Sunteți pe pagina 1din 8

INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE CU TURBINE

1. Instalatii de propulsie navale cu turbine cu gaze

1.1 Generalitati
In domeniul naval au fost realizate instalatii de propulsie cu turbine cu gaze, STG, montate
pe unele nave comerciale (metaniere, petroliere, nave de croaziera, portavioane, ), avand puteri
de 15 80 MW, dotate cu EPR. Pe unele nave militare, astfel de instalatii s-au extins mai mult
datorita avantajelor pe care le au :
1- masa redusa ;
2- putere mare ;
3- durata de timp redusa pentru punerea in functiune.
Turbinele cu gaze, folosite in prezent la propulsia navala, din punct de vedere constructiv,
sunt asemanatoare cu cele utilizate in aviatie.
Cele mai multe instalatii de propulsie navale cu turbine cu gaze folosite pentru propulsia
navelor comerciale sunt cu doua trepte de comprimare, cu doua trepte de destindere, cu doua
incalziri ale gazelor si recuperarea energiei din gazele arse. Sistemele de propulsie cu turbine cu
gaze cu trei trepte de comprimare, cu racire intermediara, cu trei trepte de destindere si incalzire
inaintea fiecarei trepte de destindere nu se mai intalnesc.
1.2. Instalatia de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit deschis
Fluxul de aer si gaze este in succesiune, cu racire intermediara a aerului, incalzirea gazelor
in trepte si recuperarea energiei din gazele arse, si este prezentata in fig, 1, iar in fig, 3 este
prezentata in coordonate T s, ciclul de functionare al acestei instalatii de propulsie cu turbine cu
gaze in circuit deschis.
Elementele componente ale acestei instalatii, prezentate in fig. 1, sunt :
1 elice cu pas reglabil ; 2 reductor de turatie cu roti dintate ; 3 camera de ardere ; 4
turbina cu gaze de inalta presiune; 5 camera de ardere; 6 turbina cu gaze de joasa presiune ; 7
compresor de aer ; 8 racitor de aer ; 9 compresor de aer ; 10 schimbator (recuperator) de
caldura.
Aerul este aspirat de compresorul 7 si refulat pentru racire in racitorul 8, realizand
comprimarea conform politropei 11-21 din diagrama T-s. Racirea in 8 este reprezentata prin evolutia
21-1, dupa care urmeaza a doua comprimare din compresorul 9, reprezentata prin politropa 1-2.
Compresorul 9 refuleaza aerul in schimbatorul de caldura 10, unde se incalzeste prin
schimbul de caldura cu gazele arse, dupa evolutia 2-2r. Aerul incalzit patrunde in camera de ardere
3, unde prin arderea combustibilului se produce amestecul de gaze si aer, conform evolutiei 2r-31.
Fluidul motor compus din gaze si aer patrunde in turbina 4 in care se destinde politropic dupa
evolutia 31-41, urmata de incalzirea acestui amestec 41-3. Urmeaza destinderea 3-4, in turbina 6,
dupa care gazele arse trec prin schimbatorul de caldura 10, unde cedeaza caldura pentru
preincalzirea aerului, conform evolutiei 4-4r. Evolutia 4r-11 se realizeaza prin evacuarea gazelor
arse si preluarea aerului din mediul inconjurator de compresorul 7.
La ciclul termic prezentat in fig. 3 nu au fost luate in considerare pierderile de
presiune, datorate rezistentelor gazodinamice ale camerelor de ardere, racitorului de aer 8 si a
schimbatorului de caldura 10.

b) destinderea izentropa 0-1, in turbine; se produce lucrul mecanic lt i0 i1t , reprezentat


prin aria 3 -3-4-5-0-1-2-2 -3 . Intrucat destinderea se termina in zona umeda, pentru a nu
eroda paletele, umiditatea finala nu trebuie sa depaseasca 12-14% (x0.86);
c) condensarea izobara 1-2, se realizeaza in condensator. Se cedeaza caldura reziduala
q2 i1t ip , reprezentata in diagrama T-s prin aria a-2-1-b-a. In cazul ideal, punctual 2 se

afla pe curba lichidului, deci entalpia ip

este chiar entalpia de saturatie i la presiunea pc ;

d) compresia izentropa 2-3, realizata in pompa ; in acest scop se consuma lucrul mecanic

lp ia ip ,reprezentat in diagrama T-s prin aria 3 -3-2-2 -3 . Deoarece se comprima apa,

lucrul de pompare este foarte mic.

Randamentul termic al ciclului teoretic este :

ia ip
l l
t

l
q

i1t aria(0123450)
i
0 ia
aria(a3450ba)

l
i 0 i 1t

i0
q1 i a

12-

randametul termic al ciclului t , la inceput creste dupa care incepe sa scada ;


umiditatea aburului (1-x) creste continuu.

Fig. 10. Variatia enalpiei i*0 , caderii de


entalpie H*t si randamentului termic t
al aburului in functie de presiunea si
temperatura initiala a aburului.

