P. 1
Nervii Cranieni-referat Anatomie

Nervii Cranieni-referat Anatomie

|Views: 16,085|Likes:
Published by Cristiana_ Flor

More info:

Published by: Cristiana_ Flor on Jan 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2015

pdf

text

original

Sistem nervos periferic

- Nervii cranieni Nervii cranieni, sunt nervi pereche si simetrici care ies din cavitatea craniana si se distribuie la piele, musculatura si celelalte structuri ale extremitatii cefalice. Ei sunt analogi ai nervilor spinali,alcatuind impreuna cu acestia sistemul nervos periferic. Exista 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de la I - XII, dupa cum urmeaza: Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); nervul oculomotor (111); nervul trohlear sau patetic (IV); nervul trigemen (V); nervul abducens (VI); nervul facial (VII); nervul acusticovestibular sau vestibulocohlear (VIII); nervul glosofaringian (lX); nervul vag sau pneumogastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul hipoglos (Xll).

In raport cu functiile lor, nervii cranieni se subimpart in trei categorii: senzitivi, motori si micsti.  Nervii cranieni senzitivi In aceasta categorie intra nervii: olfactiv, optic si vestibulocohlear. Ei sunt formati exclusiv din fibre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile exteroceptive de la telereceptori (ochi,mucoasa olfactiva, ureche) la centrii nervosi din encefal. Nervul olfactiv (I) este alcatuit din axonii celulelor olfactive din mucoasa olfactiva. Acestia se grupeaza formand filetele olfactive (filia olfactoria) care dupa ce strabat lama ciuruita a osului etmoid fac sinapsa cu celulele mitrale din lobul olfactiv. Nervii olfactivi formeaza o parte din calea sensibilitlilii olfactive.

Nervul optic (II) este alcatuit din axonii celulelor multipolare din retina, care se grupeaza si formeaza nervul optic. Acesta paraseste polul posterior al globului ocular si patrunde in cavitatea craniana prin orificiuI optic. Aici, axonii care provin din jumatatea mediala a fiecarei retine se incruciseaza cu cei de partea opusa si formeaza chiasma optica. Axonii care provin din portiunea laterala a fiecarei retine raman de aceeasi parte. De la chiasma optica, axonii ce alcatuiesc nervul optic formeaza tracturile optice. Majoritatea axonilor din aceste tracturi ajung la corpul geniculat lateral,unde fac sinapsa cu neuronii locali. O alta parte din axonii tractului optic ajung la coliculii cvadrigemeni superiori ai mezencefalului, unde fac sinapsa eu neuronii acestor coliculi. Asadar, fibrele nervilor optici pleaca din celulele multipolare sau ale retinei si se termina in corpii geniculati si incoliculii superiori. Nervii optici constituie o parte din calea optica .

Nervul acusticovestibular (VIII), numit si nervul statoacustic sau vestibulocohlear, este alcatuit din doua parti distincte: nervul cohlear sau acustic si nervul vestibular. Nervul cohlear este nervul auzului. El ia nastere din ganglionul spiralat Corti, situat in melcul osos (urechea intema), unde se afla corpii neuronilor. Prelungirile periferice ale neuronilor din ganglionul spiralat Corti, respectiv dendritele, se distribuie la organul Corti. Fibrele centrale ale acestor neuroni, respectiv axonii, patrund in craniu prin orificiul anditiv intern si se termina la nuc1eii cohleari dorsali si ventrali din trunchiul cerebral. Nervul cohlear formeaza o parte din calea auditiva. Nervul vestibular ia nastere din ganglionul Scarpa (urechea interna), unde se afla corpii neuronilor. Prelungirile periferice, respectiv dendritele neuronilor ganglionului vestibular (Scarpa), se distribuie la maculele utriculei si saculei si la crestele ampulare ale canalelor semicirculare. Fibrele centrale, respectiv axonii acestor neuroni, patrund in craniu prin orificiul auditiv intern impreuna cu axonii care alcatuiesc nervul cohloar si se termina in nuc1eii vestibulari din trunchiul cerebral.

 Nervii cranieni motori In aceasta categorie intra nervii: oculomotor(III), trohlear(IV), abducens (VI), accesor (XI) si hipoglos (Xll), formati exclusiv din fibre motorii (eferente). Acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori din trunchiul cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii somatici din restul organismului. Reamintim ca nucleii motori ai nervi lor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt echivalenti cu nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spiniirii. Nervul oculomotor (llI) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul oculomotor situat in pedunculii cerebrali (originea reala). El iese din trunchiul cerebral la nivelul fosei interpedunculare (originea aparentii), paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se distribuie la musculatura pleoapei si a globului ocular. In afara de fibrele somatomotorii, nervul oculomotor mai contine si fibre visceromotorii. Acestea sunt reprezentate de axonii neuronilor vegetativi parasimpatici din nudeul accesor al oculumotorului (Edinger-Westphal), situat in pedunculii cerebrali. Fibrele parasimpatice sunt fibre preganglionare care se termina in ganglionul ciliar din orbita, unde fac sinapsa cu neuronii din acest ganglion. Fibrele postganglionare se distribuie la muschii netezi sau intrinseci ai corpului ciliar, precum si la muschiul sfincter al pupilei ( reflexul fotomotor).

