Sunteți pe pagina 1din 400

BERTRAND CALENGE

Politicile
de

achizitie
constituirea
unei colectii intr-o

biblioteca
EDITURA BIBLIOTECA BUCUREVILOR
www.dacoromanica.ro

BERTRAND CALENGE

POLITICILE DE OCHIZITIE
CONSTITUIREA UNEI COLECTII
INTR-O BIBLIOTECA

www.dacoromanica.ro

Cele cinci legi ale biblioteconomiei:


1. Cartile sunt destinate utilizarii
2. Fiecarui cititor, propria carte
3. Fiecarei cart!, propriul cititor
4. Sa economisim timpul cititorului

5. Biblioteca este un organism care creste

si

evolueaza.
S. R. RANGANATHAN

(Library Book Selection, Bombay, 1966)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MUNICIPALA
BUCURESTI

ASOCIATIA
BIBLIOTECARILOR

SI DOCUMENTARWILOR
DIN BUCURESTI

BERTRAND CALENGE

POLITICILE DE OCHIZITIE
CONSTITUIREA UNEI COLECTII
INTR-O BIBLIOTECA

Traducere de Aliona VESEI si Rodica COSMACIUC

EDITURA BIBLIOTECA BUCURESTILOR

1999

www.dacoromanica.ro

Coperta de: MIRCEA DUMITRESCU

Culegere si tehnoredactare computerizata:


Elisabeta BENYI, Li liana MATEI, Elena
CONSTANTINESCU, Mihaela DAN, Ana-Maria
BUCUR

Bertrand Ca lenge, Les Politiques


d'acquisition.

Constituer une collection dans une


bibliotheque.
1994 Editions du Cercle de la
Librairie, Paris
1998 Editura Biblioteca Bucurestilor
ISBN 973-98918-1-0

www.dacoromanica.ro

ARGUMENT

Lucrarea "Politicile de achizitie. Constituirea colectiei unei


biblioteci" scrisa de Bertrand Ca lenge, in anul 1994, reprezinta din punct

de vedere cronologic a doua traducere din literatura de specialitate


publicata de editura noastra "Biblioteca Bucurestilor". inceputul 1-a
constituit "Regulamentul de functionare a bibliotecii publice", carte
semnata de Erika Rossoll si aparuta la Berlin, in anul 1993, sub auspiciile
Institutului German de Biblioteconomie.
Bertrand Ca lenge, directorul Institutului de formare a biblioteca-

rilor din Franta, se ocupa in lucrarea sa de unul dintre cele mai

importante domenii de activitate bibliotecara. Titlul atit de explicit ne


scuteste de comentarea subiectului. Toti specialistii straini recunosc acest

tratat ca find cea mai valoroasa contributie stiintifica scrisa despre o


asemenea tema. Asadar, bibliotecarii romans au posibilitatea sa cunoasca
acum noutatile de ultima ors din domeniul dezvoltarii colectiilor. In acest

caz, am dori sa prezentam cititorilor si sa lasam posteritatii imaginea


generozitatii autorului, fiindca gestul sau de cedare a drepturilor de autor
incuba pe linga darnicie si conceptul occidental de ajutorare. Pe Bertrand
Ca lenge am avut placerea sa-1 cunoastem la Budapesta, in septembrie
1997, intr-una din pauzele conferintei franco-germana "Biblioteca publics
si viitorul Europei". Mai bine ii stiam lucrarile, gratie directoarei Anca
Rusescu de la Biblioteca Institutului francez din Bucuresti, iar din citeva
notite biografice raslete aflasem ca avem aceeasi virsta. Cu toate acestea,
am fost emotionat si impresionat de intilnirea cu Bertrand Ca lenge. Si
totusi, in mod paradoxal. intilnirea a decurs natural, ca intre doi colegi

care nu se vazusera de mult timp. S-a bucurat sincer cind i-am oferit
antologia Istoria relatiilor romanesti, care reunea trei lucrari scrise de N.
Iorga, intre ele aflindu-se si Istoria relatiilor romfmo-franceze. A fost un
dialog scurt, dar extrem de agreabil. Atunci, i-am vorbit despre propria

conceptie potrivit careia Romania, pentru a cistiga timpul pierdut in

domeniul biblioteconomiei, are nevoie de traducerea urgenta a lucrarilor

straine de baza. De fapt, fenomenul traducerilor ar produce un dublu


efect: regasirea' cadentei temporale de carte tara noastra, precum si
declansarea unui proces national de selectare a valorilor prin demascarea
plagiatorilor si compilatorilor. II priveam si it ascultam pe Bertrand

Ca lenge, dar gindul imi fugea la Bucuresti, pentru a identifica un


universitar roman de talia acestui specialist. Cautarea era zadarnica.
Exists si o explicatie. In anii 1950, cind a inceput vremea impostorilor, "autorii cu dosare bune" profitau de instituirea fondului secret si
ruptura de Occident pentru a plagia si a compila tot felul de cursuri sau
asa-zise "carti de specialitate-. Astazi se regaseste aceeasi situatie, ca o
consecinta fireasca a unei perioade de vacuum informativ. Evident, nu
puteam sa-i dezvaluim asemenea ginduri lui Bertrand Ca lenge. dar treptat
ne-a lasat sa intelegem ca el intuia "valoarea" biblioteconomiei romanesti
postrevolutionare. De fapt, o cunostea bine pentru ca nu intilnise nici o
lucrare romaneasca de referinta evidentiata intr-o bibliografie.

www.dacoromanica.ro

Totusi, nu credem ca aceasta realitate a fost motivul principal


pentru care Bertrand Ca lenge ne-a acordat imediat drepturile de autor.
Consideram acest gest de mare generozitate ca find expresia modalitatii de

ajutorare occidentals. Adica, Occidentul intelege sa ne sprijine prin


acordarea gratuita a drepturilor de autor sau prin diferite forme de burse,

dar nu concepe sa intervina in situatia intern& unde se impune

ierarhizarea valorilor, organizarea invatamintului de specialitate si a


institutiilor, ca si multe altele care depind numai de nos. In concluzie, ei ne

acorda asistenta de specialitate, dar responsabilitatile in plan intern

trebuie sa ni le asumam. Asa trebuie sa intelegem sprijinul occidental si,


in plus, abaterile de la aceste sensuri ne vor departa de valorile autentice

europene. Refuz sa cred ca Romania va rata aceasta sans& istorica


integratoare, desi sint bintuit de multe temeri. Lipsa unei critici stiintifice
face posibila existenta imposturii. In anii postrevolutionari au aparut mai
multe lucrari zise de specialitate si numai in domeniul istoriei cartii as
putea nominaliza citeva penibile compilatii. Aparitia for a fost posibila in
lipsa unei critici "de specialitate" si, implicit, a unei ierarhii epistemologice.

Este motivul pentru care consideram, intr-o prima faza, ca singura

strategic efIcienta impotriva imposturii o reprezinta traducerea lucrarilor


de referinta din literatura de specialitate universals. Astfel, Romania are
sansa imediat& a racordarii la valorile occidentale, dar si realizarea unui
cordon sanitar impotriva nulitatilor.
Sintem constienti de faptul ca aceasta directie de politica cultural&
va genera multe animozitati si chiar dusmanii directe, dar nu intrevedem o
alts posibilitate de insanatosire in tara noastra. De asemenea, stim ca sint
multi profesioniti roman' care resimt aceasta drama nationals. Pentru tots

acesti contemporani si pentru un viitor mai bun, intelegem sa facem


sacrificiul financiar al publicarii acestui tratat in limba romans si sa
contribuim la cristalizarea unei politici culturale in domeniul biblioteconomiei.

Florin Rotaru

www.dacoromanica.ro

BERTRAND CALENGE

BIO-BIBLIOGRAFIE

Data si locul nastezii:


5 martie 1952, Blois
Functii actuale: conservator general, director al Institutului
pentru Formarea Bibliotecarilor (111 rue du
Diplome:

ler Mars 1943-69100 Villeurbanne)


licenta i masterat in istorie (1971-1973) - DSB
(1975)

Cariera profesionali:
-

1974-75:
1975-78:

studii la ENSB
director adjunct la Biblioteca centrals de

1978-82:

imprumut din Cantal


director al Bibliotecii centrale de imprumut din
Martinica
(crearea unui centru de pregatire profesionala
CAFB, 1981)

fondator" si director al Bibliotecii centrale de


imprumut din Saiine et Loire
(1988-89: membru al Proiectului director
pentru informare bibliografica)
(1987-91: membru fondator i presedinte al
Asociatiei directorilor din BCP)
1991-92: seful departamentului Biblioteci din Ministerul
Culturii-Directia Cartii
(refacerea planului national pentru evaluarea
1982-91:

bibliotecilor)
(gestionarea proiectului de lege privind DGD)

(crearea Institutului pentru Formarea


Bibliotecarilor)
-

1992-

director al Institutului pentru Formarea


Bibliotecarilor
(participarea in grupul de lucru DLL la reforma

normelor de constructie a BM, 1993)


(participarea in grupul de lucru DISTB la
inventarierea meseriilor, 1994)
7

www.dacoromanica.ro

ActivitAtl regulate de invAtamant: sustinere de cursuri la


ENSSIB (politica de achizitie, servicli) din 1994
Colaborator la Universitatea din Lyon Jean 3 Moulin (masterat
in info-doc) din 1994.

Bibliografie selectivi:
Lucrari:

Les petites bibliotheques publiques (Ed. du


Cercle de la Librairie, 1993; reed. 1996)
Les politiques d'acquisition (Ed. du Cercle de la
Librairie, 1994)
Accueillir, orienter, informer (Ed. du Cercle de la
Librairie, 1996)
Conduire une politique documentaire (Ed. du
Cercle de la Librairie, in curs de aparitie in
1999).

Contributii:

.2 articole despre istoria BCP in: Histoire


des bibliotheques frangaises", volumul 4,
(Ed. du Cercle de la Librairie, 1992)
L'evaluation des services rendus dans les
BDP, ADBDP 1991 (2 articole)
Colaborare la publicatia lui Olivier Doubroff:

Bibliotheques intercommuales" (BCP 71,


1989)

La construction des petites bibliotheques in


Bibliotheques dans la cite", Ed. Moniteur
1996
Textul expozitiei <<BDP: 50 ans

d'amenagement culturel du territoire


(ADBDP, 1995)

Codirector la lucrarea aparuta in Presses


Universitaires du Quebec Diriger une
bibliotheque d'enseignement superieur",
1966

Coautor la Le sevice de
teledocumentation de la BDP de Same et
Loire (BDP 71, 1996)
Articole in Dictionnaire encyclopedique
du Livre (Ed. du Cercle de la Librairie, in
curs de aparitie in 1998)
Articolul Collections in Bibliotheques en
France 1991-1996 (Ed. du Cercle de la
Librairie, 1998)

www.dacoromanica.ro

Selectie de articole (clasificate dupd tema):


- Dans la foret des bibliotheques (Esprit, 1,
Biblioteci:
1991)

Reseaux a facettes (BBF, nr. 5, 1992)


Qu' est-ce que la bibliotheconomie? (BBF,
2, 1998)

Biblioteca departamentald de imprumut (BDP, fosta BCP)

Deux BCP parmi d'autres (M. M.


