Sunteți pe pagina 1din 49

ELEMENTELE STRUCTURALE ALE CORPULUI NAVEI

Corpul navei este o constructie compusa dintr-un invelis etans, rigidizat in interior printr-un sistem de grinzi,
formand scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali.
Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. Deci, partile principale ale structurii unui
corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele:

osatura navei (scheletul);

bordajul navei;

puntile navei;

peretii navei;

suprastructurile navei.

1. OSATURA NAVEI.
Osatura navei, este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care imbinate
rigid intre ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei.
Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale.
Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele:

chila (carlinga centrala);

cotrachila;

longitudinalele de fund(carlingi laterale);

longitudinalele dublului fund;

longitudinalele de bordaj;

longitudinalele de punte;

etrava;

etamboul.

Fig.1. Chila plata.


1-chila; 2-carlinga; 3-varanga; 4-fila de galbord.
Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala, montate intre
contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de inaltimea carlingi centrale dar mai
subtiri.
Longitudinalele dublului fund sunt dispuse in sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca
si longitudinalele de fund.
Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse in sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate
distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

Fig.2 Chila cheson.


1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.

Fig.3 Chila masiva.


1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.
Longitudinalele de punte, sunt grinzi metalice dispuse in sens longitudinal, sub punte, la distanta una de alta
apropiate de distantele intercostale din sistemul de osatura transversal.
Ca element de structura longitudinala mai exista curentii de punte, confectionati din tabla de latimea traverselor
de punte si montati in dreptul sirului de pontili.
Etrava se monteaza in continuarea chilei la prova navei si are rolul de a prelua sarcinile dinamice care apar pe
timpul navigatiei sau manevrelor (Fig.4).
Dupa forma pot fi drepte, curbe fara bulb, curbe cu bulb sau formate din doua segmente de linie dreapta sau
curba, cu inclinari diferite (Fig.5).
Etamboul este elementul de constructie care inchide corpul navei la extremitatea pupa (Fig.6). Etamboul se
executa din otel laminat, forjat sau turnat si din table de otel sudate.

Fig.4 Etrava.
1-etrava; 2-chila; 3-varanga; 4-dublu fund.

Fig.5 Tipuri de etrave.


Forma etamboului depinde de: forma corpului navei la pupa, tipul si numarul propulsoarelor, forma carmei,
destinatia navei, etc. Din punct de vedere constructiv se deosebesc:

etambouri masive, executate dintr-o bucata de otel turnat;

etambouri masive, executate din mai multe bucati separate de otel turnat, forjat sau laminat, care se
imbina intre ele prin sudura;

etambouri din table de otel sudate;

etambouri mixte, la care unele elemente sunt executate din tabla de otel turnat, forjat sau laminat,
imbinate, apoi prin sudura.

Dupa tipul de propulsor utilizat de nava, se deosebesc:

etambourile navelor cu propulsor tip elice (cu o elice centrala, sau doua la patru laterale, cu o elice
centrala si doua laterale, etc.);

etambourile navelor care utilizeaza propulsoare diferite de elice (zbaturi laterale, zbat pupa, propulsor
cu jet de apa, etc.);

La randul lor, etambourile pentru navele cu o elice centrala pot fi inchise sau deschise.

Fig.6 Etambou.
1-punte; 2-compartiment de coliziune pupa; 3-camera carmei; 4- etambreul carmei;5-etamboul
carmei;

6-ochi balama de ghidare a carmei; 7-etambreul elicei;8-crapodina (orificiul calcaiului carmei);


9-etamboul elicei;10-puntea dublului fund;11-chila; 12-varanga.

Fig.7 Diferite forme ale etamboului.


Un cadru transversal este compus din varanga, element din structura transversala care face legatura intre
coastele laterale simetrice, la partea lor inferioara, intre chila, contrachila sau carlingi si bordajul exterior. Varanga
este construita dintr-o tabla dispusa transversal pe fundul navei, de inaltimea carlingilor si are ca rol principal
rigidizarea osaturii fundului navei (Fig.8).
Coastele sunt elemente din compunerea cadrelor transversale, dispuse vertical de-a lungul bordajului interior al
navei. Prin legatura cu varanga la partea inferioara si cu traversa la partea superioara asigura rigidizarea sistemului
osaturii transversale (Fig.9-A).
Coastele se leaga cu osatura longitudinala prin longitudinalele de bordaj sau stringherii de bordaj. Pe coaste se
aplica invelisul bordajului exterior (Fig.9-B).
Coastele se numeroteaza de regula de la pupa la prova navei, distanta intercostala fiind variabila de la 0,50 la 1
m, in raport cu marimea navei.
Fig.8 Structura fundului navei.
1-varanga etansa; 2-varanga cu gauri de usurare; 3-tablele fundului;4-chila plata; 5-carlinga centrala;

6-carlinga laterala; 7-tablele dublului fund.


