România
Salariul în România
CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................2
CONCLUZII ................................................................................................................................ 55
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................58
2
Salariul în România
Introducere
3
Salariul în România
nu posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale, priceperea lui, capacitatea lui de a
munci, care reprezintă singura lui sursă de existenţă. Lipsit de ceilalţi factori de producţie, el este
lipsit şi de mijloacele necesare traiului, singura lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de
muncă, singurul bun pe care îl posedă, de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. Dar
acest lucru, îl poate face numai dacă este cetăţian liber, egal în drepturi cu toţi ceilalţi. Dacă nu ar
fi cetăţean liber, ci sclav, sau iobag, el nu ar putea închiria forţa lui de muncă, deoarece aceasta
aparţine de drept stăpînului de sclavi, sau feudalului, iar rezultatele muncii lui vor fi însuşite de
către aceştea în virtutea posesiei de către ei a factorului muncă.
În condiţiile contemporane , salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit, nivelul
lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane. El exprimă atît
retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi, cît şi remunerarea muncii celor ce
execută activităţi de concepţie şi conducere. Deci, salariul apare, nu pur şi simplu ca preţ al
muncii, ci ca preţ al îchirierii forţei de muncă, a capacităţii de a munci, a unor oameni liberi
juridic şi, desigur, ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. Aşa
cum arată P.A.Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru economie, “omul este mai mult
decît o marfă, cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. Acest
preţ este nivelul salariului, care este de la distanţă cel mai important preţ”.
4
Salariul în România
5
Salariul în România
Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în
condiţii salariale. Prin urmare, în oferta de muncă nu se includ femeile casnice, studenţii, militarii
în termen şi alţi oameni care depun activităţi nesalariale.
Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă
disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice, al studenţilor şi al celor care nu doresc să
se angajeze în nici o activitate, întrucat au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări.
Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi
ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă, ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le
este propriu. În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte:
Pe termen scurt, cererea de muncă este practic invariabilă, deoarece dezvoltarea
unor activităţi existente şi initierea altora noi, generatoare de locuri de muncă, presupun o
anumită perioadă de timp;
Oferta de munca, în ansamblul său, se formează în decursul unui timp îndelungat
în care creste şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care se poate
angaja;
Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă; oamenii nu se deplasează
dintr-o localitate în alta şi nu îşi schimbă cu usurinţa munca, ci sunt ataşaţi mediului
economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. De asemenea, oferta de muncă
depinde de vârstă, sex, starea sănătăţii, psihologie, condiţii de muncă etc, aspecte care nu
sunt neapărat de natura economică;
Oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid.
Cel ce face oferta trebuie să trăiască, nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de
muncă;
Generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca nişte mărfuri sau numai
pentru a deveni salariaţi, ci ca oameni. De aceea, oferta de muncă nu se formeaza în
exclusivitate pe principiile economiei de piaţă.
Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene, ci se compun din segmente şi
grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale, neputându-se subsitui reciproc decât în
anumite limite sau deloc.
Piaţa muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere şi ofertă, se desfasoară în două trepte
sau faze. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi
6
Salariul în România
7
Salariul în România
Natura salariului este tratată în maniere diferite, existînd în acest sens, concepţii moniste
şi concepţii dualiste.
Concepţiile monoiste explică substanţa salariului printr-un singur factor. Unul din aceşti
factori este costul formării resurselor de muncă. În concordanţă cu aceasta, salariul reprezintă
suma care asigură strictul necesar pentru existenţa salariatului şi întreţinerea familiei sale. Este
prima eplicaţie a substanţei salariului dată încă de Turgot şi Quesnay. Pornind de aici, Ferdinand
Lassale a ajuns la legea de aramă potrivit căreia “salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea
existenţei muncitorilor şi reproducerea speciei”. Pentru a explica de ce salariul are această limită,
Lassale apelează la argumentul lui Th. Maltus, care susţine că un salariu mai mare ar încuraja
căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste posibilităţile ce decurg din dezvoltarea
economiei, astfel încît venitul mediu scade, populaţia nu se mai poate întreţine, creşte numărul
deceselor şi scade natalitatea ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit.
O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii. Salariul ar fi
deci o parte, mai mare sau mai mică, din rezultatul muncii. Varianta modernă a acestei explicaţii
o reprezintă teoria salariului de eficienţă, fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii.
În esenţă, aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe piaţa
muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. Prin logica sa, teoria salariului de
eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate nu este şi nici nu trebuie să fie
identică pentru toate firmele sau activităţile, iar acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor.
Analizele statistice nu validează în totalitate această teorie, dar relevă posibilitatea utilizării sale
la elaborarea unor concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului, precum şi la
explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. Alţi autori consideră
că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se formează prin intermediul “capitalului
economic”. Cheltuielile cu creşterea şi pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul
economic”. Întrucît ceea ce se închiriază sau se vinde este priceperea salariatului, îndemînarea şi
cunoştinţele sale formate pe baza cheltuielilor respective, capitalul economic devine capital
cultural, iar salariul apare, ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. Ea nu poate, însă, explica
substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit, cînd salariul apare, parţial ca un transfer
gratuit de venituri. De aceea, în ultimul timp, fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de
cunoştinţe ştiinţifice pe care posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură,
experienţa profesională etc.
