Sunteți pe pagina 1din 11

Sistem nervos periferic

- Nervii cranieni -

Nervii cranieni, sunt nervi pereche si simetrici care ies din cavitatea craniana si
se distribuie la piele, musculatura si celelalte structuri ale extremitatii cefalice. Ei sunt
analogi ai nervilor spinali,alcatuind impreuna cu acestia sistemul nervos periferic. Exista
12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de la I - XII, dupa cum urmeaza:
Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); nervul oculomotor (111); nervul trohlear
sau patetic (IV); nervul trigemen (V); nervul abducens (VI); nervul facial (VII);
nervul acusticovestibular sau vestibulocohlear (VIII); nervul glosofaringian (lX);
nervul vag sau pneumogastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul hipoglos
(Xll).

In raport cu functiile lor, nervii cranieni se subimpart in trei categorii: senzitivi,


motori si micsti.

 Nervii cranieni senzitivi


In aceasta categorie intra nervii: olfactiv, optic si vestibulocohlear. Ei sunt formati
exclusiv din fibre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile exteroceptive de
la telereceptori (ochi,mucoasa olfactiva, ureche) la centrii nervosi din encefal.
Nervul olfactiv (I) este alcatuit din axonii celulelor olfactive din mucoasa
olfactiva. Acestia se grupeaza formand filetele olfactive (filia olfactoria) care dupa ce
strabat lama ciuruita a osului etmoid fac sinapsa cu celulele mitrale din lobul olfactiv.
Nervii olfactivi formeaza o parte din calea sensibilitlilii olfactive.
Nervul optic (II) este alcatuit din axonii celulelor multipolare din retina, care se
grupeaza si formeaza nervul optic. Acesta paraseste polul posterior al globului ocular si
patrunde in cavitatea craniana prin orificiuI optic. Aici, axonii care provin din jumatatea
mediala a fiecarei retine se incruciseaza cu cei de partea opusa si formeaza chiasma
optica. Axonii care provin din portiunea laterala a fiecarei retine raman de aceeasi parte.
De la chiasma optica, axonii ce alcatuiesc nervul optic formeaza tracturile optice.
Majoritatea axonilor din aceste tracturi ajung la corpul geniculat lateral,unde fac sinapsa
cu neuronii locali. O alta parte din axonii tractului optic ajung la coliculii cvadrigemeni
superiori ai mezencefalului, unde fac sinapsa eu neuronii acestor coliculi. Asadar, fibrele
nervilor optici pleaca din celulele multipolare sau ale retinei si se termina in corpii
geniculati si incoliculii superiori. Nervii optici constituie o parte din calea optica .
Nervul acusticovestibular (VIII), numit si nervul statoacustic sau
vestibulocohlear, este alcatuit din doua parti distincte: nervul cohlear sau acustic si nervul
vestibular.
Nervul cohlear este nervul auzului. El ia nastere din ganglionul spiralat Corti,
situat in melcul osos (urechea intema), unde se afla corpii neuronilor. Prelungirile
periferice ale neuronilor din ganglionul spiralat Corti, respectiv dendritele, se distribuie la
organul Corti. Fibrele centrale ale acestor neuroni, respectiv axonii, patrund in craniu prin
orificiul anditiv intern si se termina la nuc1eii cohleari dorsali si ventrali din trunchiul
cerebral. Nervul cohlear formeaza o parte din calea auditiva.
Nervul vestibular ia nastere din ganglionul Scarpa (urechea interna), unde se afla
corpii neuronilor. Prelungirile periferice, respectiv dendritele neuronilor ganglionului
vestibular (Scarpa), se distribuie la maculele utriculei si saculei si la crestele ampulare ale
canalelor semicirculare. Fibrele centrale, respectiv axonii acestor neuroni, patrund in
craniu prin orificiul auditiv intern impreuna cu axonii care alcatuiesc nervul cohloar si se
termina in nuc1eii vestibulari din trunchiul cerebral.
 Nervii cranieni motori