Traversa de punte, este elementul structural transversal, confectionata dintr-o piesa de otel, profil U sau T,
dispusa la nivelul puntii si imbinata cu coasta prin guseu.
La extremitatile navelor, in zona compartimentului masini, pe nave destinate navigatiei in gheturi sparte, la
spargatoare de gheata, se adopta un sistem de osatura mixt, aplicat pe fund si pe bordaje si format din urmatoarele
elemente de osatura:

varange, mai rezistente decat cele din sistemul international;

carlingi, rezistente si dispuse la distante mai mici;

coaste principale, mai rezistente decat cele simple;

coaste intermediare asezate intre doua coaste simple;

longitudinale.

Fig. 9 Elemente de structura longitudinala si transversala.


A - 1-traversa de punte; 2-guseu; 3-coasta; 4-carlinga centrala; 5-chila;6-table de fund; 7varanga;
8-puntea dublului fund.

B - 1-etrava; 2-chila; 3-carlinga; 4-coasta; 5-longitudinala de bordaj; 6-traversa de punte;


7-semitraversa de punte; 8-longitudinala de punte; 9-perete etans transversal; 10-perete
longitudinal; 11-tablele bordajului;12-tablele gurnei; 12-etambou
In functie de inaltimea navei, coastele pot fi :(Fig.10)

coaste de cala sau de magazie care se extind intre guseele de gurna;

coaste de interpunti, care se extind intre puntile, situate sub puntea superioara;

coaste de suprastructuri, care se extind de la puntea superioara de rezistenta pana la puntea


suprastructurilor.

Fig.10 Sectiunea transversala printr-o nava cu mai multe punti.


1-coasta de suprastructura; 2-suprastructura; 3 traversa puntii superioare; 4-guseu;
5-coasta de interpunte; 6-traversa puntii inferioare; 7-pontil de interpunte; 8-pontil de cala;
9-coasta de cala; 10-guseu de gurna; 11-chila de ruliu; 12-varanga de gauri usoare.

2. BORDAJUL NAVEI
Pe osatura navei se aplica bordajul exterior menit sa asigure etanseitatea si flotabilitatea navei si sa-i mareasca
rezistenta. El este format din file de tabla de diferite grosimi, unite intre ele prin sudura sau nituire.

.
.

Fig.11 Sectiune de nava cu elemente structurale si invelisul bordajului.


1-suprastructura; 2-punte superioara; 3-tabla lacrimara; 4-copastie; 5-parapet; 6-centura; 7-brau;
8-semitraversa; 9-invelisul bordajului; 10-pontil de interpunte; 11-punte inferioara;

12-traversa puntii inferioare; 13-coasta; 14-invelisul gurnei; 15 pontil de cala; 16- chila de ruliu;
17-puntea dublului fund;18-guseu de gurna; 19-carlinga laterala;20-varanga;
21-longitudinalele puntii dublului fund; 22-invelisul fundului; 23-carlinga centrala; 24-chila;
25-dublul fund; 26 subcentura; 27-invelisul gurnei.
Cargoul pentru marfuri generale, este construit in sistemul de osatura transversal sau
combinat. In Fig.12 este prezentata o sectiune intr-un cargou de marfuri generale construit in sistem
combinat.
Cargourile pentru marfuri generale sunt prevazute cu guri de magazii relativ mici. Pot avea una sau mai
multe punti. Comparativ cu cargourile pentru marfuri generale, cargourile pentru transport cereale au de regula o
singura punte si pereti longitudinali partiali, amplasati in planul diametral intre peretii transversali etansi.
Cargourile pentru transport cherestea au puntea, structura gurilor de magazii si parapetul intarite pentru a
putea suporta greutatea marfii aflata pe punte.

Fig.12 Structura cargoului pentru marfuri generale.

1-gura de magazie; 2-copastie; 3-parapet; 4-guseu; 5-invelisul bordajului; 6- longitudinale de


bordaj;
7-pontil de interpunte; 8-punte inferioara; 9-semitraversa de punte; 10-pontil de cala;
11-guseu de gurna; 12-invelisul gurnei; 13-chila de ruliu; 14-carlingi laterale; 15-carlinga centrala;
16-puntea dublului fund; 17-punte de lemn(paiol); 18-perete transversal etans.
Petrolierul (Fig.13) este o nava destinata transportului de titei si a produselor petroliere. Sistemul general de
osatura ce se aplica in constructia petrolierelor poate fi longitudinal la navele cu lungime mai mare de 180 m si
combinat la navele de 180 m sau mai mici.

