She ESSeNtial ute Ca cel mai mare teoretician al managementului din zilele noastre” Harvard Business School METEOR’ ||| PRESSRedactor: Viorica Horga Tehnoredactor: Rodica Boacd Copert&: arh. Danie! Munteanu ‘Titlal original: The Essential Drucker. Selections from the Management Works of Peter F. Drucker Copyright © 2001, Peter Drucker. Published by Elsevier Ltd. All rights reserved ©2010 Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate editurii METEOR PRESS. Contact: CP. 41-128 ‘Tel./Fax: 021.222.33.12 E-mail: editura@meteorpress.r0 Distributiela: ‘Tel./Fax: 021.222.33.12 E-mail: comenzi@meteorpress.ro wwwameteorpress.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei DRUCKER, PETER F The essential Drucker : selectie din lucrarile de management ale lui Peter F. Drucker / Peter F. Drucker; trad.: Dan Criste. - Bucuresti : Meteor Press, 2010 Index ISBN 978-973-728-488-4 1.Criste, Dan (trad) 65.0124 fedprint emu ectgein http://torrentsmd.com/userdetails.php?it alte carti despre businessCUPRINS INTRODUCERE: Originea si scopul acestei lucrari . I. MANAGEMENTUL 1. Managementul ca functie sociala si arta liberala .. 2. Dimensiunile managementului.. 3. Scopul si obiectivele unei firme 4. Ce pot invata firmele de la organizatiile nelucrative .. 5. Efectele sociale si problemele social 6. 7. 8. 9. . Noile paradigme ale managementului..... . Informafiile de care factorii de rspundere au nevoie cu adevarat .... 86 .101 . Managementul prin obiective si autocontrol.... . Alegerea oamenilor — regulile de baz 10. Firma bazata pe spiritul intreprinzator .. 11. Afacerea noua 12. Strategii bazate pe spiritul intreprinzaitor .. I. INDIVIDUL 13. Trebuie si invafim s& fim eficace 14. Contribufia trebuie sa fie prioritara 15. Identificarea calitafilor si valorilor proprii 16. Cunoaste-fi timpul ... 17. Decizia eficace 18. Comunicatii funcfionale 19. Despre munca de lider 20. Principiile inovarii 21. A doua jumatate a vietii noastre 22. Persoana instruita.. IIL. SOCIETATEA ... 23. Un veac de transformare sociala — aparitia societatii cunoasterii 24. Nasterea societafii antreprenoriale.. 25. Manifestarea spiritului cetifenesc prin intermediul sectorului social 26. De la analiza la perceptie — noua conceptie despre lume ... EPILOG: Provocarea ce ne sta inainte .... INDEX...DESPRE AUTOR Peter E Drucker, nascut in 1909 la Viena, si-a facut studiile in Austria siin Marea Britanie. Din 1929 a lucrat ca jurnalist corespondent in strainatate si ca economist la o banca internationala din Londra. Din 1937 si-a desfasurat activitatea in SUA, mai in ca economist pentru un grup de banci si companii de asigurare britanice, apoi in calitate de consultant de management pentru cateva dintre cele mai mari companii ale {Arii, precum si pentru corporatii de varf din restul lumii. in cadrul distinsei sale cariere didactice, Drucker a fost la inceput profesor de stiinte politice si filozofie la Bennington College, apoi, timp de peste douazeci de ani, profesor de management la Graduate Business School din cadrul Univer- sit&fii New York. Din 1971, a fost profesor de stiinte sociale si management la Claremont Graduate School din Claremont, California. in afara de celebrele sale lucriri de management, Peter Drucker este renumit si pentru c&rtile de analizA si previziuni economice, sociale si politice. Activitatea sa publi ticd s-a desfisurat pe durata a saizeci de ani, incepand cu The End of Economic Man (1939) si continuand cu Managing in a Time of Great Change; Management: Tasks, Responsibilities, Practices; Innovation and Entrepre- neurship; The Effective Executive; Managing for Results; The Practice of Management si, mai recent, Management Challenges for the 21st Century. Dintre lucrarile celui pe care specialistii din lumea afacerilor si din mediul universitar ‘il considera fondatorul disciplinei managementului, editura Meteor Pressa publicat Despre profesia de manager (Peter Drucker on the Profession of Manage- ment) si Despre decizie