Untersteller) (BBF, nr. 3-4, 1985)
Les batisseurs des pyramides (BBF, nr.6,
1987)
Du depot a la bibliotheque
intercommunale (in colaborare cu 0.
Doubroff) BBF, nr. 1, 1990)
L'informatisation d'une BCP: peut-on
parler de specificites (BBF, nr. 3, 1990)
Les BCP: dix annees de mutation (BBF,
nr. 4, 1992)
Coordonarea revistei Transvresales 1987-1991 (revista
ADBCP)

Formare:

Statuts, metiers et organigrammes, in


colaborare cu J. L. Pastor (BBF, nr. 3,

A quoi former les bibliothecaires et


comment? (BBF, nr. 3, 1995)
Les bibliothecaires d'Etat 5 ans apres
leur creation (BBF, 6, 1997)
Les cotes validees (BBF, nr. 6, 1994)
Espace et collections (BBF, nr. 5, 1995)
Acheter des livres (BBF, nr. 5, 1989)

1994)
-

Colectii:

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
A aborda problema achizitiilor intr-o biblioteca inseamna a antra

chiar in miezul problemelor de fond, a1 modului de functionare, al


legitimitatii acestei biblioteci. De-a lungul acestei calatorii complexe,
vom descoperi repede ca achizitiile nu pot fi separate de prelucrarea
documentelor si de serviciile corespunzatoare. Si, invers, toate
activitatile biblioteconomice si serviciile documentare conlucreaza
pentru a evidentia aceasta colectie reirmoita in mod constant, punctul
vital al oricarei biblioteci:
La prima abordare, fiecare document - obiect achizitionat este
mai intai o carte. Dar cartea" apare sub milioane de titluri diverse si,

in spatele acestor carts, pe care ni le imaginam familiare, apar


suporturi din ce in ce mai polimorfe. La cele 35000 de titluri de carts
franceze inventariate anual de care Depozitul legal se adauga 22000

de fonograme, 7000 - 8000 de casete video, cateva zeci de mii de


programe, CD -Rom - uri, stampe si un numar mare de periodice.

In contrapunct fats de aceasta achizitie, intervine asaltul


intrebarilor utilizatorilor: Dati-mi informatii pentru a gasi de lucru,
pentru a pleca in vacanta, pentru a ma distra, pentru a-mi impresiona
prietenii, pentru a-mi pregati expunerea... Ce propuneti
intreprinderilor, amatorilor de muzica, somerilor, adolescentilor,
nevazatorilor, cercetatorilor, bebelusilor, studentilor...?" Publicul"
devine un utilizator multiform si fiecare individ in parte poate deveni
un utilizator de informatii numeroase si diversificate.
Aspectul enciclopedic al fondurilor reflect& universalitatea

nevoilor umane si biblioteca devine un loc de fuziune, un adevarat

cuptor viu, unde traditiile risipite se incruciseaza cu multimea


neregulata de documente.
A ridica problema achizitiilor inseamna a evoca aceste
schimbari improbabile. Cum putem not sa speram la planificarea unei
politici de achizitie in conditille unor cerinte atat de individuale?

Daca nu vom fi stapani pe formele de utilizare, putem oare


spera sa avem sub control fiecare document care se adauga fondurilor
bibliotecii? Fiecare document este trecator, bibliotecarul il obsenra doar
cateva momente, pastrand iluzia ca. si 1-a insusit ,,Michel Serres a dorit
sa stie cats ingeri erau in cer la un moment dat. El a pus urmatoarea
intrebare Air France-ului si United Airlines: cate avioane aveti in aer in

acest moment si cats pasageri? Nimeni nu a putut da un raspuns

exact. ingerii nu se supun atat de usor unui recensamant, ei se misca


prea mult. Cu toate acestea, el a ajuns la concluzia ca, daca adunarn

toate avioanele, din toate companiile aeriene, ajungem la un oras


stabil, de mai multe milioane de locuitori, ce s-ar afla necontenit in aer.
Un megalopolis aerian. (Lire, n 217, 1993). Iar dumneavoastra, stimati
bibliotecari, puteti spune cate dintre documente sunt in mod real citite,
11

www.dacoromanica.ro

privite, ascultate in acest moment? Problema achizittilor n-ar trebui sa


fie doar una legata de documentele unice, ci ar trebui sa trimita la o
problematic& mai structurala: ne-am putea gandi la colectia global& a

unei biblioteci, un ansamblu viu, a carui complexitate depaseste o


simply aditionare a documentelor ce o compun...

Abordarea problemei privind politicile de achizitie presupune


analizarea modalitatii de realizare a aspiragilor, a obiectivelor. Analiza

bibliograflei de specialitate ne deceptioneaza:

daces

textele sunt

abundente, ele raman destul de aluzive. Rarnanem uimiti de modul de


reflectare a cercetatorului care, dupes ce a compilat date bibliometrice
sofisticate privind controlul starii colectiei unei biblioteci si propunand
reinnoirea acesteia, observa ca bibliotecarii, fall a recurge la aceste
calcule, ajung prin intultie la rezultate identice. Prin urmare, a trebuit
sa examinam bibliotecile, sa discutarn cu bibliotecarii, cu scopul de a
incerca sa discemem care era politica push in practica pentru cresterea
si reinnoirea colectillor si care este modul ei de exprimare. Rezultatul

ne-a deceptionat intr-o oarecare masura. Daces modul de gandire


coerent nu lipseste, daces procedeele pot fl foarte elaborate, daces
bibliotecarii dau dovada, in general, de o remarcabila cunoastere
intuitive a publicului si a propriului fond, alegerile fundamentate pe
reguli teoretice rarnan rare si partiale.

Textele sau luarile de pozitie (acute public se refer& card la


procedeele materiale de achizitie, card la criterille de alegere a cartilor
(si a actor documente indiutduale) si, mai rar, la planurile de dezvoltare
a colectiilor. Totusi, aceste intalniri ne-au aratat ca problema politicii
de achizitie a inceput s& fie pus& in mod serios: reorganizarea unei
biblioteci municipale cu multiple implantari, restructurarea intern& a
sectoarelor unei biblioteci, intrebarile privind locul "noilor suporturi"

cu ocazia crearii unui "echipament nou", problemele nelinistitoare


privind locul bancilor de date in text integral... Nemaivorbind de faptul

ca amenintarea crescanda a restrictiilor bugetare ii face pe unii


bibliotecari sa-si puns intrebari privind coerenta serviciilor prestate de

institutia lor. In spatele problemei achizitiei, se profileaz& aceea a


legitimitatii bibliotecii intr -o societate in care informatia a devenit o
valoare comerciala si in care obligatiile financiare ale colectivitatii au
crescut foarte mult.

Prin urmare, not am efectuat cercetki pentru a incerca sa


propunem cateva cal in scopul realizarii unei politic' de achizitie.
Aceste cal nu reprezinta modele, flecare colectie public& find diferita de
cea vecina. ei. Noi dorim doar s& schitax' n scheletul unei colectil,

principifie constituirii ei, procesul reirmoirii ei: fiecarui bibliotecar ii

revine sarcina de a adauga "carnea" pe acest schelet, pentru a-i da


viata, originalitate, propriul caracter.

Propunerile facute in aceasta lucrare discern, pe de aks parte,


cinci limite voluntare:

12

www.dacoromanica.ro

1) Nu am vrut sa insistam in mod excesiv asupra procedeelor


materiale de achizitie, pe de o parte pentru ca aceste probleme pot fl

foarte numeroase si complexe din cauza multitudinii suporturilor


documentare, pe de alta parte deoarece formalizarea detaliata a unei
politic' de achizitie usureaza rezolvarea problemelor materiale.

2) Pentru Ca achizitia nu poate fl conceputa fora o evaluare a


colectiilor, am renuntat la descrierea tuturor metodelor bibliometrice
e2dstente (experimentate mai ales in SUA si Anglia): am preferat sa
selectionam numai unele, in vederea unei facilitati relative a punerii for
in aplicare, pentru a evita ca o posibila descurajare sa devina pretextul
renuntarii la formularea unei politic' documentare.
3) Caracterul enciclopedic al colectillor ne-a obligat sa depasim
problema cotidiana privind criteriile de alegere intr-un domeniu sau

altul de documentare. Literatura biblioteconomica creste in acest


domeniu si apar sinteze excelente legate de cartile pentru tineret,

muzica, literature tehnico-stiintifica etc.


4) Dezvoltarea colecttilor si ciclul for de viata nu ar trebui sa fie
disociate de prelucrarea acestor documente si nici de modalitatile de

punere a acestora la clispozitte. Cu toate acestea, am renuntat la


analiza integrala a acestor probleme, care ar fl transformat acest
modest eseu Intr -un manual de biblioteconomie generals si am
incercat sa ne concentram atentia asupra problemei achizitiei, ca
dezvoltare si reinnoire a unei colectii.

5) In sfarsit, chiar dace suntem convinsi cs principiile care

stau la baza propunerilor evocate se apnea tuturor tipurilor de


biblioteci, ne-am limitat la a ansliza bibliotecile publice (municipale si
departamentale), fara a neglija totusi, bibliotecile universitare. Prezenta
lucrare nu are pretentia de a rezolva toate problemele posibile si ele vor
trebui neaparat aprofundate de altii.

Am incercat sa ne limitam doar la tema anuntata de titlul


lucrarii de fata "Politicile de achizitie". Speram sa fie o calatorie

extraordinary pentru bibliotecar, dar si pentru persoanele interesate de


transmiterea de informatii, de insusirea stiintei conceperil unui
serviciu public de informare si cultura.
Aceasta carte nu este rezultatul unei cercetar" i solitare si doresc
sa multumesc tuturor bibliotecarilor care au raspuns anchetei lansate

In lanuarie 1993 rm particular, celor din Dijon, La Rochelle,

Villeurbarme), cat si lui Marie-France Gauthier si Jean-Philippe Lamy,

care nu si-au crutat fortele pentru a efectua numeroase cercetari


documentare, atat la Institutul de formare a bibliotecarilor, cat si la
Directia cart'' si lecturii. Recunostinta mea se adreseaza si tuturor
persoanelor care au consacrat multe ore pentru a-si marturisi
experientele si reflectiile, mai ales lui Francis Agostini (Mediateca de la

Villette), Odile Walrave (Biblioteca publics de informare), Valerie

Tesniere si Jean-Pierre Cressent (Biblioteca Frantei), Bruno Van

13

www.dacoromanica.ro

Dooren ( Directia de Informare stiintiflca si tehnica." a bibliotecilor), Silvie

Fayet si Bernard Huchet (Directia cartii si lecturii), Patrick Bazin si


Anne-Marie Rouge (Biblioteca municipala, Lyon), Yves Allix si Sophie

Danis (Paris), Jean-Francois Carrez-Corral (Biblioteca municipals,


Villeurbanne),

Albert

Poirot

si Andre-Pierre

Syren

(Biblioteca

municipals, Dijon). Multumesc, de asemenea, tuturor bibliotecarilor


pasionati pe care 1-am intalnit pe parcursul acestei cercearl si care ma
vor scuza ca nu le-am citat numele. Ii multumesc, in final, lui Martine
Poulain, ale carei sfaturi au fost foarte pretioase si care a acceptat sa
reciteasca cu atentie aceste pagini.
Bertrand Ca lenge

14

www.dacoromanica.ro

I. NELINITEA DIALECTICA A BIBLIOTECARULUI


"A citi inseairma a alege si a alege inseamna a opta"
Georges Duhamel

Creterea i reinnoirea colectiilor ridica problema esentiald


privind obiectivele urmarite de o bibliotecd, dar i pe aceea privind
importanta pe care bibliotecarii o acordd acestei activitati. Am dorit

sa efectudm o inventariere rapidd a urmelor lasate de aceasta

activitate in literatura biblioteconomicd, care a fost completatd de o

ancheta realizatd in mai multe biblioteci, diferite ca marime,


vechime, localizare, public. Cum sunt percepute achizitiile, ele
reprezentand, in acelai timp, obiective documentare i practici

particulare, fund o justificare a rolului bibliotecii i consumand o


parte considerabild din bugetul institutiei? Aceasta prima parte va
incerca sa stabileasca ideile principale, prin diverse cdi, relevate de
domeniile statisticii, al comportamentului profesional, al cenzurii,
al patrimoniului, al publicului, al ofertei sau al cererii. Vom evoca

rapid tensiunile obscure legate de preocupdrile bibliotecarilor


privind achizitia. Dincolo de procedurile materiale, exists oare

politici posibile i/sau reale? La ce referinte intelectuale, sociale si


profesionale se raporteazd ele?
1. IN CAUTAREA CONCEPTULUI DE ACHIZITIE

1.1. Care este locul achizitiilor?

Achizitia este, mai intai de toate, un act de crestere a


colectiilor, care poate fi estimates in termeni cantitativi, dupes cum o

*tie fiecare bibliotecar care are de completat formulare statistice.


