Sunteți pe pagina 1din 5

CU TEORIE PENTRU CLASA a VI-a

FIS
A

BISECTOAREA

Definitia 1. Bisectoarea unui unghi propriu este semidreapta nchisa cu proprietatile:


(i) are originea n varful unghiului;
(ii) trece prin interiorul unghiului;
(iii) formeaza cu laturile unghiului doua unghiuri adiacente congruente.
Se poate vorbi asadar de bisectoarea unui unghi numai daca acesta este un unghi propriu,
adica un unghi cu masura mai mare de 0 si mai mica de 180 . In figura 1, este desenata
bisectoarea [OM a unghiului AOB.

Figura 1
Observatie. Bisectoarea unui unghi exista si este unica.
Teorema 1. (Proprietatea bisectoarei.) Daca un punct se afla pe bisectoarea unui
unghi, atunci el este egal departat de laturile unghiului.
Demonstratie. Fie unghiul AOB si punctul P situat pe bisectoarea lui. Construim
P E OA, E OA si P F OB, F OB, ca n figura 2.

Figura 2
Deducem ca 4EOP 4F OP (I.U.), deci P E = P F, adica P este egal departat de laturile
unghiului AOB. 
1

Teorema 2. (Reciproca teoremei 1.) Daca un punct interior unui unghi este egal
departat de laturile unghiului, atunci acel punct se afla pe bisectoarea unghiului dat.
Demonstratie. Fie unghiul AOB si punctul P situat n interiorul unghiului astfel ncat
[P E] [P F ], unde P E OA, E OA si P F OB, F OB, ca n figura 3.

Figura 3
Deducem ca 4EOP 4F OP (I.C.) de unde rezulta ca ^EOP ^F OP , ceea ce spune
ca P se afla pe bisectoarea unghiului AOB. 
Observatie. Teoremele 1 si 2 se pot da ntr-un singur enunt:
Un punct interior unui unghi se afla pe bisectoarea unghiului daca si numai daca este egal
departat de laturile unghiului.
Definitia 2. Prin bisectoare interioara ntr-un triunghi dat ntelegem bisectoarea unui
unghi al triunghiului. In figura 4, este reprezentata bisectoarea interioara [AD.
Uneori, prin bisectoare interioara vom ntelege segmentul care uneste un varf al triunghiului
cu un punct de pe latura opusa si este inclus n bisectoarea unui unghi al acelui triunghi.
Observatie. Orice triunghi are trei bisectoare interioare. (vezi figura 5)

Figura 4

Figura 5

Teorema 3. (Concurenta bisectoarelor interioare.) Bisectoarele interioare ale unui


triunghi sunt concurente.
Demonstratie. Fie 4ABC si punctul I, intersectia bisectoarelor unghiurilor ABC si
ACB. Trebuie sa aratam ca [AI este bisectoarea unghiului BAC.
2

Notam cu M, N, P picioarele perpendicularelor coborate din I pe laturile [BC], [CA] si


respectiv [AB], ca n figura 6.

Figura 6
Conform Teoremei 1, tinand cont ca [BI este bisectoare, rezulta ca
[IM ] [IP ],

(1)

iar din din faptul ca si [BI este bisectoare, obtinem


[IM ] [IN ].

(2)

Din (1) si (2) deducem ca [IN ] [IP ], ceea ce, conform Teoremei 2, nseamna ca [AI este
bisectoarea unghiului BAC. In concluzie, bisectoarele interioare ale triunghiului ABC sunt
concurente n I. 
Observatie. (Vezi figura 7.) Punctul de intersectie a bisectoarelor triunghiului poarta
numele de centrul cercului nscris n triunghi si se noteaza, de obicei, cu I. Acesta este
egal departat de toate laturile triunghiului, iar distanta r de la I la fiecare latura se numeste
raza cercului nscris. Exista asadar un cerc cu centrul n I si de raza r tangent celor trei
laturi ale triunghiului. Il vom numi cercul nscris n triunghi.

Figura 7

Definitia 2. Prin bisectoare exterioara a unui triunghi dat ntelegem bisectoarea unui
unghi exterior al triunghiului. In figura 8, este reprezentata bisectoarea exterioara [AE a
triunghiului ABC.

Figura 8

Figura 9

Observatie. Fiecare bisectoare exterioara a unui triunghi este perpendiculara pe bisectoarea interioara care pleaca din acelasi varf cu ea. (Vezi figura 9.)
Teorema 4. Dreptele-suport a doua bisectoare exterioare ale unui triunghi sunt concurente
cu bisectoarea interioara din al treilea varf.
Demonstratie. Fie 4ABC si unghiurile exterioare ^P AB, ^QBA. Bisectoarele acestor
unghiuri se intersecteaza n Ic si fie P, S, Q proiectiile punctului Ic pe dreptele AC, AB si
respectiv BC, ca n figura 10.

Figura 10
Deoarece [AIc este bisectoarea unghiului P AB, rezulta ca Ic P = Ic S. Totodata, [BIc este
bisectoarea unghiului QBA, deci Ic Q = Ic S. Ultimele doua egalitati conduc la Ic P = Ic Q, ceea
ce spune ca [CIc este bisectoarea unghiului ACB si teorema este demonstrata. 

Observatie. Teorema precedenta asigura existenta punctului Ic exterior triunghiului si egal


departat de dreptele-suport ale laturilor. Acest punct se numeste centrul cercului exnscris
corespunz
ator laturii [AB], iar distanta de la Ic la AB se numeste raza cercului exnscris
corespunz
ator laturii [AB] si se noteaza cu rc .
Cercul de centru Ic si de raza rc se numeste cercul exnscris corespunz
ator laturii [AB].
(Vezi figura 11.)

Figura 11
Fiecare triunghi are 3 cercuri exnscrise. (Vezi figura 12.)

Figura 12