8
Salariul în România
În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”, care ar putea
fi considerată o prelungire pe alt plan, a teoriei capitalului cultural. “Capitalul uman - spun unii
autori - este stocul de experienţă acumulată de lucrător. Aceasta este valoroasă pentru venitul sau
cîştigul său potenţial viitor”. Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii, la fel şi
capitalul uman rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare.
Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau un viitor loc de
muncă, mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare, comparativ cu cel anterior pentru că
purtătorul şi, totodată, gestionarul unei asemenea avuţii este salariatul însuşi, aceasta urmărind să
o administreze în scopul maximizării venitului pe care-l obţine.
În această viziune, inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării capitalului uman,
adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor, a capacităţii lor de adaptare la procesele de muncă şi
tehnologiile existente în întreprinderi sau la mobilitatea geografică. În acelaşi timp, diferenţele
dintre salarii influenţează alocarea factorului muncă în economie, declanşând mobilitatea
salariaţilor spre însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune.
Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine
economice, după care substanţa salariului constă, concomitent, în costul forţei de muncă şi în
productivitatea muncii. În viziunea acestei teorii, ceea ce primeşte salariatul este o parte din
produsul muncii, condiţionat de nivelul productivităţii. Dar, mărimea salariului se formează astfel
încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă.
Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori, se poate
concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul naţional, distribuită în mod
direct salariaţilor, pentru participarea lor la activitatea economică mai ales sub formă bănească.
Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul
acesteia, în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă. Cererea de muncă, la
fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter derivat. Aceasta se formează ca
sumă a necesarului pentru a produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. Pe termen
lung, creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a
cererii de muncă.
Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă, salariul se stabileşte pe baza
mecanismului pieţei, el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii, în funcţie de
rezultatele ei.
9
Salariul în România
Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale pieţei şi
elementele specifice pieţei muncii. Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul
muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o doreşte normală şi la parametrii tot mai
ridicaţi de siguranţa pe seama acestei forme de venit. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi
insuficient, în vederea apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realizarea acesteia, intră
în funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau
societăţii.
10
Salariul în România
11
Salariul în România
12
Salariul în România
13
Salariul în România
14
Salariul în România
15
Salariul în România
16
Salariul în România
17
Salariul în România
rezultând de aici concedieri masive din fostele mari întreprinderi de stat şi regiile cu pierderi:
minerit etc.
Din punctul de vedere al grupării persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate,
România prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaţiei active din
sectorul primar şi cu o pondere destul de redusă a serviciilor. În condiţiile în care competitivitatea
în sectorul industriei este greu de dobândit datorită costurilor mari pe care le implică, şansa
economiei româneşti ar fi dezvoltarea acentuată a sectorului serviicilor pentru a compensa
scăderea valoriii produsului intern brut datorită scăderii dimensiunii sectorului industriei şi
construcţiilor.
18
Salariul în România
19
Salariul în România
20
Salariul în România
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Ratasomajului
Aşa cum se poate observa din graficul referitor la rata şomajului, fenomenul îşi continuă
curba ascendentă până în 2000, când se reduce semnificativ, după care îşi reia tendinţa
crescătoare; acest fenomen continuă până în anul 2002 ca urmare a accelerării procesului de
privatizare, restructurare şi lichidare a unor întreprinderi, rata şomajului atingând un maxim al
perioadei post-decembriste, de 11,8%. În ultimii 2 ani, datorită unei oarecare macrostabilizări
economice şi datorită creşterii economice precum şi politicilor sociale aplicate şomajul îşi
schimbă evoluţia, trecând la o curbă descendentă astfel că la sfârşitul anului 2008 numărul
şomerilor înregistraţi era de 826.932 persoane, reprezentând o rată de 8,6%;
Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire şi formare reflectă o concentrare mare a
fenomenului în categoria persoanelor care au absolvit învăţământul liceal, precum şi cel
profesional şi de ucenici; urmează, în ordine, absolvenţii învăţământului gimnazial, primar şi cei
fără şcoală absolvită. Numărul şomerilor cu pregătire universitară este redus, atât pe total, cât şi
pe sexe. Distribuţia se păstrează, în general, pe întreaga perioadă 1991-2001.
La nivelul anului 2008, structura populaţiei de şomeri după nivelul de pregătire a fost
următoarea: şomeri cu studii superioare – 3,7%, şomeri cu studii postliceale şi tehnice de
maiştri – 2,7%, cu liceu – 40,9%, şcoală profesională şi de ucenici – 29,7%, gimnaziu – 17,9%,
şcoală primară – 3,8% şi fără şcoală absolvită – 1,3%. Proporţiile respective se menţin, în
general, şi în cadrul grupei de vârstă 15-24 ani.
De altfel, trebuie menţionat că tinerii în vârstă de 15-24, iar din această grupă femeile şi
cei rezidenţi în mediul urban, reprezintă categoriile cele mai vulnerabile în faţa riscului de şomaj.
21
Salariul în România
22
Salariul în România
23
Salariul în România
24
Salariul în România
25
Salariul în România
26
Salariul în România
prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit
programului legal de lucru aprobat.
Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale
de alimente, îmbracaminte, educatie, etc. ale salariatilor, tinând cont de dezvoltarea economică şi
culturală a fiecărei ţări.
Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă
sub salariul de baza minim brut orar pe ţară. Potrivit art. 159 alin. (3) din Codul muncii acesta
este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim
brut pe ţară.