Aceasta abordare cantitativa nu este de neglijat si nu se va refers
numai la cart!, dupes cum o arata tabelul urmator:
Achizitil in 1990
Biblioteci municipale (1991)
Biblioteci departamentale de imprumut

Biblioteci universitare

Numar de
volume
4 541 032
1 162 000
405 681

Numar de titluri
de periodice
150 635

7 307
76 109

Aceste date nu includ 3 mari tipuri de biblioteci deschise


unui public larg sau specific: majoritatea bibliotecilor publice mica,
deservite de bibliotecile departamentale de imprumut (BDP), dar

care isi achizitioneazd si singure numeroase cal-0, lipsesc din

15

www.dacoromanica.ro

statistici (in Saone-et-Loire, de exemplu, in 1990, reteaua


bibliotecilor municipale mid a achizitionat 36 957 de volume si 500
de titluri de periodice din care BDP, numai 13 264 de volume si 139
de periodice); o ancheta aprofundata este dusts de Directia cartii cu
scopul unei mai bune evaluari pentru 1991 si 1992, marind datele
realizate de BDP si cele ale bibliotecilor municipale. Pe de alts
parte, avem prea putine date despre bibliotecile apartinand "retelei

a 3-albiblioteci asociative ale comitetelor de intreprindere, ale


spitalelor, ale inchisorilor) cu toate aceste anchete aprofundate
efectuate: evaluam la 3 000 numarul bibliotecilor comitetelor de
intreprinderi, la 93 bibliotecile de inchisoare cu acces direct ('in
1991), la 1 500 "puncte de difuzare" ale asociatiei Cultura si
biblioteca pentru tots. Este dificil de precizat pentru aceste institutii
numarul exact al achizitiilor. Nu sunt de neglijat nici bibliotecile

laboratoarelor sau ale unitatilor de formare si cercetare care, in


cadrul universitatilor, isi administreaza bugetul separat de cel at
bibliotecilor universitare` : am evaluat numarul achizitiilor for
anuale la 250 000 volume si numarul titlurilor de periodice ca
echivalent cu cel at bibliotecilor universitare. Ponderea economics a
acestor achizitii este importanta: in 1990, bibliotecile municipale
consacrasera aproximativ 347 milioane de franc! pentru achizitiile
lor, BDP aproximativ 100 milioane, universitatile 300 milioane de
franc!. Aceste cifre, chiar daca sunt crescute, trebuie relativizate, in

masura in care totalul for reprezinta numai 14% din volumul de


distribuire a cartii in Franta. Pe de alts parte, mai ales in cazul
universitatilor, o mare parte din achizitii este constituita din lucrari
straine.
Dupa aceasta abordare "exterioara", ar fi interesant sa luam
in considerare ponderea financiara a achizitiilor pentru colectivitati
si institutii. Noi limitam aceasta abordare numai la bibliotecile
municipale in 19912 . Vom remarca urmatoarele:
-

cheltuielile de achizitie reprezinta 12,35F / locuitor,

evoluand de la 10,04F / locuitor in localitatile cu o populatie de 2


000 - 5 000 locuitor!, la 14,54F pentru localitatile cu o populatie de
50 000 - 100 000 locuitori;
- rata de crestere a colectiilor (raportul achizitie / colectil)
este de 6,5% pentru carts, 24,6% pentru videograme: este evident ca
prezenta fondurilor marl de carte (76 000 000 de lucrari detinute)
relativizeaza interesul fats de aceste procentaje, fondurile vechi
1.

P. Carbone, Les bibliotheques universitaires", Bulletin des bibliotheques de

France, nr.4. 1992.


2. Bibliotheques murticipales, donne' es 1991, D.L.L., 1993.

16

www.dacoromanica.ro

reprezentand o cantitate importanta (6 350 000 de lucrari), in timp


ce constituirea de videoteci este foarte recenta.
S-ar putea efectua o analiza mai find a costurilor. Cabinetul
Rene Deriez Consultants, plecand de la datele provenite de la 300
de biblioteci municipale, a incercat sa evalueze pretul mediu al unei
carts achizitionate Intr -o biblioteca: la pretul mediu de cumparare
de 71,90F pe lucrare, se adauga 210,03F, pretul prelucrarii, care
cuprinde furniturile si timpul efectuat de personal pentru achizitia,

catalogarea si echiparea fiecarei carts. Dace acceptam aceasta


ipoteza, pretul global al achizitiilor de carte intr-o biblioteca
municipals ar reprezenta o cheltuiala de 1 235 milioane F! Este deci

necesar sa analizam miza acestor date, a carei importanta

economics merits o clarificare, atat pentru bibliotecari, cat si


pentru colectivitate.

Importanta achizitiilor a fost oare luata in considerare in


mod reglementar de catre istoria bibliotecilor franceze? Pe plan

financiar, necesitatea unui buget de achizitie nu s-a impus

niciodata in mod sistematic, in comparatie cu alte tars straine


(Danemarca sau Marea Britanie, de exemplu), in care au putut fi
stabilite reguli precise. Sigur, putem repera si cateva puncte
importante: inainte de Revo lutia franceza, Mazarin a dotat, in iunie
1615, biblioteca sa" cu suma de 1400 livre; sau universitatea din

Douai, create in 1767, care impunea studentilor un drept la


biblioteca". Dar, nici o regula nu a aparut, totul s-a redus la
principii foarte generale (de exemplu, decretul care impunea
comunelor intretinerea bibliotecilor municipale), la exceptii fiscale

(scutirea de la dreptul de inregistrare pentru donatiile destinate


Bibliotecii nationale, bibliotecilor municipale si universitatilor), la
incurajari punctate (subscrieri in numerar la lucrari de eruditie si
qtiinte de catre Ministerul Instructiei publice; subventii ale
Centrului national de litere - devenit Centrul national al cart% in
aceqti ultimi ani.).

In lipsa unei interventii bugetare, ar trebui sa contain pe

dispozitii metodologice. Dar, nici in acest caz, nimic precis nu a fost

publicat: Ordonanta din 22 februarie 1839 a creat "comitete de


biblioteca", prezidate de primar si alcatuite din 6 membri (2 sau 3
consilieri municipal! si 2 sau 3 membri cooptati), dar aceste
comitete se reuneau neregulat si au dus o politica foarte imprecise
privind achizitiile. In mod sigur, bibliotecarul doar "coordoneaza
cumpararea in interesul nevoilor particulare ale oraqului"; de fapt,
el este adesea singurul factor de decizie privind achizitia din
localitate. $i, pentru un primar care la Douai, in jurul lui 1860, 11
,

obliga pe bibliotecar sa achizitioneze o carte la un pret de

17

www.dacoromanica.ro

1 800F pe care edilul vrea s-o vanda, cats bibliotecari au libera


alegere in achiznille loft... Un decret din 6 iun. 1912 instaureaza
un "comitet de inspectie a cumpardrii de cart!" in bibliotecile
municipale. Acest comitet ratified propunerile de cumparare facute
de catre bibliotecar, el va fl inlocuit (Decretul din 1 sept. 1961) de
un "comitet consultativ", care exista deja sub aceasta forma pe
langa flecare biblioteed centrald de imprumut; comitetul consultativ
mai are doar sarcina de a-si da "avizul asupra problemelor privind
1...1

stabilirea programului de achizitie". Diferitele "comitete de

inspectie si de cumparare" sau "comitetele consultative", create de-a

lungul minor, relevd doar urmatorul fapt: constituirea colectiilor

este tin act care trebuie controlat, sau daca nu, dirijat de care
colectivitate. In aceastA problems, se remared mereu dorinta de a
orienta continutul colectiilor si vointa de a gestiona un patrimoniu.
Datorita neelucidarii acestei problematici, once reglementare
privind achizitiile va ear' 'nane timida si, in mice caz, nu va fl urmata

de tin efect general vizibil. Ultimul text de reglementare aflat in


vigoare,

privind controlul tehnic de Stat asupra bibliotecilor

teritoriale (Decretul 88-1 037 din 9 nov.1988), mentioneaza astfel


locul acordat achizitillor: "Controlul tehnic de Stat al bibliotecilor
comunale se refer& la conditiile de constituire, gestiune, prelucrare,
conservare si comunicare a colectiilor si a resurselor documentare
si de organizare a localurilor.

Destinatia lui este de a asigura securitatea fondurilor,

calitatea colectiilor, reirmoirea lor, caracterul for pluralist si


diversificat, accesibilitatea serviciilor pentru intregul public,

calitatea tehnica a bibliotecilor, compatibilitatea sistemelor de


prelucrare, conservarea colectiilor in spiritul respectului fats de
tehnice relative la comunicarea, expunerea,
reproducerea, intretinerea si stocarea in depozit".
Generalitatile emise de acest text nu se sprijind, de altfel, pe
nici o culegere de norme si reglementari, facand astfel improbabil
once control tehnic real, mai ales al "conditiilor de constituire" si al
e>dgentele

colectiilor. Constatarn, in schimb, o descriere metodologie - mult mai precisa si detaliata privind gestiunea
"reirmoirii"

fondurilor, mai ales card acestea stint vechi, rare sau pretioase.
Metodologia pare a fl prevazuta pentru bibliotecile
universitare, dupa cum o arata articolul 4 al Deciziei din 4 iul. 1985
(Educatia nationals):
Consiliul pentru documentare se pronunta asupra structurilor si
regulilor de functionare ale senriciilor comune si mai ales asupra
constituirii comisillor stlintifice consultative pentru documentare: ele
pregatesc politicile de achizitie pe discipline sau sub-discipline, in cadrul

politicii documentare definite de universitate si participa la evaluarea

18

www.dacoromanica.ro

punerii in aplicare a acestei politic' de achizitie. El examineaza bugetul


serviciului si 11 propune spre aprobare consiliului de administratie al
universitatii. Consiliul de documentare este informat asupra creditelor de
documentare ale bibliotecilor asociate si asupra utilizarii lor, cat si asupra
lucrarAlor comisfflor stlintifice cu organismele exterioare relativ la
documentare. El delibereaza asupra ansamblului problemelor
documentare si elaboreaza propuneri in ceea ce priveste politica
documentary a universitatii si participarea universitatii la politica
documentary regionals.
Directorul serviciului comun pregateste dezbaterile consiliului de

documentare, el find si raportorul general. El desemneaza si secretarul


1...1.

