Sunteți pe pagina 1din 6

Alimente care te fac mai inteligent

1. Pestele gras (macrou, sardina, somon)

Peste 50% din masa creierului este constituita din lipide si mai mult de 70% dintre ele sunt acizi grasi din familia
faimosului omega 3. Aceste grasimi sunt, deci, de importanta capitala in dezvoltarea si intretinerea celulelor
creierului, conservand elasticitatea membranelor.
De asemenea, acizii grasi din familia omega 3 joaca un rol foarte important in activitatea neuronilor. O carenta in
omega 3 la nivelul creierului ar fi la originea alterarii functiilor intelectuale si a tulburarilor de memorie. Pestii grasi
reprezinte alimente care contin cele mai bogate surse de omega 3, dar, daca nu iti plac, ai, ca alternativa de
introdus in dieta ta, uleiul de nuci sau de seminte de rapita, uleiuri care au un continut foarte bogat in omega 3.
Indiferent care este optiunea ta, avand la dispozitie fie pestele, fie semintele, nu trebuie sa-ti lipseasca din dieta
acizii grasi.

2. Leguminoasele (lintea, nautul)

Creierul este un asa-numit gluco-dependent, adica nu foloseste decat zahar pentru a functiona in parametri
normali. El consuma mai mult de 5 g pe ora, dar nu are capacitatea de a-l stoca. Prin urmare, aprovizionarea lui
trebuie sa fie asigurata in mod regulat prin sistemul sangvin, apaland la o alimentatie cat mai rationala. S-a putut
demonstra, cu mult timp inainte, ca performantele intelectuale, sarcinile cele mai dificile sau capacitatea de
memorare depind de cantitatea de glucoza din sange.

Dar trebuie sa se acorde o atentie deosebita evitarii excesului de zahar si de dulciuri, in general, alimente care
sunt atat de usor de ciugulit, deoarece abuzul poate antrena variatii foarte puternice, facand ca organismul sa
reactioneze violent, ceea ce duce la o scadere brusca a glicemiei, pana la valori sub cele normale, efect care este
extrem de dificil de suportat pentru creier si, ca urmare, apar starile de oboseala si de diminuare a atentiei si a
puterii de concentrare.
In asemenea situatii, asa-numitele zaharuri complexe sunt absolut obligatoriu de introdus in dieta noastra.
Legumele uscate sunt bogate in asemenea zaharuri, iar indicele lor glicemic este unul dintre cele mai joase, ceea
ce permite, realmente, o regularizare a cantitatii de glucide din sange, determinand o buna aprovizionare a
creierului, fara sa duca la o hipoglicemie de reactie. Daca nu iti plac, poti include in propria-ti alimentatie alimente
precum cerealele integrale.

3. Banana

Bogata in magneziu, indispensabil in transmiterea impulsurilor nervoase, banana este unul dintre acele fructe
care constituie o importanta sursa de vitamina B6 (o singura banana acopera, practic, un sfert din aportul
nutritional recomandat intr-o dieta rationala si echilibrata).
Aceasta vitamina este implicata si in asimilarea si folosirea magneziului in interiorul celulelor dar, de asemenea, si
in metabolismul aminoacizilor si in functionarea sistemului nervos, permitand producerea unor neuromediatori,
mai ales, serotonina si acidul gamma-aminobutiric. Aceste doua molecule sunt responsabile de crearea unui
teren favorabil dezvoltarii comportamentului prudent, reflexiv si calm. Daca nu iti plac bananele, le poti inlocui cu
prune si fructe uscate, dar retine faptul ca o dieta sanatoasa nu este voie sa fie lipsita de fructe.

4. Ficatul (de vitel, de vita, de pasare)

Creierul foloseste aproximativ 20% din nevoile de oxigen ale organismului, care se bazeaza pe fier, pentru a fi
transportat prin intermediul hemoglobinei. Ori, ficatul este unul dintre acele alimente care reprezinta o sursa
sigura pentru acest metal atat de valoros in vederea bunei dezvoltari a organismului nostru.
De asemenea, ficatul este una dintre sursele cele mai importante de vitamine din grupa B. La mijlocul anilor 80 sa demonstrat ca vitaminele B9, B12, B1, B6 amelioreaza functiile cognitive si imbunatatesc rezultatul testelor de
inteligenta. Daca nu te numeri printre cei carora le place ficatul ai, ca alternativa de introdus in dieta ta, jambonul,
carnea de vita sau drojdia dietetica, acestea fiind de neinlocuit intr-o alimentatie sanatoasa.

5. Fructe rosii

Orice baca inclusa in randul celor comestibile (coacazele negre, fragii, capsunile, coacazele rosii, murele) este
o veritabila comoara de vitamina C (coacazele negre contin de doua ori mai multa vitamina C decat kiwi si de trei
ori mai multa decat portocala) si de micronutrienti cu rol antioxidant, care constituie pigmentul lor colorant
(anthociani, polifenoli, flavonoide).
Impreuna, aceste alimente lupta nu doar impotriva radicalilor liberi, care pot afecta celulele nervoase, ci
amelioreaza, in aceeasi masura, circulatia si intaresc micile capilare sangvine, ceea ce permite o mai buna
oxigenare a creierului. Daca nu iti surade ideea de a consuma aceste fructe, kiwi-ul si usturoiul le pot inlocui cu
succes.

