportul Mrfurilor Periculoase a clasificat mrfurile n 9 mari clase, fiecare dintre acestea
implicnd condiii speciale de etichetare i marcare:
Clasa 1 include muniia i alte mrfuri ce prezint risc de explozie. Aceste mrfuri fac
obiectul unor reglementri naionale foarte stricte.

Clasa 2 gaze cuprinde gaze comprimate, lichefiate sau descompuse sub presiune. n
funcie de proprietile i de efectele lor, care pot varia foarte mult, gazele pot fi explozive,
inflamabile, otrvitoare, corozive sau oxidante sau pot prezenta simultan dou sau mai multe
dintre aceste proprieti. Multe dintre gazele incluse n aceast clas se caracterizeaz prin efecte
narcotice marcante care pot apare la nivelul unor concentraii sczute sau pot da natere unor
vapori extrem de toxici n cazul unor incendii. Tot aici sunt incluse i butelii de gaze, ca tip
particular de ambalaj, care devin extrem de periculoase n cazul incendiilor, cnd presiunea
5

creat conduce la explodarea lor. De asemenea, n cadrul acestei clase sunt incluse i unele
substane care, datorit structurii i compoziiei lor chimice, pe parcursul transportului n anumite
condiii pot polimeriza, ducnd la eliberare de cldur sau emanaie de gaze i la creterea
presiunii n recipiente. Asemenea substane nu pot fi transportate dect dac sunt n mod
corespunztor stabilizate.

2.1
2.2
2.3
Clasa 3 lichide inflamabile. Principalul risc asociat transportului unor asemenea
mrfuri este acela de emanare a unor vapori inflamabili (cei mai muli fiind i toxici) i este
ntlnit n mod special n cazul substanelor cu o temperatur sczut de aprindere i care sunt
volatile. Aceti vapori pot realiza cu aerul amestecuri inflamabile, provocnd astfel explozii sau
se pot aprinde cu uurin n cazul unei surse de foc. De aceea, este necesar ca aceste substane s
fie ferite de surse directe de lumin, foc sau oricare alt surs de cldur iar ambalajele trebuie s
asigure protecia acestor mrfuri fa de sursele externe de aprindere. O precizare important n
cazul unor asemenea lichide este aceea c ele pot fi miscibile sau nemiscibile cu apa, informaie
esenial n cazul unor incendii, pentru adoptarea mijloacelor specifice de stingere a focului.

Clasa 4.1 solide inflamabile sunt mrfurile solide care sunt predispuse la inflamare i
care trebuie inute departe de orice surs de aprindere. Unele dintre acestea pot exploda dac nu
sunt inute n condiii de saturare cu ap sau alte lichide.

Clasa 4.2 substane solide sau lichide inflamabile susceptibile de combustie


spontan. Un loc special prin pericolul pe care-l prezint l dein substanele care se aprind n
contact cu aerul. Unele mrfuri, cum ar fi de exemplu fibrele textile de natur vegetal, trebuie
ferite de contaminarea cu uleiuri sau ap, ele fiind interzise la transport n cazul acestei
contaminri ca urmare a riscului prezent de autoaprindere ce poate apare la interval de cteva
zile sau chiar sptmni. Pe parcursul transportului acestor mrfuri trebuie s se acorde o mare
atenie oricrei cauze posibile de cretere a temperaturii.

Clasa 4.3 substane solide sau lichide care n contact cu apa eman gaze inflamabile.
Toate mrfurile care se ncadreaz n aceast clas trebuie meninute perfect uscate i ferite de
orice surs de umiditate. n unele cazuri gazele emise pot fi toxice, unele dintre acestea fiind
susceptibile de combustie spontan ca urmare a cldurii eliberate n cadrul reaciilor ce au loc.
Caracteristicile tuturor acestor substane trebuie studiate cu mare atenie iar la ncrcarea lor n
aceleai containere sau compartimente trebuie s se ia n considerare toate riscurile de
interaciune reciproc. n cazul incendiilor, trebuie s se in cont de faptul c utilizarea apei, a
aburului sau a stingtoarelor cu spum pe baz de ap poate conduce la agravarea situaiei.

Clasa 5.1 substane oxidante. Substanele cuprinse n aceast clas nu sunt n sine
combustibile, dar posed proprietatea de a face ca materialele combustibile s ard mult mai uor
i s elibereze oxigen n cazul unui incendiu, crescndu-i astfel intensitatea. Unele amestecuri
dintre aceste substane i materiale combustibile ard cu uurin, cteodat doar la un simplu
impact sau prin frecare. Periculozitatea acestor substane deriv din faptul c pot conduce la
emanare de gaze foarte toxice n cazul unor reacii cu acizii concentrai sau n cazul unor
incendii. Mrfurile din aceast clas care nu prezint ambalajele intacte sunt refuzate la transport
i nu se admite amplasarea lor n vecintatea materialelor combustibile iar spaiul din mijlocul de
transport sau cel de depozitare trebuie curat n mod corespunztor.

Clasa 5.2 - peroxizi organici. Aceste substane, considerate a fi cele mai instabile, sunt
att oxidante ct i inflamabile, se descompun n prezena cldurii i ard cu uurin, provocnd
cteodat explozii. Ele trebuie amplasate ct mai departe de alte ncrcturi periculoase i surse
de cldur i poziionate ntr-un mijloc de transport astfel nct s se asigure accesul imediat la
ele. Unele dintre aceste substane eman n mod natural oxigen i sunt de obicei ambalate n
recipieni prevzui cu mijloace de ventilaie. n acest caz, manipularea i depozitarea acestora
trebuie realizate numai n poziia corect, cu mijloacele de ventilaie libere i niciodat prin
rostogolire, multe dintre aceste mrfuri necesitnd totodat i condiii de temperatur controlat.

Clasa 6 substane otrvitoare. Aceste substane sunt cele susceptibile s provoace


moartea sau s afecteze foarte grav sntatea utilizatorilor / manipulatorilor dac sunt nghiite,
inhalate sau la contactul direct cu pielea, fapt pentru care necesit condiii speciale de
manipulare, innd cont de efectele toxice pe care le prezint. n cazul unor incendii, aproape
toate substanele otrvitoare produc emanaii de gaze toxice i de aceea sunt necesare
echipamente adecvate, respectiv mti de gaze i haine de protecie.

6.1
6.2
Clasa 7 substane radioactive. Condiiile de manipulare i de transport variaz foarte
mult n cadrul substanelor incluse n aceast categorie. Pentru ambalarea acestora sunt prevzute
condiii foarte stricte i care sunt prescrise prin standardele internaionale. n cazul transportului
unor asemenea substane trebuie acordat o atenie maxim documentaiei nsoitoare i
reglementrilor naionale ale diferitelor ri tranzitate sau ale porturilor de escal sau de
destinaie.

7A
7B
7C
7D
Clasa 8 substane corozive. Substanele solide sau lichide incluse n aceast clas
posed n starea lor natural proprietatea de a afecta, mai mult sau mai puin, un esut viu, de a
afecta ntr-o msur mai mic sau mai mare anumite materiale, cum ar fi metalele i materialele
textile iar eliberarea lor din ambalaje poate afecta chiar i echipamentele sau mijloacele de
transport. Multe dintre aceste substane sunt suficient de volatile, emannd vapori care provoac
iritaii ale cilor respiratorii i ale ochilor, iar altele, mai puine la numr, pot produce, prin
descompunere la temperaturi nalte, gaze toxice. n contact direct cu pielea sau cu membranele
mucoase, unele dintre aceste substane sunt toxice. Cazurile de otrvire apar n condiiile
ingerrii lor sau a inhalrii vaporilor acestora, acetia putnd chiar penetra prin piele.

Clasa 9 amestecuri de substane periculoase. Aceast ultim clas conine substane


care nu au putut fi incluse n clasele de mai sus, care prezint riscuri particulare ce nu au putut fi
acoperite prin regulamentele celorlalte clase de mrfuri sau care prezint un risc relativ sczut la
transport. Aceasta nu semnific ns faptul c mrfurile incluse n aceast clas sunt mai puin
periculoase.

n momentul predrii lor ctre transportator sau ctre societile de expediie, toate aceste
mrfuri periculoase trebuie ambalate corespunztor i corect marcate, etichetate sau tanate cu
denumirea tehnic uzual, utilizat n documentele de transport. Marcajele i etichetele trebuie s
indice principalele riscuri asociate mrfurilor respective, precum i riscurile secundare, n
ordinea importanei lor, iar inscripionarea trebuie realizat cu materiale rezistente la ap. Orice
discrepan n etichetarea corect a mrfurilor periculoase trebuie corectat dar i nregistrat n
mod corespunztor, pentru a face obiectul unor investigaii ulterioare. Aceleai reguli de
etichetare se aplic i containerelor n care au fost incluse mrfuri periculoase, etichetele trebuind
s fie aplicate pe toate laturile containerului, n zone ct mai vizibile iar pe u se va meniona nu
numai denumirea tehnic a mrfurilor coninute i numrul de ambalaje, ci i orice alt
informaie considerat folositoare. Dup livrarea mrfurilor din container, etichetele trebuie s
fie ndeprtate sau mascate, atta timp ct containerul nu mai comport nici un risc.
n cazul acestui gen de produse periculoase trebuie acordat o mare atenie examinrii
exterioare a ambalajelor lor i depistrii eventualelor mirosuri strine emanate. Astfel, toate
tipurile de ambalaje aflate n uz trebuie s fie testate n mod riguros i perfect etane i trebuie
urmrit aspectul exterior al acestora, orice pat recent, urme de scurgere a coninutului sau alt
gen de deteriorare vizibil putnd oferi indicii preioase asupra strii produsului interior ambalat.
Se vor verifica suplimentar:

