Sunteți pe pagina 1din 4

Patrimoniul industrial in Arad fabrica

de vagoane ASTRA
Abstract
In aceasta lucrare se doreste demonstrarea importantei si rolul determinant al patrimoniului industrial in evolutia
orasului si in evolutia societatii, construind o baza teoretica, urmand studierea unui caz real, precum situl
industrial: ASTRA, din Arad si disfunctionalitatile create de acesta dupa dezindustrializare.

Cuvinte cheie arheologie industriala, sit industrial, sec XX, Romania, factor determinant, societate, Arad,
ASTRA

Introducere

importanta fabriciilor in viata societatii si a


dezvoltarii orasului Arad. Istoria evolutiei orasului
Arad prezinta etape succesive, de la formarea
samburii orasului pana la dezvoltarea sa in forma
actuala, din epoca medievala pana in perioada
postbelica. In ceea ce priveste dezvoltarea orasului
acesta s-a dezvoltat treptat, prin inglobarea unor
comune sine statatoare si prin creearea unor noi
cartiere. In epoca medievala intre anii 1553- 1555 a
fost construita prima cetate a Aradului pe malul
drept al Muresului, sub dominatie turceasca.
Aceasta, un fort patrulater va determina punctul de
plecare al dezvoltarii urbanistice al orasului Arad.
Vor aparea in jurul cetatii cartierele Parneava si
Dragasani, cu o dezvoltare spontana, cu o trama
stradala haotica. Dupa izgonirea turcilor, sub
dominatie habsburgica, acest fort construit de turci
va fi daramat, si urmeaza sa fie reconstruita cetatea
noua in forma stelata hexagonala, in bucla Muresului
intre anii 1765- 1783. Orasul propriu-zis era impartit
in cinci sectoare: cetatea veche, zona de refugiu
(retirada), oraul rascian (raitzen stadt) ocupat de
populaia sarba si orasul german (Deutche stadt) si
partile romanesti (Wallachay).

Cladirile si ansamblurile de cladiri realizate cu o


destinatie industriala, sunt de o importanta esentiala
in viata societatii, care trebuie studiate iar cele mai
valoroase exemple protejate si intretinute. Acesta
este un extras din preambului Carteri Patrimoniului
Industrial, document care trateaza arheologia
industriala. Acest termen arheologie industriala
apare in anii 50, in Anglia, aceasta avand ca arii de
cercetare materialele referitoare ale modului de
viata si productie industriala. Aceasta analizeaza
aceste marturii, materiale din mai multe puncte de
vedere: economic, tehnologic, arhitectural, social si
stiintific. Pe teritoriul Romaniei se gasesc numeroase
situri industriale si cladiri remarcabile, din perioada
secolelor al XVII-lea XX-lea.

Descrierea temei
Patrimoniul industrial identificat ca factor
determinant in evolutia istorica a societatii umane.
Aceasta ipoteza urmeaza sa fie demonstrata prin
prezentarea unor argumente avand ca si studiu de
caz fabricile si siturile industriale din orasul Arad.
Aceasta va fi urmata de studierea unei zone
industriale localizata aproape de centrul orasului,
ASTRA vagoane.

In epoca moderna pana in epoca postbelica se


dezvolta industria, prin aparitia numeroaselor
fabrici: 1782- fabrica de bere, 1825 primul atelier
de masini unelte, 1836 - prima fabrica de orgi, 1851
fabrica de spirt si drojdie, 1869 fabrica de
amidon, 1872 fabrica de masini Hendl, fabrica de
ciment si caramida, 1882- fabrica de mobila

Metodologie
In primul rand urmeaza sa prezint succint evolutia
istorica a orasului Arad, pentru a evidentia