Fig.13 Structura navei pentru transport titei si produse petroliere.


1-magistrala de incarcare; 2-capac de vizita; 3-instalatie de spalare; 4-tun incendiu; 5-tancuri de
balast; 6-longitudinale de punte; 7-longitudinale de bordaj; 8-longitudinale de fund;

9-varanga cu gauri de usurare; 10-pereti longitudinali; 11-gusee; 12-tancuri pentru marfa;


13-invelisul bordajului; 14-chila de ruliu.

Nava transportoare de gaze naturale lichefiate (Fig.14), are in general rezervoare de forma
cilindrica.
Vrachierul din punct de vedere constructiv poate fi in sistem de osatura
transversal pentru lungimi mai mici de 180m si longitudinal pentru lungimi mai mari de 180m (Fig.15).
Din punct de vedere constructiv s-au conturat trei tipuri de vrachiere:

vrachiere cu tancuri de gurna, tancuri de antiruliu si dublufund de inaltime normala pentru


transportul marfurilor cu greutati specifice mici.

Vrachiere cu doi pereti longitudinali partiali, tancuri de gurna si trei guri de magazii pe latimea
navei. In cazul transportului de minereu se incarca numai spatiul dintre peretii longitudinali
partiali iar la marfuri cu greutati specifice mici se incarca toate spatiile. Existenta peretilor
longitudinali permite si incarcarea partiala a magaziilor cu saci.

Vrachiere cu magazii superioare. Acestea au intre magaziile normale, magazii inaltate fata de
planul de baza denumite magazii superioare.

Fig.14 Nava transportoare de gaze naturale lichefiate.


1-magistrala de incarcare; 2-invelis protector; 3-tancuri de balast; 4-longitudinale de punte; 5-chila de
ruliu;
6-longitudinale de bordaj; 7-varanga cu gauri de usurare; 8-longitudinale de fund;
9-rezervor de marfa din tabla gofrata.
Mineralierul, in general este construit in sistem de osatura longitudinal pentru navele mai mari de 180m si
in sistem de osatura combinat pentru navele de 180m sau mai mici (Fig.16).

Fig.15 Vrachier.
1-instalatie de ventilatie; 2-capac de magazie; 3-longitudinale de punte; 4-tanc de antiruliu;
5-longitudinale de bordaj; 6-invelisul bordajului; 7-magazie; 8-tanc de gurna pentru balast;
9-longitudinale de fund; 10-varanga cu gauri de usurare; 11-carlinga; 12-perete transversal gofrat.
Mineralierul-petrolier este construit in sistem longitudinal si are doi pereti
longitudinali care separa magazia centrala pentru minereu de tancurile laterale. Magazia centrala are dublufund
suprainaltat iar peretii transversali cu gofre sau de tip coferdam.

Fig.16 Mineralier.
1-tanc de antiruliu; 2-coridor pentru comunicare intre compartimente pe timp de furtuna si pentru
montarea liniilor de conducte si cabluri; 3-magazie de marfa; 4-tanc de gurna pentru balast; 5-dublu fund;
6-perete transversal gofrat; 7-longitudinale de fund; 8-carlinga; 9-longitudinale de bordaj;
10-longitudinale de punte; 11-invelisul bordajului.
Navele portcontainere, au adoptat un sistem de osatura combinat (Fig.17), asigurandu-se astfel o structura
capabila sa preia atat solicitarile locale cat si generale la incovoierea longitudinala.

Fig.17 Nava portcontainer.


1-container pe punte; 2-capac gura de magazie (tip ponton); 3-grinda orizontala de rigidizare; 4-grinda
verticala; 5-tanc de antiruliu; 6-tanc lateral; 7-tanc de gurna; 8-tanc in dublu fund;9-longitudinala de
bordaj; 10-carlinga.
Bordajul simplu sau dublu este construit in sistem de osatura transversal sau longitudinal, iar dublul fund,
celular, este construit in sistem de osatura longitudinal.
Nava Roll-on/Roll-off, este construita si compartimentata astfel incat sa asigure o structura
capabila sa reziste la sarcini locale mari si spatii de manevra pentru vehiculele ce se ambarca (Fig. 18). La aceeasi
capacitate de transport, dimensiunile navelor Roll-on/Roll-off sunt mai mari decat ale navelor cargou, aceasta
justificandu-se prin volumul specific mare al autovehiculelor transportate si al spatiilor neocupate dintre acestea.
Astfel la acest tip de nava creste inaltimea bordului liber si se micsoreaza pescajul.