recipientele i butoaiele metalice susceptibile de coroziune, mai ales cele


revopsite

existena ambalajelor absorbante (n cazul obligativitii utilizrii acestora)

butoaiele din lemn, susceptibile de a se deteriora cu mai mult uurin

ambalajele din placaj i plci fibrolemnoase

sacii din hrtie

capacele de protecie a robineilor la cilindrii i tancurile pentru gazele inflamabile


i otrvitoare

Documentele de transport trebuie s cuprind, n mod obligatoriu, urmtoarele date


despre marf: denumirea tehnic i uzual; numrul i felul ambalajelor; clasa creia i aparine;
temperatura de aprindere (dac este cazul); codul Naiunilor Unite; greutatea / volumul
mrfurilor ce urmeaz a fi transportate, precum i o declaraie prin care se certific faptul c
mrfurile sunt ambalate ntr-un sistem de ambalare aprobat de autoritile competente i adecvat
riscurilor poteniale obinuite existente pe parcursul transportului. n cazul anumitor mrfuri
speciale este necesar emiterea unor certificate din care s reias c produsele respective au fost
aerisite sau uscate pentru o anumit perioad sau conin / sunt imersate ntr-o alt substan care
reduce riscurile proprii. Pentru mrfurile periculoase transportate n containere se impune i
prezena unor certificate semnate de persoanele responsabile cu ncrcarea containerelor
respective.
i n privina manipulrii, mrfurile periculoase prezint condiii speciale, care
nerespectate pot conduce la creterea riscurilor asociate acestora. Manipularea fiecrui produs
este reglementat distinct, ca i condiiile impuse personalului implicat.
La ncrcarea mrfurilor periculoase trebuie s se in cont i de relaia dintre temperatura
de aprindere a acestora i cea a mediului ambiant, mai ales n cazul zonelor tropicale.
O alt problem ce se ridic n cazul acestor produse periculoase este cea a respectrii criteriului
de vecintate a mrfurilor transportate, ntlnindu-se incompatibiliti ntre produsele aparinnd
chiar aceleai clase, cum ar fi produsele clasei 8 ntre acizii i bazele incluse putnd avea loc
reacii violente. De asemenea, este interzis vecintatea dintre o serie de mrfuri nepericuloase,
dar cu potenial combustibil mare (rumegu, paie etc.) i substanele periculoase, pentru a se
evita riscul propagrii unor eventuale incendii, precum i vecintatea dintre substanele care
relaioneaz cu apa i produsele cu un grad ridicat de umiditate. n mod firesc, nu este admis
vecintatea dintre substanele periculoase i produsele alimentare.
1.2 Incheierea contractului de tansport
Contractul de transport de mrfuri pe calea ferat este acel contract prin care operatorul
de transport pe calea ferat, n calitate de cru, se oblig n schimbul unei taxe de
transport (tarif), s transporte nauntrul unui anumit termen, s pazeasc i s elibereze
marfa destinatarului, care poate fi expeditorul sau un ter indicat n scrisoarea de trsur.
Clientul se prezinta la statia de expediere si depune comanda (2 exemplare), pentru
punerea vagoanelor la dispozitie.Aceasta comanda trebuie sa conin urmtoarele :
-staia de expediere
-staia de destinaie
-felul mrfii

10

-data i locul ncarcrii


-tipul mijloacelor de transport ( vagoanelor)
Se intocmeste Contract ocazional (2 exemplare) prin care I se comunica o suma ce trebui
e achitata anticipat( suma ce reprezinta valoarea transportului).
Dupa achitarea sumei se vor pune vagoanele la dispozitie clientului in locul mentionat
de aceasta in comanda pe baza Registrului veghetor- EXPEDIERI.
Dupa terminarea incarcarii agenul CFR le ia in primire de la client pe baza sigiliilor aplicate pe
vagon si inscriere in scrisoarea de trasura grup si semneaza pe aceasta de primirea lor.
Inexactitatile din scrioarea de trasura sau pierderea acesteia nu afecteaza existenta si nici
valabilitatea contractului de transport, care ramane supus dispozitiilor prezentului regulament.
Contractul de transport este ncheiat dac sunt ndeplinite condiiile: operatorul de transport a
primit marfa ncrcat n vagoanele corespunztoare nsoit de scrisoarea de trsura completat
de expeditor i semnat de acesta pe toate 5 exemplarele.
Documente de transport
Transportul feroviar este insotit de documentul numit scrisoare de trasura sau fraht. Acest
document, in cazul transportului international, este un document simplu si flexibil deoarece
permite plata transportului, fie de catre expeditor, fie de catre destinatar sau proportional de
ambii.
Sunt cunoscute 3 feluri de documente de tip fraht:
- fraht pentru viteza mica -; care insoteste marfa ce nu necesita expediere urgenta, in principal
utilizat intre centrele industriale din Marea Britanie si centrele continentale;
- fraht pentru viteza mare -; se utilizeaza la marfurile ce trebuiesc expediate repede si pentru care
se percepe o taxa suplimentara de transport;
- fraht pentru coletarie expres -; se aplica serviciilor postale.
Frahtul se completeaza de expeditor si este alcatuit dintr-un set de 6 file in care se inscriu
urmatoarele: data si numele statiei de expediere a marfii, numele si adresa expeditorului si
destinatarului, statia de origine a expedierii si statia unde trebuie sa se faca livrarea, descrierea
succinta a marfurilor (in cazul marfurilor periculoase se inscriu datele prevazute in partea a 2-a
RID), greutatea bruta sau cantitatea, instructiunile necesare pentru libera practica si alte
formalitati iar pentru unele clase de marfuri periculoase, se ataseaza si un certificat (declaratie)
eliberat de expeditor, costul privitor la transport.

11

Transportul marfurilor periculoase pe apele interioare


Apele interioare ale continentului joaca un rol important in transportul international de
marfuri si pasageri. Avand in vedere importanta lor in anul 1976 au fost redactate
recomandari de catre Comitetul pentru Transporturi Interioare ale Comisiei Economice a
O.N.U. pentru Europa sub denumirea Masurile europene privind transportul international
al marfurilor periculoase pe apele interioare.
Si aici este utilizata numerotarea marginala si contine 2 anexe:
-se refera la mauri privind substantele periculoase. In prima parte sunt redate definitiile si
procedeele generale de transport, iar in partea a 2-a s redau clasele de marfuri
periculoase, incluse intr-o lista care contine si exceptiile de la reguli, precum si
particularitatile documentelor de transport.
-contine recomandari cu privire la transportul in containere si cisterne, metode si restrictii
de expediere, echipamente de transport si indicatii referitoare la amestecul incarcaturii. In
aceste masuri sunt introduse clase restrictive si nerestrictive; spre exemplu, explozivii au
fost subimpartiti in 3 diviziuni.
-In legatura cu clasificarea se precizeaza ca explozivii sunt subimpartiti in 3 diviziuni, iar
gazele sunt impartite dupa proprietati.
Coletele, containerele cat si cisternele mobile se marcheaza si se eticheteaza asa cum se
indica in codul IMDG pentru transportul marfurilor periculoase pe Rin. Aceste masuri
sunt completate in mod special. In acest caz, reteaua de controale este mai densa, atat in
ceea ce priveste operarea, constructia, echiparea navelor cat si manipularea marfurilor.

Scrisoarea de trasura

12

Scrisoarea de transport este principalul document in raporturile dintre calea ferata si beneficiarii
transportului de marfuri. Aceasta constituie documentul doveditor al contractului de transport ,
atat pentru operatorul de transport feroviar, cat si pentru expeditor, si in mod atipic pentru
destinatar fiind, in acelasi timp, un document de transport si un document contabil cel care detine
documentul este indreptatit sa valorifice drepturile rezultate din contract pentru expeditor
drepturile care se sting in momentul.
In cazul completarii scrisorii de trasura, expeditorul va raspunde pentru mentiunile
incorecte, inexacte sau pentru lipsa anumitor mentiuni, care pot afecta desfasurarea transportului

13

in conditii optime. Efectele acestor nereguli in completarea scrisorii de trasura se pot concretiza
in :

acceptarea la transport a unor marfuri periculoase/interzise de catre lege

nerespectarea masurilor privind circulatia pe cale ferata

acceptarea unor marfuri care implica fie conditii speciale de transport, fie
indeplinirea unor formalitati specifice, fara ca acestea sa se poata realiza

aplicarea unor tarife ce nu sunt in concordanta cu natura marfii sau cu cantitatea ei

Scrisoarea de transport are 5 parti:

unicatul insoteste transportul si se elibereaza destinatarului o data cu marfa;

duplicatul il primeste predatorul dupa incheierea contractului de transport si


constituie dovada primirii marfurilor la transport;

copia scrisorii de transport ramane in statia de predare;

avizul si adeverinta de primire insoteste transportul impreuna cu unicatul. Prin


aceasta, in statia de destinatie, destinatarul certifica primirea marfurilor si este
pastrata in statia respectiva;

exemplarul de serviciu insoteste transportul la destinatie. Dupa eliberarea


transportului, statia respectiva il anexeaza la contul taxelor incasate.

Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele mentiuni obligatorii:

data intocmirii

numele si adresa expeditorului (in aceasta calitate se mentine o singura pers.


fizica/juridica)

denumirea statiilor de expeditie/destinatie, in conformitate cu Nomenclatorul


statiilor de cale ferata

numele si adresa destinatarului (sa fie vorba despre o singura persoana)

numarul si seria sigiliilor aplicate

denumirea marfii si modul de ambalare al acesteia, iar pt. marfurile periculoase se


prevede si denumirea prevazuta in regulamentul privind transp. international feroviar
de marfuri periculoase
14

enumerarea detaliata a anexelor la scrisoarea de trasura, daca aceste acte sunt


necesare pentru indeplinirea unor formalitati pe parcurs

numarul mijlocului de transport si, daca este cazul, a unitatii de transport intermodal

mentiunea cu privire la modul in care s-a efectuat plata transportului (francat/taxat


suportat de catre expeditor sau transmis plata la destinatar)

masa bruta a marfii + alte elemente de calcul care sa permita determinarea cantitatii
de marfa

indicatia potrivit careia transportul este supus dispozitiilor din Regulament

numele si adresa operatorului de transport feroviar cu care s-a perfectat contractul

Expeditorul
Expeditorul poate fi o persoan juridic cu capital de stat, particular sau mixt, ori o persoan
fizica, care pred marfa la transport. Pentru incheierea contractului de transport pe calea ferat,
prile trebuie s-i exprime consimmntul n forma scris. Consimmntul trebuie s fie
valabil exprimat i s nu fie viciat prin eroare, dol, sau violen.
Dupa aplicarea tampilei staiei de expediie pe scrisoarea de trsur, aceasta face dovada
contractului de transport ncheiat. Prin aplicarea tampilei, statia de primire certific att primirea
mrfii la transport, ct i momentul ncheierii contractului de transport.
Dac transportatorul a omis tampilarea scrisorii de trsur i se nasc litigii, expeditorul
poate face dovada momentului ncheierii contractului de transport cu alte mijloace de prob, cum
sunt: chitana de primire a mrfurilor, buletinul de predare a vagoanelor, registrul de primire a
mrfurilor, registrul de cntar etc.
Expeditorul mrfurilor periculoase are obligaia s predea la transport o expediie conform
prescripiilor RID:

s se asigure c mrfurile periculoase sunt clasificate i autorizate la transport n


conformitate cu RID;

s furnizeze transportatorului informaiile i ,dup caz, scrisorile de trsur i


documentele de nsoire necesare (autorizaii, agrementri, notificri, certificate)

s nu foloseasc dect ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru vrac (GRV) i
cisterne (vagoane-cistern, vagoane-baterie, vagoane cu cisterne amovibile, cisterne

15

mobile, containere-cistern i CGEM) agreate i apte pentru transportul mrfurilor


respective i care poart marcajele prescrise n RID;

s respecte prescripiile privind modul de expediere i restriciile de expediere;n cazul


n care expeditorul apeleaz la serviciile altor participani (ambalator, ncrctor,
ncrctor de lichide etc.) el trebuie s ia msuri corespunztoare, care s asigure faptul
c transportul ndeplinete prescripiile RID.

s aib ncredere n informaiile i datele care i-au fost puse la dispoziie de ali
participani.

Expeditorul are obligatia sa achite tarifele de transport in momentul incheierii contractului de


transport .
Trasportatorul
Transportatotul are obligatia sa transporte marfa la statia de destinatie si sa o elibereze
destinatarului fara a depasi termenul de executare a contractului de transport.
In mod special, transportatorul care accept la locul de expediere mrfurile care urmeaz s fie
transportate, trebuie prin sondaj reprezentativ:

s verifice c mrfurile periculoase care urmeaz s fie transportate sunt


autorizate la transport conform RID;

s se asigure c documentaia prescris este anexat documentului de transport i


ndrumat mpreun cu acesta;

s se asigure vizual c vagonul i ncrctura nu prezint defecte, scurgeri sau


fisuri, lipsuri ale dispozitivelor de echipare, etc;

s se asigure c data viitoarei revizii pentru vagoanele-cistern, vagoanele


baterie, vagoanele cu cistern amovibil, cisternele mobile, containerele cistern
i CGEM, nu este depit;

s verifice c vagoanele nu sunt suprancrcate;

s se asigure c plcile-etichet i marcajele prescrise pentru vagon sunt aplicate.

Aceasta trebuie s fie fcut pe baza scrisorii de trsur i a documentelor nsoitoare, printr-un
control vizual al vagonului sau al containerelor i, dup caz, a ncrcturii.

16

Transportatorul poate totui, s se foloseasc de informaiile i datele care i-au fost puse la
dispoziie de ali participani.
Dac transportatorul constat o nclcare a prescripiilor RID, el nu trebuie s expedieze marfa
pn cnd aceasta nu este pus n conformitate cu prescripiile RID.
Dac n parcurs se constat o neregul care ar putea compromite sigurana transportului,
expediia trebuie oprit ct mairepede posibil, innd cont de imperativele de siguran legate de
circulaia i de staionarea expediiei, ca i de sigurana public.
Transportul nu va putea fi reluat dect dup punerea expediiei n conformitate cu prescripiile
RID. Autoritatea (tile) competent(te) pentru restul parcursului poate (pot) elibera o autorizaie
pentru continuarea transportului.
Dac conformitatea cerut nu poate fi realizat i dac nu a fost eliberat o autorizaie pentru
restul parcursului, autoritatea (tile) competent(e) va (vor) asigura transportatorului asistena
administrativ necesar. Acelai lucru se va realiza, n cazul n care transportatorul aduce la
cunotina acestei (acestor) autoriti faptul c expeditorul nu i-a semnalat caracterul periculos al
mrfurilor predate la transport i c ar dori, n virtutea dreptului aplicabil n special prin
contractul de transport, s le descarce, s le distrug sau s le fac inofensive.
Destinatarul
Destinatarul are obligaia s nu amne fr motiv ntemeiat acceptarea mrfii i s verifice ca
dup descrcare s fie ndeplinite prescripiile din RID.
Destinatarul trebuie n special:

s efectueze n cazurile prevzute de RID curarea i decontaminarea prescrise a


vagoanelor i containerelor;

s supravegheze ca vagoanele i containerele n ntregime descrcate i curate,


degazate i decontaminate, s nu mai poarte plcile-etichet i marcajele portocalii.

n cazul n care destinatarul apeleaz la serviciile altor participani (descrctor, curtor, staie
de decontaminare, etc.) el trebuie s ia msuri corespunztoare.
CAPITOLUL 2.
Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului

Incheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa transporte marfa la


destinatie si sa o predea destinatarului in cantitatea si starea in care a primit-o.
17

Calea ferata are indatorirea sa puna la dispozitia expeditorului mijloacele de transport stabilite, la
termen si in starea corespunzatoare.
Pentru ca expeditorul sa poata incarca marfa in termenul stabilit, transportatorul are obligatia sa
avizeze pe expeditor cu cel putin trei ore mai inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor.
Avizarea se face prin curier, posta, telefonic, fax, telex, in scris, in functie de posibilitatile
de comunicare ale statiei si clientelei.
Termenul de incarcare - descarcare, in cazul in care transportul este destinat altor
localitati decat in cele in care este situata statia de cale ferata, incepe sa curga:
- dupa 24 ore de la ora depunerii avizului scris sau telegrafic la posta, daca avizarea prin curier
special nu este posibila;
- dupa 12 ore de la avizarea telefonica sau a inmanarii avizului scris, daca avizarea s-a facut
telefonic sau prin curier.
In vederea asigurarea integritatii marfurilor incredintate la transport, calea ferata este
obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intreaga perioada, de la preluarea de la expeditor
si pana la predarea lor destinatarului.
Pentru asigurarea integritatii marfurilor, in timpul transportului, expeditorul poate delega
un insotitor; insotirea este obligatorie in cazul transporturilor de animale domestice si salbatice
vii, peste, pasari si albine vii, fanuri si paie, obiecte pretioase, etc. Pentru restul marfurilor
insotirea este facultativa si necesita aprobarea regionalei de cai ferate.
Daca insotitorul este propusul destinatarului va semna de primirea marfii pe exemplarul
din actul de livrare care ramane la expeditor.
Orice lipsa a marfurilor cade in sarcina comitentului a carui prepus este insotitorul, daca
pierderea sau avaria se datoreaza culpei acestuia.Odata transportul ajuns la destinatie, calea
ferata este obligata sa avizeze pe destinatar de punerea mijloacelor de transport la descarcare si
sa predea marfurile in cantitatea si calitatea in care au fost primite.
Incarcarea - descarcarea marfurilor

18

Incarcarea-descarcarea marfurilor se executa, dupa caz, de expeditor sau de calea ferata,


respectiv de destinatar ori calea ferata. Atunci cand obligatia incarcarii (descarcarii) marfii revine
caii ferate in cazul incarcarii expeditiilor de coletarie si clientelei, in cazul expeditiilor de
vagoane.
Expeditorul trebuie sa verifice daca mijloacele de transport si rechizitele de incarcare,
apartinand caii ferate, puse la dispozitia sa, corespund transportului in bune conditii.
Beneficiarii de transporturi au obligatia de a incarca-descarca mijloacele de transport in
termene prestabilite care variaza in raport de felul marfii, capacitatea mijlocului de transport si
locul incarcarii.
Calea ferata are obligatia de a tine la dispozitia clientelei vagoanele pana la expirarea
termenului de incarcare, cand se poate considera ca au fost refuzate tacit.
Daca destinatarul nu se prezinta pentru descarcare in termen de 24 de ore, de la avizare,
calea ferata este in drept sa descarce si sa depoziteze marfa fara prezenta destinatarului.
Pentru containerele sosite incarcate ca expeditii de coletarie se acorda in statia de
destinatie un termen liber de magazinaj de 24 ore, iar pentru depasirea acestui termen se percepe
de fiecare container tariful de magazinaj.
Depasirea termenului de incarcare-descarcare a unui container, de doua ore, duce la plata
de tarife de imobilizare constand intr-o suma pentru primele 24 ore, suma care se dubleaza
pentru urmatoarele 24 ore si restul timpului.

