Respiratia = functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar

metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.

Frecventa miscarii respiratiei este data de numarul de respiratii pe minut. In stare fiziologica
este data de:
- Sex: F = 18r/min, B = 16r/min
- Varsta : nou-nascut = 30-50r/min
10 ani = 26r/min
15 ani = 20r/min
Adult= 16 18r/min
Varstnic = 15-25r/min
Eupneea = respiratie normala
Ortopneea - bolnavul se aseaza intr-o pozitie fortata : sezand, cu capul si trunchiul aplecate
inainte si cu bratele sprijinite
Apneea oprirea respiratiei
Bradipnee reducerea frecventei respiratiei sub 16 r/min ( aproximativ 8-12 r/min )
Tahipnee ( Polipnee) = cresterea frecventei respiratiei peste 40 r/min
Tuse = expiratie fortata care antreneaza secretiile acumulate in caile respiratorii superioare ,
permitand degajarea lor
Expectoratie = secretiile din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi, sange, celule
descuamate
Sputa = secretie vascoasa a cailor respiratorii, eliminata prin tuse
Dispnee = tulburarea respiratiei in ritm, frecventa si intensitate = dificultate respiratorie
Dispneea Cheyne Stokes se caracterizeaza prin alternarea de perioade de hiperpnee cu
perioade de apnee care pot dura 20-30s sau mai mult, dupa care ciclul se reia. Examinatorul
observa o crestere progresiva a amplitudinii miscarii respiratorii pana la un maxim, urmata de
o scadere progresiva a acelorasi miscari, continuate apoi cu o perioada de apnee
Dispneea Kussmaul respiratie in patru timpi, profunda, zgomotoasa. Inspiratia si expiratia,
cu durate egale, sunt separate de pause egale. Ciclul se reia.
Dispneea Bauchut se caracterizeaza prin inversarea timpilor respiratiei normale, in sensul
prelungirii inspiratiei fata de o expiratie mult scurtata. Este insotita de bataile aripioarelor
nazale si de cianoza.
Dispneea Biot ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata de 10 12 sec.
Reprezinta respiratia agonica, constituind stadiul preletal.
Cianoza = coloratia albastrui-violacee a tegumentelor si mucoaselor din cauza cresterii
( peste 5%) a hemoglobinei reduse in sangele capilar sau a unor derivati anormali de
hemoglobina
Hipocapnie = scaderea concentratiei de bioxid de carbon in sange = cresterea cantitatii de
aer inspirit care intra pe minut in alveolele pulmonare (hiperventilatie alveolara) si care
devine excesiva in raport cu consumul de oxigen al pacientului
Hipoxie = reducerea nivelului oxigenului sub limitele normale in tesuturi,
Hipoxemia = scaderea cantitatii de oxigen din sangele arterial si scaderea presiunii partiale

Hipoventilatie = scaderea debitului ventilator pulmonar; = scaderea ventilatiei alveolare ce se