Fig.18 Nava Roll-on/Roll-off.


1-punte intermediara I; 2-punte intermediara II; 3-punte intermediara III; 4-punte principala;
5-coasta intarita; 6-spatii marfa; 7-dublu fund; 8-carlinga; 9-varanga cu gauri de usurare;
10-traverse longitudinale; 11-coaste intarite; 12-13-longitudinale de punte.
Nava feribot (Fig.19), este construita in sistem de osatura combinat, avand dublul fund in sistem
longitudinal, bordajul dublu sau simplu in sistem transversal, iar puntile in sistem longitudinal. Puntile sunt intarite
cu traverse orizontale si longitudinale. Echilibrarea transversala si longitudinala pe timpul efectuarii operatiunilor de
ambarcare-debarcare, se realizeaza cu ajutorul tancurilor de balast.

Fig.19 Nava Feribot.


1-spatiu interpunti pentru ambarcarea vagoanelor; 2-coasta intarita;
3-compartiment masini; 4-guseu; 5-dublu fund; 6-carlinga.
Spargatorul de gheata, are forma operei vii in forma de pana, pentru a evita deformarile in
situatiile cand este prins in gheata. Datorita solicitarilor la care este supus, spargatorul de gheata are un sistem de
osatura mixt (Fig.20). astfel etrava se construieste de regula din otel turnat, coastele sunt dispuse la distante minime
(aproximativ 400mm), legaturile longitudinale ale bordajului sunt formate din stringheri si punti, peretii transversali
sunt construiti in sistem orizontal, capabili sa preia sarcinile rezultate din impactul cu gheata, iar peretii longitudinali
laterali, sunt extinsi pe o parte din lungimea navei in zona de mijloc cu rol de a asigura nescufundabilitatea.

Fig.20 Spargator de gheata.


1-etrava din otel forjat; 2- coaste; 3-punti; 4-pereti transversali etansi.
Nava catamaran (Fig.21), are caracteristici constructive deosebite total de alte tipuri de nave. Considerate
timp indelungat nave cu caracteristici de navigatie inferioare, in urma cercetarilor teoretico-experimentale, au fost
evidentiate calitatile de mars ale acestor constructii, dar exploatate la viteze mari.

Fig.21 Nava catamaran.


1-perete longitudinal; 2-punte superioara; 3-traversa puntii principale; 4-longitudinala de punte; 5- coasta;
6-varanga; 7-semitraversa; 8-coasta intarita; 9-longitudinala de bordaj; 10-pontil;
11-longitudinala a puntii inferioare.
Navele pentru navigatia interioara (Fig.22) au de regula elementele osaturii dispuse in acelasi plan,
astfel incat sa formeze: curent-montant intarit carlinga; longitudinala de punte-montant-longitudinala de fundtraversa-coasta-varanga, etc.

Fig.22 Nave pentru navigatia interioara.


A 1-magazie; 2-longitudinala de fund; 3-carlinga; 4-invelisul fundului; 5-varanga;6-guseu;
7-coasta; 8-brau; 9-semitraversa de punte; 10-invelisul bordajului.
B 1-magazie; 2-carlinga; 3-varanga; 4-invelisul fundului; 5-invelisul bordajului; 6-brau.
Navele militare, au aceleasi elemente structurale ca si navele comerciale dar amplasate conform
dimensiunilor navei si misiunilor pe care acestea trebuie sa le indeplineasca. Astfel o nava militara de dimensiuni
mari si destinata actiunilor nemijlocite de lupta va avea bordajul exterior intarit, carlingile dispuse pe cat posibil pe

toata lungimea navei vor compartimenta dublul fund in compartimente etanse, longitudinalele de bordaj si ale
peretilor interiori vor fi dispuse cat mai apropiat, la limita admisa, iar intreaga structura va fi intarita prin pereti
longitudinali si transversali etansi. (Fig.23).

Fig.23 Structura navei militare.


1-punte principala; 2-perete transversal; 3-copastie; 4-perete longitudinal etans; 5-punte inferioara; 6pontil;
7-coasta; 8-longitudinala de bordaj; 9-coasta intarita; 10-perete transversal intarit; 11-invelisul bordajului;
12-perete longitudinal etans; 13-invelisul etans interior al bordajului; 14-carlinga; 15-chila de ruliu.

Navele militare de dimensiuni mici (vedetele torpiloare, vedetele purtatoare de rachete, etc.) au
osatura simpla dar bine intarita (Fig.24).