19

Pentru paletele sosite incarcate ca expeditii de coletarie sau de vagoane si descarcate in


magazii pe rampe sau terenuri care apartin caii ferate, se acorda in statia de destinatie un termen
liber de magazinaj de 24 ore.
Daca cel indreptatit dispune ca supraincarcatura sa fie expediata la statia de destinatie a
incarcaturii principale, la o alta statie de destinatie sau sa fie inapoiata la statia de expeditie,
aceasta se trateaza ca o expeditie distincta.
Daca supraincarcatura se trimite ca o incarcatura separata la o alta statie de destinatie ori
se inapoiaza la statia de expeditie, expeditorul, o data cu dispozitia sa, trebuie sa depuna o noua
scrisoare de trasura la statia initiala de expeditie si sa achite tarifele de transport corespunzatoare.
In cazul in care, ca urmare a dispozitiei expeditorului, supraincarcatura descarcata in
parcurs se incarca de calea ferata se percepe tariful de incarcare-descarcare, iar cand aceasta face
obiectul unui vagon complet, se percepe si tariful orar de utilizare pentru perioada incarcarii, insa
nu pentru mai mult de 12 ore.
In cazul in care supraincarcatura nu necesita utilizarea exclusiva a unui vagon, ea poate
fi expediata ca expeditie de coletarie.
Principale operaii de manipulare a mrfurilor transportate sunt:

determinarea cantitativ (mas, volum, metraj, numr de buci etc.);


ncrcarea
transbordarea (trecerea mrfii de pe un mijloc de transport pe altul, prin ridicare, deplasare pe
orizontal i coborre)
transvazarea (trecerea mrfurilor lichide sau pulverulente, prin turnare)
stivuirea
calarea
nivelarea
fixarea
conservarea
descrcarea
depozitarea

Categorii de mrfuri
Marfa este un produs al muncii destinat schimbului, prin vnzare-cumprare.
Mrfurile pot fi clasificate dup mai multe criterii, cele mai importante fiind, din punctul
de vedere al transportului, urmtoarele:
20

starea fizic;
modul de ncrcare sau descrcare
condiiile de transport, depozitare i conservare
cantitatea transportat

Clasificarea mrfurilor dup starea fizic:


mrfuri solide, care se prezint la transport:
cu bucata
fr ambalaj (autovehicule, evi, stlpi, prefabricate din
beton etc.);
n ambalaje individuale (aparate electrocasnice, piese de
mobilier etc.);
n ambalaje comune mai multor buci (lzi, cutii, saci,
containere etc.);
n vrac, sub form granular, neambalat (cereale, nisip, pietri,
crbuni, minereuri, fosfai, bauxit etc.);
mrfuri lichide, care se prezint la transport:
n ambalaje avnd o capacitate redus (bidoane, butoaie, canistre
etc.)
vrsate, transportul realizndu-se cu vehicule special amenajate n
acest sens (de exemplu, autocisterne)
mrfuri gazoase, care se prezint la transport n tuburi sau butelii.
Clasificarea mrfurilor dup modul de ncrcare sau descrcare:

mrfuri a cror ncrcare sau descrcare se realizeaz prin aezare (n


general, mrfurile care se prezint sub form de buci regulate i cele ambalate n lzi, cutii,
saci, bidoane, couri etc.);
mrfuri a cror ncrcare sau descrcare se realizeaz prin aruncare
(mrfuri care se ncarc n vrac, de exemplu sfecl de zahr, lemne de foc etc.);
mrfuri a cror ncrcare sau descrcare se realizeaz prin curgere (prin
jgheaburi sau alte amenajri).
Clasificarea mrfurilor dup condiii de transport, depozitare i conservare:
mrfuri obinuite, care nu necesit amenajri speciale ale vehiculelor sau
msuri speciale n timpul deplasrii sau manipulrii;
mrfuri speciale, care necesit condiii speciale de ncrcare, descrcare,
transport i conservare:

mrfuri perisabile, care sunt supuse unor procese naturale de


alterare; transportul lor se execut cu vehicule special amenajate, la temperaturi
controlate:
- izoterme (pereii recipientului sunt executai din materiale ru conductoare de
cldur, astfel c, pentru scurt timp se menine o temperatura constant);
- refrigerante (cu spaii speciale n care se pstreaz gheaa artificial sau natural);
frigorifice, prevzute cu instalaii pentru producerea
frigului i utilizate pentru transportul pe distane lungi;
21

mrfuri fragile, care au o valoare mare n comparaie cu celelalte


mrfuri i pot fi uor degradate, dac nu se respect nite reguli precise pentru manipulare
i transport;

animale i psri vii;

mrfuri periculoase, care ar putea periclita transportul din cauz c


sunt uor (spontan) inflamabile, explozive sau toxice; mrfurile periculoase pot fi:
- excluse de la transport, deoarece prezint pericol mare pentru executanii
transportului, mijlocul de transport, populaia, flora, fauna i construciile din
vecintatea cilor de transport;
- admise la transport n anumite condiii, precizate prin norme internaionale;

mrfuri de mas mare i / sau agabaritice, cu mase i / sau


dimensiuni care depesc tonajul sau capacitatea mijloacelor de transport obinuite
Clasificarea mrfurilor dup cantitile care se transport:
mrfuri de mas, prezentate la transport n cantiti mari, permanent sau
sezonier (de exemplu transportul sfeclei de zahr dup recoltare);
mrfuri mrunte sau singulare, prezentate la transport n cantiti mici.

Condiiile impuse pentru transportul diferitelor categorii de mrfuri


Fiecare grup de mrfuri se caracterizeaz prin anumite condiii de transport. Aceste
condiii se stabilesc pe baza:
proprietilor labile ale mrfurilor;
criteriilor de calitate impuse;
tuturor aspectelor legate de ambalare, marcare, particulariti privind ncrcarea, fixarea i
stivuirea lor n diferitele mijloace de transport.
De asemenea, trebuie s in cont i de procesele ce pot influena starea calitativ i
cantitativ a mrfurilor pe parcursul transportului ca urmare a aciunii unei serii de factori, dintre
care putndu-se meniona urmtorii:
modificrile de temperatur;
modificarea umiditii atmosferice;
ambalajul i sistemul de ambalare;
amplasarea mrfurilor n mijloacele de transport (criteriul merceologic privind respectarea
vecintii produselor, rezistena ambalajelor i natura acestora, alegerea unor spaii sau zone
adecvate etc.)
Marcajele mrfurilor
Unitile de ncrctur au prevzute pe cel puin o suprafa lateral o etichet sau au
imprimat direct pe ambalaj o serie de simboluri i nscrisuri, numite marcaje.
Marcajele pot fi de trei tipuri:
marcaje de manipulare (simboluri);
marcaje de informare (nscrisuri);
marcaje de transport (nscrisuri).

22

Marcajele de transport conin urmtoarele informaii:


seria i numrul de identificare al unitii de ncrctur;
adresa de destinaie i adresele terminalelor de tranzit;
numrul unitii de ncrctur / numrul total de uniti din
lotul transportat.
Marcajele de informare conin datele:
declaraia de origine (Made in Romania);
dimensiunea unitii (lungimea x limea x nlimea, n
cm) i masa (n kg).
Este important ca marcarea s se fac n locuri vizibile, pe suprafeele laterale ale unitii
de ncrctur. Se recomand ca marcarea s se fac pe dou suprafee laterale adiacente i nu
opuse.
De obicei marcajele de transport i informare se dispun mpreun pe aceeai etichet pe o
suprafa lateral n colul din dreapta jos, iar simbolurile de manipulare sunt dispuse n colul
din stnga sus. Excepie fac simbolurile pentru arimare, simbolul ce reprezint centrul de
greutate al ncrcturii i simbolurile de materiale periculoase.
Se recomand ca pentru marcare s se foloseasc culoarea neagr.
Marcajele de manipulare impun prin prezena lor restricii de manipulare.
n tabelul urmtor se prezint o parte din simbolurile ale marcajelor de manipulare
corespunztoare standardelor internaionale.
Simbol
etichet

Semnificaia simbolului
Fragil (fragile)
Marfa astfel etichetat trebuie manipulat cu grij. Coletele nu vor fi trte sau
lovite i vor fi aezate (i nu aruncate) pe suprafee plane i solide. Se va evita
supraetajarea excesiv, care ar putea deteriora marfa din rndurile inferioare
Nu folosi crlige (use no hooks)
Se interzice folosirea crligelor metalice la manipularea mrfurilor n saci de
iut i, mai ales, de plastic, la cartoane, bale i baloturi cu mrfuri scumpe i
delicate etc.
Se pstreaz la loc uscat (keep dry)
Mrfurile astfel etichetate vor fi ferite de umiditate.
Unitatea de ncrctur se va stivui doar cu sgeile n sus (top)
Unitatea de ncrctur trebuie ntotdeauna s fie transportat, manipulat i
depozitat n aa fel nct ntotdeauna sgeile s fie orientate n sus. Rostogolirea,
bascularea, balansarea puternic trebuie s fie evitate.
A se feri de cldur (keep awaynfrom heat)
Aceste mrfuri nu vor fi stivuite n locuri cu temperaturi ridicate i nu vor fi
supuse timp ndelungat influenei directe a razelor solare.
Se protejeaz de cldur i surse radioactive
n plus de condiiile specificate la simbolul anterior, mrfurile trebuie izolate de

23

Simbol
etichet

Semnificaia simbolului
sursele radioactive.
Poziia centrului de mas (Center of gravity)
Acest simbol este menit s ofere o indicaie clar a poziiei centrului de
gravitate, mai ales n cazul n care aceast poziie nu este central.

kg.
max

Capacitatea portant a unitii de ncrctur (stacking limitation)


Deoarece nu pot susine mase mai mari dect cea indicat, unitile de ncrcare
ce poart acest simbol se vor aeza (arima) n straturile superioare.
Dispune chinga / lanul doar n
locul prevzut cu acest marcaj
(sling here)

Prinderea cu dispozitive cu cleti


se face doar n dreptul
marcajului

A nu se rostogoli (do not roll)