600
540
500
400 390
310 330
300 280
250
175
140
200
100
100
Evolutia salariului m inim in
2000 2001
2002 2003 pe rioada 2000-2008
2004 2005
2006 2007
2008
Se poate observa din graficul anterior faptul că nivelul salariului minim a crescut
permanent în perioada 2000-2008, acesta situându-se în prezent la nivelul de 540 RON. România
este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim, a
cărui evaluare în euro arata o crestere anuala cu 18%, pana la 137 euro.
Salariului minim brut pe ţară a cunoscut modificările redate în tabelul de mai jos:
Tabel 2.4 - Salariul minim pe ţară în perioada 1991-2008
Anul Salariul minim Legislaţie
27
Salariul în România
Aşa cum se poate observa in tabelul de mai sus salariul minim pe economie a avut o
evoluţie ascendentă în ultimii ani. Faţă de 7000 ROL în anul 1991, el a ajuns, în prezent, la 540
RON, iar în 2014 va reprezenta 50% din salariul mediu brut pe ţară.
România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele
27 de state membre ale Uniunii Europene. Salariul minim în România, în anul 2008, a fost de 137
de euro, cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei, cu un salariu minim de 112
euro. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1.610 euro şi se înregistrează în
Luxembourg.
Începând cu 1 iulie 2008, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540
lei lunar, reprezentand 3,176 lei/ora, in condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe
care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creşterea produsului intern brut, ţinta de
inflaţie, precum şi de nivelul productivităţii muncii.
Salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut, comparativ cu
remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. Salariul minim pe economie din România a
28
Salariul în România
înregistrat, în ultimii opt ani, cel mai mare ritm de creştere - atât în termeni nominali, cât şi în
termeni reali - din Uniunea Europeană, potrivit datelor Institutului European de Statistică.
Astfel, salariul minim pe economie a urcat de la 1.000.000 lei vechi, cât era în 2000, la
540 lei noi, echivalent lunii octombrie din 2008. În medie, în intervalul amintit, salariul minim pe
economie a crescut anual cu 27.9% în termeni nominali şi cu 12,2% în termeni reali.
Cu toate acestea, nivelul salariului minim a ajuns doar la 137 euro, unul dintre cele mai mici din
Uniunea Europeană.
29
Salariul în România
calificaţi = 1,2 (salariu minim 600 de lei) – grupele 5,6,7,8 (ex. lucrători servicii şi
comerţ, lucrători din agricultură, silvicultură şi pescuit,
2. personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
liceală = 1,2 (salariu minim 650 de lei) – grupa 4 (ex. funcţionari
administrativi, de birou, contabilitate, secretari, op. calc, casieri etc)
postliceală = 1,25 (salariu minim 725 de lei) – grupa 4 dacă are studii postliceale
(ex. postliceal de contabilitate primară)
3. personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
şcoala de maiştri = 1,3 (salariu minim 750 de lei) – grupa 3 (ex. tehnicieni, maiştri
şi asimilaţi)
studii superioare de scurtă durată = 1,5 (salariu minim 850 de lei) – grupa 1 şi 2
(colegiu, subingineri)
4. personal încadrat pentru funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de:
studii superioare = 2, (salariu minim 1200 de lei) – grupa 1 şi 2 studii superioare de
lungă durată (ex. ingineri, econom., jurişti, profesori etc.)
Coeficienţii de salarizare se aplică la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi
mai mic de 540 de lei). Pentru o încadrare corectă, se va solicita nivelul studiilor solicitat la
ocuparea postului.
Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de
bază. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile contractului colectiv de muncă sunt:
pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau penibile – 10%.
pentru condiţii nocive de muncă – 10%.
pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători
legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de
100% din salariul de bază.
pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25 % la o
vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază.
pentru lucrul in timpul noptii, 25% din salariul de baza;
pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul
de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se
30
Salariul în România
vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de
unitati sau unitati.
Sporurile nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea
conditiilor de munca. Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si
unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei
limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.). Adaosurile la salariul de
baza sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5%
din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;
c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.
Alte venituri sunt:
a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la 10% in cazul
societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome;
b) tichetele de masa, tichetele cadou, tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate
conform prevederilor legale si intelegerii partilor.
Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din
profit sau la fondul de premiere, precum si perioada pentru care se acorda cota de profit
salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la
nivel de unitate si, dupa caz, institutie.
31
Salariul în România
Deşi nivelul salariului mediu nu este unul ridicat, comparativ cu celelalte ţări membre UE,
acesta a inregistrat o crestere continua, sustinuta şi de creşterea economică. Romania a trecut în
anul 1990 de la economia centralizată la economia de piaţă, deschizand astfel calea către progres,
privatizare şi noi investitii, desprinzându-se de monopolul statal ce caracteriza economia
romaneasca inainte de ’89. Toate acestea au dus la dezvoltarea economică a României, la cresteri
salariale si a nivelului de trai. Aceste aspecte se pot observa si in tabelele ce urmeaza, salariile
medii fiind in continuă creştere.