Fig.24.Nava militara de dimensiuni mici.


A (sector pupa): 1-coasta: 2-guseu; 3-treversa de punte; 4-punte; 5-postamentul motorului; 6-varanga.
B (sector prova): 1-longitudinale de punte; 2-briu; 3-coasta; 4-longitudinala de fund.
Submarinul, nava destinata navigatiei atat la suprafata apei cat si in imersiune prezinta unele caracteristici si
proprietati constructive si functionale deosebite in comparatie cu navele de suprafata.

Fig.25 Submarin clasic.


1-punte de comanda;2-postul de comanda; 3-suprastructura puntii;
4-platforma interioara; 5-chila; 6-postamentul motorului; 7-coasta; 8-tanc de balast;
9-invelisul corpului de rezistenta;10-invelisul corpului usor; 11-punte.

Fig.26 Submarin cu propulsie atomica.


1-compartiment rachete; 2-compartiment rachete rezerva; 3-capac compartiment rachete;
4-punte; 5-invelisul usor; 6-invelisul de rezistenta; 7-punti; 8-tanc de balast

Sistemul cusaturilor (Fig.27 - A), se intrebuinteaza la navele construite din lemn. Deasupra imbinarilor dintre
filele bordajului se prind prin coasere cu sarma, saula sau cuie, baghete longitudinale de lemn pentru etansare.
Sistemul suprapus (Fig.27 - B), se intrebuinteaza la constructia tuturor tipurilor de nave indiferent de material.
La navele cu bordaj metalic filele se prind prin nituire, iar la cele din lemn cu saibe si cuie. Pentru navele cu bordaj
metalic treptat s-a renuntat la acest sistem.
Sistemul latin (Fig.27 - C), se intrebuinteaza in prezent la toate tipurile de nave, filele metalice fiind sudate
intre ele, iar in situatia filelor de lemn, se prind pe osatura cu saibe si cuie, apoi se etanseaza prin calafatuire.
Sistemul de bordaj neted, latin se poate realiza in prezent cu succes nu numai din lemn si metal ci si din fibre
de sticla, mase plastice, panza cauciucata si chiar beton armat.
Sistemul diagonal se realizeaza prin suprapunerea mai multor straturi, obtinandu-se in final un bordaj de grosime
normala.

Fig.27. Sisteme de bordaj.


A-sistemul cusaturilor; B-sistemul suprapus; C-sistemul latin; D-sistemul diagonal.
Modul de imbinare al invelisului din mai multe straturi este prezentat in (Fig. 27-D).
Dupa tipurile de constructie forma corpului navei este diferita si sunt cunoscute mai multe forme ale corpului
dintre care amintim:

Nave late (Fig.28 - A), caracteristic navelor de transport marfuri;

Nave cu fundul plat (Fig.28 - B), caracteristic navelor tehnice si in general navelor pentru ape interioare si
fluviale;

Nave suple (Fig.28-C), caracteristic navelor militare;

Nave cu opera vie in S (Fig.28-D), caracteristic navelor de pescuit costier, velierelor de mici dimensiuni,
cuterelor;

Nave cu opera vie stelata (Fig.28-E), caracteristic navelor de dimensiuni mici, rapide. La unele nave cu
opera vie stelata intalnim montate aripi portante;

Nave cu opera vie rotunda (Fig.28-F), caracteristic navelor submarine.


In functie de destinatia navei, mai intalnim nave cu redan (Fig.29-A), caracteristic navelor mici, rapide, nave

sanie caracteristic hidroglisoarelor (Fig.29-B), cu unul sau doua corpuri, propulsor aerian, nave destinate apelor
interioare cu adancimi mici. Mai pot fi intalnite nave cu fundul plat tip fusta (Fig.29) caracteristic navelor cu perna
de aer, propulsor aerian, nave destinate apelor interioare si navigatiei costiere in conditii de timp favorabil.

Fig.28. Forme ale corpului navei.

A-nava lata; B-nava cu fundul plat; C-nava supla; D-nava cu opera vie in S;
E-nava cu opera vie stelata; F-nava cu opera vie rotunda.

Fig.29. Nave cu opera vie de constructie speciala.