Aceasta metodologie poate fl explicata mai mult prin


caracterul sau de centralizator al reglementarilor universitare. Dar,
autonomia crescanda a universitatilor face aleatorie aplicarea chiar
a acestei metodologii formale.

In lipsa unei reglementari sau normalizari, putem spera sa

descoperim in documentatia profesionala un ansamblu de


metodologii.

Manualele profesionale acorda un loc variabil pentru


achizitii. In anumite cazuri, gasim metodologii foarte detaliate (Leo
Crozet' acorda 37 din cele 340 de pagini ale manualului sau fix aril
unor reguli si stabilirii unor fonduri de baza; iar Bach si Oddo If ,
trei pagini in lucrarea lor). "Meseria de bibliotecar", manualul de
referinta de decenii, propune aproximativ 12 pagini acestui subiect
in editia din 19703 , apoi se extinde la 21 de pagini in 1992k ,

introducand problematica constituirii unui fond de referinta si


reluand astfel preocuparea lui Leo Crozet din 1937. Un ultim
exemplu, cursul elementar pentru formarea profesionala a
Asociatiei bibliotecarilor francezi (ABF) dedica, in 1974, aproximativ

15 din cele 141 de pagini problematic!! achizitiilor. In majoritatea


cazurilor, manualele acorda aproximativ 8-10% din continutul lor
problematic!! achizitiei. Dar, acest lucru este inselator. De fapt,
principiile si criteriile privind achizitia raman putin studiate: in

general, cateva randuri amintesc de cele 3 criteria constante


(cunoasterea publicului, valoarea bugetului, natura fondului
existent) si de cele 2 principii ce tin de bunul simt (onestitatea
intelectuala si deschiderea spre intregul evantai al cunoasterii si

opiniilor) in care autorul apara o viziune elitists a bibliotecii


("calitatea cititorilor este in raport cu cantitatea", Leo Crozet) sau,
mai recent, insists mai mult asupra necesitatii ascultarii
1. L. Crozet, Manuel pratique du bibliothecaire", E. Nourry, 1937.
2. Ch. H. Bach & Y. Oddon, Petit Guide du bibliothecaire", Paris, 1962.
3. ABF, Le Mtier de bibliothecaire , Promodis, 1970.
4. ABF, ,,Le Mtier de bibliothecaire", Edition du Cercle de la Librairie, 1992.

19

www.dacoromanica.ro

utilizatorilor. Partea cea mai importanta a acestor texte este


consacrata, in general, descrierilor operationale (procedeul material
de selectie si achizitie, circuitul comenzilor si al listelor, mai mult
sau mai putin exhaustive, al instrumentelor de selectionare).
Publicatiile profesionale franceze raman destul de laconice
privind problema achizitidor (vezi Bibliografi.a din anexQ. Uneori, sau preluat metodele de analiza colectiilor, elaborate de anglo-saxoni

dar, mai degraba, pentru a face demonstratii decat pentru a afu-ma


o politica in interiorul institutiei; aceasta tendinta bibliometrica a

marcat anti 1978-1988 si pare sa se fi atenuat de atunci. In

schimb, "cartele de achizitie", extrem de dezvoltate in SUA, nu au


cunoscut aceasta favoare in Franta. Este adevarat ca notiunea de
"contract social" necesita, adesea, o formulare juridica peste

Atlantic, in tamp ce ea releva, mai degraba, un consens social


implicit in Europa si, in particular, in Franta.
Cu toate acestea, putem sublinia cloud exceptii notabile in
literatura profesionala franceza: revista Mediatheques publiques, de

la sfarsitul anilor 1970, a acordat un spatiu larg politicii de

achizitie, sprijinindu-se pe modelele engleze si americane si


incercand transpuneri pentru bibliotecile de lectura publice

franceze; cativa ani mai tarziu, in urma calatoriilor organizate in


S.U.A., bibliotecarii universitari au facut cunoscute, prin
intermediul " Bulletin. des bibliotheques de France ", metodele
conjugate de analiza a colectiilor (Conspectus) si, prin urmare,
principiul planurilor de dezvoltare a colectiilor.

Invatamantul profesional acorda, in aparenta, achizitiei un


loc teoretic din ce in ce mai important. Certificatul de aptitudine
pentru functia de bibliotecar (Decizia din 5 mai 1989) verifica
aptitudinile candidatilor printr-o lucrare generala (Unitatea de

control 3: "efectuati alegerea unor carts destinate unui public

adult") si printr-o lucrare, numita de specializare (cu coeficientul 1

din 2); este Inca prea devreme sa verificarn locul achizitiilor in

diferitele diplome universitare, chemate sa inlocuiasca CAFB (DUT


si DEUST), dar putem dispune de programe destinate bibliotecarilor
(IFB) si conservatorilor (ENSSIB)1

La IFB, politicile de achizitie intervin in cloud module cu


"corp comun" si cloud module optionale sau 4 module din 24, din
care doar unul consacrat acestei probleme. La ENSSIB, modulul
"achizitia si prelucrarea documentelor" regrupeaza cinci unitati de
CAFB = Certificatul de aptitudini pentru functia de bibliotecar/DUT = Diploma
universitara de tehnologie/DEUST = Diploma de studii universitare stiintifIce si
tehnice/IFB = Institutul de formare a bibliotecarilor/ENSIIB = Scoala national&
superioara de stiintele informarii si de biblioteci.

20
www.dacoromanica.ro

valoare obligatorii, din care unul este consacrat constituirii si


gestiunii fondurilor, verificat printr-un studiu de caz in cadrul
muncii de achizitie.

In toate cazurile, remarcarn o oarecare ezitare in abordarea


problematicii politicii de achizitie, in timp ce politica culturala sau
educative ocupd, de mult limp, un loc cu drepturi depline. Politica
de achizitie este cu dificultate instalata intre studiul bibliograllei si
cel al prelucrarii documentului. In aceste conditii, ea reprezinta o
parcurgere obligatorie dar, Inca putin lamurita, a formarii
profesionale in biblioteci, numai ca o strategie de ansamblu pentru
gestiunea institutiilor.

1.2. Bibliotecaril si achizitiile: comportamente

Locul functiei "achizitir este relativ putin identificat in


comportamentele profesionale ale bibliotecarilor francezi. Studentii
din Quebec, anali in vizita in Franta, remarca: "In Franta, sistemul

de achizitii este foarte asemanator de la o biblioteca la alta. 0


biblioteca mica procedeaza, in general, in acelasi fel cu una mare
(cu sau Para finale) si aceasta indiferent de deosebirea marcanta pe
planul resurselorf...). Sistemul serviciului de achizitie in bibliotecile
publice se and, in general, sub responsabilitatea bibliotecarilor si a
bibliotecarilor-adjuncti. Acestia din urma, potrivit unui studiu care
le este consacrat, participa la alegerea documentelor Intr -o

proporlie de 91% din esantionul dat. Aceste doua categoric de


angajati se pare ca-si impart toate indatoririle, uneori chiar pi pe
cele de biroul". Aceasta remarca este confirmata de tudiile
efectuate asupra profesionistilor. Bernadette Seibel2 intampina
greutati in definirea locului pe care-1 ocupa achizitia in viziunea
profesionala a personalului: o analiza factorials a sarcinilor
exersate plaseaza achizitine din biblioteci intre functiile intelectuale

si cele repetitive, intre functiile interne si metodicele culturale si


schiteaza proillul achizitorului ca hind o persoana de aproximativ
35 ani, cu studii Bac.+2. B. Seibel subliniaza prudenta for in actul
de alegere, accentuate de "tranzactiile permanente, directe sau
indirecte" (formarea comuna, de exemplu). Ea mai adauga: "Daces
practica cotidiana a metodelor implied o alegere, ceea ce nu se alege

este, in schimb, principiul pe baza caruia se efectueaza alegerea.

Acesta depinde mai mult, in practica metodelor, de regulile

1. Les Bibliotheques publiques en France: points de comparaison cwec le Quebec",


EBSI, 1993.
2. B. Seibel, Au nome du livre, analyse soclale d'une profession, les bibliothecaires",
La documentation francaise, 1988.

21

www.dacoromanica.ro

imanente

ale

functionarii

difuzarii

culturale

("a

urmari

actualitatea") sau ale sistemului de dispozitie a personalului


("apar'am numai ce iubim") decat de regulile formale stabilite
dinainte si o data pentru totdeauna. Astfel, de exemplu,

bibliotecarli sectorului specializat invoca cel mai frecvent, pentru


a-si justifica achizitiile, coerenta alegeril, adica modul sistematic al

achizitiilor, in functie de criteriile de universalitate (atingerea

tuturor domeniilor cunoa*terii) i de anterioritate, garantiile filiatiei


qi ale valorilor eterne. Din contra, bibliotecarii lecturii publice se
sprijina mai des pe cunWintele intermediare, mai putin reflexive Si
explicite (iudecarea gusturilor, perceptia artistica), dar suficiente
pentru cunoa0erea practica si adecvata a productiei culturale;

aceasta le permite orientarea practicii prin anticiparea gusturilor

sau intereselor utilizatorilor". Acela0 studiu se opre0e pe

valorificarea diferitelor sarcini practicate in biblioteci: personalul

(din categoriile A 0 B) desraqoara in bibliotecile publice activitati de

achizitie in procent de 85% Si le apreciaza la 78%, dar apreciaza


moderat cercetarea bibliografica traditionala (26%), pe care o
practica in proportie de 53%; in bibliotecile specializate, doar 43%
din personal efectueaza sarcinile de achizitie, dar 55% sunt cei ce
doresc sau carora le-ar placea s-o faca. Este evident faptul ca sunt
dorite activitatile cu un grad mare de valorificare a personalitatii

(probleme privind baza de date, contactele cu alte persoane):

achizitiile, puterea bugetara, actele metodologice fac parte dintr-o


astfel de valorificare. Am vazut ca formarea profesionala.propunea o

abordare relativ importanta a acestei functii biblioteconomice;


combinarea dintre omniprezenta functionala a valorizarii personale

pe care o reprezinta, a absentei de metode normative duce la o


conceptie curioasa si contradictorie a achizitiflor in imaginarea
profesiei: pe de o parte, domne0e ideea unui consens profesional in
jurul echilibrului fondurilor, o idee destul de platoniana ce evoca

prezenta imaginara 1 necunoscuta a unui fond ideal, in care


achizitia individuals ar reflecta o imagine partials, iar pe de alts

parte, se revendica autonomia intelectuala a fiecarei persoane ce


achizitioneaza, care ar favoriza o diversitate a fondurilor, o sursa de
imbogatire pentru public. in toate cazurile, remarcam ca este vorba
despre consideratiuni care dau continut statutului profesional, cel
putin pentru bibliotecile publice. 0 ancheta efectuata in vederea
redactarii acestei lucrari arata ca, exceptand doua situatii,
problema nivelului de competenta in responsabilitatea achizitiei nu

s-a pus niciodata: ce conteaza statutul

(si

deci formatia?),

fundamentul capacitatii profesionale rezida in cuno0intele,


gusturile sau afinitatile personale ale fiecarui angajat, in principal

22
www.dacoromanica.ro

pentru categoriile A si B. Dispozitiile statutare pastreath aceasta


ambiguitate, dupa cum subliniaza D. Lahary: Astfel "constitute
conservatorii teritoriali colectiile" (...), incest bibliotecarii "participa la
constituirea lor" si asistentii teritoriali calificati in domeniul

patrimoniului si cel al bibliotecilor isi asurna responsabilitati


particulare in prelucrarea [...1 colectiilor", notiunea de colectie

disparand la asistenti, pentru a nu mai aparea in categoria C, decat


schimbata in " document"'.
Cum definesc acesti bibliotecari obiectivele referitoare la
constituirea colectiilor pe care le urmaresc? Putem constata cvasidisparitia formals a marilor tendinte care au alimentat bibliotecile
timp de decenii - chiar secole: exhaustivitatea absolutes a fost mult
timp un vis ascuns cu grija, dar mereu prezent ("Cand se proclama

ca Biblioteca continea toate cartile, prima reactie a fost a unei

bucurii extravagante", J.L. Borges, La Bibliotheque de Babel") si

exigenta fata de esential a obsedat, de asemenea, generatii de


bibliotecari, obsedati de conceptul de biblioteca ideals. Intr-adevar,

aceste obiective si-au pierdut caracterul imperativ din cauza


exploziei productiei documentare, care a facut zadarnica aceasta
goana dupa imposibil. Dar, remarcam, anchetand bibliotecarii, ca
unele principii care be ghideaza achizitiile nu au abolit aceste
exigente vechi.