32
Salariul în România
1991 4.769 4.686 5.286 7.605 9.331 9.739 10.247 10.218 11.421 12.215 13.423 14.771
1992 16.241 15.897 19.373 19.704 22.258 24.462 25.223 25.026 29.415 30.479 36.152 41.430
1993 35.241 36.993 47.139 48.749 65.136 75.493 85.791 95.936 95.730 102.550 119.666 131.742
1994 131.763 135.944 144.802 163.283 162.842 169.322 185.453 201.440 200.572 206.849 216.546 261.516
1995 221.542 225.337 237.595 261.530 260.567 268.096 286.008 301.451 297.092 314.003 328.034 374.183
1996 332.480 322.808 341.708 397.781 384.590 386.425 442.991 456.841 453.856 500.012 509.114 590.717
1997 531.226 596.267 668.518 795.296 754.570 774.559 835.061 871.591 933.952 1.046.691 1.083.994 1.265.671
1998 1.102.461 1.087.824 1.197.075 1.334.427 1.263.956 1.322.476 1.402.909 1.402.317 1.433.103 1.476.637 1.506.330 1.756.071
1999 1.569.563 1.583.518 1.768.944 1.864.722 1.835.505 1.910.834 2.020.178 2.035.698 2.040.725 2.080.923 2.222.369 2.559.796
2000 2.263.212 2.276.621 2.488.562 2.838.364 2.676.061 2.789.047 2.848.694 2.908.669 2.989.839 3.115.128 3.349.611 3.975.929
2001 3.621.665 3.411.998 3.717.275 4.321.748 4.174.679 4.280.633 4.436.326 4.449.518 4.424.024 4.534.130 4.719.732 5.299.736
2002 5.144.789 4.778.519 5.091.065 5.585.360 5.329.069 5.327.130 5.498.528 5.469.586 5.404.070 5.570.795 5.704.674 6.521.579
2003 6.520.266 6.054.129 6.338.861 6.885.534 6.521.441 6.476.157 6.721.855 6.647.856 6.763.882 6.873.680 7.021.231 8.068.932
2004 8.006.308 7.483.952 8.065.813 8.292.765 8.008.210 8.035.915 8.125.709 8.101.024 8.214.078 8.392.766 8.677.841 9.733.512
2005*) 951 875 920 973 942 944 957 963 965 974 1017 1121
2006*) 1100 1017 1101 1120 1109 1112 1122 1122 1148 1155 1213 1481
2007*) 1232 1264 1364 1387 1361 1377 1402 1395 1411 1471 1522 1730
2008*) 1637 1543 1623 1751 1704 1738 1769 1728 1751 1795 1844
33
Salariul în România
1991 4.038 3.978 4.110 6.213 7.550 7.787 8.263 8.239 9.174 9.824 10.773 11.824
1992 13.005 12.717 15.287 15.677 17.709 19.426 19.989 19.804 23.306 24.080 28.456 32.612
1993 27.763 29.162 37.146 38.319 51.034 58.917 67.047 75.032 74.723 79.732 93.020 101.331
1994 101.795 106.378 112.603 126.194 126.464 131.134 142.657 153.883 153.486 160.483 167.745 198.530
1995 170.885 173.758 182.803 199.030 199.702 205.080 218.535 230.338 229.543 242.612 252.217 282.995
1996 256.563 248.880 262.237 301.558 293.508 294.148 333.797 343.090 341.361 374.633 380.375 433.692
1997 396.892 456.305 507.026 591.867 567.647 580.978 621.728 650.641 710.242 797.194 820.842 940.495
1998 884.424 878.620 954.305 1.045.498 999.233 1.040.621 1.098.549 1.122.880 1.139.952 1.170.924 1.191.510 1.360.261
1999 1.240.941 1.294.259 1.411.363 1.479.672 1.460.453 1.513.514 1.603.869 1.624.183 1.629.938 1.656.981 1.751.585 1.990.080
2000 1.725.994 1.748.052 1.906.989 2.135.867 2.029.622 2.103.644 2.171.977 2.220.361 2.272.967 2.357.201 2.497.493 2.911.570
2001 2.738.029 2.596.213 2.819.240 3.025.138 2.915.299 2.981.495 3.123.279 3.135.210 3.124.899 3.210.425 3.314.260 3.659.686
2002 3.671.588 3.464.365 3.666.430 3.965.851 3.795.431 3.806.409 3.919.380 3.898.408 3.854.969 3.967.454 4.038.159 4.525.696
2003 4.730.761 4.451.835 4.637.693 4.955.273 4.729.313 4.705.891 4.863.801 4.807.983 4.881.658 4.957.108 5.037.861 5.658.065
2004 5.771.049 5.477.573 5.857.482 5.969.555 5.801.110 5.828.978 5.883.194 5.858.704 5.944.324 6.071.211 6.245.148 6.875.094
2005*) 723 674 708 743 720 722 730 734 736 742 774 848
2006*) 826 767 828 839 833 835 842 841 860 866 908 1099
2007*) 918 941 1013 1027 1012 1023 1040 1030 1040 1084 1121 1266
2008*) 1200 1134 1192 1282 1248 1273 1308 1277 1296 1327 1361
*)
RON
34
Salariul în România
În ceea ce priveşte salariul mediu pe economie, se poate constata faptul că acesta a avut o
traiectorie ascendentă pe parcursul celor 17 ani. Deşi aproape în fiecare an acesta a înregistrat
creşteri deosebite, se remarcă în special anii 1993 şi 1997, când nivelul salariului mediu din
decembrie aproape s-a triplat faţă de cel de la inceputul anului.
Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul că, în general, în luna februarie, salariu mediu
se diminuează uşor. Acest fapt se datoreaza faptului că luna februarie este luna cea mai scurta din
an, astfel influentând în mod direct angajaţii plătiţi cu ora.