A nu se stivui pe mai mult de ase


nivele

Utilizeaz manipulator manual


aici (use hand truck here)

A nu se utiliza manipulator
manual (no hand truck here)

A se utiliza motostivuitor cu
furc n acest loc (use forklift
truck here)

A nu se manipula cu manipulator
cu furc (do not use forklift truck
here)

A nu se distruge ambalajul (do not destroy barrier)


Ambalajul are un strat de protecie mpotriva umiditii i coroziunii, situat sub
stratul exterior. Protecia va fi ineficient n cazul n care acest strat este deteriorat.
Desf aici (tear off here)
Acest simbol este destinat numai pentru destinatar.
Echipament sensibil la
descrcri electrostatice
(electrostatic sensitive device)

A nu se expune cmpurilor
magnetice

24

Simbol
etichet

Semnificaia simbolului
Pot necesita controlul temperaturii (may require temperature control)
nsemnul respectiv se aplic n special pe ambalajul mrfurilor perisabile.
Valoarea limit a temperaturii (temperature limitations)
n conformitate cu reglementrile n vigoare, simbolul ar trebui s fie prevzute
cu sufixul ... C "pentru o anumit temperatur sau, n cazul unui interval de
temperatur, cu o limit superioar (.. C max.") sau inferioar ("... C min. ").
Container cptuit sau punte alturat (line container or adjacent deck)
Mrfurile astfel ambalate trebuie stivuite separat, deoarece sunt duntoare
altor mrfuri (prin mirosuri penetrante, scurgeri care pteaz etc.).
Pericol de contaminare (posibile taint problem)
Mrfurile respective pot produce contaminare sau pot fi contaminate (n special
prin mirosuri penetrante).
Pericol de incendiu (posible fire risk)
Etichet marcheaz mrfurile inflamabile, predispuse aprinderii spontane, sau
care se pot aprinde prin nclzire.
Pericol de otrvire (posible poison)
Evident este vorba de substane otrvitoare, care trebuie stivuite departe de
mrfurile alimentare i delicate.
Pericol de corodare (corrosion risk)
Prin scurgeri, marfa respectiv produce corodarea altor mrfuri sau
containerului n care este stivuit, distruge vopseaua, avariaz mrfurile din
vecintate prin degajarea de gaze sau produc oxidarea rapid i intens n condiii
de umiditate i n contact direct cu metalul.
Pericol de infestare (possible infestation problem)
Mrfurile n cauz pot conine insecte. n aceste cazuri spaiile implicate, dup
descrcare, vor fi fumigate. Sunt nsoite de documente sanitare obinute din ara
de origine.

25

CAPITOLUL 3.

Condiii impuse pentru transportul mrfurilor generale


Mrfurile generale sunt considerate acele mrfuri ce nu necesit condiii speciale n
procesul de transport.
Regulile de primire a mrfurilor generale la transport
Agenii transportatori primesc mrfurile (ncrcturile) la transport n baza contractelor de
transport. Ei sunt obligai s pun la dispoziia expeditorului de mrfuri pentru ncrcare mijlocul
de transport n stare bun, utilizabil pentru transportarea mrfurilor de categoria dat, n termenul
convenit cu expeditorul de mrfuri.
ncrcarea mrfurilor n mijlocul de transport, fixarea i legarea mrfurilor se
execut de ctre expeditorul de mrfuri
ncrcarea mrfurilor n caroserie este compus din urmtoarele operaii:
1. sosirea autovehiculului la punctul de ncrcare;
2. staionarea autovehiculului la postul de ncrcare;
primirea ncrcturilor determinat de starea mrfurilor stocate
Pregtirea stocurilor de mrfuri i primirea acestora la transport decurge cu
urmtoarele etape:
1. formarea;
2. acumularea;
3. paletizarea;
4. depozitarea;
5. ncrcarea mecanizat;
6. ntrirea sau fixarea mrfurilor pentru excluderea permutrii mrfii pe parcurs;
7. reenumerarea;
8. ntocmirea documentelor.
Marcarea mrfii n dependen de ambalajul determinat
Marcajul se aplic pe palete pe una din prile laterale i cuprinde urmtoarele:
a)
semnul destinatarului denumirea deplin sau prescurtat a destinatarului
de mrfuri, sau semnul distinctiv utilizat de destinatar (la transportul partidelor mici);
b)
numrul foii de cerere comand;
c)
locul destinaiei;
d)
greutatea unitii de marf se marcheaz prin cifre, care determin
greutatea brut i greutatea net n kilograme.
Documentele de transport necesare sunt stabilite prin legislaie n funcie de modul de
transport. n cazul transportului rutier de marf acestea sunt:
a) pentru conductorul de autovehicul: permis de conducere la categoria dat; polia de
asigurare medical.
b) pentru autovehicul: certificat de nmatriculare; certificat de asigurare RCB; foaia de
parcurs;
c) pentru marf: scrisoarea de trsur.
Clasificarea documentelor de transport
autorizaii i licene de transport / de execuie
documente de contractare a transportului
26

documente ale mijlocului de transport


documente ale mrfii
documente ale cltorilor
documente ale personalului angajat pentru realizarea transportului
Funciile documentelor de transport (autorizarea transportului, certificarea capacitii,
transportatorului, mijlocului de transport i personalului angajat pentru realizarea transportului,
probarea ncheierii unui contract, ghid pentru executarea obligaiilor i titlu de legitimare a
drepturilor prilor contractante
Emiterea, completarea i verificarea documentelor de transport
Contracte de transport
Tipuri de contracte de transport: scrisoare de transport CMR, scrisoarea de transport
CIM (scrisoarea de trsur), buletin de mesagerie pentru activitatea de coletrie,
conosament, contract de navlosire, scrisoare de transport aerian, legitimaie de cltorie
Elemente caracteristice ale contractelor de transport: datarea contractului, natura
documentului de transport (nominativ, la ordin sau la purttor), date de identificare a
bunurilor transportate, prile contractante, obligaiile prilor contractante la punctul de
pornire, obligaiile prilor contractante n cursul deplasrii, obligaiile prilor
contractante la destinaie, clauze facultative, rspunderi i penaliti reciproce
Condiii tehnice prevzute n contractele de transport: tipul mijlocului de transport,
starea tehnic a mijlocului de transport, amenajri speciale ale mijlocului de transport,
volumul de transport, durata transportului, rute impuse, personalul calificat necesar
Situaii limit care pot influena respectarea contractelor de transport: defeciuni majore
ale mijlocului de transport, deteriorarea condiiilor de transport a mrfii, depirea
sarcinii maxim admise, probleme de infrastructur (ci blocate, restricii de circulaie sau
vitez)
Aplicaii practice:
de identificare a condiiilor tehnice prevzute n contract;
de comparare a condiiilor tehnice cu situaiile limit posibile
de identificare a riscurilor de nerealizare a obligaiilor din contract
de elaborare a unui plan pentru diminuarea riscurilor.
Operarea cu documente de transport pentru derularea unor activiti specifice
transporturilor
Date tehnice nscrise n documentele de transport: parametrii constructivi i funcionali ai
mijlocului de transport (dimensiuni de gabarit, mas proprie a mijlocului, sarcini maxime
autorizate, vitezele medii i timpii de parcurgere a diferitelor etape ale procesului de transport,
puteri, consumuri normate i consumuri efective), masa i volumul mrfii, condiii de
manipulare, transport i depozitare a mrfii
Aplicaii practice:
- de utilizare a documentelor de transport pentru identificarea i analizarea unor date tehnice
privind procesul de transport;
- de completare a unor documente de transport tipizate, n condiiile permise de reglementrile
n vigoare

27

Modul de livrare a mrfii


Agentul transportator pred mrfurile n punctul de destinaie, indicat n factura de
expediie. Descrcarea lor din autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execut de ctre
destinatarul de mrfuri.

Descrcarea mrfii se efectueaz cu ndeplinirea urmtoarelor operaii:


sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor;
eliberarea ncrcturilor de ntriri;
ridicarea i transportarea n depozit;
reenumerarea i cntrirea;
curirea materialului rulant;
ntocmirea documentelor.

Determinri cantitative

28

Dup sortarea i ambalarea mrfurilor (acolo unde este cazul), un prim pas n ceea ce privete
realizarea unui transport de marf l reprezint predarea mrfii de la expeditor la cru. n
aceast etap, expeditorul are obligaia de a face determinarea cantitativ a mrfii Informaiile
respective se trec n contractul de transport, n documentele de livrare / nsoire ale mrfii, pe
etichete etc.
n actele de livrare ce se ntocmesc la furnizor, precum i n documentele de transport, se vor
indica obligatoriu:

dou elemente de determinare cantitativ, n funcie de natura mrfii i de


unitatea de msur n care se contabilizeaz n scriptele expeditorului, ca de pilda masvolum, tip-dimensiuni, numr de buci-metraj;

cntarul folosit, sistemul de cntrire

orice alte elemente care ar putea influena masa n momentul cntririi


(starea uscat sau umed a mrfii, condiiile atmosferice;

persoana care a efectuat cntrirea.