caracterizeaza prin staza aeriana alveolara, urmata de retentia de bioxid de carbon in sange
si de acidoza respiratory
Acidoza respiratorie = perturbarea echilibrului acido-bazic in organism cu cresterea in exces a
acizilor din sange
Hematoza = transformarea sangelui venos in sange arterial la nivelul alveolelor pulmonare,
prin eliminarea bioxidului de carbon din sange si incarcarea cu oxigen din aerul introdus in
plamani in timpul respiratiei
Afonie = pierderea vocii, imposibiliatea de a vorbi
Disfonie = tulburari ale emisiunii vocale interesand inaltimea, intansitatea si timbrul vocii
(raguseala, voce stinsa, voce bitonala )
Afazie = incapacitatea de a se exprima corect verbal
Senzatia de sufocare = lipsa de aer
Lipotimie = pierderea brusca de scurta durata a constientei, cu transpiratii abundente,
relaxare musculara partiala sau completa; se produce din cauza scaderii marcante a presiunii
sanguine cu reducerea debitului sanguin cerebral.
Metode de administrare a oxigenului:
1. Canula nazal
2. Administrarea prin ochelari
3. Cateterul nazal
4. Masca simpl de oxigen
5. Masca etan de oxigen
6. Sonda transtraheal
Epistaxis = hemoragie nazala provenind din vasele mucoasei nazale.
CALITILE PULSULUI sunt:
frecvena;
ritmul;
viteza sau celeritatea;
amplitudinea;
tensiunea
Frecvena pulsului = se apreciaz numrnd pulsaiile timp de un minut; la adult fiind
cuprins ntre 60-80/min.
Tahicardie = creterea frecvenei pulsului (puls frequentus)
Bradicardie= scaderea frecventei pulsului (puls rarus).
Ritmul pulsului= se refer la intervalul dintre dou pulsaii succesive
Viteza (celeritatea) pulsului = indic rapiditatea cu care apare i dispare unda pulsatil
arterial
Amplitudinea = se refer la mrimea undei de puls.
Tensiunea se apreciaz dup fora necesar pentru a comprima artera i a obine dispariia
pulsului.
Tensiune arterial = presiunea exercitat de snge asupra pereilor arteriali
Presiunea arterial are dou valori:
- sistolic numit i tensiune arterial maxim

diastolic numit i tensiune arterial minim

TA Adult

115 140 mm Hg

75 90 mm Hg

Hipertensiune arterial (HTA) = valorile ridicate ale tesiunii sistolice, diastolice sau ambelor,
(in patologie)
Hipotensiunea arterial ( hTA = valorile sczute, sub limita normal, att pentru presiunea
sistolic, ct i pentru cea diastolic (inclusiv pentru ambele)
Turgescent = care este tumefiat prin aport crescut de sange
Turgescenta = umflarea unui organ sau a unui tesut prin retentia sangelui de origine venoasa
= tumescenta
Embolie = obstructia brutala a unui vas sanguin, prin migrarea unei substante straine (corp
strain) denumit embol, care poate fi : bula de aer, bula de grasime, cheag de sange, colonii
microbiene detasate dintr-un focar de supuratie
Edem = (umflatura, tumefiere) acumulare de lichid seros in tesutur, mai ales in tesutul
subcutanat si submucos
Anasarca = edem generalizat din cauza acumularii de lichid in tesutul celular subcutanat, in
seroase (pleure=hidrotorax, pericard=hiropericard, peritoneu=ascita)
Oligurie =diminuarea cantitatii de urina emisa in 24 ore ;excretia urinei sub 800ml / 24h
Peristaltism = ansamblu de contractii ale unui organ tubular care provoaca propulsarea
continutului sau = miscari sub forma de unda ale tubului digestiv, provocate prin contractia si
relaxarea periodica a musculaturii netede a acestuia, ducand la propulsarea continutilui
sau(peristaltism intestinal)
Parenchim = termen pentru desemnarea tesutului unui organ, folosit pentru a-l distinge de
tesutul conjunctiv de sustinere, numit strom
Malnutritie = carenta absoluta sau relativa a unuia sau a mai multor factori nutritivi, necesari
pentru asigurarea echilibrului metabolic
Anorexia = lipsa poftei de mancare
Disfagia = greutate la inghitire
Inapetenta = lipsa poftei de mancare pe care bolnavul o prezinta fata de anumite alimente
Regurgitatie = intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in gura, fara efort
Aerofagie (eructatii) = inghitire de aer care se acumuleaza in stomac. Survine mai ales la
persoanele care inghit saliva fara alimente, la persoane nervoase
Pirozis = senzatie de arsura retrosternala care porneste din epigastru spre esofag si faringe
asociata cu un gust acru;se produce din cauza unui reflux de lichid gastric in esofag
Bulimie = senzatia exagerata de foame, mananca fara control
Polifagie = nevoia exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate
Greata = senzatie neplacuta asociata cu repulsia pentru unele alimente cu tendinta iminenta
de a varsa dar nu urmata intotdeauna de varsatura