Începând cu anul 2005, o data cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%, salariu
mediu nu mai înregistrează aceeaşi ascensiune, creşterea ridicându-se la circa 50% în 4 ani. Cu
toate acestea, în aceeaşi perioadă, puterea de cumparare a monedei naţionale a înregistrat o
creştere datoarată în principal stabilizării cursului valutar în raport cu euro si dolar.
Din graficul urmator se poate observa creşterea salariala în perioada 2000-2008.
Grafic 2.3 – Creşterea salarială în perioada 2000-2008
2000
1800 1716
1600
1409
1400
1150
1200
1000 966
826
800 674
545
600 428
400 288
200
0 Evoluţia salariului mediu brut
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Dinamica salariului mediului brut in perioada 2000-2008 reflecta cresterea economica din
aceasta perioada. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1630 lei in 2008. La
nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. Cu
toate acestea Romania mai are mult pana la atingerea unui nivel decent al acestui indicator
economic raportat la tarile dezvoltate din UE. Proiectiile Ministerului Economiei si Finantelor pe
urmatorii 12 ani arata ca salariul mediu brut din Romania ar putea ajunge in 2020 intre 1.200 si
1.500 de euro.
35
Salariul în România
În ceea ce priveşte evoluţia recentă, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu
24,4%, în intervalul iunie 2007-iunie 2008, până la 1.273 lei (348 euro), pe fondul majorării
salariilor din industrie şi din servicii, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică
(INS). În comparaţie cu luna mai, salariul mediu net, a crescut cu 2% (25 lei). Câştigul salarial
mediu brut a fost în iunie de 1.738 lei (475 euro), cu 2% mai mare decât în luna precedentă. În
sectorul industrial, ritmul anual de creştere a salariilor a fost semnificativ peste cel al
productivităţii muncii, de 9,7% în primele 5 luni ale acestui an.
Banca Centrală a avertizat, în numeroase rânduri, că menţinerea unui ritm de creştere a
veniturilor salariale peste avansul productivităţii muncii creează dezechilibre în economie şi pune
presiune pe inflaţie. Ţinând cont de inflaţie, salariul mediu net s-a majorat cu 14,5% în iunie 2008
faţă de a şasea lună a anului trecut. În iunie, cele mai mari câştiguri nete s-au înregistrat în
sectoarele de intermedieri financiare, iar cele mai mici în prelucrarea lemnului şi a produselor din
lemn şi plută, cu excepţia mobilei.
În iunie 2008 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial faţă de luna precedentă, ca
urmare a acordării de prime (inclusiv prime de vacanţă pentru funcţionarii publici şi prime de
stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare publice) şi a realizărilor de producţii
mai mari. Prin urmare, în activităţile poştă şi telecomunicaţii, silvicultură, producţia şi furnizarea
de energie electrică şi termică, gaze şi apă, industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea
cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari, salariile au sporit cu 11% până la 15%. Creşteri
salariale cuprinse între 5 şi 8% au fost consemnate în domeniile sănătate şi asistenţă socială,
administraţie publică, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, poştă şi curierat. Alte
sectoare de activitate în care angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului mediu net au fost:
tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea produselor textile, învăţământ, industria construcţiilor
metalice, unde s-au obţinut creşteri între 3% şi 5%.
Cele mai importante deprecieri ale câştigului mediu net au fost înregistrate în activitatea
de intermedieri financiare, de 11,4%. Alte scăderi, cuprinse între 2% şi 10%, s-au înregistrat în
fabricarea produselor din tutun, cauciuc şi mase plastice, hoteluri şi restaurante, precum şi în
industria minieră şi metalurgică, transporturi aeriene, industria de mijloace ale tehnicii de calcul
şi de birou.
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal,
de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie).
36
Salariul în România
Acestea influenţează majorările sau deprecierile în funcţie de perioada în care sunt acordate,
conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul
întregului an.
În ceea ce priveşte caştigurile salariale medii pe ramuri economice, din tabelul urmator se
pot sesiza diferentele dintre salariul mediu in diferite regiuni ale tarii, cat si diferentele
considerabile dintre salariu mediu acordat barbatilor si cel acordat femeilor.
Tabel 2.7 Câştigul salarial mediu brut şi net , pe regiuni de dezvoltare, judeţe şi sexe,
la sfârşitul anului 2006
Regiunea de Total Barbati Femei
dezvoltare / judetul Brut Net Brut Net Brut Net
37
Salariul în România
Asa cum se poate observa, salariul creste direct proportional cu nivelul de dezvoltare al
fiecarei regiuni. Astfel, salariul mediu al celor din zona Bucureşti-Ilfov este cu 60% mai mare
decât al angajaţilor din nord-estul şi sud-estul ţării.
Angajaţii din companiile private din Bucureşti şi Ilfov au un salariu mediu brut lunar de
1723 ron, cu 60% mai mult decât salariaţii din companiile care au operaţiuni în nord-estul ţării şi
cu 30% peste cei din regiunea de sud-vest, care sunt următorii clasaţi în topul câştigurilor la nivel
de ţară, cu un salariu lunar brut de 1332 ron. Cele mai mici câştiguri le au angajaţii din nord-estul
ţării - Botoşani, Piatra-Neamţ, Suceava, Vaslui - cu un salariu mediu brut lunar 1209 ron, urmaţi
de cei din regiunea de nord-vest cu un salariu mediu brut lunar de 1287 ron. Harta salarială la
nivel de ţară reflectă investiţiile realizate în fiecare zonă. Nivelul salarial este dat de nivelul
investiţiilor, de prezenţa companiilor mari în zonă.