Masa net a produselor ce se transporta neambalate (n vrac) precum i greutatea brut a
produselor ambalate, nscris n documentele de livrare, va trebui s corespund cu masa
ncrcturii minus tara nscris n actele de transport (v readucem aminte c tara reprezint masa
unui vehicul sau a ambalajului).
Pe fiecare ambalaj, expeditorul va aplica o etichet special sau o list specificativ, purtnd
urmtoarele meniuni:

denumirea, calitatea, cantitatea mrfii (exprimat dup caz prin mas,


numr de buci, volum, dimensiuni etc.);

numele persoanei care a fcut determinarea cantitativ i ambalarea


mrfii.
Fiecare colet va purta ct mai vizibil un numr de ordine de expediere precum i masa net i
brut.
La destinaie, operaia de determinare cantitativ se reia pentru a stabili coincidena cantitilor
predate cu cele nscrise n documentele de transport.
Mijloacele folosite la cntrirea mrfurilor ce urmeaz a fi transportate de aleg n funcie de tipul
mrfi, cantitatea msurat, modul de grupare, mijlocul de transport etc. n cele ce urmeaz vom
lua n considerare cteva exemple de mijloace des utilizate n practica transporturilor de marf.
Pentru mrfurile care se predau n vrac, autovehiculul sau vagonul se cntresc:
nainte de ncrcare, pentru a se stabili tara;
dup ncrcare, pentru determinarea masei brute.
Cntrirea se va repeta la descrcare, pentru verificare, atunci cnd beneficiarul nu a dat
un nsoitor pentru transport.
Pentru cntrire se folosesc cntarele (basculele) pod:

29

Unele echipamente nglobeaz soluii moderne de nregistrare i prelucrare a informaiilor din


timpul cntririi, tiprirea lor, completarea bonului de cntar, executarea facturii etc. n figura
urmtoare se prezint un document completat prin acest sistem:
Masa ncrcturii se poate determina i prin nmulirea numrului de buci, a volumului,
suprafeei sau lungimii totale a mrfurilor ncrcate cu masa acesteia pe bucat, respectiv pe
metru cub, pe metru ptrat sau pe metru.
Pentru cntrirea mrfurilor manipulate cu macarale sau electrostivuitoare se pot folosi diferite
tipuri de bascule romane (a) i semiautomate transportabile (b) sau fixe (c):

Pentru cntrirea mrfurilor manipulate cu crucioare se pot utiliza bascule electronice low
profile:
parte din mijloacele de manipulare a mrfurilor au incorporat tehnic de msurare.
Aceast tehnic permite operatorului s supravegheze valoarea sarcinii manipulate
(pentru a nu depi valorile admisibile), dar poate fi conectat i la un terminal de
gestiune a datelor i utilizat n aplicaii cum ar fi completarea formularelor, numrarea
pieselor, totalizare, memorarea micrii stocurilor, citirea codului de bare, listare la
imprimanta, etichetare etc

30

Dupa terminarea incarcarii, containerul se incuie imediat iar cheia ramane la


dispozitia persoanelor autorizate. Persoana responsabila cu ambalarea marfurilor
periculoase va elibera un certificat de ambalare in container care contine urmatoarea
declaratie:
containerul a fost curat, uscat si aparent bun pentru a primi marfurile;
in container nu s-au impachetat marfuri incompatibile;
coletele au fost inspectate si in container au fost introduse numai colete bune si uscate;
coletele au fost corect ambalate si amarate;
atat coletele cat si containerul au fost corect marcate si etichetate.
Recomandari generale pentru containerele in care s-au transportat sau in care se transporta
marfuri periculoase
Orice container in care s-au transportat marfuri periculoase, in special substante toxice, va trebui
sa fie bine ventilat inainte de a se incepe incarcarea altor marfuri. Ventilarea se va face lasand
usile deschise o anumita perioada de timp. Dupa golirea unui container, in care au fost
transportate marfuri periculoase, trebuie sa fie luate toate masurile pentru a exclude pericolul ce
ar decurge in special in cazul marfurilor toxice care au curs sau numai se banuieste ca au curs.
Daca un container incepe sa se incalzeasca el va fi manipulat intr-un loc sigur, notificand acest
lucru serviciului de pompieri care va lua masurile corespunzatoare in raport cu marfa din
interior.
Destinatarul trebuie sa restituie containerul dupa ce l-a golit in conditii bune, curat, ventilat si
fara avarii. In cazul in care intr-un container trebuie sa se intre numai dupa o buna ventilatie, pe

31

acesta se inscrie un avertisment: Atentie, se va ventila inainte de a se intra!


Sunt situatii cand pentru mentinerea unei temperaturi scazute s-au utilizat CO2, pe container pe
langa avertismentul specific se va scrie: Pericol gaz CO2!
Separarea containerelor la bordul navelor nespecializate se face in conformitate cu prevederile
sectiunii 15 din codul INDG. Aceste prevederi trebuie coroborate cu urmatoarele:
o substanta cu un risc latent necesita o separare fata de o alta substanta cu care poate reactiona
periculos;
substantele inflamabile vor fi separate de sursele de aprindere deoarece producerea unui
incendiu se raspandeste intr-un timp scurt, caz in care se impune utilizarea ecranelor de foc sau
punti rezistente la foc;
marfurile periculoase inflamabile se separa de marfurile care pot exploda;
marfurile care emana gaze toxice se vor depozita cat mai departe de spatiile de locuit, zonele de
lucru cat si instalatiile de ventilatie pentru a nu afecta sanatatea oamenilor;
pentru a exclude posibilitatea de contaminare, substantele otravitoare vor fi depozitate separat
de toate produsele alimentare iar articolele sau substantele care prezinta un risc subsidiar de
otravire se vor depozita departe de.
Separarea containerelor la bordul navelor specializate se realizeaza conform prevederilor codului
IMDG, respectand urmatorii termeni de separare:
la stivuirea verticala, containerul inchis sau deschis (conform clasificarii din Conventia
Internationala privind Securitatea containerelor 72) pentru care se indica o stivuire verticala va
fi plasat astfel fata de containerul incompatibil incat intre ele sa existe o punte rezistenta la foc si
etanse la lichide;
containerul de tip inchis continand substante solide pentru care se indica o separare departe de
alte substante, se pot depozita unul deasupra celuilalt;
la stivuirea orizontala, containerele inchise pentru care se indica o izolare departe de, se pot
stivui pe punte sau sub punte la bordul navei, atat in plan longitudinal cat si in plan transversal;
containerele inchise pentru care se indica o izolare separat de pot fi depozitate pe punte sau sub
punte, containerele deschise pentru care se indica aceeasi izolare, pot fi depozitate numai pe
punte. Containerele deschise pentru care se indica o izolare separat de pot fi depozitate sub
punte, dar trebuie separate printr-un perete etans la apa si rezistent la foc;
containerele inchise sau deschise pentru care se indica o izolare separat de un compartiment
complet sau magazie de, se pot stivui pe punte printr-o separatie in plan longitudinal de un
container sau un plan transversal printr-o separatie de 3 containere. Containerele inchise pentru
care se indica izolarea de mai sus se pot depozita sub punte separate printr-un perete rezistent la
foc si etans la apa. Containerele deschise pentru care se indica separarea de mai sus se pot
depozita sub punte, separate prin 2 pereti rezistenti la foc si etansi la apa
Masuri pe timpul depozitarii si transportului containerelor

32

La bordul navelor, pe timpul depozitarii si transportului containerelor care contin marfuri


periculoase sunt necesare urmatoarele masuri:
compartimentul trebuie sa fie bine ventilat si aceasta cu atat mai mult cu cat se impun
operatiuni la containere pentru care trebuiesc deschise usile;
accesul in compartiment este permis numai persoanelor autorizate, echipate corect si
avand caile respiratorii protejate cu aparat autonom;
se impun masuri de prevenire a incendiilor, in care scop toate sursele de aprindere
trebuie izolate. Daca in container sunt introduse marfuri din clasa 4.3 din care fac parte
substantele care emana gaze inflamabile cand intra in contact cu umiditatea, sunt
necesare masuri pentru diminuarea cantitatii de umiditate;
containerele transportate pe punte trebuie protejate atat impotriva razelor soarelui cat si
a altor surse de caldura, prin acoperirea cu materiale potrivite sau prin udare cu apa;
daca marfurile necesita transport sub temperatura controlata, trebuie actionat in directia
mentinerii temperaturii de transport impiedicand sa se ajunga la temperatura critica,
temperatura la care incepe descompunerea autoaccelerata cu efect de explozie violenta;
unitatile de transport trebuie sa fie stivuite intr-un loc din care sa poata fi aruncata peste
bord cu usurinta.
Eliberarea marfii la destinatie
Odata ajunsa la destinatie marfa transportata, calea ferata are obligatia contractuala de a o elibera
beneficiarului mentionat in scrisoarea de trasura, iar destinatarul obligatia de a o ridica in
termenul stabilit in tarif.
Calea ferata avizeaza pe destinatar, despre sosirea si punerea la dispozitie a marfii pentru
descarcare, prin afisarea in statia de destinatie. Calea ferata nu are obligatia sa obtina de la clienti
o confirmare a avizarii transporturilor. Clientii care au incheiat o conventie de incarcaredescarcare cu calea ferata, stabilesc in conventie si modul de avizare a sosirii expeditiilor.
Din momentul primirii marfurilor, dreptul de dispozitie al expeditorului trece asupra
destinatarului, insa acesta este in drept sa solicite carausului punerea la dispozitie a vagoanelor,
numai dupa achitarea sumelor ce cad in sarcina sa, potrivit prevederilor din scrisoarea de trasura
sau taxele de transport si celelalte taxe pe care expeditorul nu si le-a asumat.
Calea ferata este obligata sa remita destinatarului un exemplar al scrisorii de trasura si sa
elibereze marfa in statia de destinatie contra semnaturii de primire.
Sunt asimilate eliberarii marfii, cand sunt efectuate conform normelor in vigoare la statii de
destinatie:

33

- predarea marfii catre autoritatile vamale sau fiscale, in antrepozitele lor, cand acestea nu se
gasesc in paza caii ferate;
- antrepozitarea la calea ferata a marfii sau depozitarea ei la expeditionari, comisionarii ori intrun antrepozit public.
Destinatarul trebuie sa descarce complet mijloacele de transport, sa le curate de resturile care
provin de la marfa descarcata, sa indeparteze sigiliile si etichetele vechi, sa inchida usile si
clapele sa monteze partile mobile ale vagoanelor inainte de a le preda caii ferate. Aceste
operatiuni pot fi facute si de catre calea ferata insa pe cheltuiala destinatarului in conditiile
prevazute in normele uniforme.
Transportatorul are obligatia sa recantareasca marfurile la eliberare, in urmatoarele cazuri:
- expeditiile de coletarie si mesagerii, precum si cele de vagoane cu urme de violare, sustragere,
pierdere sau avarie;
- marfurile care in timpul transportului au fost transbordate si nu au fost cantarite cu aceasta
ocazie;
- la cererea scrisa a destinatarului de recantarire, iar statia de destinatie sa dispuna de mijloacele
necesare acestui scop.
Destinatarul poate solicita in scris recantarirea daca apreciaza ca greutatea reala nu corespunde
cu cea din scrisoarea de trasura, insa numai dupa ce a intrat in posesia documentului de transport,
a platit sumele din sarcina sa, precum si tariful corespunzator acestei operatiuni.
Executarea operatiunilor de recantarire la cererea destinatarului, nu suspenda curgerea
termenelor de descarcare cu exceptia cazului cand se dovedeste ca cererea a fost justificata, caz
in care termenele de descarcare incepute, inceteaza sa curga de la ora introducerii cererii de
recantarire si pana la ora punerii vagoanelor la locul de descarcare.
In cazul transporturilor de marfuri in vrac, destinatarul poate cere cantarirea vagonului, atunci
cand constata ca intre greutatea bruto si cea neto apar diferente, fata de inscrisurile din
documentul de transport si actele de livrare. In cazul de fata daca se transporta 5 vagoane
incarcate a cate 10 containere, plus 6 vagoane, tonajul brut este de 320 tone, cel net este de 100
tone cu 24 de osii goale si 20 incarcate, avand o lungime de maxim 250 m cu tot cu locomotive.
3.1 Asigurarea marfurilor n transport

34

Asigurarea marfuri n transport se poate referi fie la asigurarea obtinuta de proprietarul


marfurilor pentru a asigura expedierile n transport fie la asigurarea obtinuta de caraus pentru a-si
proteja raspunderea contractuala n baza contractului de transport, cu privire la marfurile
proprietarului.n practica, cnd un caraus spune proprietarului ca ei sunt asigurati, poate sa fie
asigurata numai raspunderea contractuala si nu marfurile efective ale proprietarului.
Nu exista nici o constrngere legala care sa contina politica marfurilor n transport. Cu toate
acestea dreptul comun si conduitele de transport impun raspunderi mpovaratoare carausului.
Pentru a fi ntrunite aceste raspunderi este necesara, n lumea interna a carausilor, o politica
de raspundere a carausilor pentru transportul marfurilor .
n scopul ndeplinirii acestor obligatiuni n carausia internationala este necesara o asigurare
de raspundere cmr.
Poziia proprietarului
Din punctul de vedere al proprietarului marfurilor att pe scena nationala ct si pe cea
internationala, carausul se poate apara mpotriva reclamatiilor aduse. Chiar daca carausul nu
dispune de mijloace de aparare mpotriva valorii reclamate si nici de mijloace capabile sa
limiteze aceasta valoare, proprietarul marfurilor trebuie sa se bazeze pe asigurarea pe care o are
carausul sau n cazul n care nu o are, pe faptul ca, acesta are suficiente resurse financiare pentru
a-i satisface revendicarile.
n consecinta, proprietarul marfurilor este sfatuit sa-si faca asigurare pentru marfurile aflate
n transport, asigurare potrivit careia, orice drepturi ar pretinde carausului sa poata fi solicitate
societatii de asigurare.
Poziia crusului:
Dupa cum am vazut, sub protectia oferita de cmr, carausul dispune de anumite mijloace de
protectie mpotriva reclamatiilor care i sunt aduse sau de mijloace de limitare a acestora, dupa
cum urmeaza:

35

I. Daca vehiculul (transportnd marfurile) se deplaseaza pe cale maritima, cale ferata, cale
navigabila interna sau pe cale aeriana si daca marfurile se pierd sau se distrug dar nu datorita
modalitatii de transport, raspunderea carausului este determinata de orice lege sau conventie care
se aplica transportului alta dect cea a modalitatii de transport.(nota: regulile de la haga-visby se
aplica numai daca a fost emis conosamentul).Carausul nu are nici o raspundere financiara daca
paguba este cauzata de:

Neglijenta sau actiune gresita a reclamantului;

Instructiunile date de reclamant, date, altfel dect ca rezultat al actiunilor gresite sau
al neglijentei carausului;

Circumstantele pe care carausul nu le-a putut evita si consecintele pe care nu le-a


putut preveni;

Vicii inerente ale marfurilor;

Folosirea vehiculelor deschise neacoperite atunci cnd utilizarea lor a fost n mod
expres convenita (exceptie n cazul vehiculelor special echipate);

Lipsa ambalajului sau conditii necorespunzatoare de ambalare;

Manipularii, ncarcarii, stivuirii, descarcarii facute de expeditor;

Natura unor anumite tipuri de marfuri care se supun la pierderi totale, partiale sau la
distrugeri.

Marcarea sau numerotarea insuficienta sau necorespunzatoare.

Iii. Carausul este eliberat de raspundere daca reclamatia sau actiunea de reclamatie
nu este facuta sau nu a nceput n limitele de timp precizate.

Rspunderea proprietarului

36

Este de remarcat faptul ca, orice calatorie rutiera internationala care presupune un tranzit
maritim poate presupune un alt regim al taxelor n eventualitatea unui dezastru. Este oportun de
remarcat ca, n cazul unei catastrofe maritime cheltuielile generale medii si cheltuielile de salvare
vor fi percepute de la proprietarul marfurilor care ar trebui, n consecinta sa-si asigure marfa
mpotriva acestor riscuri.
Acesta este un tip de asigurare bine cunoscut cu privire la pierderile nregistrate n productie
(cunoscut ca ntreruperea afacerii) dar deseori nu este considerata necesara la exportul si
importul marfurilor. Presupune pierderi financiare care nu sunt legate n mod necesar de
distrugerile produse marfurilor si n mod normal nu sunt acoperite de polita de asigurare a
ncarcaturii.Un exemplu ar fi cnd sunt expediate calendare dar, datorita ntrzierii ajung pe
piata prea trziu pentru craciun si drept urmare pretul acestora se va micsora. Alt exemplu, este la
instalatiile care au fost expediate pentru a pune n functiune o noua linie de productie dar n
timpul transportului instalatia este avariata si n consecinta productia ntrziata. Un alt exemplu,
priveste conteinerele nchiriate dar care nu pot fi folosite, fiind n reparatie, dar n acelasi timp
trebuie platite taxele de nchiriere.Pentru toate motivele mentionate mai sus este foarte inteligent
pentru expeditor sau destinatar sa-si asigure marfurile n transport, conform termenilor
comerciali. Capitalul proprietarului marfii este legat de marfurile care sunt n transport; prudenta
dicteaza ca o asemenea asigurare este valabila n scopul protejarii banilor reprezentati de
marfurile n transport.
Tipul vagonului n transportul mrfii

37

Pentru transportul mrfii carbur de calciu pe ruta Borzesti Bacau- Turnu Magurele se va folosi
urmtorul tip de vagon:
Vagoane Ggs sunt vagoane de uz general, ce se utilizeaza pentru a transporta:
mobila
colete, marfuri pachetizate
marfuri paletizate
vietati
marfuri ce necesita protectie la intemperii
Manipularea marfurilor:
incarcarea - manual sau mecanizat pe usile laterale de acces
descarcarea - manual sau mecanizat pe usile laterale
Vagon seria Ggs: vagon pe doua osii, pereti de lemn sau metalici, cu ferestre de aerisire, apt
pentru transportul cerealelor, capacitate: 23-30 t, lungime utila: 9 - 12 m.

38

Mrfuri din clasa 4.3, trebuie transportate n containere pentru materiale vrac, etane la ap.

Etichetarea vagoanelor
Pentru indicarea riscului ce caracterizeaza o marfa, au fost prevazute etichete conform
standardelor, care se aplica pe vagoane. Aceste etichete sunt prevazute la Conventia
Internationala privind Transportul pe Calea Ferata, cu dimensiuni standard de 150x150 mm
pentru vagoane. Pentru vagoane etichetele pot fi lipite pe cartoane care apoi se leaga sigur de
vagon.Predatorul marfii, pe vagoane particulare, pe containere cisterna, poate aplica marci de
pericol similare modelelor prescrise. Etichetele se aplica pe toate containerele, pe toate coletele,
pe vagoanele apartinnd unor carausi care presteaza serviciul de transport, sau pe vagoane