Nervul trohlear sau patetic (IV) este format din axonii neuronilor din nucleul motor al nervului trohlear situat in pedunculii cerebrali (originea reala). Acesti axoni ies din trunchiul cerebral pe fata posterioara a acestuia, imediat sub coliculii cvadrigemeni inferiori (originea aparenta). Nervul trohlear paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se distribuie la muschiul drept superior al globului ocular.

Nervul abducens(VI ) este alcatuit din axonii neuronilor nucleului motor al nervului abducens din punte (originea reala.). El iese din trunchiul cerebral la nivelul santului bulbopontin (originea aparenta), paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se distribuie la muschiul drept lateral al globului ocular.

Nervul accesor sau spinal (XI) este format din doua radacini, una bulbara si alta spinala sau medulara. Radacina bulbara este alcatuita din axonii neuronilor motori din nucleul ambiguu (originea reala), care ies din trunchiul cerebral prin santul retroolivar, (originea aparenta) sub nervul vag. Radacina spinala ia nastere din substanta cenusie a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii, situate in regiunea cervicala (origine reala). Ea iese din maduva cervicala prin santul lateral anterior (originea aparenta), se indreapta in sus, patrunde in craniu prin orificiul occipital, unde se uneste cu radacina bulbara, formand nervul accesor sau spinal. 0 data constituit, acest nerv paraseste craniul prin gaura jugulara si se divide apoi in ramuri care se termina in muschii trapez si sternocleidomastoidian (fibrele de origine medulara), precum si in muschii faringelui,laringelui si palatului moale (fibrele radacinii bulbare).

Nervul hipoglos (Xll) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul hipoglosului din bulb (originea reala). El iese din trunchiul cerebral prin santul preolivar si paraseste craniul prin orificiul condilian anterior (canalul hipoglosului), terminandu-se la muschii limbii (hipoglosul este nervul motor al limbii).  Nervii micsti In aceasta categorie intra nervii: trigemen (V), facial (Vll), glosofaringian (IX) si vag (X). Ei sunt formati atilt din fibre senzitive (somato- si viscerosenzitive) cat si motorii (visceromotorii si somatomotorii). Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv, proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din trunchiul cerebral. De aici, influxul nervos este transmis prin alte fibre la talamus si la scoarta cerebrala. Reamintim ca nucleii senzitivi din trunchiul cerebral, la care vin fibrele senzitive ale nervilor cerebrali micsti,sunt echivalenti coarnelor posterioare ale maduvei spinarii, formate si ele tot din neuroni senzitivi. De asemenea, trebuie sa retinem faptul ca partea senzitiva a nervilor micsti isi are neuronii in ganglionii situati in afara trunchiului cerebral, asa dupa cum nervii spinali isi au corpii neuronilor senzitivi in ganglionii spinali situati in afara miiduvei. In cazul nervi lor cranieni micsti ganglionii senzitivi din afara trunchiului cerebral au capatat denumiri diferite. Fibrele motorii sau eferente sunt alcatuite din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la musculatura extremitatii cefalice (m. masticatori, m. mimicii, m. faringelui, laringelui etc.). Nervul trigemen (V) este format din fibre senzitive eu originea reala in ganglionul semilunar al trigemenului (ganglionul Gasser), situat pe fata anterioara a stancii temporalului, si din fibre motorii, cu originea reala in nucleul masticator din punte. Aceste doua categorii de fibre alaturate alcatuiesc nervul trigemen, care intra si, respectiv, iese din nevrax la nivelul puntii (originea aparenta). In dreptul ganglionului Gasser, nervul trigemen se imparte in trei ramuri: oftalmica (nervul oftalmicic), maxilara (nervul maxilar) si mandibulara (nervul mandibular).

Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana, se subdivide in alte ramuri (n.nasociliar, n.frontal, n.lacrimal),care se distribuie la globul ocular,mucoasa nazala, olfactiva si la pielea fruntii. Ea este formata exclusive din fibre senzitve. Ramura maxilara, formata tot numai din fibre senzitive, paraseste cavitatea craniana prin gaura rotunda, impartindu-se in mai multe ramuri (n. infraorbital, n. zigomatic) care se distribuie la maxilar (dintii superiori), palatul moale, mucoasele nazala si respiratorie, precum si la pielea regiunii temporale, malare, a buzelor si a pleoapei inferioare. Ramura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. Dupa ce paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, ea se imparte in doua trunchiuri, anterior si posterior, care la randul lor se subimpart in mai multe ramuri (n. alveolar inferior, n. lingual, n. auriculotemporal etc.). Fibrele senzitive ale aeestui nerv se distribuie la mandibula, glandele salivare submandibulare si sublinguale, partea anterioara a limbii, la pielea tamplelor, a pavilionului urechii, a fruntii, obrajilor si buzei inferioare. Fibrele motorii ale nervului mandibular se distribuie la muschii masticatori, la o parte din muschii suprahioidieni, la muschiul tensor al timpanului si la muschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si motorii, nervul trigemen mai contine si fibre vegetative parasimpatice.