Ileus = ocluzie intestinala = oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal si, in

consecinta, imposibilitatea evacuarii de materii fecale
Varsatura = evacuarea rapida, brusca, brutala a continutului gastric, uneori chiar a
continutului intestinalprin esofag, faringe, cavitate bucala
Epistaxis = hemoragie nazala provenind din vasele mucoasei nazale
Hematemeza = eliminarea unei cantitati de sange inchis la culoare in zat de cafea( a fost
digerat) sau rosu (nu a fost digerat) cu resturi alimentare
Hemoptizia = eliminarea unei cantitati de sange rosu, aerat, spumos, dupa un reflex de tuse ,
fara resturi alimentare

Caile de eliminare sunt:

-calea renala. Prin urina
- calea digestive: prin materii fecale
- calea respiratorie: prin aerul expirat
- calea genital: menstruatie, secretii eliminate prin tractul genital
- prin tegumentec si mucoase: transpiratie, secretii diverse
Mictiunea= actul fiziologic ce consta in emisia naturala a urinei prin evacuarea din vezica
urinara
Diureza = volumul de urina secretata de rinichi intr-o perioada de timp data. Volumul normal
al urinei in 24h este cuprins intre 800 2000ml.
Tulburari ale diurezei:
-poliuria = cantitatea de urina in 24h (diureza) este mai mare de 2000ml
- oliguria = scaderea cantitatii de urina sub 800ml in 24h
- anuria = imposibilitatea rinichiului de a forma urina
Tulburari de mictiune( de emisie):
-retentia de urina= imposibilitatea de golire a vezicii urinare
-disuria = dificultate in evacuarea vezicii urinare
-incontinenta urinara = eliminare accidental (involuntara) de urina
- enurezisul = emisie de urina, complete, involuntara si inconstienta in timpul somnului, la
copil dupa 2 ani
-polakiuria = mictiuni frecvente , cu cantitate mica sau normal de urina, survenind ziua sau
noaptea
- nicturia = eliminarea unui volum mai mare si emisie mai frecventa in cursul noptii in
comparative cu ziua
Diarea = evacuarea scaunului lichid si frecvent
Colica = durere abdominal ce apare sub forma unui acces violent, avand origine intr-un organ
abdominal: colica biliara, colica hepatica, colica pancreatica
Crampa = contractie dureroasa involuntara si pasagera a musculaturii
Halena = mirosul aerului expirat ; miros particular neplacut al aerului expirat , din diverse
cauze
Fecalom = acumulare de materii fecale in rect, eliminate la inceputul scaunului, urmata
imediat de eliminarea unui scaun lichid

Constipaia = evacuarea/ eliminarea scaunelor dure, uscate, puin frecvente

Balonare (meteorism) = modificarea de volum/ umflarea abdomenului de ctre gaze coninute
n intestine.
Faltulena = prezena gazului n stomac sau intestine.
Fenesme = nevoia/ senzaia de scaun fr rezultat/ eliminare de materii fecale (senzaia de
defecaie).
Glob vezical = distensia vezicala deasupra sinfizei pubiene, cauzata de retentia de urina
Albuminurie = prezenta albuminei in urina
Glicozurie = prezenta glucozei in urina
Hematurie = prezenta de hematii in urina
Proteinurie = prezenta de protein in urina
Piurie = prezenta de puroi in urina
Uremie = prezenta in sange a unei cantitati de uree mai mare de 80 mg% (normal 20-810mg
%)
Amenoree = absenta menstruatiei
Dismenoree = menstruatie insotita de dureri
Scurgere vaginala = eliminare de lichid galben verzui sau purulent , din vagin, insotita de
dureri si arsuri in timpul mictiunii
Leucoree = secretia glandelor coltului uterin, in mod normal in cantitate mica nepatand
lenjeria intima, reprezentata de un lichid mucos si transparent
Hemoragie = sangerare uterine in cantitate mai mare sau timp de mai multe zile ( peste 7
zile)( peste 200ml)
Rectoragie = hemoragie rectal; evacuarea prin anus de sange rosu provenit din rect ( se
deosebeste de melena in care sangele este negru , provenit din partile superioare ale tubului
digestic)
Metroragie = sangerare uterine aparuta intre doua menstruatii
Menoragie = menstruatie abundenta care dureaza mai mult de 7 zile
Sudoare = produsul de secretie al glandelor sudoripare, la suprafata pielii, sub forma de
picaturi foarte mari
Transpiratia = excretia sudorii de catre glandele sudoripare
Flexie = aproprierea segmentelor
Extensie = indepartarea segmentelor
Adductie = aproprierea membrelor de trunchi
Abductie = indepartarea membrelor de trunchi
Circumductie = rotirea membrelor