Bruckner, Czeiler, 1891 fabrica de mobila


Lengyel, 1892- fabrica de vagoane Johann Weitzer,
Intreprinderea textila Arad, fabrica de lichior Zwack,
fabrica de impletituri si tricotaje Arad, 1922 fabrica
de turnatorie de fier si masini, 1923 Pfoma prima
fabrica aradeana de cutite, 1923 fabrica de ciorapi
si confectii, 1925 fabrica pentru articole din tabla
Fatma, 1926 fabrica de zahar, 1930 Polycrom,
fabrica de vopsele, 1931 1934 Uzina de apa, 1949
fabrica de strunguri, Tricoul Rosu, 1959 fabrica
de papusi Aradeanca, 1961 fabrica de ceasuri
Victoria, Caminul Muncitorilor. Prin aparitia
fabricilor, se dezvolta industria, se imbunatateste
nivelul de trai, care va atrage populatia din mediul
rural oferindu-I locuri noi de munca. Iar acest avant
demografic va avea ca urmare, necesitatea de
realizare a unor locuinte noi. Astfel aceste locuinte
se vor realiza, aproape de locurile de munca, in zona
fabricilor, prin care se va dezvolta orasul din punct
de vedere urbanistic.

in structurarea statuturilor in societate si a rolurilor


in familii.
Astfel fabricile, siturile industriale au determinat
cresterea oraselor, evolutia acestora si in acelasi
timp au devenit un factor determinant in evolutia
societatii umane, creand o structura ierarhica in
societate.
Prin demonstrarea acestei ipoteze, s-a urmarit
accentuarea semnificatiei ale siturilor industriale si
ale fabricilor,in orase cat si in viata societatii, atat la
nivelul tarii, cat si la nivelul orasului Arad, pentru a
continua acest studiu cu analiza sit-ului industrial:
ASTRA al orasului Arad.
Din punct de vedere istoric, Fabrica Astra Vagoane
SA dateaza din 1892, si ocupa o pozitie centrala pe
harta orasului Arad, dezvoltand pe locul vechiului
targ de vite. Din acest ansamblu face parte si fabrica
Marta care a fost prima fabrica de masini din sud
estul Europei, construita in 1909 si proiectata de
firma Fodor si Reisinger.

In al doilea rand, urmeaza prezentarea unui studiu


de caz, referitor la dezindustrializarea minelor din
Valea Jiului si consecintele acesteia asupra societatii.
Dupa schimbarea regimului politic 1989, va incepe
perioada dezindustrializarii a minelor din Valea Jiului,
care va avea consectinte semnificative si
transformari sociale atat la nivelul persoanei cat si la
nivelul comunitatii. In perioada 1995- 1999 se va
reduce numarul angajatilor la jumatate, iar populatia
ramane constanta. Angajatii, minerii veniti din toata
tara, sunt disponibilizati, abandonati ca minele
respective. Statutul de miner, a fost un statut social
si o identitate profesionala, inaintea schimbarii
regimului politic si a caracterului economiei.
Comparativ cu conceptia actuala, fabricile sunt
considerate simbolul subordonarii oamenilor si
pierderea libertatii, fata de statutul important din
trecut. Astfel prin pierderea statutului de miner, de
erou urmeaza si o pierdere a rolului
intretinatorului familiei. Din necesitate financiara,
se schimba si rolurile, precum femeia va preia rolul
intretinatorului. Prin urmare dezindustrializarea,
inchiderea minelor a avut un impact social foarte
puternic si asupra societatii, cu transformari radicale

Fabrica Marta completeaza ansamblul industrial


Fabrica de vagoane si motoare Iohann Weitzer si
Atelierele Caii Ferate Arad- Cenad (1891) care va
conduce la conturarea zonei industriale. Inainte de
primul razboi mondial au produs automobile atat
pentru uz local cat si pentru tari europene, precum:
autobuze cu sau fara etaj, motoare pentru tractiune
feroviara, camioane, autoturisme cu diferite
caroserii. In 1912 firma Westinghouse a dat faliment,
iar salvarea va veni din partea firmei austriece
Austro-Daimler care va prelua fabrica Marta si va
reorganiza productia. In 1914 in timpul primului
razboi mondial a incetat productia civila si au
fabricat numai motoare de avion. In 1921 in urma
unirii Transilvaniei cu Romania, se fondeaza
societatea ASTRA prima fabrica romaneasca prin
unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica Marta.
Au fabricat vehicule de cale ferata, locomotive,
tramvaie, autocamioane. Dupa al doilea razboi
mondial societatea este nationalizata si reorganizata
sub denumirea S.C Astra Vagoane Calatori S.A si
continua fabricarea vagonelor de marfa si de

calatori. In 2000 devine societate privata, fiind


preluata de societatea romaneasca TRISTAR.