In aceasta categorie intra nervii: oculomotor(III), trohlear(IV), abducens (VI), accesor


(XI) si hipoglos (Xll), formati exclusiv din fibre motorii (eferente). Acesti nervi sunt
alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori din trunchiul cerebral. Ei
conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii extremitatii cefalice, asa
cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul nervos motor voluntar si
involuntar la muschii somatici din restul organismului. Reamintim ca nucleii motori ai
nervi lor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt echivalenti cu nucleii motori din
coarnele anterioare ale maduvei spiniirii.

Nervul oculomotor (llI) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul
oculomotor situat in pedunculii cerebrali (originea reala). El iese din trunchiul cerebral la
nivelul fosei interpedunculare (originea aparentii), paraseste craniul prin fisura orbitala
superioara si se distribuie la musculatura pleoapei si a globului ocular. In afara de fibrele
somatomotorii, nervul oculomotor mai contine si fibre visceromotorii. Acestea sunt
reprezentate de axonii neuronilor vegetativi parasimpatici din nudeul accesor al
oculumotorului (Edinger-Westphal), situat in pedunculii cerebrali. Fibrele parasimpatice
sunt fibre preganglionare care se termina in ganglionul ciliar din orbita, unde fac sinapsa
cu neuronii din acest ganglion. Fibrele postganglionare se distribuie la muschii netezi sau
intrinseci ai corpului ciliar, precum si la muschiul sfincter al pupilei ( reflexul fotomotor).

Nervul trohlear sau patetic (IV) este format din axonii neuronilor din nucleul motor
al nervului trohlear situat in pedunculii cerebrali (originea reala). Acesti axoni ies din
trunchiul cerebral pe fata posterioara a acestuia, imediat sub coliculii cvadrigemeni
inferiori (originea aparenta). Nervul trohlear paraseste craniul prin fisura orbitala
superioara si se distribuie la muschiul drept superior al globului ocular.
Nervul abducens(VI ) este alcatuit din axonii neuronilor nucleului motor al nervului
abducens din punte (originea reala.). El iese din trunchiul cerebral la nivelul santului
bulbopontin (originea aparenta), paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se
distribuie la muschiul drept lateral al globului ocular.

Nervul accesor sau spinal (XI) este format din doua radacini, una bulbara si alta
spinala sau medulara. Radacina bulbara este alcatuita din axonii neuronilor motori din
nucleul ambiguu (originea reala), care ies din trunchiul cerebral prin santul retroolivar,
(originea aparenta) sub nervul vag. Radacina spinala ia nastere din substanta cenusie a
coarnelor anterioare ale maduvei spinarii, situate in regiunea cervicala (origine reala). Ea
iese din maduva cervicala prin santul lateral anterior (originea aparenta), se indreapta in
sus, patrunde in craniu prin orificiul occipital, unde se uneste cu radacina bulbara,
formand nervul accesor sau spinal. 0 data constituit, acest nerv paraseste craniul prin
gaura jugulara si se divide apoi in ramuri care se termina in muschii trapez si
sternocleidomastoidian (fibrele de origine medulara), precum si in muschii
faringelui,laringelui si palatului moale (fibrele radacinii bulbare).
Nervul hipoglos (Xll) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul
hipoglosului din bulb (originea reala). El iese din trunchiul cerebral prin santul preolivar
si paraseste craniul prin orificiul condilian anterior (canalul hipoglosului), terminandu-se
la muschii limbii (hipoglosul este nervul motor al limbii).