si eficacitate (The Effective Executive).INTRODUCERE: ORIGINEA $I SCOPUL ACESTEI LUCRARI L ucrarea de fafa cuprinde o selectie din studiile si cdrtile pe care l-am scris despre management pe parcursul a saizeci de ani de munca. incepe cu lucrarea intitulata The Future of Industrial Man (Viitorul omului in era industrial, 1942) si se termin& (deocamdata cel pufin) cu cartea mea din 1999, Management Challenges for the 21st Century (Provociri pentru managementul seco- lului XD). Aceasta carte isi propune dou lucruri. in primul rand, ea ofera, sper eu, 0 introducere coerenta si destul de cuprinzatoare in management. in al doilea rand insa, ea ofera o imagine de ansamblu asupra lucrarilor mele de management si rispunde astfel unei intrebari pe care eu si editorii mei ne-am pus-o de nenu- marate ori: ,.De unde sa incep si-l citesc pe Drucker? Care dintre scrierile sale sunt furidamentale?” Japonezul Atsuo Ueda, un vechi prieten, a fost cel care a conceput pentru prima oara aceasta lucrare. E] insusi a avut o carier’ deosebita in managementul japonez. Ajungand la varsta de saizeci de ani, a inceput o noua carier’, devenind fondatorul si directorul general al unei noi universitfi tehnice din Tokio. Vreme de treizeci de ani ins, domnul Ueda a fost de asemenea traducatorul si editorul lucrarilor mele in Japonia. De fapt, a tradus multe dintre c&rfile mele de mai multe ori, aparnd noi si noi edifii in limba japoneza. Asadar el este foarte familiarizat cu opera mea ~ de fapt, o cunoaste mai bine decat mine. Prin urmare a fost invitat s& sustina tot mai multe conferinte si seminare in Japonia despre opera mea, pomenindu-se c este intrebat intruna— mai ales de cei mai tineri, atat studenti, cat simanageri aflati la inceputul carierei — ,,de unde s& incep s&-I citesc pe Drucker?” Aceasta La determinat pe domnul Ueda si-mi reciteasc4 toat& opera, 4 selecteze din ea capitolele cele mai pertinente si sa le prescurteze astfel incat sa poat’ fi citite ca si cum ar fi fost scrise de la inceput ca un singur text coerent. Rezultatul a constat intr-o lucrare in trei volume, cuprinznd cincizeci si sapte de capitole — un volum despre managementul organizatiilor, unul despre6 THE ESSENTIAL DRUCKER individul in societatea organizatiilor si unul despre societate in general — , lucrarea fiind publicata in Japonia in vara si toamna anului 2000, bucurndu-se de un mare succes. Ea a mai fost publicata in Taiwan, China si Corea de Sud, precum si in Argentina, Mexic si Brazilia. Textul domnului Ueda este cel folosit pentru edifiile americana gi britanica ale acestei lucrari. Pe ling faptul ca editiile respective au mai putin de jumatate din dimensiunea versiuniijaponeze originale a domnului Ueda - douazeci si gase de capitole, fata de cincizeci si sapte in trei volume ~, ele pun accentul pe aspecte oarecum diferite. $i Cass Canfield Jr. de la HarperCollins din SUA -prieten vechi sieditor al lucrarilor mele in SUA vreme de peste treizeci de ani—a ajuns in urma cu cafiva ani la concluzia ca este nevoie de o introducere gi de o privire general asupra scrierilor mele de management apiirute pe parcursul a saizeci de ani. Ins el a considerat — pe buna dreptate — ca publicul din SUA si Marea Britanie Gi, probabil, din tot Occidentul) care ar fi interesat de o asemenea lucrare ar fimai larg si mai restrans in acelasi timp decat cel din Japonia. Ar fi mai larg pentru c&, in Occident, exist un numar din ce in ce mai mare de persoane care, desi nu sunt manageri, au ajuns si considere managementul un domeniu de interes general; exist de asemenea, in colegii si universitati, tot mai multi studenti care, desi nu studiaza neaparat managementul, consider’ intelegerea managementului ocom- ponenti a pregitirii generale; in fine, exist din ce in ce mai multi manageri si profesionisti aflati la mijlocul carierei care dau navala la programele de manage ment avansat atat din universitati, ct si din organizatiile la care lucreaza. Publi- culinta ar fi ins& mai