In ancheta sus-mentionata doming patru substantive:


Echilibrul achizitiilor; acest termen functioneaza ca un
moderator permanent, atenuand toate expresiile voluntariste. Este
echilibrul dintre genurile literare, dintre diferitele tipuri de
suporturi, dintre cerere si oferta etc. Achizitiile sent un "da, dar"
care apare constant sub o forma deturnata si mai mult pluralista, o
grija mai veche a bibliotecii ideale.
Exhaustivitatea a luat forme nos. Dorintei unei biblioteci

totale i s-a substituit ingrijorarea de a nu dispune de opera unui


autor, de un document privind un anumit subiect. Trebuie sa avem
"ceva" de un autor sau despre o tema, o versiune modernizata si
saracita din vechea biblioteca "completes ", al cares vis se pierde
mereu la gestionarii unor numeroase fonduri specializate (mai ales,
fondurile locale).

Curiozitatea este, de asemenea, un termen care revine.


Bibliotecarul simte vocatia de "a descoperi" o opera, o colectie. In

masura in care operi a fost in mod evident deja "descoperitalde


catre editorul sau, bineinteles), aceasta misiune ii apare uneori
I.

D. Lahary, ,,Sous l'organigrarnme, le statut", Bulletin d'informations de

l'Association des bibliothecaires francais, nr. 162, 1994.

23
www.dacoromanica.ro

bibliotecarului ca aceea a unui cercetator. Dar, se disting dificil


interesele personale ale bibliotecarului de cele ale bibliotecii pentru
care el achizitioneaza.
Cererea utilizatorilor apare des in motivele explicite ale

achizitiei. Dar, aceasta cerere, asa cum este ea invocata, nu este


mereu forrnalizata; bibliotecarii fac adesea referire la un flux

imprecis mai mult decat la titluri precise si uneori tind sa


anticipeze.

Se poate observa in ce masura practica achizitiei farnan.e


putin obiectivata de catre bibliotecari sl releva "convingerea intima"
a fiecarui individ. De fapt, bibliotecarii cauta o impregnare culturala

care sa le legitimeze activitatea. Din acest punct de vedere,


activitatea de achizitie este resimtita in profunzime ca o fateta
"intelectuala" a meseriei, cu tot ceea ce cuprinde acest adjectiv ca

independenta de spirit - chiar razvratire - de competenta, de

suveranitate a spiritului (traita ca o fateta "culturala" a meseriei si,


deci, revendicata cel mai des de numerosi bibliotecari din
bibliotecile publice). B. Seibel noteaza, in aceasta directie, cloud
logici distincte de capitalizare intelectuala: unit tind spre o

stapanire totals 'intr-un domeniu de cunoastere, altii cauta "sa


cuprinda campul cunoasterii in intreaga sa diversitate". Primii nu
sunt doar bibliotecari speciallzati in cercetare; ei sunt numerosi si
in randul bibliotecarilor pentru copii, care-si propun sa citeasca

toata productia pentru a efectua o selectie, cat si .in randul


bibliotecarilor din sectiile de fonoteca sau arta; ceilalti au o
abordare mai intuitive, dar sistematica, relevand pe cat se poate

principiile legate de aspectele culturale. Un manual profesionall nu


da oare sfaturi referitoare la o practica aproape magica:
"bibliotecarul trebuie sa frecventeze regulat librarille: contactul
direct cu cdrtile fi va aduce mult" sau: "bibliotecarul trebuie sa stie

sa se intereseze de documentele care, a priori, ii sunt strain, sd

simtd pulsul timpului, sa aiba un spirit cercetator pentru a dezvalui


problemele pe care publicul le va solicita main "? Aceasta conceptie
"intuitive" si "personalizata" a achizittilor nu usureaza obiectivizarea

functiei in momentul interogarii bibliotecarilor. Cu cat diferitele

etape de prelucrare a documentului sunt extrem de explicite


imediat dupe intrarea lui in biblioteca, cu atat modalitatile de
alegere a documentului solicitat sa intre in aceasta biblioteca sunt
mai ascunse. B. Seibel compara procesul de catalogare cu un rit de
botez, pe parcursul camia documentul brut, intrat in biblioteca,
este putin cate putin denumit, deserts, spalat pentru a fi, in final,
I. ABF, .Le Mtier de biblioth&caire", Editions du Cercle de la Librairie, 1992.

24
www.dacoromanica.ro

primit in comunitatea legitima a colectifior bibliotecii. In fata


procesului intelectual al achizitiei, as indrazni sa prelungesc

parabola, asimiland acest episod tabloului sexual al concepliei: nu


se vorbeste sau doar se aminteste in cuvinte voalate, in mod aluziv,
de aceasta alegere a documentelor, care face ca ele sa treaca de la
masa primitive a textelor produse la distinctia de carte aleasa.

Cu toate acestea, o reala insatisfactie apare in toate

dialogurile si anchetele cu bibliotecarii, cand este vorba de a-si


preciza politica de achizitie. Aceasta insatisfactie ramane relativ
neformala in masura in care totul subliniaza lipsa de tamp pentru a
realizes achizilii convenabile si se pune putin problema
competentelor sau a organizarAi. Dar toate acestea se sens4bilizeaza

in fata problemelor bugetare, care se intensified si se simte


necesitatea rationalizarii achizitilior. Rationalizarea? Doua vointe se
incruciseaza: o mai buns urmarire a cererilor utilizatorilor,

realizarea unui echilibru mai bun al fondurilor. Prima vointa


raspunde dorintei de a cunoaste mai bine publicul; ce-a de-a doua,
de a raspunde unei triple grip: sa opereze transformarea bibliotecii

in mediateca, sa coordoneze mai bine achizitiile curente sub


influenta unui public real, sa constitute fonduri echilibrate in limp.

1.3. A achizitiona insearnna a crea patrimoniu

Practicile bibliotecarilor duc intotdeauna la cresterea si


reinnoirea colectiilor. Oricare ar fi motivele invocate sau procedeele
folosite, un lucru este esential - intrarea documentului, disponibil
pe plata, in fondul unei biblioteci publice, actiune esentialmente de
patrimoniu. Aceasta notiune aparent simples acopera astaZi realitati

devenite complexe, care ne obliga sa reexaminam termenul de

patrimoniu.
Achizitia este inainte de toate o selectie. Bibliotecarul poate
crede mereu ca se and in campul cunoasterii, operand o alegere in
sanul acesteia. De fapt, este util sa ne amintim ca achizitia este o
alegere in cadrul unei alegeri. Documentul achizitionat a devenit un
document datorita deciziei unui editor CM sensul larg al
cuvantului). La marl! editor! parizieni, este frecvent ca mai multe
sute de manuscrise sa fie refuzate, numai unul cunoscand onoarea
editarii. Bibliotecarii aleg dintre aceste rare alegeri ale editurilor.
Dezvoltarea mijloacelor de multiplicare permite unui numar mereu
crescand de texte (sau de muzica sau de imagini) sa fie faspandite
in numeroase exemplare in mijlocul publicului. Bibliotecarul este

confruntat in aceste conditii cu o inflatie documentara, in fata


careia nu dispune mereu de garantii pentru selectia prezentata de

comitetele de lectures, comitetele editoriale, director!! de colectie ai


25
www.dacoromanica.ro

caselor editoriale importante. Once "dragoste la prima vedere" este

permisa in masura in care investitia "editorials" poate fi slabs.

Defmitia de document (suport material destinat exclusiv


continutului de informatie si multiplicat pentru o difuzare public& )
tirade sa se dilueze in profitul notiunii mai vagi de informatie.
Dezvoltarea tehnologica a transmiterii informatiei d'a o alts
lovitur& notiunii de patrimoniu documentar: transmiterea
electronic& a datelor face adesea caduca multiplicarea suporturilor

materiale si face imposibil demersul privind achizitia ce vizeaza


cresterea unui patrimoniu documentar. Acest fapt frustreaza pe
numerosi bibliotecari, obisnuiti cu dezvoltarea suporturilor
documentare semnalate mai sus si, de asemenea, cu posibilitatea

de a putea colecta si conserva tot felul de informatii. Aceasta

frustrare ar putea fi neglijata: la urma urmei, nimeni nu a visat in


mod serios sa conserve in biblioteca toate conversatiile si
schimburile orate ale umanitatii si biblioteca s-ar putea multumi sa
colecteze doar suporturile materiale. Dar, se pare ca aceste date
nemultiplicate si transmise electronic tied sa inlocuiasca

documentul material Intr -un anumit numar de domenii ale


cunoasterii. Biblioteca intuieste deci aid sfarsitul posibil al
bibliotecii ca patrimoniu materializat. Traditionalul (si adesea
falsul)

antagonism

dintre documentaristul

care prelucreaza

informatia si bibliotecarul care administreaza colectiile este in


avantajul primului sau, mai degraba, antreneaza bibliotecarul spre
practici de documentare.
Aceste cloud fenomene pun sub semnul intrebarii durata de
viata a documentelor sau a informatiilor colectate. De fapt, practica
traditionala de alcatuire a patrimoniului documentar Inscria fiecare

document achizitionat intr-un proces de acumulare a memories,


concretizand imaginea Renasterii potrivit careia "nos suntem piticii
de pe umerii uriasilor". Cunostintele inscrise Intr -un document
meritau sa fie conservate pentru eternitate si aceste documente
costituiau temelia unei umanitati in constructie. Multiplicarea
artizanala a catorva foi si in plus, actualizarea bazelor de date care
elimind astazi informatia care ieri era Inca util& pentru cititori,
inlatura orice pertinent& legata de aceasta ambitie. De acum incolo,

stim c& un patrimoniu este partial si ca uitarea face parte


integranta din alcatuirea lui. Acest fenomen nu este propriu numai
documentelor: grija actual& de a prezerva patrimoniul arhitectural
nu poate sa nu tins seama de necesitatea construirii de not cladiri
acolo unde se ridica o cas a particular& din sec. XVIII, asa cum

prezervarea patrimoniului artizanal este insotita de distrugerea


utilajelor de plumb ale imprimeriilor convertite la fotocompozitie.