restrictii si de probleme de restaurare. In ceea ce


priveste platformele industriale, acestea sunt vazute
ca niste terenuri cu aplasament favorbail pentru
constructii noi, valoarea lor istorica si arhitecturala
este neglijata, neobservata. Astfel doresc sa prezint
un exemplu contra fata de cele amintite de mai jos,
care demonstreaza ca totusi este posibil conservarea
si transformarea acestor situri industriale, pastrand
identitatea locului si oferind niste spatii de valoare
publicului.

ASTRA se gaseste in Arad, aproape de zona


centrala,ocupand o suprafata imensa, aprox 30 ha,
in cartierul Functionarilor, pe Calea Aurel Vlaicu 43
realizand platforma industriala in vecinatatea caselor
unifamiliale P, P+1 si a facultatii Aurel Vlaciu,
Laborator Mentenanta, Facultatea de Inginerie.
Cartierul Functionarilor in nord este delimitat de
cartierele: 6 Vanatori, Gradiste, in sud
Parneava, Centru, in vest Sega, Ion G. Duca,
in est Gradiste, Cetatea. In ceea ce priveste
amplasamentul aceasta are o pozitie avantajoasa din
cauza proximitatii Garii de Nord care este
aproximativ la 800 m de fabrica, Atrium-ul la o
distanta de 500 m, Stadionul la 300 m de-a lungul
strazii Calea Aurel Vlaicu pe partea opusa de fabrica
ceea ce asigura un flux de oameni constant. Zona
este foarte dinamica prin prezenta a tuturor
mijloacelor de transport: tramvaie, autobuze care
traverseaza toata strada, statii de taxe la Gara si la
Stadion, creand accesibilitate deplina.

Acest sit industrial se gaseste in Duisburg, Germania,


ocupand o suprafata semnificativa de 230 de
hectare. Am ales acest exemplu din motivul ca
abordeaza mai multe tematici in ceea ce priveste
realizarea spatiilor de recreere, care poate conferi
mai multe exemple si pentru platforma industriala
din Arad, Astra.
In cazul acestui proiect s-a incercat stabilirea unor
standarde de constructie si planificare de calitate
pentru transformarea economica, ecologica, sociala
a unei vechi regiuni industrializate. Parcul
Landscape Dusiburg este unul dintre aceste
exemple, in care au fost refolosite fragmente
industriale
deja
existente,
dezvoltate
si
reinterpretate intr-un peisaj nou.

In ceea ce priveste zona cartierului Functionarilor,


Calea Aurel Vlaicu aceasta se caracterizeaza prin
discontinuitate, dezechilibru functional din cauza
subordonarii zonelor rezidentiale serviciilor publice:
Atrium Mall, Stadion, Gara si terenuri neglijate.

Blast Furnace Park: Parcul turnatoriei:


Piazza Metallica este simbolul acestui peisaj, o
metamorfoza a structurii industriale existente intrun parc public. Placile de fier care au fost folosite
pentru a acoperi forme de turnare in lucrarile de
turnare fonta, azi formeaza centrul acestui parc. Din
primele momente ale existentei lor, aceste placi de
fier au fost supuse proceselor fizice naturale. In locul
lor nou, vor continua sa se rugineasca si sa erodeze.
A fost problematic creearea unor spatii publice intr-o
fabrica de turnatorie, din cauza posibilitatii de
contaminare si poluare. Acest spatiu public a devenit
un loc de intalnire pentru circa 50000 de oameni, un
spatiu in care vegetatie vivida intra in contrast cu
aceste structuri metalice ruginite. Acest peisaj poate
fi definit ca o combinatie dintre peisajul natural si
artificial cu silueta unui sit industrial.