restrans din cauza ci acesti cititori suplimentari nu au nevoie si nu sunt interesafi atat de o introducere si de o privire generala asupra operei lui Drucker, cat de o Introducere concis, cuprinz&toare si precisa in Management si numai in management. Si asa, folosindw-se de ceea cea editat sia prescurtat domnul Ueda, Cass Canfield Jr. (cu ‘deplinul, ba chiar cu inflickratul meu sprijin) a selectat si a editat fragmente din editia japoneza in trei volume, rezultand o introducere cuprinzatoare, coerent si completa in management — atat in managementul intreprinderii, cat si in managementul personal al indivi- dului, fie el manager sau profesionist, dintr-o intreprindere si, pe ansamblu, din societatea noastra, a organizatiilor administrate. Eu si cititorii mei suntem profund indatorati atat fata de Atsuo Ueda, cat si fata de Cass Canfield Jr. Cei doi au depus un volum incredibil de munci si s-au dedicat intr-un mod extraordinar acestei lucrari. Iar produsul final nu este doar cea mai bund introducere in opera unui autor la care acesta s-ar fi putut astepta, ci si, sunt convins, o introducere cu adevarat originala, coerent& siINTRODUCERE 7 complet in management, in principiile si preocuparile lui de baza, in proble- mele, provocarile si posibilitafile specifice acestuia. Asa cum s-a spus mai inainte, acest volum este sio privire generala asupra lucrarilor mele de management. De aceea, cititorii vor, poate, si stie in ce c&rti ale mele pot gsi un subiect sau altul, ori referiri la un domeniu care~i intereseaz& in mod deosebit. Iata deci, in continuare, sursele bibliografice folosite pentru fiecare dintre cele douazeci si sase de capitole ale acestei c&rti: Capitolele 1 si 26 sunt extrase din The New Realities (Realitatile lumii de mine, 1988), ed. rom. Teora, 1999. Capitolele 2, 3, 5 si 18 sunt extrase din Management, Tasks, Responsibilities, Practices (Management: sarcini, responsabilitati, practici, 1974; in curs de aparitie la editura Meteor Press cu titlul Management). Capitolele 4 si 19 sunt extrase din Managing for the Future (Management pentru viitor, 1992) si au fost publicate pentru prima oara in Harvard Business Review (1989), respectiv Wall Street Journal (1988). Capitolele 6, 15 si 21 sunt extrase din Management Challenges for the 21st Century (Provocari pentru managementul secolului XXI, 1999). Capitolele 7 si 23 sunt extrase din Management in a Time of Great Change (Managementul intr-o epoci de schimbiti profunde, 1995) si au fost publicate pentru prima oara in Harvard Business Review (1994), respectiv Atlantic Monthly (1996). Capitolul 8 a fost extras din The Practice of Management (Practica manage- mentului, 1954). Capitolul 9 a fost extras din The Frontiers of Management (Frontierele managementului, 1986) si a fost publicat in Harvard Business Review (1985). Capitolele 10, 11, 12, 20 si 24 au fost extrase din Innovation and Entrepre- neurship (Inovare si spirit intreprinzitor, 1985), ed. rom. Teora, 2000. Capitolele 13, 14, 16 si 17 au fost extrase din The Effective Executive (Despre decizie si eficacitate, 1966), ed. rom. Meteor Press, 2007 si 2010. Capitolele 22 si 25 au fost extrase din Post-Capitalist Society (Societatea postcapitalistd, 1993, ed. rom. 1999). Toate aceste cArti sunt inc& disponibile in SUA si in multe alte fri. Aceasta editie intr-un singur volum a lucrarii The Essential Drucker nu cuprinde ins niciun extras din cinci lucrari importante de Management ale mele: The Future of Industrial Man (Viitorul omului in era industriala, 1942), The Concept of the Corporation (Conceptul corporatiei, 1946), Managing for Results (Management pentru rezultate, 1964; prima carte despre ceea ce se cheami astazi8 THE ESSENTIAL DRUCKER strategie”, termen necunoscut oamenilor de afaceri in urma cu patruzeci de ani), Managing in Turbulent Times (Management in vremuri agitate, 1980) si Managing the Non-Profit Organization (Managementul organizafiei nelucrative, 1990). Sunt catti importante, citite