Cu cresterea temperaturii initiale,


enalpia i*0 , caderea de entalpie H*t si
randamentul termic t cresc iar
umiditatea scade (este limitata creterea
temperaturii initiale a aburului din cauza fenomenului de fluaj).
3.3.2. Influenta presiunii finale
Presiunea finala la sfarsitul destinderii depinde de tipul turbinei (cu contrapresiune sau cu
condensatie). La turbinele cu contrapresiune, presiunea aburului la iesirea din turbina este
dependenta de marimea presiunii din reteaua de abur alimentata de turbina. La turbinele navale cu
condensatie, presiunea finala se stabileste in functie de zona de navigatie (temperatura apei de
o
racire). Astfel, pentru o temperatura medie a apei de racire de 15 C se admite o presiune finala de
o
destindere de 4000 Pa, iar pentru 27 C, o presiune de 65007000 Pa.
Cu reducerea presiunii finale a aburului, cresc H*t si t . Cu reducerea presiunii finale a

aburului creste volumul specific al aburului, cresc sectiunile de curgere la ultimele trepte, iar turbina
se scumpeste. Reducerea presiunii finale sub nivelul presiunii atmosferice, se obtine prin
condensarea aburului evacuat in condensator. Dupa modul cum se realizeaza condensarea,
condensatoarele pot fi prin amestec sau prin suprafata. In domeniul naval, datorita avantajelor pe
care le au, sunt folosite condensatoarele prin suprafata. In fig. 12 este reprezentat un condensator de
abur, iar in fig. 13 influenta presiunii de condensatie asupra randamentului termic al turbinei

Fig. 13. Influenta presiunii de condensatie


asupra randamentului termic al turbinei.

In condensator se afla vapori in stare de saturatie, la temperatura respectiva si presiunea ps si aer,


care patrunde prin neetansetati, sau este adus cu apa de adaus, la presiunea pa . Conform legii lui
Dalton, presiunea din condensator va fi pc ps pa . Pentru a reduce presiunea din condensator
trebuie micsorate cele doua presiuni partiale, ceea ce impune
1- racirea condensatorului
2- extragerea continua a aerului care patrunde in condensator.
3.3.4. Influenta resupraincalzirii aburului
Randamentul ciclului Rankine poate fi imbunatatit prin resupraincalzirea aburului, care
consta in supraincalzirea debitului total de abur dupa destinderea partiala 0 -1 in turbina si

reintroducerea lui in turbina pentru a-si continua destinderea (0 -1 ) pana la presiunea din
condensator. Resupraincalzirea poate fi repetata de doua sau de mai multe ori.
Prin resupraincalzire, caderea de entalpie H*t creste si deci creste randamentul termic al
ciclului. Avantajul principal al resupraincalzirii consta in imbunatatirea randamentului intern al
turbinei, ca urmare a reducerii umiditatii aburului.
In fig. 14 este prezentata schema termica simplificata a instalatiei de propulsie la care este
introdusa resupraincalzirea aburului.

Fig. 15. Ciclul Rankine cu resupraincalzirea aburului

4.

Preincalzirea apei de alimentare a cazanului

In fig. 16 este prezentata schema termica simplificata a instalatiei de propulsie la care este
introdusa preincalzirea apei de alimentare a cazanului.

Fig. 17. Ciclul Rankine cu preincalzirea apei de alimentare

Daca D1 , D2 ,K, sunt debitele de abur preluate de la turbina, iar i1 , i2 ,K, reprezinta
entalpiile corespunzatoare debitelor D1 , D2 ,K, atunci suma lucrurilor mecanice interioare ale
fiecarei parti a turbinei va fi : Li D0 i0 i1 D0 D1 i1 i2
D1 D2 i2 i3

D0
unde D0

K,
este debitul de abur introdus in turbina. Cadura introdusa in ciclu pentru a produce acest
L . Notand cu H*t

lucru mecanic este Q i*0 ia , iar randamentul termic interior ti Qi


caderea de
entalpie, se obtine :
L H*
ti
i t ,
i
H*t i*0 ia
L
H*
unde i
este randamentul intern al turbinei iar t
, randamentul termic al ciclului.
*
*
Ht
i 0 ia
Pentru imbunatatirea randamentului termic al unei instalatii cu turbine cu condensatie se
preincalzeste apa de alimentare a cazanului folosind in acest scop continutul de caldura al unui
anumit debit de abur extras din unul sau mai multe puncte situate intre etajele turbinei.
Procedeul este cunoscut sub denumirea de carnotizarea ciclului Rankine, iar ciclul se
numeste regenerativ. Imbunatatirea randamentului se explica prin recuperarea caldurii latente de
vaporizare continuta in aburul extras, care altfel ar fi fost cedata apei de racire a condensatorului.
Aburul preluat de la turbina intra in preincalzitorul P (fig. 16), cedeaza caldura cundensandu-se,
dupa care condensatul este reintrodus in circuitul principal.
t