Metode de aplicare
Pentru rezolvarea problemelor ar fi necesara
revitalizarea strazii si regenerarea platformei
industriale. In ceea ce priveste modurile de
interventie acestea sunt numeroase. Din punctul de
vedere al investitorilor, se prefera abandonarea
acestor situri industriale, deoarece intretinerea lor
este foarte costisitoare. Iar daca totusi se alege
refunctionalizarea sitului industrial, aceasta se
desfasoare cu interventii destructive si ieftine, prin
care se pierde identitatea locului. De cele mai multe
ori, din lipsa de interes sau din lipsa de perspectiva
se alege daramarea constructiilor, cu pretextul de
retehnologizare, astfel distrugand utilaje valoroase.
Proprietarii, investitorii prefera sa aleaga varianta
mai simpla, deoarece nu doresc sa fie conditionati de

pot fi folosite pentru creearea unor zone


rezidentiale, pentru a echilibra functional zona
aceasta. In acelasi timp aceasta platforma industriala
poate fi refunctionalizata intr-un mixaj de functiuni:
spatii publice cu rol de recreere, muzeu de masini
pentru comemorarea locului, spatii cu destinatie
culturala pentru arta contemporana, campus
universitar,
hostel
studentesc,
biblioteca.
Posibilitatile sunt numeroase, dar si necesare,
deoarece toate functiunile culturale se centreaza in
centrul orasului Arad, cartierele perimetrale fiind
neglijate. Prin regenerearea acestei platforme
industriale, aceasta ar putea deveni un punct de
mare interes in orasul Arad, atragand populatia si
oferind posibilitati de petrecere a timpului liber intrun mediu istoric si deosebit.

Parcul cailor ferate:


Aceste cai ferate functionale sau scoase din
functiune, sunt conexiunile cele mai continue in
acest parc, patrunzand in cartierele locuintelor si ale
locurilor de munca. Acestea sunt acoperite cu
vegetatie diversa de forma si culoare, creand un joc
de forme si culori.
Puncturi de joaca:
Tot parcul poate fi considerat ca si un un loc de joaca
de aventura. Structurile industriale sunt adaptate si
reinterpretate in acest peisaj nou plin cu vegetatie.
Galerie:
Aceasta este o galerie, care trece prin ziduri masive,
conectand structurile sitului industrial intr-un mod
labirintic. Aceasta galeria leaga mai multe gradini
artificiale, cu microclimate diferentiate, cu efecte de
sunet si diverse interventii artistice.

Bibliografie

Astfel se urmareste aplicarea acestor principii si in


cazul sitului industrial ASTRA, pentru a revitaliza
zona, precum reintegrarea spatiului industrial in
contextul orasului, prin deschiderea portilor
platformei catre oras, pastrand identitatea locului si
dezvaluind cladirile platfomei industriale si
publicului, pentru a cunoaste si a intelege istoria
locului si a orasului.

1.

Iamandescu, Irina Ioana, Protectia


patrimoniului industrial
si arheologia
industriala in Romania Scurta privire de
ansamblu

2.

Paul Cengher, Adina Faraon, Nicoleta Ivan


and Adina Negraru, who are students at
National
School
of
Political
and
Administrative Studies, contributed and
directly participated in all the stages of this
research, RESEARCH REPORT, Social
Consequences of the Post-communist
Deindustrialization Process -The Case of Jiu
Valley Romanian Mining Region

3.

Fabrica de maini MARTA, ulterior


cldire administrativ a Fabricii Astra
http://www.prourbe.ro/monumente/astra/

4.

Merciu, G. L. Merciu.,
Patrimoniul
arhitectural
romnesc trecut i prezent

Program si proiecte
In prima etapa se urmareste eliminarea gratiilor,
obstacolelor, portilor pentru a se deschide
ansamblul de structuri industriale catre public, cu
scopul de a organiza evenimente publice, de a
popula spatiile create de cladirile platformei. Prin
creearea unor spatii publice si prin explorarea
acestor spatii ar fi posibilia constientizarea
necesitatii pastrarii acestui sit industrial. Acesta ar fi
primul pas in ceea ce priveste protejarea
patrimoniului industrial, baza cea mai importanta,
constientizarea importantei acestuia. In a doua
etapa ar fi importanta analizarea posibilitatilor de
refunctionalizare, de regenerare. In apropierea
acestui sit industrial, sunt terenuri in asteptare, care

D.

Stoian,
industrial