si folosite inc pe scar larg’. Tematica lor este insi una mai specializata — iar in unele cazuri, si mai tehnicd ~ decat cea a cdrtilor din care au fost alese capitolele prezentei lucrari — si astfel a trebuit s& fie sate in afara unei cArti care se autodefineste a fi Fundamental. Peter F, Drucker Claremont, California primavara hui 2001Managementul1. MANAGEMENTUL CA FUNCTIE SOCIALA $I ARTA LIBERALA C and Karl Marx a inceput sa lucreze la Das Kapital in anii 1850, fenomenul numit , management” nu era cunoscut. La fel erau si intre- prinderile pe care managerii le conduceau. Cea mai mare companie industrial& din zona era o filatura de bumbac din Manchester in care lucrau mai putin de trei sute de oameni i care era proprietatea prietenului si colaboratorului lui Marx, Friedrich Engels. lar in filatura lui Engels — una dintre cele mai rentabile afaceri ale acelui timp — nu existau ,manageri”, ci doar ,supraveghetori”, care erau ei insisi muncitori si impuneau disciplina unui grup de tovarasi ,proletari”. Rareori in istoria umanitatii a existat o institutie care si se dezvolte atat de repede ca managementul sau care s& aiba att de repede un impact atat de mare In mai putin de 150 de ani, managementul a transformat structura social si economica a tarilor dezvoltate ale lumii. El a creat o economie globala sia stabilit reguli noi pentru {rile care aveau sa participe la acea economie de pe picior de egalitate. Sia fost el insusi transformat. Putini factori de raspundere sunt con- stienti de impactul extraordinar pe care |-a avut managementul. intr-adevar, multi sunt ca domnul Jourdain, personajul din Le Bourgeois gentilhomme de Moliére, care nu stia cd vorbeste in proza. Abia igi dau seama ca practic’ —sau ca practic& prost~managementul. Drept urmare ei nu sunt pregatiti pentru problemele extra- ordinare care vin acum pe capul lor. Problemele cu adevarat importante pe care le au managerii nu vin dinspre tehnologie sau politica; ele nu-si au originea in afara managementului si a intreprinderii, ci sunt cauzate chiar de succesul managementului. Fra indoiala, sarcina fundamentald a managementului ramane aceea de a-i face pe oameni capabili si lucreze impreund oferindu-le obiective comune, valori comune, organizarea potrivita, instruirea si dezvoltarea de care au nevoie pentru a lucra eficient sia reactiona la schimbare. Dar esenta acestei sarcini s-a schimbat, dac& nu din alt motiv, atunci pentru faptul c& practicarea manage- mentului a transformat forta de munca alcatuité in mare parte din lucratori|. MaNAGEMENTUL "1 necalificati intr-una alcatuita din lucratori bazati pe cunoastere, foarte bine pregitifi. Originile si dezvoltarea managementului in pragul Primului Razboi Mondial, cativa oameni tocmai deveneau con- stienti de existenta managementului. Putini oameni insi, chiar in farile cele mai dezvoltate, aveau vreo legatura cu acesta. Acum, cea mai mare categorie profe- sionali, reprezentand peste o treime din total, o formeaza oamenii pe care Biroul de Recensimant din SUA ii numeste ,manageri si profesionisti”. Managementul a fost principalul agent al acestei transformari. Managementul explici de ce, pentru prima oara in istoria umanitatii, putem folosi in munca productiva un numir foarte mare de lucratori calificafi, bine instruiti. Nicio societate n-a putut face asta pana acum. De fapt, nicio societate anterioara n-a putut sustine mai mult de cafiva asemenea oameni. Pani nu demult, nimeni n-a stiut cum s& China secolului al XVII-lea era invidiata de intelectualii occidentali ai vremii pentru ca le oferea oamenilor instruiti mai multe posturi decat toata Europa - vreo douazeci de mii pe an. in prezent, SUA, care au cam aceeasi populafie pe care o avea China atunci, produc aproape un milion de absolventi de facultate intr-un an, majoritatea lor gasindu-si destul de usor posturi bine platite. Cel care ne permite si-i folosim este managementul. Cunoasterea, in special cea avansata, este intotdeauna foarte