A-nava cu redan; B-nava cu opera vie tip sanie; C-nava cu fundul plat tip fusta.
PUNTILE NAVEI
Puntile navei sunt formate din platforme din table de otel, constituind invelisul corpului navei la partea
superioara cat si unul din elementele de structura, contribuind atat la rezistenta longitudinala cat si la rezistenta
transversala a navei.
Invelisul puntilor metalice la anumite nave poate fi din lemn, dispus in file aproape intotdeauna in sens
longitudinal.
Navele pot avea una sau mai multe punti. In functie de rolul si de pozitia pe care o au, puntile pot primi
diferite denumiri, astfel:
a) Dupa constructie:

punti continui, sunt punti extinse pe toata lungimea navei;

punti discontinui sau partiale, sunt puntile ce se extind numai pe o parte din lungimea navei.

b) Dupa importanta:

puntea principala sau coverta, este puntea cea mai de sus, continua pe toata lungimea navei, etansa si cu
rol de rezistenta. Pana la aceasta punte se masoara inaltimea de constructie, bordul liber, si distanta pentru
amplasarea luminilor de navigatie in conformitate cu prevederile COLREG

punti superioare, din categoria acestora fac parte toate puntile situate prin constructie deasupra puntii
principale, de regula sunt punti discontinui.

punti inferioare, sunt puntile situate prin constructie sub puntea principala.

c) Dupa destinatie (Fig.30):

teuga, este puntea situata deasupra puntii principale in prova navei si se extinde din bord in bord. Pe teuga
sunt dispuse mecanismele si instalatiile necesare ancorarii navei si executarii manevrei de acostare si
plecare de la cheu;

duneta, este puntea discontinua, extinsa din bord in bord, dispusa in pupa navei deasupra puntii principale.

Pe aceasta punte de regula se gaseste instalatia de forta si celelalte componente necesare manevrei de
acostare si plecare de la cheu a navei;

Fig.30. Puntile navei.


1-teuga; 2-puntea vinciurilor; 3-puntea etalon; 4-puntea de comanda; 5-puntea cosului;
6-puntea ambarcatiunilor; 7-duneta; 8-coridor; 9-paiol; 10-puntea dublului fund.

puntea etalon, este puntea dispusa deasupra cabinei de navigatie. Pe aceasta punte se instaleaza compasul
etalon si aparatura necesara conducerii navei. Tot pe aceasta punte se instaleaza mijloace de semnalizare.

puntea de comanda, este puntea de la nivelul cabinei de comanda, extinsa din bord in bord. Pe aceasta
punte se instaleaza aparatura necesara navigatiei si conducerii navei.

puntea ambarcatiunilor, este o punte discontinua si se poate extinde din bord in bord. La nivelul ei se afla
dispuse ambarcatiunile si instalatiile lor de manevra.

puntea cosului este o punte discontinua amplasata la nivelul cosului. La anumite nave cosul este instalat
insa la nivelul puntii de comanda, puntii ambarcatiunilor si chiar la nivelul puntii principale.

puntile vinciurilor, sunt de regula discontinui, reduse ca extindere, dispuse deasupra rufurilor sau ]n jurul
catargelor. Pe aceste punti se monteaza vinciurile necesare manevrarii bigilor si altor instalatii necesare
operatiunilor de incarcare si descarcare a navei.

puntea dublului fund, este de regula o punte rezistenta si etansa, poate fi continua sau discontinua si are rol
de siguranta. Spatiile formate intre puntea dublului fund, fundul navei si elementele de osatura, sunt
utilizate ca tancuri de apa, combustibili, ulei sau balastarea navei cand se naviga fara marfa si cand
combustibilul a fost consumat pe timpul marsului.

paiol, este o podea din lemn ce protejeaza structura metalica a fundului navei si a osaturii. Poate fi montat
si pe puntea dublului fund pentru protectia acesteia.

pasarela, este o punte ingusta prevazuta cu balustrada, dispusa deasupra puntii principale in axul navei, cu
scopul de a face legatura intre suprastructuri. Aceasta punte de regula este intalnita la navele petroliere si
metaniere.

spardekul, este o punte discontinua care nu se extinde de regula din bord in bord, dispusa de la castelul
centru spre pupa navei, deasupra compartimentului aparatului propulsor, castigandu-se astfel spatiu pentru
dispunerea ambarcatiunilor si instalatiilor de forta. La navele militare pe aceasta punte se dispune de regula
armament (tunuri, aruncatoare de grenade anti-submarin, telemetre, etc).

puntea heliport, este intalnita in mod deosebit la navele militare si este de regula dispusa deasupra puntii
pupa. La navele civile este montata deasupra puntilor, fiind intalnita de regula la navele tehnice.