 Nervii micsti

In aceasta categorie intra nervii: trigemen (V), facial (Vll), glosofaringian (IX) si vag
(X). Ei sunt formati atilt din fibre senzitive (somato- si viscerosenzitive) cat si motorii
(visceromotorii si somatomotorii).
Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv,
proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din trunchiul
cerebral. De aici, influxul nervos este transmis prin alte fibre la talamus si la scoarta
cerebrala. Reamintim ca nucleii senzitivi din trunchiul cerebral, la care vin fibrele
senzitive ale nervilor cerebrali micsti,sunt echivalenti coarnelor posterioare ale maduvei
spinarii, formate si ele tot din neuroni senzitivi. De asemenea, trebuie sa retinem faptul ca
partea senzitiva a nervilor micsti isi are neuronii in ganglionii situati in afara trunchiului
cerebral, asa dupa cum nervii spinali isi au corpii neuronilor senzitivi in ganglionii spinali
situati in afara miiduvei. In cazul nervi lor cranieni micsti ganglionii senzitivi din afara
trunchiului cerebral au capatat denumiri diferite.
Fibrele motorii sau eferente sunt alcatuite din axonii neuronilor motori situati in
nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si
involuntar la musculatura extremitatii cefalice (m. masticatori, m. mimicii, m. faringelui,
laringelui etc.).
Nervul trigemen (V) este format din fibre senzitive eu originea reala in ganglionul
semilunar al trigemenului (ganglionul Gasser), situat pe fata anterioara a stancii
temporalului, si din fibre motorii, cu originea reala in nucleul masticator din punte.
Aceste doua categorii de fibre alaturate alcatuiesc nervul trigemen, care intra si,
respectiv, iese din nevrax la nivelul puntii (originea aparenta).
In dreptul ganglionului Gasser, nervul trigemen se imparte in trei ramuri: oftalmica
(nervul oftalmicic), maxilara (nervul maxilar) si mandibulara (nervul mandibular).
Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana, se subdivide in alte ramuri
(n.nasociliar, n.frontal, n.lacrimal),care se distribuie la globul ocular,mucoasa nazala,
olfactiva si la pielea fruntii. Ea este formata exclusive din fibre senzitve.
Ramura maxilara, formata tot numai din fibre senzitive, paraseste cavitatea craniana
prin gaura rotunda, impartindu-se in mai multe ramuri (n. infraorbital, n. zigomatic) care
se distribuie la maxilar (dintii superiori), palatul moale, mucoasele nazala si respiratorie,
precum si la pielea regiunii temporale, malare, a buzelor si a pleoapei inferioare.
Ramura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. Dupa ce
paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, ea se imparte in doua trunchiuri, anterior si
posterior, care la randul lor se subimpart in mai multe ramuri (n. alveolar inferior, n.
lingual, n. auriculotemporal etc.). Fibrele senzitive ale aeestui nerv se distribuie la
mandibula, glandele salivare submandibulare si sublinguale, partea anterioara a limbii, la
pielea tamplelor, a pavilionului urechii, a fruntii, obrajilor si buzei inferioare. Fibrele
motorii ale nervului mandibular se distribuie la muschii masticatori, la o parte din
muschii suprahioidieni, la muschiul tensor al timpanului si la muschiul tensor al valului
palatin. in afara fibre lor senzitive si motorii, nervul trigemen mai contine si fibre
vegetative parasimpatice.

Nervul facial (VII) este format din fibre senzitive cu originea reala in ganglionul
geniculat, situat in stanca temporalului, si din fibre motorii cu originea reala in nucleul
motor al facialului din punte. Fibrele motorii predomina, reprezentand nervul facial
propriu-zis, care iese din nevrax prin santul bulbopontin deasupra olivei (originea
aparenta). Fibre1e senzitive sunt reprezentate de nervul intermediar Wriesberg (VII bis),
care intra in nevrax - tot prin santul bulbopontin - deasupra olivei, dar lateral fata de
facialul propriu-zis. Cele doua categoriide fibre se unesc la nivelul ganglionului geniculat
de pe traiectul intermediarului Wriesberg, formeaza nervul intermediofacial, care trece in
orificiul auditiv intern si paraseste cutia craniana prin gaura stilomastoidiana. din osul
temporal. Dupa ce iese din craniu, acest nerv trece prin loja glandei parotide, la nivelul
careia se imparte in mai multe ramuri.
Fibrele senzitive ale nervului facial se distribuie la mucoasa linguala (doua treimi din
suprafata anterioara), iar cele motorii la muschii mimicii, muschii stilohioidieni, muschiul
digastric si muschiul scaritei. In afara fibrelor somatomotorii si somatosenzitive, nervul
facial mai contine si fibre vegetative parasimpatice preganglionare, cu originea reala in
nucleul salivator superior din punte. Aceste fibre se termina langa ganglionii vegetativi
submandibulari si sublinguali, de unde pleaca fibre postganglionare care inerveaza
glandele submandibulara si sublinguala.