Faptul ca exista diferente regionale in ceea ce priveste salariul mediu nu reprezinta un caz
singular pentru Romania, in unele cazuri, diferentele de salariu intre regiuni fiind cu mult mai
mari. Acest fapt este datorat in principal gradului de dezvoltare economica a regiunii in sine,
precum si a ramurii economice preponderente in zona respectiva. De exemplu, zonele puternic
industrializate sunt favorizate salarial fata de zonele predominant agricole.
38
Salariul în România
Tabel 2.8 Câştigul salarial nominal mediu brut şi net lunar, pe activităţi ale
economiei naţionale la nivelul de secţiune CAEN şi pe sexe, la sfârşitul anului 2007
Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, rezultă că trei sferturi dintre
angajaţii sectoarelor invăţământ, sănătate şi asistentă socială sunt femei. O pondere la fel de mare
o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică, industrie hotelieră, comerţ sau
intermedieri financiare, unde reprezintă cel putin jumatate din personal. Angajaţii bărbaţi domină
în industria extractivă, energie electrica şi termică, transport, construcţii, comunicaţii,
administraţie publică şi apărare.În ciuda acestei diferenţe clare între domeniile de lucru, femeile
sunt discriminate începând cu sectorul în care se angajează.
39
Salariul în România
După cum se poate observa în tabelul de mai sus salariile de încadrare în domeniile în care
femeile sunt majoritare sunt cu până la 13% mai mici decat în sectoarele unde angajaţi majoritari
sunt bărbaţi.
Astfel, in timp ce, in invatamant, sanatate si asistenta sociala, sectoare dominate de femei,
salariile medii nete se incadreaza intre 1443 şi 1167 de lei, in industria extractiva sau in energie,
lefurile medii nete primite de angajati, in majoritate barbati sunt de 1.824 lei, respectiv 1.636 de
lei.
Deşi este interzisă prin lege, discriminarea salarială există, atât în România, cât şi în
Europa. Femeile din Uniunea Europeana sunt plătite cu 15% mai putin decât bărbaţii, în funcţie
de salariile brute medii orare, iar dupa anul 1995 decalajul s-a redus cu numai două puncte
procentuale, dovedind menţinerea discriminarii sexuale, potrivit unui raport al Comisiei
Europene. Printre motivele menţionate de raportul Comisiei se numară îngrijirea copiilor, politica
unor companii de a nu angaja femei pentru anumite poziţii, precum şi existenţa unui aşa-numit
"plafon de sticla" în privinţa promovării femeilor. Femeile din Romania castiga cu 10% la suta
mai putin decat barbatii, specialisti in resurse umane fiind de parere ca motivul ar fi incapacitatea
de a negocia cu angajatorul.
Anul trecut, cu un salariu brut de 1.312 lei lunar, femeile au castigat in medie cu 156 lei
(echivalentul a 40 de euro) mai putin decat barbatii, care au avut un venit lunar brut de 1.468 lei,
a anuntat Institutul National de Statistica. In majoritatea activitatilor economice, barbatii au fost
mai bine platiti decat femeile. Cele mai mari diferente au fost in industria prelucratoare, sanatate
si asistenta sociala, domenii in care salariile barbatilor au fost cu pana la 31% mai mari decat ale
femeilor.
Principalele motive pentru care femeile sunt platite mai slab decat barbatii ar putea fi
parerile preconcepute ale angajatorului fata de femei, pe care le considera forta de munca
inferioara si/sau previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabila a candidatului
femeie, intrucat prestanta acesteia ar putea fi intrerupta de casatorie, nasterea si ingrijirea copiilor.
40
Salariul în România
41
Salariul în România
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit.
d), venitului determinat conform regulilor prevazute , ce corespund categoriei respective
de venit.
Venituri neimpozabile
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si
din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia
indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile
indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav,
potrivit legii;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate,
precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca
urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt
venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca
urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele
morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor
naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru
îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat
pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv
cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit
persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor
imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de
valoare;
h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus,
studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si
42
Salariul în România
siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau
mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in
cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile
imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin.
(2) si (3);
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru
activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea
regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care
Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si
institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in
vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile
desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie
confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in
Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte
state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de
corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din
astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul
Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in
conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in
conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu
handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara
43
Salariul în România
serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-
martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele
persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie
1940 pana la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile
olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in
vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la
campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si
participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica,
precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si
indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti,
prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale
oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute
de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti
nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind
economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si
completarile ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei
surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitati
independente; salarii; cedarea folosintei bunurilor; investitii; pensii; activitati agricole; premii;
alte surse.
Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (este inferioara
anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului).
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui
statul special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor
44
Salariul în România
ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă.
Venitul din salarii, conform Art.41 din Codul Fiscal, face parte din categoriile de venituri
supuse impozitarii. Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se
calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi
ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei
publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin
subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripărtite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de
asigurari sociale;
i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe
profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada
delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru
salariatii din institutiile publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite
administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea
generala a actionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
45
Salariul în România
46
Salariul în România
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora;
(2.1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite
pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii
platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara
functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au
platit.
