Sunteți pe pagina 1din 6

Ganea Marius Daniel

Gr 3f2

Aspirina
Cu sute de ani in urma, stramosii nostri au folosit in locul aspirinei de azi, coaja
de salcie impotriva febrei; iar la mijlocul secolului al XIX-lea se izoleaza
principiul activ care sta la baza proprietatilor sale curative. Pornind de la
experienta fitoterapeutica si aplicand cunostintele stiintifice moderne, acidul
acetil salicilic ramane cel mai longeviv si utilizat brand de pe piata
farmaceutica din lume.
Efectele antitermice si analgetice pe care le are aspirina sunt cunoscute din
timpuri foarte indepartate, mai exact din jurul anului 400 i.Hr., datorita
observatiilor atente si judicioase ale celui care, pe buna dreptate, poate fi
considerat "parintele medicinei" - Hippocrate. Acesta recomanda utilizarea
pulberii din coaja de salcie pentru scaderea temperaturii corpului si mestecarea
frunzelor de salcie femeilor gravide ajunse la termen, pentru diminuarea
durerilor la nastere. Observatia lui Hippocrate, dupa care fie coaja, fie frunzele
de salcie contin o substanta cu efect antitermic si analgetic, s-a confirmat dupa
trecerea a peste 2 milenii, in anul 1827, cand cercetatorul francez Leroux a
reusit sa izoleze, din coaja de Salcia alba, principiul activ numit salicina,
responsabil de efectele terapeutice asa-zis "miraculoase" ale acestui copac atat
de raspandit in natura Din salicina izolata in anul 1827, chimistul german Karl
Lewieg a obtinut, in 1835, acidul salicilic, precursorul aspirinei de astazi.
Cercetari ulterioare au aratat ca acidul salicilic nu se obtine numai din salcie, ci
si din diverse alte plante: din mugurii de plop sau de iasomie, din visine, prune,
masline, portocale, si mai ales dintr-o planta de camp numita taula (Spiraea
Salicifolia), de la care s-a ajuns la denumirea capatata pentru totdeauna de
acest medicament atat de utilizat, aspirina. Pentru multe din actiunile de mai
sus, aspirina si-a cucerit demult un loc de frunte in terapeutica medicala.
Recent i-au fost descoperite si alte valente terapeutice.
S-a ajuns la constatarea ca, luata in doza mica, dar timp indelungat, aspirina
reduce cu 20% pana la 50% riscul infarctului miocardic la bolnavii cardiaci. In
ghidurile terapeutice din SUA, doza zilnica administrata este de 81 mg, iar in
Europa 75 mg.
Rolul binefacator al aspirinei se da toreaza efectelor sale antiagregante
plachetare (inhiba ciclooxigenaza si formarea de tromboxan A2), interferand cu
hemostaza si prelungind timpul de sangerare; previne aparitia de trombusuri in
vasele miocardului, de hemoragii sau de zone de necroza in creier. Aspirina
impiedica declansarea crizelor de migrena, la bolnavii cu fond migrenos
recunoscut.
Dar domeniul cel mai cuprinzator al utilizarii medicamentului este prevenirea
accidentelor vasculare cerebrale (hemoragia cerebrala) la persoanele care
prezinta risc crescut (hipertensivi, diabetici, obezi). Dupa rezultatele obtinute
de un grup de cercetatori de la Facultatea de medicina a Universitatii
americane Yale, aspirina ar fi capabila sa previna sau sa intarzie mult aparitia

cataractei, actionand asupra unei enzime care favorizeaza acumularea de


sorbitol (substanta zaharata responsabila de formarea cataractei la o varsta
mai inaintata) in cristalin.
Aspirina, considerata de multi specialisti "medicamentul-minune" a fost primul
medicament descoperit din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene, in prezent
fiind unul dintre cele mai utilizate medicamente pe plan mondial, cu un consum
anual estimat de aproximativ 40.000 de tone. Desi cunoscut sub forma actuala
(tablete) de aproximativ 100 de ani, ingredientul activ al apirinei este utilizat
pentru tratarea dureriide mai bine de 3000 de ani. Aspirina ajuta la prevenirea
producerii de prostaglandine, substante chimice produse de organism care
regleaza durerea si inflamatia.