Pronatie = pozitia mainii cu policele in interior si fata dorsal in sus sau apiciorului in exterior
Supinatie = pozitia mainii cu policele in exterior si fata dorsal in joss au a piciorului in interior
Torticolis = capul este inclinat spre partea afectata
Lordoza = exagerarea curburii anterioare a coloanei lombare
Cifoza = exagerarea curburii (convexitatea) coloanei dorsal
Cifolordoza = combinarea cifozei cu lordoza
Scolioza = curbatura lateral a coloanei vertebrale insotita de inegalitatea inaltimii umerilor si
a soldurilor
Cifoscolioza = combinarea cifozei cu scolioza
Displazie de sold = articularea deficitara a capului femural in acetabulum . Este insotita de
limitarea miscarilor de adductive si uneori de contracture in adductive
Acetabul = cavitate de forma aproape emisferica aflata in ambele parti ale corpului in partile
laterale ale bazinului ; in accetabul se fixeaza capul femurului formand articulatia soldului
Genu valgum = aproprierea genunghilor, mai ales in mers
Genu varum = indepartarea genunghilor , mai ales in timpul mersului
Pozitiile active ale corpului:
-ortostatism = pozitia vertical
- clinostatism (decubit) = pozitia culcat ( dorsal, ventral, lateral)
- pozitia sezand si semisezand
Pozitiile pasiva ale corpului = pozitii care se regasesc la persoanele ce nu se pot misca
singure , iar pacientii au nevoie sa fie mobilizati de alte personae
Pozitii fortate = pozitii atipice, uneori anormale, care oblige pacientul la efort suplimentar si
pot fi terapeutice sau patologice
Pozitii terapeutice :
-antalgica = pozitii fortate de diverse dureri
- antidispneica = ortopneea(pozitia semisezand) apare la bolnavii cu dispnee
- Trendelenburg = recomandata in hemoragii pentru a asigura irigarea cerebral
- Fowler = recomandata postoperator
- pozitiile de drenaj postural
- pozitiile pacientilor imobilizati in aparat ghipsat
- pozitia spate de pisica folosita in punctia lombara pentru departarea spatiilor
interbvertebrale
Pozitii patologice:
-in cocos de pusca = decubit lateral, hiperextensia capului si a toracelui insotita de flexia
coapselor pe addomen, in menintite
- opistotomus = contracture muscular generalizata, insotita de rasul sardonic (dotorita
contracturii muschilor fetei), in tetanus
- pozitii antalgice , adoptate de pacienti pentru ameliorarea durerii
Escare = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritive locala; de obicei prin leziuni
vasculare sau prin compresiune
Ecare de decubit = apar la pacientii imobilizati la pat timp indelungat, din cauza comprimarii
tesutului cutanat intre proeminentele osoase si planul patului

