Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Proiect Resurse naturale

Student: Nicoara
Nicoleta
Specializare:Met
eorologie-Hidrologie
Grupa: 116

Carbunii
Definiia crbunilor:
- o roc sedimentar caustobiolitic, ce provine din incarbonizarea resturilor
vegetale.
- procesul de transformare se desfoar lent, n lipsa oxigenului atmosferic, la
presiuni i temperaturi ridicate, ce depind de adncimea la care se afl acumulrile
vegetale.
Clasificarea crbunilor:
Crbuni superiori: Antracitul
Huila
Crbuni inferiori: Crbunele brun
Lignitul
Turba

Antraci
t

Ligni
t

Carbunele
brun

Huila

Brichet
e

Evaluri ale resurselor de crbune:

1913 Congresul Internaional de Geologie de la Torino-7100 mld. tone:
America de Nord 68%
Asia 17%
Europa 10%
Africa 3%
Australia 2%
Crbunii n ASIA
R. P. Chinez
- o cretere deosebit a industriei carbonifere dup 1950,
- produce 39,8% din totalul mondial, crbunii fiind principala surs energetic a
rii,
- joac un rol vital oferind acces la energie electric la peste 450 milioane de
oameni n doar 15 ani,
- n prezent este cel mai mare productor mondial de oel (peste 501 milioane tone
n 2008), metale neferoase, ciment .a.

Regiunea de Nord-Est cele mai mari zcminte:FUSHUN Exploatri n carier,

huil; Provinciile BENXI i SHANXI; Regiunea de Nord ;Bazinele TAIYUAN i
DATONG; Regiunea Central i de Sud - crbuni inferiori; Provinciile YUNNAN i
HUNAN.
India
- a II-a productoare asiatic i a III-a pe plan mondial;
- producie aproape n exclusivitate format din huil;
- a cunoscut o cretere rapid datorit cererii siderurgiei naionale i a exportului
spre Japonia;
- ponderea crbunelui n obinerea de electricitate este de ateptat s creasc cu
3,3% anual pn n 2030 (industria crbunelui este al doilea mare angajator cu
peste 450 000 de oamenii)
Exploatri: Crbuni superiori:La Vest de Calcutta n statele:Bengalul de
Vest, Madhya Prades, Bihar; Partea Central Estic Zcmintele de pe Valea
Godavari; Regiunea Estic n apropiere de Madras
Crbuni inferiori: 90 % din rezervele de crbuni
inferiori:Statul Tamil Nadu
Crbunii n AMERICA
S.U.A.
-a deinut mult timp supremaia mondial n industria carbonifer
-in prezent este pe locul 2 cu o pondere de aprox. 22%, circa 9 la sut din producie
este exportat.
Exploatri:Reg. Mt. Stncoi (75%, dar cu participare la producie de doar
35%) n statele: Dakota de Nord; Colorado; Wyoming
Reg. Mt. Appalachi n statele: Pennsylvania; Virginia de Vest;
Alabama
Baz. Flv. Mississippi Baz. Central Estic n statele: Illinois; Montana;
Indiana; Kentucky; Ohio
Baz. Flv. Mississippi Baz. Central Vestic n statele: Iowa; Missouri;
Nebraska
Baz. Flv. Mississippi Baz. Sudic - n statele: Texas; Louisiana
-Crbunele genereaz aproximativ jumtate din electricitatea utilizat n Statele
Unite.

-Rezervele de crbune deinute de Statele Unite ale Americii ar ajunge pentru o

perioad de 245 de ani.
-Texas este cel mai mare consumator de crbune. Acesta utilizeaz circa 100 de
milioane tone pe an.
-Depozitele de crbune ale SUA conin mai mult energie dect energia tuturor
rezervelor de petrol din lume.
Fiecare persoan din Statele Unite ale Americii utilizeaz 3.8 tone de crbune n
fiecare an.