Principalele conditii medicale ce pot fi ameliorate/tratate


prin administarea de aspirina
Durerea de cap
Aspirina a fost descoperita de chimistul Felix Hoffman la finalul secolului XIX si
in scurt timp s-a dovedit a fi cel mai de succes medicament. Administrata in
dozele recomandate, aspirina poate fi utilizata fara efecte adverse importante,
in ameliorarea unei arii largi de afectiuni, de la febra pana la inflamatii
sau afectiuni ale inimii.
In momentul in care apare o injurie la nivelul unui tesut, organismul elibereaza
prostaglandina, care are rolul de a trimite un semnal la nivelul creierului,
inclusiv semnalul care contribuie la declansarea senzatiei de durere si
inflamatie la locul injuriei. Prin caracteristicile sale, aspirina suprima productia
de prostaglandina. In ceea ce priveste ameliorareadurerilor de cap prin
administrarea de aspirina, este important de definit, intr-o prima faza, stimulul
care a dus la declansarea durerii.
De exemplu, timp de multi ani, s-a considerat ca durerile de cap provocate de
starile de tensiune au la baza tensiunea musculara de la nivelul fetei, gatului si
spatelui si ca dilatarea si comprimarea muschilor conduc la cresterea
inflamatiei - principala cauza a cefaleei. In prezent, desi nu se exclude varianta
prin care tensiunea musculara poate fi implicata in producerea cefaleei, se
considera ca interactiunea chimicalelor din creier - cum ar fi serotonina si
celulele nervoase din creier, joaca un rol mult mai important in declansarea
durerii.
Unul dintre principalele pericole ale administrarii aspirinei este ca
medicamentul poate fi "prea eficient", suprimand productia de prostaglandina
atat de la nivelul injuriei care provoaca durerea, dar si de la nivelul stomacului,
ceea ce, in timp, poate conduce la afectarea mucoasei stomacale si la
declansarea ulcerului.
Studiile atesta faptul ca aspirina amelioreaza durerea de cap provocata de
starile de tensiune in 75% din cazurile in care este administrata si in
aproximativ 60% din cazurile de migrena. Conform studiilor efectuate de
Universitatea din Oxford, Anglia, aspirina de 900 mg sau 1,000 mg este
eficienta in reducerea durerii de cap si a simptomelor asociate,
precum greata si fotofobia.

In prezent, se utilizeaza in jur de 80 de miliarde de tablete de aspirina zilnic, iar


studiile medicale atesta faptul ca, administrata corespunzator, aspirina poate fi
un medicament foarte eficient si sigur in tratarea durerilor de cap sau a altor
afectiuni.
Durerea cronica
Aspirina apartine clasei antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), frecvent
utilizate in tratarea durerilor cronice sau acute. Desi se considera ca aspirina
ajuta la inhibarea prostaglandinei din organism ajutand astfel la ameliorarea
durerilor, mecanismul prin care reduce inflamatiile nu a fost inca clar definit.
Facand parte din clasa AINS, aspirina ajuta la ameliorarea durerilor usoare sau
moderate si reducerea inflamatiilor, la ameliorarea durerilor provocate de
afectiunile inflamatorii sau in urma unor injurii acute.
Aspirina poate fi eficienta in urmatoarele afectiuni cronice:
- artrita reumatoida;
- osteoartrita;
- migrene;
- dureri musculare cronice;
In unele situatii, aspirina poate fi combinata cu alte analgezice,
precum codeina, pentru a trata formele mai severe de durere.
Timp de multi ani, aspirina a fost considerata solutia principala in ameliorarea
simptomelor artritei, iar, in prezent, a ramas etalon pentru masurarea celorlalte
analgezice. Aspirina in doze crescute este adesea utilizata pentru reducerea
rosetii, inflamatiei si durerilor provocate de artrita. Aspirina in doze mici (1 sau
2 tableta de 325 mg) combate crampele musculare si alte dureri usoare.
Atacul de cord
Administarea zilnica a unei doze reduse de aspirina reduce cu 25% riscul
unui infarct. Studiile demonstreaza ca utilizarea regulata a unei doze mici de
aspirina in cazul pacientilor care au suferit in trecut un atac de cord, scade
considerabil riscul de a mai experimenta un al doilea atac. Majoritatea
expertilor recomanda adultilor o tableta pentru copii sau o doza redusa - o
tableta de 81 mg, zilnic. In timpul unui atac de cord acut, mestecarea a 2
tablete de aspirina (325 mg) poate ajuta pacientul sa supravietuiasca suficient
timp pentru a se prezenta la camera de garda.
Cum functioneaza?
Interferand cu producerea anumitor chimicale din organism, aspirina regleaza
temperatura corpului, amelioreaza durerile si inflamatiile si previne formarea
de cheaguri de sange - scazand riscul de dezvoltare a afectiunilor cardiace.
Cheagurile de sange se formeaza prin gruparea trombocitelor. Aspirina
blocheaza acest proces de grupare, inhiband producerea de prostaglandine.
Aceasta calitate a aspirinei de a subtia sangele reducand riscul de boli
cardiovasculare este totodata si unul dintre motivele pentru care unele
persoane nu pot administra medicamentul.
Aspirina poate fi unul dintre cele mai sigure si eficiente medicamente de pe
piata, dar, totodata, in anumite conditii, poate avea efecte adverse serioase in
cazul persoanelor a caror organism nu o tolereaza: poate afecta stomacul si