(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din
salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din
impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si
functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private,
conform legii.
(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine
organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al
ministrului finantelor publice.
Formula generala a calculului impozitului pe salarii este :
(Venitul brut – Contributii – Deduceri de baza – Deduceri suplimentare)x 16%
Contribuţii sociale
De la data de 1 decembrie 2008 au intrat in vigoare noile cote de contribuţii aferente
salariilor, asa cum au fost aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008,
nr 387/2007 precum şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr 388/2007,astfel:
Contribuţia angajatorului a asigurările sociale este:
1. pentru condiţii normale de muncă : 27,5 %
2. pentru condiţii deosebite de muncă : 32,5 %
3. pentru condiţii speciale de muncă : 37,5 %
Contribuţia angajatului la asigurările sociale se menţine la 9,5 %, iar contribuţia
angajatorului la fondul de şomaj este de 0,5 %. Contribuţia angajatului la fondul de şomaj rămâne
0,5 %. Contribuţia la bugetul de şomaj datorată de către persoanele asigurate în baza contractului
47
Salariul în România
48
Salariul în România
49
Salariul în România
Asa cum se poate observa din graficul 3.1 diferentele dintre salariul minim în cadrul
blocului comunitar sunt semnificative. Astfel, conform datelor publicate de Biroul de Statistică al
Comunităţilor Europene, Eurostat, ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împartite în
trei categorii, în funcţie de nivelul lui: prima categorie include 9 ţări ale căror salarii minime sunt
cele mai scăzute din Comunitatea Europeană, situându-se între 100 şi 350 EUR: Bulgaria,
România, Letonia, Lituania, Slovacia, Estonia, Ungaria, Cehia şi Polonia. A doua categorie
include ţări al căror salariu minim reglementat este cuprins între 500 şi 700 EUR: Portugalia,
Slovenia, Malta, Spania şi Grecia. Cea de-a treia categorie include 6 ţări din blocul comunitar al
căror salariu minim pe economie atinge sau depăşeşte nivelul de 1.150 EUR. Acestea sunt: Marea
Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Irlanda şi Luxemburg.
Ca şi comparaţie, în Turcia, ţară ce speră să adere la UE, salariul minim atinge nivelul de
333EUR, în timp ce în SUA, nivelul salariului minim reglementat este de 652EUR.
50
Salariul în România
1800
1600
CATEGORIA III
1400 CATEGORIA II
1200
1000
CATEGORIA I
800
600
400
200
0
BG RO LV LT SK EE HU CZ PL PT SI MT EL ES UK FR BE NL IE LU TR US
EUR/ luna 112 137 228 232 267 278 285 329 334 497 567 612 681 700 114813211336135714621610333 652
Sursa: Eurostat
Totusi, potrivit Eurostat, romanii au cea mai scazuta putere de cumparare, în timp ce
luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim. În Spania, salariul minim lunar
stabilit prin lege este de 700 euro, iar in Marea Britanie, acesta se cifrează la aproape 1.150 euro.
Alte state membre, unde lucrează în prezent numeroşi români, precum Italia şi Germania, nu au
reglementări privind câstigul minim lunar.
Astfel, privind din punct de vedere al puterii de cumpărare, tabelul se modifica uşor,
România situându-se pe ultimul loc în clasament.
51
Salariul în România
1800 CategoriaIII
1600
CategoriaII
1400
1200
1000 CategoriaI
800
600
400
200
0
RO BG LV SK LT EE HU CZ PL PT SI ES EL MT IE UK FR BE NL LU TR US
PPS 232 245 351 381 388 390 418 460 469 588 736 753 768 837 116011831239126813161532 494 882
Sursa: Eurostat
52
Salariul în România
România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al
salariului minim, a cărui evaluare în euro arăta o creştere anuală de 18%, până la 137 euro, dar
care "a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului", potrivit Institutului European de
Statistica, Eurostat. Din tabelul ce urmează se poate observa evoluţia procentuală a salariului
minim în cadrul blocului comunitar în perioada 2000-2008.
Tabel 3.1. Salariile minime în statele membre UE, în Turcia şi Statele Unite, în EURO şi
procentual
Nivelul salariului minim Creşterea medie anuală (%) în
exprimat în EUR perioada 2000-2008
2000 2008 Nominală Reală
53
Salariul în România
ocuparea forţei de muncă, fiind mai mare decat ajutorul de somaj sau orice alt tip de indemnizatie
socială.
54
Salariul în România
În Spania, salariul mediu este de 1.538 de euro, de aceea, spre deosebire de celelalte mari
economii vestice, aici salariul anual nu merge decât până la 98,3% din PIB-ul pe cap de locuitor.
În Slovenia salariul mediu atinge 1,029 euro/lună.
Salariul mediu lunar în Cehia este de 714 euro, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de
14.546 de euro. În Grecia salariul mediu atinge la 750 de euro pe lună, în timp ce în Bulgaria
salariul mediu pe economie a fost de doar 176 de euro.
În Ungaria salariul mediu este de 646 de euro, astfel ca, pe an, un salariat ungur primeste
echivalentul a 61,5% din PIB-ul pe cap de locuitor, calculat la aproximativ 12.602 euro. Croatii
sint platiti cu 82,7% din PIB-ul pe cap de locuitor, la un salariu lunar de 630 de euro.
Asa cum se poate observa, Europa Centrala şi de Est este cea mai săracă la nivel salarial.