26
www.dacoromanica.ro

Once achizitie poarta in ea germenele, mai mult sau mai putin


manifestat, al propriei eliminari, dincolo de eroziunea materials
datorata timpului care afecteaza insusi documentul. Printr-o
inversiune logics a procesului, bibliotecarul trebuie sa anticipeze
durata de viata a documentului pe care Inca nu 1-a achizitionat si
sa-si stabileasca selectia abandonand exigenta eternitatii.

in mod progresiv, patrimoniul documentar 10 pierde

realitatea privind exigenta "in sine", ca obiect legitimat prin liantul


pe care-1 reprezinta anti, sau chiar secolele acumulate. Patrimoniul
devine obiect de folosinta, mai mult decat subiect de conservare.

Fiecare document achizitionat se transforms, dupe cum arata

Ranganathan: "Fiecarei carts, propriul cititor", si utilizarea


prevazuta pentru document infra intr-o dubla interactiune: o
permanents mai mare sau mai mica a utilizarii sale in urmatorii ani

si un numar mai mare sau mai mic de utilizatori care sunt

satisfacuti in urma consulfArii acestuia (indiferent ca este vorba de


un public real, potential actual sau victor). Acesti doi termeni sunt

pusi adesea in alternative intr -un cadru aproape etic, datorita

realitatii ce tine de faptul ca nimeni nu poate sa prevada


permanenta unei utilizari vlitoare de catre un public victor. Unit

bibliotecari merg papa acolo Inca refuza sa is in consideratie


activitatea for de achizitie ca pe un act de patrimoniu si afirma ca
privilegiaza cererea curenta si actuala, care ar neglija ipoteza unei
conservari chiar partiale si pe o durata medie. Nu este mai putin

adevarat ca once politica de achizitie se situeaza mereu intr-o


problematica ce tine de durata: cum sunt .constituite fondurile
locale?, cum sunt analizate cumpararea si reirmoirea lucrarilor de

referinta? A vorbi de patrimoniu nu inseamna a se referi in


permanents la fondurile vechi, asa numite "de conservare". Fiecare

document devine o data, o stare particulars a unei colectii la un


moment dat, pentru utilizari determinate la acel moment.
Mobilitatea uttlizaril unei colectii, durata variabila a interesului fats
de un fond sunt cloud elemente ce se pot aplica la fel de bine atat
fiecarui document luat individual, cat 0 colectiei luate in intregime:
"Misterele Parisulur, roman foileton cu mare difuzare in sec. XIX,

parea sa fie destinat unei utilizari de scurta durata, obiceiurile


privind lectura schimbandu-se; el gaseste Inca si acum cititori, si ,
in plus, a dobandit o dimensiune istorica si literara, care i-au creat
not cititori; si invers, anumite lucrari de tip stiintific au un caracter

literar, care le deschide spre un lectorat ce nu a fost prevazut


initial.

Vom gasi mereu un motiv pentru a achizitiona o lucrare. Dar


evolutia notiunii de patrimoniu documentar, strans legata de aceea

27
www.dacoromanica.ro

de achizitie, ne obliga de fapt sa deplasam aceasta problems.


Dimensiunea infima a selectiei operate in raport cu productia,

caracterul partial al cunostintelor ce tranziteaza prin intermediul


suporturilor documentare, durata de utilizare variabila a flecarui
document sunt factori care fac improbabil interesul evident al
flecarui document luat individual. Ambitia bibliotecarului tinde de

acum incolo sa constituie o colectie, mai degraba decal sa

acumuleze documente. Aceasta evidenta aparenta nu vine de la

sine: o colectie poseda puncte forte, caracteristici, o imagine" ce nu

este reductibila la suma caracteristicilor documentelor care o


compun; aceasta abordare exists de cativa ani in muzee, si chiar in
arhive, confruntate de mult tamp cu inflatia de texte, corespondente
si dosare administrative.
0 colectie de documente isi creeaza identitatea patrimoniala
prin trei elemente complementare:
Depinde de o colectivitate publica si raspunde unor nevoi
documentare definite de aceasta colectivitate. Vedem prin aceasta
ca exists obiective urmarite de colectie, in raport cu care fiecare

document achizitionat is! gaseste legitimitatea atata tamp cat


raspunde la aceste obiective colective.
Traieste datorita cresterilor si elimination interesul
colectiei rezida mai mult in orientarea cunostintelor si
sentimentelor continute in documente deck in valoarea individuals

a flecarui document. Colectia este un ansamblu viu care urmeaza


colectivitatea in evolutia sa, neglijeaza documentele perimate pentru
ea (dar nu in absolut) si cauta elemente not destinate intariti ei.
Isi defineste locul patrimonial nu numai in interesul unor
utilizari oferite membrilor colectivitatii, dar si in definirea clara a
ceea ce ea nu integreaza (tipuri de suporturi, continuturi etc.), fard
a uita vectorii informatiei, altii decat strictul suport documentar.
Colectia astfel prezentata poate fi analizata in diferite feluri:
continut (fonduri specializate...), suporturi (fonoteci...), utilizari
(fonduri de referinta...). Dar aceasta segmentare nu trebuie sa ne
faca sa uitarn caracterul patrimonial unic al colectiei unei biblioteci
publice. Pe de alts parte, clarificarea notiunii de colectie permite

deosebirea acesteia de serviciile de documentare, care pot fi

efectuate pornind de la aceasta colectie si in afara ei (imprumutul


intre biblioteci, serviciul de chestionare de baza si banca de date,
accesul la banca de imagini etc.); colectia este elementul constitutiv
esential al bibliotecii, chiar daca ea nu se confunda cu aceasta. In
sfarsit, colectia, prin limitele sale voite, nu se defineste ca a fi o
parte izolata: si celelalte colectii publice sunt definite, constituite,
reinnoite, epurate, modificate far aceste evolutil influenteaza

28
www.dacoromanica.ro

inevitabil colectia, de care bibliotecarul raspunde. Un semn fericit


privind aceasta evolutie apare chiar in gestiunea fondurilor vechi:

anumite biblioteci publice se intreaba asupra interesului de a


conserva volumele greoaie de patristica pe care le-a mWenitl

Notiunii de document "unic", conservat intr-un loc izolat, i s-a


substituit conceptia de colectie originals, ale cares documente
constitutive sunt cunoscute 0 raspandite in multiple exemplare:
caramizile au devenit neinsemnate qi anonime, cladirea a capatat
un caracter distinct, dupa cum biblioteca 0-a pierdut rolul sau
unic de conservator de documente, pentru a dobandi o viata proprie
de producator de cunotinte si servicii.
2. INTRE OFERTA I CERERE: PUBLICUL

2.1. Importanta coIectivititit

Poate parea inutil a reaminti faptul ca once biblioteca


publics depinde de o colectivitate publics. Acest lucru este in
acelasi timp subliniat si resimtit zilnic de catre bibliotecarii care 10
negociaza bugetul de achizitie, discuta despre orarul de
functionare, solicits construct% reparatii sau amenajari, se zbat sa
gaseasca personal. Cu toate acestea, este un domeniu profesional
in care, dupa cum se pare, importanta colectivitatii ramane putin

revendicata 0, in once caz, considerate aproape nelegitima: este


vorba de domeniul achizitiilor. Numeroase conflicte au izbucnit pe

aceasta tema, cunoscute chiar de marele public in ultimii ani si


vom consulta cu interes remarcabila lucrare a autorilor Marie
Kuhlmann, Nelly Kuntzmann qi Helene Bellour, "Cenzura si
bibliotecile in secolul XX", pentru a avea o privire de ansamblu a
acestor influente 0 conflicte. Nu este lipsit de interes faptul ca
bilantul acestor probleme controversate este prezentat intr-o carte
ce are drept titlu "cenzura", untie este adesea evocata conceptia
achizitiilor pe care am descris-o mai sus: achizitia este o problems
de convingere personala, o problems ce tine de intelect 0 intelectul
se vrea rebel pentru ca paznicul valorilor este mai presus de politica
si economie. Cedam in fata ordinelor privind functionarea

institutiei, dar ne revoltarn in fata unui titlu criticat sau a unei


lucrari impuse. Este util sa intelegem cum aceasta indignare
ramane, in deflnitiv, qi ea o obligatie socials 0 cum biblioteca,
'. M. Kuhlmann, N. Kuntzmann si H. Bellour, Censure et bibliotheques au XX
stecle, Editions du Cercle de la Librairie, 1989.

29
www.dacoromanica.ro

privind propriile achizitii, se supune, - si trebuie sa se supund unor necesitAti colective care nu depind numai de bibliotecar.

0 biblioteca hraneste spiritual o colectivitate - acesta este


chiar principiul sau de functionare. Ea apare cu o oarecare sans&
de a dura numai in cazul in care colectivitatea simte nevoia sa -si
defineasca temelia memories si sa-si intAr. easca sansele de
nemurire. Nu este o intamplare ca la inceputul sec. al )(VI-lea,
odatA stinse convulsiile Raz- boiului de o sutd de ani, a luat fiinta
Biblioteca regala: este evident de ce colectffie confiscate in timpul
Revolutiei franceze au fost incredintate oraselor cu traditie si nu
noilor departamente, care au trebuit sa-si astepte emanciparea la
capatul unei istorii biseculare pentru a primi, odata cu
descentralizarea, bibliotecile centrale de imprumut. In acest cadru,
istoria bibliotecilor se confunda cu istoria colectivitatilor de care
depind si cu politica acestor colectivitAti. Evident, bibliotecile
manastirilor medievale vizau, prin colectffie lor, o abordare

religioasa a lumii, dar Marie Kuhlmann readuce in sec. MC

conceptiile unor colectii strict orientate: "In timp ce bibliotecile


administrate de P.C.F. excludeau uneori lucrarile patriotice,
bibliotecile legate de municipalitate erau in rAzboi cu lucrarile
antimilitare socotite partial responsabile de infrangerea din 1939
[...1. In timpul razboiului din Algeria, bibliotecile administrate de
municipalitatile de dreapta indepartau cartile favorabile
independentei algeriene, ostile politicii coloniale si metodelor de
represiune folosite de armata franceza. Municipalitatile eomuniste,
opunandu-se acestui razboi colonial, nu sustineau pe nesupusi si
pe dezertori"... Vom mai vorbi despre ambiguitatile si excesele
acestei influente a colectivitatii asupra achizitiilor. Dar viziunea
contemporand a pluralismului (mai degraba decal a obiectivitatii)
colectillor nu este strains curentelor, xniscarilor care agita o
societate care se vrea democrats. Deja, biblioteca achizitioneaza
doar documente care sunt publicate. 0 evident!, s-ar zice, dar
aceasta evidenta ne trixnite, pe de-o parte, la interdictiile privind
publicarea sau publicitatea, si, pe de alta parte, la alegerea
efectuata de Care editori. G.P. Fonotov descria astfel U.R.S.S.-ul
anilor 1960: "In Uniunea Sovietica, exists zeci si zeci de edituri [-I.
Flecare isi are propriul plan. Cu toate acestea, fiecare editura este
mereu constienta de propriile responsabilitati in fata societatii si se

abtine sa publice cart! care ar putea afecta educatia morals a


poporului."1 "Zambetele apar in said: fiecare stie ce era societatea

sovietical Cu toate acestea, chiar in S.U.A., tam democratiei,

1. G. P. Fonotov, Problemes du choix des livres et ses solutions en URSS", Bulletin


des bibliotheques de France, nr.3, 1966.