Anchiloza = diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii

Atrofia musculara= diminuarea volumului muschiului, a contactibilitatii sale
Crampa musculara = contractie involuntara si dureroasa a unui muschi sau grup de muschi
de durata relative scurta si cu revenire spontana la normal
Tulburarile tonusului muscular:
-atonia / hipotonia =pierderea sau diminuarea tonicitatii normale a unui organ contractile
(atonie gastric, atonie uterine, atonie muscular)
- hipertonie = cresterea anormala a tonusului muscular sau al unui organ
Tulburarile motilitatii voluntare (diminuarea sau absenta miscarilor)
- pareze = paralizie usoara, incomplete, care se manifesta printr-o diminuare a fortei
muscular, o slabire a contractiilor
- paralizii = absenta fortei muscular, pierderea pasagera sau definitive a functiei motrice a
unui muschi, grup muscular sau a unei parti a corpului, cauzata in general de o leziune a SNC
Hiperactivitatea = cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului
Ataxie = tulburari de coordonare a miscarilor
Spasme = contractii involuntare a unuia sau mai multor muschi
Ticuri = miscari involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior
Convulsii = succesiune de contractii muscular involuntare, puternice, cu character
tonic(continue), clonic ( sacadate) sau tonico-clonice, insotite sau nu pierderea constientei
Tremuratura = varietate de tremor de actiune, caracterizata prin oscilatii neregulate care apar
in cursul unei miscari voluntare si a caror amplitudine creste pe masura ce actiunea se
aproprie de scopul sau
Motilitate involuntara = miscari involuntare ce apar independent de vointa bolnavului
Akinezia = lipsa sau diminuarea miscarilor normale

Insomnie = dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind

Hipersomnie =ore excesive de somn, prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului
Incomoditate Disconfort = senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica
Oboseala = stare de epuizare nervoasa si musculara
Somnambulism = tulburare paroxistica de somn
Apatia lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp indelungat in pat in
cautarea somnului
Pavorul nocturn = stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului , mai frecvent la copii- pacientul se
trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea dispare si pacientul adoarme din
nou
Cosmaruri = vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat, adoarme din nou cu greutate,
eventual isi reia somnul.

Iritabilitate = stare de tensiune psihica continua, manifestata prin nelinistedificultatea de a ramane calm ;
somn intrerupt, superficial
Letargia = hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente,
pastrand un grad de obnubilare(dezorientare temporo-spatiala)
Narcolepsia = necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de
inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate. Somnul este superficial, intretaiat
de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri
Insomnii dormitionale= fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de veghe indelungate
Insomnii pre-dormitionale = starea de veghe prelungita
Insomnii post-dormitionale = apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
Falsa insomnie = atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata
Pustula = bula sau vezicula cu continut purulent; leziune cutanata elementara intalnita in infectii cutanate cu
stafilococ, streptococ
Menarha = aparitia primei menstre
Eritem = roseate a pielii sau a mucoaselor care dispare la presiune. Se produce prin dilatarea capilarelor
Tenesme = contracture spasmodic si dureroase ale sfincterelor anal si vezical, insotite de arsuri; nevoie
permanenta de mictiune sau defecare
Ascita = acumulare de lichid in cavitatea peritoneala
Drenaj = evacuarea in afara a colectiilor lichidiene patologice sau nocive pentru organism dintr-o plaga, organ
cavitar sau cavitate patologica, cu ajutorul unui tub sau mese.
Drenaj aspirativ = drenaj care se face cu ajutorul aparatelor
Drenaj postural = pozitie care usureaza evacuarea secretii lor bronsice
Cecitate: pierderea vederii
Diplopie : vedere dubla;
Fosfene : puncte luminoase in campul vizual;
Fotofobie : intoleranta la lumina;

Scotoame : pete luminoase sau intunecate in campul vizual;

Amauroza : diminuarea vederii;
Strabism : devierea globilor oculari;
Nistagmus : miscari ritmice ale globilor oculari;
Mioza : micsorarea diametrului pupilar;
Midriaza : marirea diametrului pupilar
Hemianopsie : pierderea vederii intr-o jumatate a campului vizual;
Acromatopsie : abolirea simtului cromatic;
Hemelaropie:scaderea acuitatii vizuale in conditii de luminozitate redusa;
Nictalopie : acuitate mai buna noaptea;
Deformarea obiectelor : limitele obiectelor apar deformate, modificate.