Canada
-Producie echilibrat de crbuni, cu un uor avantaj asupra crbunilor superiori,
-Cele 25 de mine de aici asigur 95% din producia total,
-Din cele 25 de mine, 13 produc exclusiv pentru export.
Exploatri:Partea Estic: Noua Scoie; New Brunswick; Prov. Alberta; Prov.
Saskatchewan
Crbunii n EUROPA
Federatia Rusa
-Deine primul loc n lume la rezervele i producia de turb, exploatate din E si V
Siberiei;
-Producia carbonifer a cunoscut o scdere substanial dup 1990, datorit
scderii cererii interne i a reducerii exporturilor (doar 5% din producia mondial);
Baz. Peciora
dispune de rezerve mari de crbuni superiori
este considerat cel mai extins baz. carbonifer al Europei;
cunoscut i sub denumirea de Donbasul Polar alimenteaz
Reg. Sankt Petersburg i Reg. Industriala a Moscovei
Baz. Moscovei
Posed rezerve de crbuni energetici i este principala surs de
combustibili pentru industria energiei electrice din regiune;
Polonia

-Rezerve mari de huil n S rii (Silezia Superioar) peste 90% din rezervele rii,
-Celelalte rezerve de huil se afl n Silezia Inferioar; Bazinul Walbrzych; Podiul
Lublin
Germania
-Se remarc printr-o mare producie de crbuni energetici (loc II in Europa, dupa
Federaia Rus), 3% din producia mondial
-Germania de E (Regiunea Saxono-Turingian) peste 50% din producia naional;
Baz. Lauchhamer; Germania de V (Baz. Aachen, Baz. Ville Kln)
Ucraina
Bazinul carbonifer este DONEK
-situat pe cursul inferior al Doneului,
-60% din resursele carbonifere sunt crbuni energetici,
-Conine cca. 300 de straturi de crbune, dar se exploateaz cca. 100
-Este considerat bazinul cu cea mai ridicat pondere a crbunilor cocsificabili din
Europa.
Crbunii n AFRICA
Africa de Sud
- se remarc prin existena unor rezerve formate aproape n totalitate din crbuni
superiori;
- dup 1990, producia a crescut constant, cu 5 mil. t/an , cretere datorat cererii
ridicate la export (2003 ajunge la 240 mil. t/an);
Exploatari: Provincia Transvaal - Bazinul Witbank; Provincia Orange; Provincia Natal
Australia
-este o mare deintoare de rezerve de crbune;
-este a III-a productoare mondial, avnd o cretere uoar a produciei n ultimii
ani, mai ales pentru crbunii superiori;
Exploatri: Regiuna Alpilor Australieni exploatri n carier, calitate foarte
bun a crbunilor: Baz. Sydney; Baz. Ipswich; Baz. Newcastle; Baz. Blair Athol
NE Australiei:Charles

SV Australiei:Collie
Insula Tasmania

Resursele de apa dulce si suprafetele

irigate
In sensul cel mai larg, apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata
planetei insubsol si in atmosfera (hidrosfera) reprezinta resursele de apa.
Apa este utilizata in diverse domenii: in problema alimentatiilor (problema
irigatiilor), problema energetica (utilizarea energiri hidraulice), problema mediului
(unul din factorii demediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea).
Caracteristici ale resurselor de apa:
-caracter liumitat in spatiu si timp;
-epuizabile, regenerabile, refacandu
-se in mod ciclic (circuitul apei in natura);
-distributie nebuniforma in spatiu si timp;
-posibilitati de transport limitate;
-regim puternic influentat de catre om, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ;
-resurse refolosibile;
-important factor de mediu.Conform graficului de mai sus, tari precum Etiopia,
Yemen, Pakistan si India ultizeazamajoritatea resurselor de apa in domeniul militar,
si in cantitati mult mai mici in domeniulsanatatii si pentru consum. Se observa insa
valorile foarte scazute pe care le inregistreaza Mexicsi mai ales Zambia din punct de
vedere al consumului resurselor de apa in domeniul militar.
Uganda, Africa de Sud si Kenya au o oarecare egalitate intre cele trei domenii de
consum a resurselor de apa.
Rolul apei
Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale
partajate cu mai multe tari.
-9 tari pentru Amazon, 10 tari pentru Dunare, sau 11 tari pentru Nil;
-Mekongul, unul dintre cele mai mari sisteme din lume, sustine productia de orez si
pescuit ceasigura existenta a 60 de milioane de oameni, ce traiesc in zona cursului
inferior al bazinului.O interdependenta hidrologica