crea senzatie de voma, agrava ulcerul si cauza hemoragie; in cazul copiilor


poate conduce la Sindromul Reye, iar in cazul persoanelor alergice poate
declansa soc anafilactic.
Desi administrata sub supravegherea medicului, aspirina in mod cert poate fi
eficienta in prevenirea si reducerea riscului dezvoltarii afectiunilor
cardiovasculare, ea nu trebuie considerata un substitut al renuntarii la
fumat, exercitiilor fizice sau reducerii nivelului colesterolului. Administrarea
aspirinei in acest scop nu trebuie inceputa fara consultul medicului, pentru
determinarea avantajelor si potentialelor riscuri.
Memoria
Studiile bazate pe pacienti demonstreaza ca administrarea unei doze reduse de
aspirina zilnic, poate incetini sau chiar preveni instalarea dementei si
a Alzeimer-ului. Un studiu efectuat in Utah, pe un esantion de peste 300.000 de
pacienti, a demonstrat ca administarea de aspirina, advil sau ibuprofen de 4 ori
pe saptamana pentru mai mult de 2 ani, reduce riscul de a dezvolta Alzeimer
cu 45%.
Conform teoriilor expertilor, Alzeimer este cauzat de inflamatii, efecte pe care
aspirina le combate. O alta teorie sustine ca, prin caracteristicile sale antiinflamatorii, aspirina previne formarea plagilor amiloid, care altereaza
memoria.
Atacul cerebral
Administrarea de aspirina poate reduce cu 25% riscul de atac cerebral si cu
13% riscul de deces, comparativ cu pacientii care nu administreaza
medicamentul. Totodata, se considera ca aspirina poate preveni atacul
ischemic cerebral prin subtierea sangelui. Aspirina interfereaza cu producerea
de protrombina, necesara formarii cheagurilor de sange.
Cancerul
Un studiu recent desfasurat pe un esantion de peste 4000 de asistente a aratat
ca administrarea de aspirina reduce cu 50% riscul de a deceda in urma
dezvoltarii cancerului si cu 50% riscul de raspandire a bolii in organism.
Aspirina ar putea preveni de asemeni recurenta cancerului de prostata. Un
studiu al Universitatii din Chicago a descoperit ca medicamentele anticoagulante, precum aspirina, reduc rata de recurenta cu pana la 46%.
Aspirina lupta de asemeni impotriva cancerului de colon. Un articol publicat de
Jurnalul Asociatiei Medicale Americane releva faptul ca pacientii care au
administrat aspirina in urma diagnosticarii cu cancer de colon au inregistrat un
risc dedeces cu 29% mai mic decat cei care nu au utilizat aspirina. Mai mult,
pacientii care au administrat aspirina pentru prima data dupa ce au fost
diagnosticati cu cancer de colon au inregistrat un risc de deces redus cu 47%.
Cercetatorii considera ca aspirina poate controla celulele cancerigene
combatand inflamatia.
Aspirina ar putea fi utilizata si pentru prevenirea cancerului de plamani. Un
studiu al Universitatii de Medicina din New York a descoperit ca aspirina reduce
cu 50% riscul de a dezvolta cancer de plamani.