30
www.dacoromanica.ro

municipalitdtile cer, in conformitate cu Legea bibliotecii (vezi pag.


35), ca lucrdrile creationist& sa fie prezentate in cantitate pi calitate
identice cu cele ce analizeazd teoriile moderne ale evolutiei. 0 astfel

de dezbatere era pe punctul sa se realizeze in Franta, in jurul


tezelor revizioniste ce negau realitatea camerelor de gazare din
timpul ultimului razboi mondial: unit s-au intrebat in legaturd cu
legitimitatea excluderii unor astfel de lucrdri din rafturile
bibliotecilor. Aceste controverse arata ca bibliotecarii sunt
"prizonierii" nu numai ai comenzilor pi interdictifior explicite pi upor

denuntabile (din exterior), ci pi ai unui consens social din care ei


fac parte pi, adesea, mai mult decal o cred ei.

0 prima diferenta evidenta apare intre doud tipuri de

colectivitati, colectivitatile denumite publice pi cele denumite


functionale, deci intre bibliotecile publice pi bibliotecile functionale.
Bibliotecile functionale se deflnesc printr-un proiect clar pi

"reductor", care constitute chiar fundamentul colectivitatii lor: un

Centru de documentare pi informare ipi constitute colectiile in


vederea proiectului educativ al liceului sau colegiului, o bibliotecd
universitard - in functie de programul de invatamant pi cercetare at

universitatii, o bibliotecd de spital pentru relaxarea pi liniptea

bolnavilor etc. In ceea ce privepte bibliotecile publice, ele nu au un


proiect precis: die sunt la dispozitia indivizilor colectivitatii, sub

toate aspectele legate de activitatile, proiectele pi dorintele sale.


Aceasta deosebire ftmdamentald nu rdmane fare ecou asupra
constituirii colectfilor: am vazut acest lucru in anti 1970, cand
bibliotecile universitare au dorit "sa se deschidd populatiei
cartierului",

sau mai recent, cand

bibliotecile centrale

de

documentare din pcolile primare au cautat sa devind biblioteci


publice pentru comunele sau cartierele in care functionau; in
general, aceste tentative au cunoscut epecul, intrucat bibliotecile
constituite pe baza unui proiect specific organizat nu pot raspunde
altor nevoi. Actuala fragmentare a bibliotecilor universitare intre
functfile "Centre lor de documentare pi informare prelungite", care
reprezinta nevoile de documentare ale studentilor din ciclurile unu
pi dot, pi serviciile de bibliotecd specializatd cerute de studentii

ciclului trei

pi

cercetatori reprezinta un alt exemplu privind

constrangerile interne pe care o colectivitate functionala le impune

bibliotecii. Cu toate acestea, putem pretinde ca fiecare carte,

considerate individual are, in mod absolut, aceeasi valoare in once


colectie s-ar afla; dar utilizarea ei nu este aceeasi intr-o biblioteca
I. Creationismul propune o teorie a flintelor vii care reproduce identic Geneza si
nags deci descoperirile paleontologiei.

31

www.dacoromanica.ro

publics si o biblioteca functionala: utilizarea individuals a

documentului, utilizarea personals a celui ce imprumuta sau a

cititorului, utilizarea indusa in general de legaturile impalpabile pe


care o carte le are cu celelalte carts intr-o colectie determinate. Prin

urmare, nu putem concepe o politica de achizitie decat luand in


considerare colectia si nu documentul luat individual. Iar colectia
este o reflectare a colectivitatii, atat pe planul istoriei, cat si al
aspiratiilor.

Cu toata absenta unui protect precis definit pentru


bibliotecile publice, ar fi gresit sa credem ca societatea abordeaza
absolut neutru o informatie. In constituirea colectiilor, biblioteca
publics conserves doar urmele cunoasterii lasate de epoca sa: ea
este marcata, de asemenea, de tipurile de adaptare ale acestei

cunoasteri, modelate de vointa colectiva. Aceste amprente apar in


ceea ce not numim fenomenele de moda; dar "moda" atinge, de fapt,
foarte profund consensul literar, cognitiv, psihosociologic. In
spatele pluralismului afisat privind democratia moderns, se ascund
prejudecati, preferinte, interdictii. Pe de alts parte, grija fiecarei
colectivitati de a-si constitui organe directoare releva dorinta de a
proteja aceasta colectivitate, de a o face sa traiasca si sa se dezvolte
in mijlocul altor colectivitati; flecare organ politic (-in sensul larg al
cuvantului) doreste sa protejeze dar sa si educe indivizii ce compun
colectivitatea pentru ca suma acestor "mai bune cunoasteri" sa

slujeasca la progresul activitatii. Biblioteca publica, memorie a


colectivitatii publice, nu scapa de aceasta dorinta de a educa,
numita, timp de decenii, foarte simplu - "inaltare moral& si civics ";

disparitia expresiilor considerate desuete nu a suprimat totusi


acest protect. Nu este vorba de o revolta impotriva acestei stead de
fapt, care nu este decat expresia naturals a unui proces social antientropic, ci de a avea constiinta de a incerca, pe cat posibil, sa o
analizaze n in scopul de a relativiza certitudinile legate de
impartialitate, fard a renunta, totusi, la cele mai inalte eldgente ale
pluralismului. Uneori, semnele acestei vointe colective apar mai

evident (In afara cazurilor de cenzura, ale card excese sunt usor

reperabile); sa ne gandim la modifIcarea propusa de uncle


municipalitati, in acesti ultimi ant, in directia publicului

studentesc: uncle biblioteci au trebuit sa prevada nu numai

amenajari specifice pentru acesti utilizatori, dar si sa-si adapteze


politica de achizitie pentru a tine cont de aceasta noua situatie; este
interesant de remarcat ca., in uncle cazuri, nu era vorba atat de un
public realmente nou, cat, mai degraba, de recunoasterea
voluntarista de carte municipalitate a importantei care trebuie
acordata acestui tip de public. Mai constatarn astazi o tendinta

32
www.dacoromanica.ro

colectiva de a promova serviciile documentare de pe langa


intreprinderi; tonul a fost dat de Marea Britanie si tarile nordice, ale

caror servicii din intreprinderi raspund mai bine unei exdgente


colective decal unei necesitati reale privind rentabilitatea pentru

biblioteci.

In sfarsit, nu putem uita ca fiecare colectivitate nu mai este


izolata in contextul lumii exterioare, in strangerea de documente.

Localitatea este inserata Intr -un departament care este parte

integranta a unei regiuni, ce se inscrie intr-o comunitate national&


si deja europeana in ceea ce priveste ideile, conceptele, ideologia.
Aceasta suprapunere partial& a vointelor colective creeaza mediul
unui consens global si, mai ales, plaseaza fiecare politica locals in
relatiile obligatorii cu celelalte politic'. Este iluzoriu sa se creada ca

obiectivele bibliotecii de cartier pot fi totalmente separate de


imperativele bibliotecil centrale: repartitiile bugetare, atributiile
personalului, deplasarea utilizatorilor creeaza legaturi care
reciproc
influenteaza
constituirea
colectiilor,
intr-o
complementaritate
adesea implicita. Actiunile Bibliotecli
departamentale de imprumut (natura depozitelor, formele relatiilor
de servicii) determine luari de pozitie sau, mai simplu, concept!!
tacite privind colectilie si serviciile xnicilor biblioteci. Fiecare factor

actioneaza la nivelul sau si trebuie sa tina cont de partenerii sai


pentru a-si elabora propria politica de documentare.

Patru exemple pot intari aceasta abordare: din partea

bibliotecilor universitare, alegerea CADIST-urilor (Centre le de


achizitie si difuzare a informarii stiintifice si tehnice), in cadrul unor

institutii, pune inevitabil, pentru universitatile in cauza, problema


prioritatilor de stabilit: trebuie oare sa ne bazam pe CADIST ca pe
un organism "independent", de nivel national si exterior
colectivitatii universitare locale, sau sa integram acest CADIST ca
pe o colectie prioritara destinata universitatii, a care! competenta a

permis constituirea acesteia? Mai modest, bibliotecile publice


trebuie sa confrunte propriile for politici de achizitie cu criteril
stabilite de Centrul national de litere (astazi Centrul national al
cartii) pentru acordarea de subventii: cate politici de achizitie
municipale au fost deviate de presiunile nationale in favoarea
poeziei, periodicelor etc.? Alt exemplu se refers la situatia
bibliotecilor municipale care detin rolul de depozit legal de
tiparituri, situatie care atrage atentia asupra efectelor unei politici
nationale (legate de conservarea tipariturilor si de organizarea
documentary din teritoriu), asupra politic!! locale cu domenii mai
diversificate (un oras a solicitat chiar incetarea acestui "privilegiu",allele isi pun intrebari asupra probabilitatii utilizarii acestor

33
www.dacoromanica.ro

"achizitii obligatorii gratuite"). In sfarsit, un ultra exemplu privind


combinarea aleatorie dintre politicile colectivitatilor suprapuse

partial dar, totusi, distincte, se refers la propunerea Institutiei


publice a Bibliotecii franceze adresata colectivitatilor locale (si

universitare) de a constitui "poll asociati", propunerea a provocat


multe neintelegeri: uncle comune au vrut sa inventeze o
specializare documentard, altele au emis pretentii in vederea unei
specializar' i exhaustive, care, datorita unor probleme de prestigiu si
de dotari bugetare pe care le sperau importante, puteau pune in
pericol vocatia public& a colectiilor si achizitifior bibliotecii, 'Inca
municipals. Aceste exemple arata in ce masura colectivitatile se pot
suprapune partial pe plan documentar si nu este singura actiune a

statului fata de comune sau universitati: oare nu s-a auzit ca


primarul unei comune de 5000 de locuitori dorea sa faca in

biblioteca sa o videoteca, pentru ca o comuna invecinata (si rurala)


a decis sa aiba o discoteca? Dincolo de aceste dorinte legitime de
cooperage a bibliotecarilor , legaturi mai putin biblioteconomice ii

leaga din punct de vedere istoric, constitutional, politic si chiar


etnologic, iar bibliotecarul este o parte componentd in cadrul acestor
procese.

"Paradoxul functionarului" gaseste in bibliotecar forma sa


desavarsita: deschis spre lume, el se supune ingustimii (bugetare si
ideologice) colectivitatii. Aparator al specificului politicil locale, el se

confrunta cu orientari pe care nu le stapaneste si pe care nu le are

in sarcina. Ca intelectual, el apara libertatea de spirit, ca


functionar, el se supune comenzilor colectivitatii. Avid de pluralism,

de echitate, de independenta spirituals, el constata ca participa


prin functia sa (si cultura sa) la tendinte sau interdictii explicite
sau tacite, militante sau oculte. Biblioteca este, in definitiv,
imaginea reala a unui consens social, ce anima colectivitatea locala;
achizitiile si colectille sale reflecta tensiunile si aliantele care
traverseaza grupul social si flecare grup social in fiecare
colectivitate.