4. PERETII NAVEI.
Peretii navei , sunt file de tabla de diferite grosimi in raport cu marimea si destinatia navei, fixate transversal
sau longitudinal in interiorul corpului navei. Au rolul de a separa interiorul corpului navei in compartimente etanse
sau neetanse si totodata de a mari rezistenta structurala a corpului navei (Fig.31).
Peretii etansi se numesc si pereti principali iar in functie de modul de dispunere sunt transversali si
longitudinali.
Peretii transversali, etansi si rezistenti constituie cele mai puternice legaturi transversale ale corpului navei,
fiind formati din table de diferite grosimi intarite cu stringheri de perete sau montati verticali sau orizontali.
Peretii transversali etansi si rezistenti impart spatiul din interiorul navei in compartimente etanse. Numarul
peretilor transversali etansi si rezistenti, respectiv al compartimentelor etanse depind de marimea si destinatia navei.
Ei trebuie sa asigure nescufundabilitatea navei cand unul sau mai multe compartimente au fost inundate.

Compartimentul etans de la extremitatea prova poarta denumire de picul prova, compartiment de coliziune
prova sau forpic, iar primul perete transversal etans si rezistent din prova este denumit perete de coliziune prova.
peretele forpicului sau picului prova.
Compartimentul etans de la extremitatea pupa poarta denumirea de compartiment de coliziune pupa, picul
pupa sau afterpic. Peretele etans si rezistent din pupa este denumit peretele afterpicului, picul pupa sau peretele
compartimentului de coliziune pupa.
Ceilalti pereti etansi si rezistenti transversali care impart nava in diferite compartimente etanse poarta
denumirea compartimentelor pe care le delimiteaza, astfel: peretele magaziei, peretele compartimentului masini, etc.
Pereti longitudinali etansi si rezistenti nu intalnim decat la navele care transporta marfuri lichide in vrac, la
unele nave care transporta minereu si la navele mari de pasageri. Pot exista si pereti longitudinali neetansi si care au
rolul de a separa anumite spatii in interiorul unor compartimente etanse, purtand denumirea de pereti longitudinali
despartitori.

Fig.31 Compartimentajul navei.


1-picul pupa (afterpic, compartiment de coliziune pupa); 2-peretele picului pupa; 3-punte principala
continua;
4-punte inferioara continua; 5-perete etans; 6-perete neetans; 7-puntea dublului fund;
8-peretele picului prova; 9-picul prova (forpic, compartiment de coliziune prova);
10-compartimente neetanse; 11-compartiment etans;12-dublu fund.

Compartimentele principale ale unei nave sunt (Fig.32):

putul lanturilor, compartiment pentru depozitarea lanturilor pentru ancore;

magazii, pentru stivuirea marfurilor transportate;

compartimentul aparatului propulsor;

tancuri, pentru apa, combustibil, ulei si balast;

coferdamuri, sunt compartimente inguste, etanse, formate intre tancurile de combustibil si apa cu scop de
separare. Aceste compartimente se construiesc la navele cu bordaj dublu unde tancurile se gasesc in
borduri;

camera carmei; destinata amplasarii servomotorului carmei;

dublu fund;

compartimentul de coliziune prova, picul prova sau forpicul, este destinat sa nu permita patrunderea apei
in interiorul navei in caz de coliziune sau avarie;

compartimentul de coliziune pupa, picul pupa sau afterpicul, este destinat sa nu permita patrunderea apei
prin sectorul pupa in caz de coliziune sau avarie;

compartimentele pentru desfasurarea vietii la bord a echipajului, cum ar fi cabinele, cambuze, bucatarii,
etc.

Fig.32 Nava de transport marfuri generale si principalele ei compartimente.


1-magazie de materiale; 2-spatiu de locuit pentru echipaj; 3-cos; 4-gura magaziei nr.3; 5-puntea
vinciurilor;
6-casa vinciurilor; 7-gura magaziei nr.2; 8-puntea compasului etalon; 9-cabina de comanda;
10-spatii de locuit pentru echipaj; 11-gura magaziei nr.1; 12-magazie de rezerva;13-magazie de
materiale;
14-picul prova; 15-peretele picului prova; 16-putul lantului de ancora; 17-tanc asieta prova;
18-celula saltarului vinciului de ancora; 19-hambarul nr.1; 20-puntea dublului fund; 21-paiol;
22-dublu fund celular; 23-hambarul nr.2; 24-coferdam; 25-hambarul nr.3; 26-put de tonaj;
27-compartimentul masini; 28dublul fund al compartimentului masini; 29-tancuri de combustibil;
30-tanc de apa dulce; 31- camera servomotorului carmei; 32-peretele picului pupa; 33-picul pupa.

Fig.33 Salupa de remorcaj si salvare.