Deşi noile state membre UE înregistrează în prezent un ritm de creştere superior vechilor membri,
diferentele salariale nu vor fi depăşite prea curând. Totodata, în cazul României, perioada
necesară pentru recuperarea decalajului va fi şi mai mare.
Astfel, plecând de la situaţia actuala a veniturilor obţinute şi ţinând cont de evoluţia
salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din statele Europei Centrale, putem spune că, în
România, este posibil ca salariul mediu net sa ajunga la un nivel comparabil cu cel din statele
care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 (in jurul a 500 de euro) abia peste 4-5 ani.
În conditiile în care salariul mediu net, exprimat in lei, va creste cu un ritm mediu anual
de circa 9%, iar leul isi va mentine tendinţa de apreciere, estimările unor analisti economici
indicand un ritm nominal de circa 1% - 2% pe an, înseamna că, în 2013, salariul mediu net, la
nivelul întregii ţări, ar putea ajunge sa fie cuprins intre 480 de euro şi 520 de euro.
Pe de alta parte însă, analizat pe ramuri ale economiei, este posibil ca în unele domenii,
câştigurile salariale să sporeasca mult mai repede. Spre exemplu, în industria financiara, salariile
nete s-au majorat mult mai repede decat media naţionala, ajungând deja să reprezinte, in luna
septembrie a anului curent, peste 750 de euro. Iar în domeniul transporturilor aeriene, salariul net
a urcat la circa 620 de euro.
Cu toate acestea, alte ramuri ar putea avea de suferit in privinta venitului obtinut din
muncă. Un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) subliniază faptul că, avantajul
României în Uniunea Europeana, costul redus al fortei de muncă, se erodeaza pe măsura ce se
apreciază moneda naţională şi se majorează câştigul salarial.
55
Salariul în România
CONCLUZII
56
Salariul în România
Salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. Dar, salariul se
obţine după ce munca s-a consumat, el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la
producerea căruia a contribuit. De aceea salariul este şi un venit.
Substanţa salariului, se concretizează în salariul nominal şi cel real. Salariul nominal este
suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă, de la unitatea în care
lucrează, în timp ce salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată, la un
moment dat, cu salariul nominal. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal.
În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. Salarizarea în acord
denumeşte acea formă de salarizare prin care plata salariului se realizează pe operaţii, activităţi,
produse, etc., la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată
în mod expres. Salarizarea în regie asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat, fără
a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp.Cea de-a
treia formă de salarizare o reprezintă salarizarea mixtă. Aceasta constă într-o remunerare stabilă
pe unitatea de timp, în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice, tehnologice, de organizare
etc.
Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. Suma de bani care i se
cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor
aplicate este salariul brut , mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor
reţineri efectuate conform legii. Întreprinderea, la rândul ei, are de achitat o serie de contribuţii şi
taxe. Având în vedere reglementarile actuale din Romania intreprinderea are cheltuieli salariale
efective aflate in raport de circa 1,8/1 fata de salariul mediu brut.
Mărimea şi dinamica salariului depind de costul resurselor de muncă, ce se referă la
cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dintre cererea şi oferta
de muncă. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant - cu cât aceasta este mai mare se
obţine un venit mai mare, iar salariatul primeşte un salariu mai mare. Gradul de dezvoltare
economică a ţării, mobilitatea forţei de muncă, discriminarea în angajare, gradul de organizare în
sindicate precum si legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară sunt
toţi factori ce influenţează mărimea şi nivelul salariului. Salariul minim pe economie este
valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l
acorde unui salariat.
57
Salariul în România
Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzator programului normal
de muncă, se stabileşte prin hotarâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.
Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de
alimente, îmbracaminte, educatie, etc. ale salariatilor, tinând cont de dezvoltarea economica si
culturala a fiecarei tari.
Astfel, salariul minim pe economie a urcat de la 100 lei noi, cât era în 2000, la 540 lei
noi, echivalent lunii octombrie din 2008. În medie, în intervalul amintit, salariul minim pe
economie a crescut anual cu 27.9% în termeni nominali şi cu 12,2% în termeni reali. Începând cu
1 iulie 2008, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar,
reprezentand 3,176 lei/ora.
România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele
27 de state membre ale Uniunii Europene. Salariul minim în România, în anul 2008, a fost de 137
de euro, cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei, cu un salariu minim de 112
euro. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1.610 euro şi se înregistrează în
Luxembourg. Cu toate acestea însă, salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans
anul trecut, comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. Salariul minim
pe economie din România a înregistrat, în ultimii opt ani, cel mai mare ritm de creştere - atât în
termeni nominali, cât şi în termeni reali - din Uniunea Europeană.
Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din
categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta, salariul mediu
reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat.
Trendul salarial a fost unul ascendent, salariu mediu pe economie înregistrand o creştere
continuă, el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru salariul mediu brut, si 1327
pentru cel net. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1795 lei in 2008. În prezent,
salariul mediu lunar în România este de 1.751 de lei, ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro,
conform Institutului Naţional de Statistică. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai
mare rata de crestere a salariului mediu brut. Cu toate acestea Romania mai are mult până la
atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea
Europeană.
Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că, în
momentul de faţă, nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele
58
Salariul în România
înregistrate în unele state din Europa Centrală, în perioada 1996-1997. Vor mai trece cel puţin
patru ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în
statele din Uniunea Europeană.
BIBLIOGRAFIE
59
Salariul în România
60