39

proprii. Predatorul este obligat sa aplice pe ambele parti ale vagonului, in locurile special
stabilite, etichete vizibile care sa permita identificarea transportului.
Predatorul este obligat sa aplice pe sistemul de inchidere, la toate vagoanele incarcate in afara de
cele descoperite fara prelate si cele insotite, sigilii proprii.
Sigiliile expeditorului trebuie sa contina urmatoarele elemente :
-

denumirea expeditorului;

denumirea statiei de expeditie;

initialele caii ferate;

numarul de control;.
ETICHETAREA COLETELOR SI A VAGOANELOR
Pentru indicarea riscului ce caracterizeaza o marfa, au fost prevazute etichete conform
standardelor, care se aplica atat pe colete cat si pe vagoane. Aceste etichete sunt
prevazute in Anexa 9 la Conventia Internationala privind Transportul pe Calea Ferata, cu
dimensiuni standard de 100x100 mm pentru colete si 150x150 mm pentru vagoane.
Pentru vagoane etichetele pot fi lipite pe cartoane care apoi se leaga sigur de vagon.
Predatorul marfii, pe vagoane particulare, pe containere cisterna, poate aplica marci de
pericol similare modelelor prescrise. Etichetele se aplica pe toate containerele, pe toate
coletele, pe vagoanele apartinand unor carausi care presteaza serviciul de transport, sau
pe vagoane proprii.
MARCAREA CONTAINERELOR SI A VAGOANELOR CISTERNA
Vagoanele cisterna trebuie marcate cu panouri asezate vertical pe fiecare parte care au
dimensiunea la baza 400 mm, inaltimea de 300 mm iar marginea are un chenar negru de
15 mm. Fiecare panou trebuie sa contina numerele de identificare din tabelul marginal
1801 RID.
Prima cifra a numarului de identificare a pericolului indica riscul principal, si anume:
2. gaze 5. materie comburanta si peroxid organic
3. materii lichide inflamabile 6. materie toxica
4. solide inflamabile 8. materie coroziva
A doua si a treia cifra indica riscurile subsidiare, astfel:
0. fara importanta 5. proprietati comburante
1. pericol de explozie 6. toxicitate
2. pericol de emanare de gaze 8. corozivitate
3. inflamabilitate 9. pericol de reactie violenta ca urmare a descompunerii spontane sau a
polimerizarii
Urmatoarelor grupe se atribuie riscuri astfel:

40

- repetarea prime cifre arata o intensificare a riscului principal:


- lichid foarte inflamabil;
- un gaz refrigerat.
-o substanta solida care emana gaze in contact cu apa
Daca numarul de identificare este urmat de X, inseamna ca se interzice umezirea cu apa
a materiei respective. Consideram exemplul:
Amoniac 2,3 at 268 1005
Ceea ce inseamna ca avem de-a face cu amoniac:
- clasa 2 (gaze);
- 3cifra de enumerare a materiilor;
- gaz neinflamabil toxic;
- 268 -; numarul de identificare al pericolului:
- materie toxica
- corozivitate
- 1005 numarul de identificare al materiei.
Caracteristica acestui inscris cere ca el sa ramana lizibil chiar dupa un incendiu de minimum
15 minute.
Cand un vagon cisterna transporta mai multe materii diferite in compartimente distincte,
predatorul trebuie sa aplice pe fiecare parte a compartimentului, paralel cu axa longitudinala
a vagonului, panoul prevazut cu numarul de identificare. Dupa descarcarea materiei
periculoase, se va face curatirea si degazarea recipientului, iar panourile de identificare vor fi
scoase.
Rezervoarele si echipamentele aferente se supun controlului atat inainte de punerea in
serviciu, cat si periodic. Probele care se efectueaza de un expert autorizat si agreat de
autoritatea nationala competenta, trebui sa corespunda prevederilor din Anexa 10 la RID,
punctul 1.5.1.
Containerele cisterna se supun la probe inainte de a fi puse in serviciu si la intervale
nedepasind 5 ani. Verificarea etanseitatii se face inaintea punerii in serviciu, si la intervale
care sa nu depaseasca 2 ani. Expertul, in urma verificarii, elibereaza un certificat cu
rezultatele obtinute.
Fiecare container cisterna trebuie sa fie marcat prin stantare sau alt mijloc asemanator,
marcare aplicata pe un material rezistent la coroziune si fixata in mod permanent. Marcarea
se poate face prin gravare, direct pe unul din peretii intariti ai rezervorului. Marcajul va
contine datele din Anexa 10 la RID, punctul 1.6.1. Marcajul cuprinde: numele proprietarului
si al celui care-l exploateaza, capacitatea rezervorului, tara de origine, greutatea de incarcare
maxima admisa si materia transportata, printr-o denumire sau printr-un cod de referinta, si in
plus eticheta de pericol. Cantitatea care se introduce in container se determina conform
normelor din Anexa 10 la RID, punctele 1.7.3.1.-;1.7.3.5.

41

Containerele cisterna goale, pentru a putea fi expediate, trebuie sa fie astfel inchise incat sa
prezinte aceeasi garantie de etanseitate ca si cand ar fi pline.
Curare dup descrcare

Dup descrcarea unui vehicul sau a unui container avnd coninut de substane periculoase
ambalate, dac se constat c ambalajele au lsat s se scurg o parte din coninutul lor, din
momentul n care este posibil i, n orice caz, naintea oricrei noi ncrcri, vehiculul sau
containerul trebuie curat. Dac aceast curare nu poate fi efectuat pe loc, vehiculul sau
containerul trebuie transportate, n condiii de siguran adecvate, ctre locul cel mai apropiat
unde poate avea loc curarea. Condiiile de siguran sunt considerate adecvate dac au fost
luate msurile necesare pentru a mpiedica o pierdere necontrolat de substane periculoase care
s-au scurs.Vehiculele sau containerele care au transportat n vrac substane periculoase trebuie,
nainte de orice rencrcare, s fie curate n mod corespunztor, cu excepia cazului c noua
ncrcare este compus din aceleai substane periculoase ca i cele care au constituit ncrcarea
precedent.
Desfurarea activitii
Clientul se prezinta la statia de expediere si depune comanda (2 exemplare)Anexa 2,
pentru punerea vagoanelor la dispozitie.Se intocmeste Contract ocazional (2 exemplare)Anexa
3 prin care I se comunica o suma ce trebui e achitata anticipat( suma ce reprezinta valoarea
transportului).Dupa achitarea sumei se vor pune vagoanele la dispozitie clientului in locul
mentionat de aceasta in comanda pe baza Registrului veghetor- EXPEDIERI

42

Dupa terminarea incarcarii agenul CFR le ia in primire de la client pe baza sigiliilor


aplicate pe vagon si inscriere in scrisoarea de trasura grup si semneaza pe aceasta de primirea
lor.Vagoanele trebuie sa fie etichetate cu etichete de pericol conform anexei I RID.
Marfa transportata : Carbura de calciu CaC2 este nsoit de fia tehnic de securitate
Agentul preda apoi scrisoarea de trasura la casa de marfuri pentru taxare acordare pozitie de
traffic din contul de expeditie vagoane (se incepe cu nr 1 la fiecare inceput de luna ) in ordinea
expedierii vagoanelor din statia getionata si statiile arondate acesteia si aplicarea stampilei cu
data pe toate exemplarele scrisorii de trasupa pentru grupuri de vagoane (6exemplare)Anexa5
In acest moment contractual de transport se considera incheiat, astfel operatorul de
transport feroviar se angajeaza sa transporte marfa cu titlu oneros la locul de destinatie sis a o
predea destinatarului.
Apoi se intocmeste Aratarea vagoanelor Anexa 6 in care se inscriu toate vagoanele
care compun trenul cu datele de pe acestea calculandu-se astfel lungimea trenului , tonajul
trenului, tonajul franat valoarea si necesarul de franat , verificandu-se toate aceste date cu datele
inscrise in Livretul de marfa in dreptul nr trenului respeciv sa se incadreze in aceste date.
La ora stabilita in livret trenul de marfa insotit de Aratarea vagoanelor si doua
scrisori de trasura pentru grupuri de vagoane se expediaza catre statia de destinatie avand in
vedere ca este tren complet.tarifat.
La statia de destinatie I se intocmeste lista desfacerii trenului Anexa 7 apoi pe baza de
registru veghetor -SOSIRI I se predau vagoanele destinatarului marfii inscris in scrisoarea de
trasura grup, dupa achitarea tarifelor aceesorii din statia de destinatie pe baza Contractului
Ocazional intocmit in statia de destinatie de seful statiei(Turnu Magurele)Anexa 8.
In ordinea sosirii vagoanelor in statie le se da Pozitie de Sosire care se inscrie pe
Aratarea vagoanelor , Scrisoarea de trasura si registru veghetor sosire , apoi preda scrisoarea
de trasura la casa marfii pentru contarea transportului in contul de eliberarea (inscrierea nr si pe
scrisoarea de trasura) aplicarea stampilei cu data eliberarii pe scrisoarea de trasura sa fie
achitata suma aferenta statiei de destinatie (3321,78 lei) de destinatar.
Trenul a circulat conform livretului de mers pe ruta cea mai scurta asa cum a fost si
Concluzii

43

S-a putut transporta o cantitate mare de marfa 1152t , fata de transportul rutier unde nu se
putea transporta o cantitate asa mare si cu aceeasi suma de bani.
Fa de transportul rutier , transportul feroviar este mai sigur.
Motivele pentru care am ales traseul precizat mai sus sunt:

numrul de kilometri parcuri este mai mic n comparaie cu celelalte rute;

costul transportului este mai ieftin fa de celelalte rute;

nu este nevoie s se fac revizie tehnic a vagoanelor pentru funcionarea frnelor


conform instruciei de circulaie;

durata de timp parcurs este mult mai mic fa de celelalte rute.

44

ANEXE

45

Bibliografie

T. Sbora, D. erban, T. Nistorescu

A. Melnic, M. Iancovici-Wolf,
S. Pavelescu, A. Osain

Sistemul unitar al transporturilor, Editura


Scrisul Romnesc, Craiova, 1984

Sisteme de transport, Editura CD PRESS,


Bucureti, 2007

T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea, C. Straistari

Tehnologia organizrii transportului de


mrfuri, ciclu de prelegeri, Chiinu, UTM 2007

N. Boteanu

Instalaii de ridicat i transportat, note de curs,


Craiova, 2007

Monitorul Oficial

Legislaie n domeniul transporturilor

M. Poenaru, G. Rurac, P. Ormenian

Exploatarea autovehiculelor, Editura EDP


Bucureti, 1977

D. Ignat

Exploatarea autovehiculelor, Editura Tehnic,


1964

C. Dobric, R. Damian

Exploatarea comercial
Tehnic, Bucureti 1964

Wikipedia

46

auto,

Editura