1-forpic; 2-magazie munitie; 3-dublu fund; 4-cazarma; 5-tanc de apa; 6-tanc de combustibil;
7-compartiment masini; 8-tanc apa; 9-magazie materiale pentru dragaj; 10-camera carmei; 11-pereti
etansi.

Fig.34 Vanator de submarine.


1-comanda de mars; 2-comanda de lupta; 3-forpic; 4-cazarma; 5-magazie de munitie; 6-careu si cabine;
7-compartiment hidrolocatie; 8-coferdam; 9-tanc de apa; 10-compartiment masini prova;
11-compartiment masini pupa; 12-tanc combustibil; 13-cazarma; 14-cabine; 15-magazie munitie pupa;

16-tanc de apa; 17-camera carmei; 18-pereti etansi.

Fig.35. Vedeta purtatoare de rachete.

1-hangarul rachetei; 2-comanda de mars; 3-comanda de lupta; 4-putul lantului; 5magazie materiale;

6-magazie de munitie; 7-compartimentul instalatiei tunului; 8-cazarma echipaj; 9cabine; 10-dublu fund;
11-bucatarie; 12-statie radiolocatie; 13-cabine; 14-compartiment masini;
15-compartimentul instalatiei tunului pupa; 16pereti etansi.

Fig.36 Submarin clasic.


1-tuburi lans-torpile prova; 2-carma orizontala prova; 3-rezerva de torpile prova;4-cazarma echipaj;

5-compartiment butelii aer comprimat; 6-post central; 7-baterii acumulatori; 8-careu cadre;
9-compartiment motoare Diesel; 10-chiosc; 11-compartiment motoare electrice;
12-tuburi lans-torpila pupa; 13-pereti etansi.

Fig37. Submarin cu propulsie atomica.


1-compartiment torpile; 2-sala de mese; 3-compartiment ambarcatiuni; 4-cazarma echipaj;

5-post comanda lansare torpile; 6-compartiment compresoare; 7-compartiment acumulatori;


8-punct de comanda lansare rachete; 9-compartiment rachete; 10-compartiment reactor nuclear;
11-Compartiment turbogeneratoare si generator Diesel de rezerva;12-turbina;13peretietansi

5. SUPRASTRUCTURILE NAVEI.
Constructiile care se ridica deasupra puntii principale si care au o inaltime de cel putin 1,83 m, pentru nave de
76,20 m lungime, si de cel putin 2,29 m pentru nave de 122 m lungime sau mai mari, sunt denumite suprastructuri.
Atunci cand o suprastructura se extinde din bord in bord poarta denumirea de castel, iar cand nu se extinde din
bord in bord poarta denumirea de ruf.
Suprastructura din prova poarta numele de teuga, cea din pupa de duneta si cea din mijlocul navei castel centru
(Fig.38). Exista nave care dispun de suprastructuri cu o inaltime mai mica decat cea sus mentionata, astfel de
suprastructuri fiind denumite semicasteluri si dupa pozitia amplasarii, semiduneta sau semiteuga (Fig.39).

Fig.38. Nava cu suprastructuri razlete.


1-punte superioara continua; 2-duneta; 3-castel centru; 4-teuga.

Fig.39. Nava cu semiduneta.


1-punte superioara continua; 2-semiduneta; 3-castel centru; 4-teuga.

Fig.40. Nava cu punte de manevra.


1-punte principala; 2-punte de manevra.

Fig.41. Nava cu punte tenda.


1-punte principala; 2-punte tenda.

Fig.42. Nava cu punte adapostita.


1-punte principala; 2-punte adapostita.
In functie de gradul de participare la asigurarea rezistentei corpului navei la incovoierea longitudinala si

verticala, castelele si rufurile pot fi:

rezistente (lungi), care au o lungime suficienta pentru ca la mijlocul lor sa existe un sector cu participare
totala la incovoierea longitudinal-verticala a corpului navei;

usoare(scurte), care au o lungime mica, deci nu dispun, la mijlocul lor, de un sector cu participare totala la
incovoierea longitudinala a corpului navei.

Fig.4 Nava cu punte inaltata.


1-punte principala; 2-castel centru; 3-teuga; 4-punte inaltata.
Pentru o buna intelegere in Fig.44 sunt prezentate cateva tipuri de nave si modul de
amplasare al suprastructurilor la bord.

Fig.44. Tipuri de suprastructuri.


A - Nava mineralier cu castel pupa; B - Nava port container cu castel prova;

C - Nava pentru transportul marfurilor generale cu castel centru si ruf pupa;


D - Nava pentru transportul produselor petroliere cu ruf centru si castel pupa.