Hipoestezie : scaderea sensibilitatii cutanate;

Hiperestezie : cresterea sensibilitatii cutanate;
Parestezie : senzatia de furnicaturi, amorteli;
Anestezie : pierderea sensibilitatii cutanate.
Monoplegia = paralizia unui singur membru
Hemiplegia = paralizia corp lateral
Paraplegia = paralizia membrelor inferioare
Tetraplegia = parazilia celor patru membre
Disfonia = tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea si timbrul vocii. Se manifesta sub forma
de raguseala, voce stinsa, voce aspra
Afazie (disfazie) = alterarea sau pierderea capacitatii de a vorbi sau de a intelege limbajul
vorbit/scris; -se datoreaza unei leziuni cerebrale circumscrisa, unilaterala, fara
interesarea organelor de fonatie
Afonie = pierderea vocii
Alexie = pierderea capacitatii de intelegere a semnificatiei scrisului
Dizartria = dificultatea de a articula cuvintela, pronuntie neinteligibila
Balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte, repetarea sau omisiunea de silabe, prin prelungirea
unor sunete
Mutism = bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul
Dislalia = imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun cuvintele; vorbirea devine
neinteligibila
Palilalia = repetarea involuntara a ultimei silabe sau a ultimului cuvant din fraza;
Verbigeratie = flux de cuvinte rapid, incoercibil;
Vorbire incoerenta = fara succesiune logica;
Fading mental=barajul in vorbire = repetarea obsedanta a unui cuvant sau a mai multor cuvinte;
Stereotipia verbala = fixarea in forma incoercibila a unor expresii verbale, repetate fara incetare si
fara scop.
Neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari
Inactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori ambele
Anxietate = sentiment profund de disconfort sau de tensiune, pe care individul il resimte in fata
vietii, in relatiile sociale;
Incetinirea dezvoltarii gandirii = ritmul asociatiilor de idei este mai lent
Halucinatii = perceptii fara obiect; in functie de analizatori(halucinatii auditive, vizuale, gustative,
olfactive, cutanate)
Izolare = singuratate: starea individului de a fi singur, retras
Confuzie, obnubilare = dezorientare in timp si spatiu referitoare la propria persoana ( stare de apatie,
de torpoare cu incetarea gandirii, observata in epilepsie, sindroamele postcomotionale).

Temperatura corpului la :
- noul-nascut este cuprinsa intre 36,1 37,8 C
- adult : 36-37 C
- varstnicul: 35-36 C
Hipertermia = consta in ridicarea temperaturii corporale deasupra limitelor normale: 37 C de
adult.Hipertermia poate constitui un mecanism de aparare al organismului, pentru ca, in
momentul invaziei microbiene, determina producerea de anticorpi printr-o crestere a
metabolismului.
Subfebrilitatea = mentinerea temperaturii corporale intre 37,1-38 C
Febra moderata = mentinerea temperaturii corporale intre 38,1-39 C
Febra ridicata = mentinerea temperaturii corporale intre 39,1-40 C
Hiperpirexie = mentinerea temperaturii corporale peste 40 C
Frisoane = contractii musculare puternice insotite de piloerectie, eritem , tegumente calde si
extremitati reci
Piloerectia = piele de gaina, senzatie de frig
Piele rosie, calda, umeda
Eruptii cutanate = macule, papule, vezicule, intalnite in bolile infectioase
Sindrom febril = febra +grup de semne: cefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapetenta, sete,
oligurie, urini concentrate, convulsii(copii 6 luni-3 ani), halucinatii (hiperpirexie),
dezorientare

Tipuri de febra :
- febra continua in platou = mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste
37 C cu diferenta de sub 1 C intre valorile inregistrate dimineata si seara
-febra intermitenta = diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in
perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 37 C
- febra remitenta = diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, in perioada
de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub 37 C
- febra recurenta = perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6 zile,
trecerile facandu-se brusclea, la inceput, tegumentele sunt palide, apoi rosii,
calde si transpirate
- febra ondulanta = perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu-se
lent
- febra inversa = ascensiune febrila dimineata si sub- / afebrilitate seara