6. Fructe de mare

Aaceste alimente sunt bogate in vitamina B12 si in proteine (mai ales in liseina, precursor al dopaminei, puternic
neuromediator). Buna functionare a creierului este determinata de multitudinea oligoelementelor pe care aceste
fructe de mare si crustaceele (stridii, scoici, creveti) le contin. Veritabile motoare invizibile ale formei si gardieni
ai sanatatii noastre, oligoelementele sunt, de fapt, de o importanta capitala pentru a preveni si lupta impotriva
stresului si a urmarilor sale dezagreabile. Dintre acestea, unele minerale continute de fructele de mare sunt
adevarate arme terapeutice, deoarece contribuie, intre altele, la combaterea oboselii intelectuale si a
dereglarilor nervoase. Este vorba de mangan, cupru, litiu, zinc si iod, elemente care se gasesc din abundenta in
aceste fructe de mare.
Daca ai retineri in a consuma fructe de mare, poti sa mananci, in locul lor, paine integrala, alge (sau sare iodata)
si germeni de grau, alimente care pot inlocui cu succes fructele de mare si iti pot asigura o dieta bogata in
mineralele respective.

8. Ciocolata

Inca de pe vremea aztecilor, ciocolata era considerata nu doar unnul din alimente cat, mai degraba, un
medicament. Mai tarziu, legendarul seducator Casanova, vesnicul indragostit caruia cu greu ii rezista vreo
femeie, o folosea ca afrodisiac. Sirezultatele se cunosc!
De atunci, analiza chimica a pastei de cacao a scos la iveala elemente cu adevarat surprinzatoare: exceptand
importanta putere calorica, prezenta moleculelor apropiate cafeinei (teobromina, teofilina) si amfetaminei
(fenietilamina, tiramina) ii confera ciocolatei o veritabila putere tonica si psihostimulativa.
De asemenea, continutul bogat in magneziu (330 mg la 100g ciocolata) si in molecule asemanatoare serotoninei
(hormon relaxant ) poate sa explice efectul anti-stres si antidepresiv pe care il are ciocolata si justifica
necesitatea introducerii ei in alimentatie. O mica tableta de ciocolata, consumata dimineata, chiar si atunci cand tii
cea mai severa dieta, se va constitui intr-un stimulent cu efect pozitiv pentru intreaga zi.

Dar aceasta nu este tot! Oamenii de stiinta au demonstrat, de exemplu, rolul pozitiv al flavonoidelor prezente in
cacao, substante care ar provoca o mai buna dilatare a vaselor de sange. Compusii sai antioxidanti permit o lupta
eficienta impotriva radicalilor liberi si protejeaza, astfel, activitatea creierului.
Atentie la excese! Daca nu iti place ciocolata, consuma, in locul ei, alte alimente, precum ceai (care contine, si el,
antioxidanti) sau o cafea slaba (pentru cafeina si pentru rolul sau psihostimulativ), insa, tinand seama, totodata,
de gradul de toleranta pentru fiecare si fara a face exces, dat fiind ca se poate ajunge la efecte inverse.

9. Spanacul

Particularitatea tuturor legumelor cu frunze verzi este bogatia in vitamina B9 care, cu certitudine, participa la
dezvoltarea tesutului nervos la fat si la reinnoirea celulelor sangvine si a carei lipsa este semnalata printr-o
scadere a capacitatii de vigilenta si a memoriei. Acest fenomen, observat indeosebi la persoanele in varsta care
au carente de vitamina B9, se explica, probabil, prin faptul ca aceasta vitamina ajuta la dezvoltarea si intretinerea
dendritelor (ramificatii ale neuronilor).
In cazul in care nu iti face placere sa mananci spanac, inlocuieste-l cu alte alimente-legume verzi (nasturei,
laptuca, maselarita, salata verde, broccoli sau altele). Printre ele, rozmarinul este extrem de interesant: unele
flavonoide (mai ales, apigenina) continute de aceasta planta poseda proprietati stimulative ale puterii de
concentrare si ale memoriei, favorizand circulatia sangvina la nivel cerebral.

10. Avocado

Bogatia in vitamina E a avocado-ului este exceptionala, avocado fiind fructul care contine, in cea mai mare
proportie, aceasta vitamina. Vitamina E este unul dintre cei mai puternici antioxidanti si protejeaza, indeosebi,
tesuturile grase ale creierului impotriva imbatranirii. Daca nu iti place, ia in considerare inlocuirea lui cu alte fructe,
cum ar fi unele fructe oleaginoase (nuci, alune), dar nu ignora prezenta vitaminei E in alimentatie, indiferent de
sursa pe care o folosesti.
Si nu uita: pentru a deveni un veritabil atlet al creierului, ar trebui sa-ti antrenezi acest organ cu exercitii specifice
(sport cerebral, jocuri de memorie). Pe de alta parte, nu neglija, sub nicio forma, odihna (somnul este factorul
esential in regenerarea celulelor nervoase de la nivelul creierului).
Urmand aceste sfaturi, bazandu-te pe o alimentatie echilibrata, bogata in vitaminele de baza, consumand
alimente cat mai benefice organismului tau, intocmindu-ti o dieta rationala, in care sa incluzi peste, legume, ficat,
fructe de mare, oua, dar si ciocolata si fructe, poate nu vei ajunge sa iei premiul Nobel, dar vei avea un creier de
top!