Insa, ca orice medicament utilizat in terapeutica, si aspirina are efecte


secundare neplacute pentru pacient: pirozis, gastralgii, greturi, voma,
microhemoragii gastrice (incepand de la doza de 25 mg de 2 ori pe zi), retentie
hidrosalina, agravarea astmului bronsic, alergii cutanate. La copii cu varicela
poate produce sindrom Reye. Este contraindicata in ulcer duodenal, insuficienta
hepatica, alergie la salicilati, diateza hemoragica. In prezent exista aspirina
tamponata, care elimina aceste efecte nedorite.
Cercetari recente au confirmat un efect nedorit al aspirinei, si anume acela de
a impiedica metabolizarea mai rapida a alcoolului, consumat sub forma
diverselor bauturi alcoolice.
Administrarea a 1-2 tablete de aspirina inainte ca un individ sa consume alcool
(chiar intr-o doza mica) este capabila ca la dozarea in laborator a cantitatii de
alcool in sange sa vicieze rezultatele. Valorile alcoolemiei vor fi gasite in aceste
conditii mai crescute. Concluzia care rezulta din prezentarea de mai sus este
aceea ca, desi miraculoasa, aspirina nu trebuie administrata oricui, oricum,
oricand si in orice cantitate. Raportul beneficiu/ risc este insa in favoarea
aspirinei.
Precautii in administrarea aspirinei
- Aspirina poate cauza probleme la nivelul stomacului, astm, urticarie, afectiuni
renale, probleme de coagulare;
- Daca doza recomandata nu da rezultate, cresterea acesteia nu are nici un
efect;
- Medicamentul nu trebuie administrat copiilor si adolescentilor
pentru varicela sau simptome gripale fara a se consulta medicul cu privire
la sindromul Reye, afectiune rara asociata cu consumul de aspirina!
- In cazul pacientilor cu diabet, administrarea unei doze mari sau moderate
poate altera rezultatele testului de glucoza.
Sarcina si Alaptare
- Efectele aspirinei pe perioada sarcinei nu au fost evaluate de FDA. Cu toate
acestea, aspirina administrata pe perioada sarcinii poate afecta inima fatului
sau poate reduce greutatea la nastere. Astfel, nu se recomanda administrarea
in cazul femeilor insarcinate decat dupa consultarea medicului.
- Totodata, este importanta evitarea aspirinei in ultimele 3 luni de sarcina,
pentru a evita potentiale complicatii in timpulnasterii.
- Pe perioada alaptarii, este indicata evitarea administrarii de aspirina fara
acordul medicului; aspirina poate ajunge in lapte si poate afecta sanatatea
bebelusului.
Alte conditii medicale
Evitati administrarea de aspirina in conditiile in care prezentati:
- alergie la aspirina;
- alergie la antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
precum ibuprofen, naproxen, indometacin, ketoprofen, nabumeton, etc;
- alergie la tartrazina;
- ulcer sau sangerari stomacale;
- afectiuni ale ficatului;

- afectiuni renale;
- tulburari de coagulare (ex: hemofilie)
- retentie de lichide;
- astm;
- polipi nazali;
Potentiale efecte adverse
Intrerupeti administarea si consultati de urgenta medicul daca prezentati:
- reactii alergice: dificultati de respirare, inflamarea gatului, inflamarea buzelor,
limbii sau fetei;
- scaune negricioase sau cu sange;
- greata, varsaturi sau durere abdominala;
- febra;
- sange in urina sau voma;
- apoplexie;
- reducerea auzului sau sunete in urechi;
- ameteala, confuzie sau halucinatii.
Continuati administrarea dar consultati medicul daca experimentati:
- arsuri stomacala sau indigestie;
- somnolenta;
- cefalee;
Interactiuni cu alte medicamente
In cazul administrarii unui anticoagulant, cum ar fi warfarina, administarea
aspirinei in paralel poate creste riscul de complicatii majore.
In categoria medicamentelor care pot interactiona cu aspirina, se regasesc:
- warfarina;
- heparina;
- Ibuprofenul administrat regulat;
- corticosteroizii;
- unele antidepresive (clomipramina, paroxetina, etc)
Exista si anumiti suplimenti alimentari care pot creste riscul de sangerare:
- suplimentele cu extract de danshen;
- suplimentele tonice nutritiv cu Dong Quai;
- suplimentele pe baza de Ginkgo;
- acizii grasi omega 3;
- policosanolul;