-daca o tara din amonte utilizeaza raul inevitabil, cantitatea, calitatea si chiar
debitul apei suntafectate pentru utilizatorii din aval.
-acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere.Consumul mediu de
apa:
-variaza intre state, atat intre tarile dezvoltate, cat si cele slab dezvoltate;
-de la 575 l/zi/persoana in SUA la 200-300 l/zi/persoana in majoritatea statelor U.E.
si pana lasub 10 l/zi/persoana in cazul Mozambicului
-cat si in interiorul statelor (in statele Arizona si California din SUA se consuma chiar
si 1000 delitri/zi/persoana).Conform statisticilor, consumul mediu de apa de
persoana pe zi in intervalul 1998-2002 estefoarte ridicat in SUA urmata de
Australia,Italia, Japoni, Mexic etc. Cele mai mici valori aleconsumului de apa de
persoana pe zi se inregistreaza in Mozambic, Angola, Cambogia,Etiopia,Haiti
etc.Conform OMS si UNICEF, pragul minim este de 20 de litri/pers/zi, de la o sursa
cetrebuie sa se afle la mai putin de un kilometru, cantitatea fiind suficienta pentru
baut si uz sanitar.Pentru un trai decent, necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 de
litri/zi/persoana.
Irigatiile
Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea
necesaruluide hrana pentru omenire. S-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si
semiaride, mai ales intarile in curs de dezvoltare.
Principalele tipuri de irigatii sunt:
-irigare prin aspersiune teren cu relief neregulat, instabil sau pe soluri nisipoase;
-irigare prin scurgere la suprafata pe brazde sau fasii;
-irigare prin submersie sau inundare completa;
-irigare prin udare subterana, utilizarea unor conducte subterane.
Irigatiile traditionale, cunoscute mai ales pentru nordul Africii, Asia de SV si de Sud:
-irigare prin canale subterane (kanate, foggara)
-irigare prin canale de inundare
-irigarea cu shauf-ul (India)-prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale.
Irigatiile moderne in functie de sursele de apa
-sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetice
(Egipt,India, SUA);

-sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul

unor canalemagistrale (Asia Centrala);
-sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia,
SUA).
In 2006 suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha
(18% dinsuprafata arabila). Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de
hrana al omenirii.Repartitia suprafetelor irigate la nivel global pentru anul 2006 este
evaluata astfel: cea mai mare pondere de 72% din totalul suprafetelor irigate o are
Asia, urmata de America de Nord siCentrala cu 12%,Europa cu 7%, Africa cu 5%,
America de Sud cu 3% su Oceania cu doar 1%.Cele mai bune conditii pentru irigatii
sunt in Asia, unde sunt si cele mai mari fluvii:Ind, Gange,Yangtze,Huang
He,Brahmaputra care izovarasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari.
India
Este tara cu cea mai mare suprafata irigata avand peste 57 milioane ha, cu lucrari
deirigare foarte vechi. Cele mai multe sunt amplasate in delta Gangelui si in bazinul
superior al Indusului; irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat, care se
recolteaza primavara(culturi numite rabi).
China
A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane
ha).Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si
Chang Jiang.
Pakistan
Detine peste 19 milioane ha terenuri irigate (aproape din suprafata agricola a
tarii);cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii
mai reduse din estultarii.
S.U.A.
Au peste 22 milioane ha ce beneficiaza de irigatii, prezente mai ales in regiunile
sud-vestice si sudice.
Importanta irigatiilor
-aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate
(zonele aride si semiaride)
-contribuie la obtinerea unei eficiente agricole sporite, in regiunile care beneficiaza
de precipitatii cu valori peste medie
-in Asia de Sud folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an.

-in conditiile culturilor de orez, productia poate fi de 1,5-2 ori mai mare.
-pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi,
cu ovaloare economica mai mica, cu altele, mai eficiente si mai rezistente la
umiditate.