Nervul facial (VII) este format din fibre senzitive cu originea reala in ganglionul geniculat, situat in stanca temporalului, si din fibre motorii cu originea reala in nucleul motor al facialului din punte. Fibrele motorii predomina, reprezentand nervul facial propriu-zis, care iese din nevrax prin santul bulbopontin deasupra olivei (originea aparenta). Fibre1e senzitive sunt reprezentate de nervul intermediar Wriesberg (VII bis), care intra in nevrax - tot prin santul bulbopontin - deasupra olivei, dar lateral fata de facialul propriu-zis. Cele doua categoriide fibre se unesc la nivelul ganglionului geniculat de pe traiectul intermediarului Wriesberg, formeaza nervul intermediofacial, care trece in orificiul auditiv intern si paraseste cutia craniana prin gaura stilomastoidiana. din osul temporal. Dupa ce iese din craniu, acest nerv trece prin loja glandei parotide, la nivelul careia se imparte in mai multe ramuri.

Fibrele senzitive ale nervului facial se distribuie la mucoasa linguala (doua treimi din suprafata anterioara), iar cele motorii la muschii mimicii, muschii stilohioidieni, muschiul digastric si muschiul scaritei. In afara fibrelor somatomotorii si somatosenzitive, nervul facial mai contine si fibre vegetative parasimpatice preganglionare, cu originea reala in nucleul salivator superior din punte. Aceste fibre se termina langa ganglionii vegetativi submandibulari si sublinguali, de unde pleaca fibre postganglionare care inerveaza glandele submandibulara si sublinguala. Nervul glosofaringian (IX) este alcatuit din fibre senzitive care isi au originea reala in ganglionii superiori si inferiori din apropierea gaurii jugulare, precum si din fibre motorii cu originea reala in nucleul ambiguu din bulb. Originea aparenta a nervului glosofaringian se afla in santul retroolivar. El paraseste cutia craniana prin orificiul jugular, iar cand ajunge la baza limbii se imparte in mai multe ramuri. Fibrele senzitive

ale acestui nerv se distribuie la mucoasa linguala (treimea posterioara), mucoasa regiunii amigdaliene, urechii medii si tubei auditive, iar fibrele motorii, la muschii regiunii superioare a faringelui. In afara fibrelor senzitive si motorii, nervul glosofaringian mai contine si fibre vegetative parasimpatice cu originea reala in nucleul salivator inferior din bulb. Ele inerveaza glanda parotida.

Nervul vag (X) este format din putine fibre somatosenzitive si somatomotorii si multe fibre visceromotorii si viscerosenzitive. Fibrele senzitive ii au originea reala in ganglionul nodos si in ganglionul jugular al vagului, iar fibrele motorii in nucleul ambiguu din bulb. Fibrele vegetative patasimpatice isi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Toate aceste fibre se unesc, formeaza nervul vag, care iese din trunchiul cerebral prin santul retroolivar (originea aparenta) si paraseste cutia craniana prin orificiul jugular (gaura jugulara). In continuare, nervul vag strabate regiunea cervicala, fiind cuprins in manunchiul vasculonervos al gatului, trece inapoia arterei subclavii, patrunde in torace si apoi - prin hiatusul esofagian al diafragmei - in abdomen. El da nastere la ramuri cervicale, toracale si abdominale, care a1catuiesc plexul gastric.

Intre ramurile cervicale mentionam: ramura meningiana pentru dura mater craniana; ramura auriculara pentru tegumentele pavilionului urechii; ramuri faringiene care impreuna cu glosofaringianul si cu simpaticul contribuie la formarea plexului faringian; nervul laringian superior care merge la laringe; nervul laringian recurent, care merge tot la laringe, si nervii cardiaci. Acestia din urma se desprind atat din regiunea cervicala, cat si din cea toracala. Ei formeaza plexul cardiac impreuna cu ramuri din simpatic. Din ramurile toracale fac parte: ramurile bronsice, care alcatuiesc plexul pulmonar posterior; ramurile esofagiene, care fonneaza plexurile esofagiene anterior si posterior, si ramuri pericardice. Ramurile abdominale sunt constituite din filete gastrice care formeaza plexele gastrice anterior si posterior, precum si din ramuri hepatice, panereatice, splenice, jejunoileale si colice. Fibrele vegetative (parasimpatice) ale nervuIui vag isi au originea in nuc1eul dorsal al vagului din bulb. Ele se distribuie la bronhii, plamani, inima, esofag, stomac, ficat, pancreas, splina, . suprarenale, rinichi, intestin subtire si o parte din colon.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->