Nervul glosofaringian (IX) este alcatuit din fibre senzitive care isi au originea
reala in ganglionii superiori si inferiori din apropierea gaurii jugulare, precum si din fibre
motorii cu originea reala in nucleul ambiguu din bulb. Originea aparenta a nervului
glosofaringian se afla in santul retroolivar. El paraseste cutia craniana prin orificiul
jugular, iar cand ajunge la baza limbii se imparte in mai multe ramuri. Fibrele senzitive
ale acestui nerv se distribuie la mucoasa linguala (treimea posterioara), mucoasa regiunii
amigdaliene, urechii medii si tubei auditive, iar fibrele motorii, la muschii regiunii
superioare a faringelui.
In afara fibrelor senzitive si motorii, nervul glosofaringian mai contine si fibre
vegetative parasimpatice cu originea reala in nucleul salivator inferior din bulb. Ele
inerveaza glanda parotida.

Nervul vag (X) este format din putine fibre somatosenzitive si somatomotorii si
multe fibre visceromotorii si viscerosenzitive.
Fibrele senzitive ii au originea reala in ganglionul nodos si in ganglionul jugular
al vagului, iar fibrele motorii in nucleul ambiguu din bulb. Fibrele vegetative
patasimpatice isi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Toate aceste fibre se
unesc, formeaza nervul vag, care iese din trunchiul cerebral prin santul retroolivar
(originea aparenta) si paraseste cutia craniana prin orificiul jugular (gaura jugulara). In
continuare, nervul vag strabate regiunea cervicala, fiind cuprins in manunchiul
vasculonervos al gatului, trece inapoia arterei subclavii, patrunde in torace si apoi - prin
hiatusul esofagian al diafragmei - in abdomen. El da nastere la ramuri cervicale, toracale
si abdominale, care a1catuiesc plexul gastric.
Intre ramurile cervicale mentionam: ramura meningiana pentru dura mater
craniana; ramura auriculara pentru tegumentele pavilionului urechii; ramuri faringiene
care impreuna cu glosofaringianul si cu simpaticul contribuie la formarea plexului
faringian; nervul laringian superior care merge la laringe; nervul laringian recurent, care
merge tot la laringe, si nervii cardiaci. Acestia din urma se desprind atat din regiunea
cervicala, cat si din cea toracala. Ei formeaza plexul cardiac impreuna cu ramuri din
simpatic.
Din ramurile toracale fac parte: ramurile bronsice, care alcatuiesc plexul
pulmonar posterior; ramurile esofagiene, care fonneaza plexurile esofagiene anterior si
posterior, si ramuri pericardice.
Ramurile abdominale sunt constituite din filete gastrice care formeaza plexele
gastrice anterior si posterior, precum si din ramuri hepatice, panereatice, splenice,
jejunoileale si colice.
Fibrele vegetative (parasimpatice) ale nervuIui vag isi au originea in nuc1eul
dorsal al vagului din bulb. Ele se distribuie la bronhii, plamani, inima, esofag, stomac,
ficat, pancreas, splina, . suprarenale, rinichi, intestin subtire si o parte din colon.