Carpatii Orientali

Elev: Goidan Ionut

Adrian
Clasa a XII-a MIEG

Carpatii Orientali

Limite
N - Granita cu Ucraina
S Valea Prahovei
V- Depresianea Transilvaniei
E Pod. Sucevei, Subcarp. Moldovei si Curburii

Caracteristice generale
Prezinta cea mai intinsa grupa a Carpatilor Romanesti cu o suprafata de
34.500 km(peste 50% din lantul Carpatic) si cu o latime cuprinsa intre peste 150 km in
N si 80 km in sectorul de Curbura. Structura geologica si relieful sunt dispuse in fasii
paralele care se succed de la V la E.

Structura geologica
Caracteristic pentru aceasta unitate este alcatuirea ei din 3 zone paralele
dispuse pe directie N-S:
a) Zona mediana, cristalina, mezozoica :este structurata in partea centrala, este
formata din roci cristaline
b) Zona flisului:situata in estul zonei cristaline-mezozoice; ocupa cea mai mare parte a
Carpatilor Orientali, este alcatuita din roci sedimentare: gresii, marme, argile,
conglomerate, calcare.
c) Zona lantului eruptiv :dispusa pe latura vestica a Carpatilor Orientali, ea a aparut in
urma eruptiilor neogene, care au dat nastere lantului de munti :Oas, Tibles, Calimani,
Harghita ;alcatuiti predominant din andezite, bazalte, aglomerate vulcanice.
Relieful este lipsit de masivitate, datorita multimii vailor si a depresiunilor care
strabat acesti munti :D.Maramures, D.Oas, D. Dorna, D. Varghis, D. Casin, D. Brasov,
D. Comanesti
Relieful se divide in 3 grupe:
grupa Nordica
grupa Centrala
grupa Sudica
a) Grupa Nordica:este cuprinsa intre granita(N), culuarul depresionar DornaCampulung (S), Pod. Transilvaniei(V), Pod. Sucevei(E).
Cuprinde doua parti :
- partea vestica :M. Oas, Gutai, Tibles, Rodnei, Maramures, Suhard, Bargau
- partea estica:Obc. Bucovinei, Obc. Mestecanisului, Obc. Feredeului, Obc. Mare
b) Grupa Centrala :este cuprinsa intre culuarul depresionar Dorna-Campulung(N), V.
Oituz(S), Pod. Transilvaniei(V), Subc. Moldovei(E).
Cuprinde doua parti :
- partea vestica :M. Calimani, Gurghiu, Harghita(M. Vulcani)
- partea estica:M. Moldovei care sunt alcatuiti din 3 siruri de munti: -M. Giurgeu,
Hasmanu Mare, Ciuc
- M. Giumalau, Rarau, Bistritei, Ceahlau, Tarcau
- M. Stanisoarei, Gosmanu, Berzunti
c) Grupa Sudica:este cuprinsa intre V.Oituz(N), V. Prahovei(V), Subc. Curburii(C si S), D.
2

Transilvaniei(interior V)
Cuprinde :D. Brasov si doua compartimente montane :
- Carpatii Curburii externe alcatuiti din :M. Vrancei, Buzau, Ciucas, Baiului, Piatra Mare,
Postavarul
- Carpatii Curburii interne alcatuiti din :M. Bodoc, Baraolt, Petrosani

Inaltimi maxime

M. Rodnei(vf. Pietrosul)2303m-grupa de nord

M. Calimani-2100m-grupa central
M. Cicas-1954m-grupa sudica

Clima

Climatul este etajat in functie de altitudini. In etajul Alpin se inregistreaza

temperaturi medii anuale in jur de 0 C, perioade de inghet de 7-8 luni pe an si
precipitatii de 1200-1400mm/an(M Rodnei, Maramures). Spre S in Carpatii de Curbura
precipitatiile scad sub 1000mm/an. De asemenea ele sunt mai abundente pe fatada
vestica, expusa maselor de aer umed oceanic, in comparatie cu fatada estica, expusa
influentelor continentale.In depresiuni sunt frecvente inversiunile de temeratura.

Retea hidrografica

Carpatii Orientali se caracterizeaza printr-o densitate accentuata a retelei

hidrografice.
Reteaua de ape curgatoare:Mures, Olt, Bistrita, Somes, Telus. Raurile au debite mari si
un regim torential, mai ales pe latura E, in bazinele hidrografice Moldova, Bistrita,
Trotus, Oituz si Buzau.
Muresul si Oltul au cursuri longitudinale, dar in sensuri contrare, in depresiunile
Giurgeu si Ciuc, unde uneori se produc inundatii.
Lacuri :
- lacuri glaciare in M. Rodnei(Lala, Buhaiescu)
- lac de baraj natural(L. Rosu)
- lac cu caracter vulcanic in masivul Ciomatu Mare(Sf Ana)

Vegetatia si fauna

In Carpatii Orientali se gasesc cele mai inyinse paduri de pe teritoriul

tarii;paduri de molid si cele de amestec de brad si fag ocupand 40% din patrimoniul
forestier al tarii. Padurile de conifere au o intindere mai larga pe latura estica a
muntilor, pe cand cele de fag predomina spre contactul cu Depr. Colinara a
Transilvaniei.
Fauna :
-cerbul, ursul, rasul, jderul ;
-pasari declarate monumente ale naturii :cocosul de munte, cocosul de mesteacan.

Solurile

predomina solurile montane brune, solurile brun-acide, solurile podzolice, andosolurile

in zona muntilor vulcanici.