specializata. Singura, ea nu produce nimic. O firma moderna insa, nu neaparat dintre cele mai mari, poate angaja pana la zece mii de oameni bine instruiti, care pot avea cunostinte din pané la saizeci de domenii diferite. Ingineri de toate felurile, designeri, specialisti in marketing, economisti, statisticieni, psihologi, planifica- tori, contabili, specialisti in resurse umane—tofi lucreaz4 impreuné intr-o afacere. Niciunul n-ar fi eficient daca intreprinderea n-ar fi coordonata de cineva. N-are niciun rost s& ne intrebim ce a aparut mai intai: explozia invatiman- tului din ultima suta de ani sau managementul care a pus aceste cunostinte la lucru. Managementul modern si intreprinderea moderna n-ar putea exista fara bagajul de cunostinte creat de societiitile dezvoltate. in acelasi timp insa, manage- mentul si numai managementul este cel care face ca toate aceste cunostinte si tofi acesti oameni bine instruifi sa fie eficienti. Aparitia managementuluia trans- format cunoasterea dintr-un ornament social si un lux in adevaratul capital al oricdrei economii.12 THE ESSENTIAL DRUCKER Putini conducitori de firme ar fi putut prevedea aceasta evolutie in 1870, cand au inceput sa prinda contur marile intreprinderi. Motivul l-a constituit nu atat incapacitatea de prevedere, cat inexistenta unui precedent. La acea vreme, singura organizafie permanenti de mari dimensiuni era armata. Nueste de mirare deci c& organizarea acesteia, bazata pe comanda si control, a devenit modelul celor care puneau pe picioare societati de cale ferata transcontinentala, ofelarii, banci moderne si magazine universale. Modelul bazat pe comand, in care cAtiva aflafi in varf dau ordine, iar cei multi aflati la baz fi asculta, a ramas regula vreme de aproape o sut de ani. insa el n-a fost niciodata atat de static pe cat ar putea lasa si se infeleaga longevitatea sa. Dimpotriva, a inceput s& se schimbe aproape instantaneu, pe masura ce intreprinderea a atras oameni avand cunos- tinfe specializate de toate felurile. Primul inginer cu pregitire universitara din industria prelucratoare a fost angajat in Germania, de Siemens, in 1867 - numele lui era Friedrich von Hef- ner-Alteneck. fn cinci ani, acesta a pus bazele unui departament de cercetare. Cu alte departamente specializate s-a intamplat la fel. Pand la Primul Razboi Mondial, au fost create funcfiile standard ale unei intreprinderi de productie: cercetarea si proiectarea, fabricafia, desfacerile, finantele si contabilitatea, iar putin mai tarziu, resursele umane (sau personalul). Si mai important pentru impactul produs asupra intreprinderii-—siasupra economiei mondiale in general — a fost un alt fenomen determinat de manage- ment care a avut loc in aceast& perioada. Este vorba despre aplicarea manage- mentului la munca manuala sub forma instruirii. Rod al imperativelor din peri- cada razboiului, instruirea a stimulat transformarea economiei mondiale din ultimii patruzeci de ani, permifand farilor in care salariile sunt mici sA facd ceva ce teoria economica clasica afirmase ca nu se poate infaptui niciodata: si devina aproape peste noapte concurenti eficienti — dar tot cu salarii mici. Adam Smith spunea cA unei {Ari sau regiuni ii sunt necesare cateva sute de anica si-si dezvolte o tradifie bazata pe munca si abilitatile manuale si mana- geriale necesare pentru a fabrica sia vinde un anumit produs, fie el tes&turi din bumbac sau viori. in timpul Primului Razboi Mondial ins4, multi lucratori fara absolut nicio calificare, specific perioadei preindustriale, a trebuit sa fie transformati practic instantaneu in muncitori productivi. Ca si facd fafa acestei nevoi, firme din SUA si Marea Britanie au inceput sa aplice principiile , managementului stiinti- fic” — elaborate de Frederick Taylor intre 1885 si 1910 — la instruirea sistematica, pe scara larga a muncitorilor manuali. Ele au analizat sarcinile si le-au divizat in operatiuni individuale, care nu presupuneau calificare si care puteau fi invatate