2.2. Public sau publicuri?


Colectivitatea ce incadreaza si legitimeaza biblioteca este mai
intai publicul deservit. Documentele sunt achizitionate, iar

colectiile sunt constituite pentru public. Dar aceasta referinta

constants merits sa fie lamurita, daca vrem sa o utilizam ca pe un

criteriu pertinent, pentru punerea in aplicare a unei politic! de


achizitie. Prima constatare: referirea la public este foarte frecvent o
referire la publicuri. Pluralul nu releva numai un fenomen de mods;
este evident ca el evoca, dincolo de varietatea indivizilor,
34
www.dacoromanica.ro

multitudinea formelor de utilizare a bibliotecii. De la recunoaqterea


unei treceri de la "functia lecturir la "practicile de lectura", exista o
prima deplasare a "utilizarii bibliotecii" spre "folosirea bibliotecii" *1

in sfar*it, o alta de la publicul global la publicurile specifice *1


segmentate.

Legea bibliotecii
Asociatia americand a bibliotecarilor afirmd cd toate
bibliotecile surd forurnuri destinate circulatiei de idei si informatii si

cd actiunea for trebuie sd se supund urmdtoarelor principii

fundamentale:
I. Cdrtile si celelalte resurse de care dispune ea trebuie sd
aibd drept obiectiv educarea, interesarea si informarea membrilor
comunitdtii pe care acestea o deservesc. Nici o lucrare sau alt tip de
material nu va fi excius din cauza originii, trecutului sau opiniilor
celor care au contribuit la crearea /ui.
2. Rolul bibliotecilor este de a furniza inforrnatiile si cdrtile ce
reprezintd toate punctele de vedere asupra subiectelor de actualitate

sau care prezintd un interes istoric. Nici o lucrare sau alt tip de
material nu trebuie interzis sau eliminat datoritd unor motive
partizan sau doctrinare.

3. Bibliotecile trebuie sd se opun.d activ cenzurii in indeplinirea


misiunii for de informare si educare.
4. Ele trebuie sd coopereze cu toate grupurile si indivizii care

luptd pentru respectarea dreptului la libertatea de expresie si la


liberul acces la idei.

5. Dreptul de a utiliza biblioteca nu va fi refuzat nirnimui


indiferent de origin, vdrstd, trecut sau opinii.

6. Bibliotecile care pun la dispozitia comunitdtii spatii de


expozitie sau salt de reuniune trebuie sd o facd in mod echitabil,
indiferent de convingerile sau apartenenta indivizilor sau grupurilor
ce doresc sd be utilizeze.
Adoptat de ALA (American Library Association) in 1939,
traducere din H. Bellour. "Censure et bibliotheques. au XXe siecle".

Aceasta evolutie semantics duce potential la intretinerea a


doua ambiguitati complementare: biblioteca, vazuta ca institutie
socials, se gaseste deconectata de primul *1 principalul sau nucleu,
colectia sa; si abordarea sociologica a categoriilor de utilizatori se
substitute analizei utilizarii unei colectii. Intrebarea pe care trebuie
sa ne-o punem aici este: "Cum poate o colectie sa raspunda unor
multiple utilizar. i?" Constatarn ca in cvasi-totalitatea studiilor ce

35
www.dacoromanica.ro

abordeaza problema publicurilor intr-o biblioteci, natura colectillor

este in cel mai bun caz atinsa in treacat, in general ascunsa;

comparatille privind practicile, utilizarile, frecventarile anali7eaza


diversele probleme ale bibliotecii (orele de program, caracteristicile,
amplasarea in spatiu, competenta personalului, ergonomia OPAC1)

si niciodatA sau aproape niciodata nu face analiza exacta a

colectiei, a punctelor ei forte, a nivelelor sale de complexitate, a


orienarilor sale si a achizitiilor. Martine Poulain subliniaza ca "nici
o sociologic a utilizarii, monolita sau incrucisata, a suporturilor in
biblioteci nu a fost efectuata recent". Exista, deci, un vid in lantul
ce ne conduce de la o colectie constituita (si deci definitia ramane,
adesea, sa fie formulate) la indivizil care o utilizeaza sau, !flyers, de
la un anumit tip de public identificat din punct de vedere sociologic
la utilizarea colectiei. Nu pretindem sa umplem acest vid, ci dorim
doar sa atragem atentia asupra acestei verigi ce lipseste:
"publicurile" unei biblioteci sunt de fapt "uttlizarile" diverse ale unei
colectii sub toate aspectele sale si once cautare a unui "nou" public

acopera, de fapt, doua proiecte distincte, dar complementare in


acelasi timp: atragerea indivizilor specific! - prin toate mijloacele,
inclusiv cele nedocumentare-, si incurajarea utIli7arilor colectiei
considerate Inca insuficient practicate; absenta unuia din cei doi
termeni poate duce la esec.

Publicurile si fondurile

Categoric social&
(nevoi sociale)

Utilizarile lecturii
(practici personale)

4
Utilizarile unei colectii

It

Frecventarea biblioteci!
(utilizarea unui loc cultural i social)

Problematica publicurilor dintr-o biblioteci circula, in general, in


campul nr.1, care se desfasoara Intre 3 poll exterior! colectillor
strict() sense.

Fara a subestima aceasta analiza, trebuie ca, in fiecare


etapa a acestui circuit "extern", sa corelam flecare termen cu o
1. OPAC: On line Public Access Catalog.

36
www.dacoromanica.ro

problematica privind utilizarea colectiei (campul nr.2):


Prin ce raspunde continutul colectiei nevoilor sociale de
lectura ale unei categorii de public? i rovers, care va ft influenta
acestor nevoi asupra achizitiilor?

Prin ce raspund unor practici personale de lectura

nivelul si tipurile colectiei? Si rovers, care va ft influenta acestor


practici asupra achizitiilor?
Prin ce se preteaza documentele colectiei unei anumite utilizari
cadrul bibliotecii? Si rovers, in ce fel aceasta utilizare particular
influenteaza. achizitiile?

Aceasta

complementaritate

"public

sociologic/utilizarea

lecturii" gaseste un exemplu revelator in problematica actuala a


lecturii prin studiu; in constanta lacunelor din practica lecturii la
student' avem numeroase intrebari: cum sa-i facem sa citeascd pe
student'' care nu citesc (o problema cunoscuta de catre bibliotecarii
din bibliotecile publice), dar care totusi citesc (doar manualele), farce

sa albs obiceiul de a citi la modul care sa permita deschiderea


spiritului, atat de necesard studiuluil Intrebarea pusa 'intr-o
biblioteca municipal:a. incerca sa defineasca noul public identificat
in termeni sociologic!, intrebarea pusa intr-o biblioteca universitard
situeaza problema la nivelul uttlizarilor de lectures. In mod sigur,
raspunsul nu va tine doar de constituirea colectiei propuse si ea nu
se va rezuma doar la o abordare pur sociologica a unui segment de

public. Pe de aka parte, notiunea de public is o dimensiune

colectiva, inclusiv privind problema "uttlizarilor de lectura"; centrele


culturale franceze din strainatate cunosc bine aceasta dificultate de
definire a unui public: nivele diferite se imbina, intre francofoni si

nefrancofoni, utilizatorii centrului cultural si neutilizatori, nivelul

de dezvoltare a lecturii din tara la care ne referim si colectiile

francofone propuse etc. Dezvoltarea acestor biblioteci raportata la


"publicurile noi" ridica problema utilizarii cart!! si practica lecturii,

diferite nu numai intre diversii uttlizatori posibilt, dar si intre

ansamblul acestor uttlizatori, intre propria for cultures pi obiceiurile


si practicile traditionale admise si cercetate in Franta. In mod mai
hexagonal, am putea realiza constante similare, abordand problema
publicurilor analfabete... In scopul de a pune, in mod constant, in

raport notiunea de public cu exigentele colectiei in analiza si


constituirea sa, propunem sa reflectam la diferitele interactiuni
legate de "public" (vezi schema de la pag. 36).

Problematica publicurilor plaseaza, de asemenea, biblioteca


intr-o perspective mai colectiva, diferentiind publicurile actuale,
potentiale si viitoare. Definim publicul actual ca pe un utilizator al
3?

www.dacoromanica.ro

bibliotecii, publicul potential ca pe un grup de indivizi ce traiesc


actualmente in zona de actiune a bibliotecii (colectivitate in sens
constitutional), dar nefiind utilizatori, publicul victor ca indivizi
chemati teoretic sa fie interesati de biblioteca in cursul anilor si
generatiilor viitoare. Aceasta distinctie necesita o evidentiere a
limitelelor sale din punct de vedere at utilizari' colectiei si a
bibliotecii: "publicul actual" acopera frecvent numarul celor ce

imprumuta documente, lard a putea analiza utilizarea reala a


fondului (lecturi la fata locului) si nici a celor ce yin sa viziteze locul

de cultura (biblioteca ca loc de desfasurare a unor activitati, de

lucru personal sau de simple intalniri) fara a avea,

deci,

posibilitatea s identificam utilizarea reala a fondului: "Cateva marl


biblioteci municipale au estimat ca pe parcursul unei zile, 40%, -

sau chiar jumatate din utilizatori nu imprumuta documente";

"publicul potential" este legat adesea de reperarea indivizilor ce nu


imprumuta, lard sa avem deci posibilitatea sa distingem uttltzarile

nerealizate si deci potentiale din fondul existent (liceanul care


imprumuta doar titlurile legate de programa scolard este un
utilizator "potential" al lucrarilor de fictiune sau de orientare
profesionala, amatorul de rock este un utilizator "potential" al
fondului iconografic); "publicul victor" reuneste indivizii "reali" si
"potentiali" care ar putea utiliza intr-o oarecare masura fondurile
constituite, punand alaturi actuala fetita de 10 ani, care va avea 20

de ani intr-un deceniu, si pe ipoteticul muncitor at anului 2094,

lard a sti ceva despre uttltzarile din victor, intrucat deja nu


cunoastem multe lucruri despre utilizarlle actuale. Sa reluam
aceasta tripla abordare in cadrul constituirii unei colectii:
Publicul actual este acela ale carui uttlizari pot fi conturate

aproximativ, atat din punct de vedere al nevoilor sale, cat si al


practicilor de lectura, at uttlizarii bibliotecii, coreland aceste
utilizari cu diversele insusiri (legate de modalitati, ritmuri, natura)
ale documentelor oferite de biblioteca.

Publicul potential exists doar datorita voluntarismului


bibliotecii: once definitie legata de categoriile socio-profesionale
(persoanele in varsta, muncitorii etc.) utilizeaza aceleasi constatari
de deficiente ca si abordarile legate de utilizari: "poezia nu iese" este
o afirmatie alaturi de "trebuie sa aducem persoanele in varsta" sau
de "biblioteca poate juca un rol pe langa intreprinderr. Publicul
potential este determinat mai intai de politica bibliotecii, de aceea,
acest public nu exists decat printr-o an.umita utilizare a fondului,
cea doritd de biblioteca: achizitiile facute pentru publicul actual pot
fi completate in functie de nevoile (nedocumentare la origine)
acestor publicuri potentiale determinate, dar necesita, adesea, mai

38
www.dacoromanica.ro

intal, o punere in temd, o promovare a colectiilor actuale ale


bibliotecii.

Publicul viitor exista mai ales in imaginatia actualei

colectivitati care se proiecteazd in viitor. El este, de fapt,


motenitorul memories acestei colectivitati, la nivelul de dezvoltare

al acestei colectivitati: buletinul municipal va fi achizitionat pentru


viitorul public al unei biblioteci municipale, sau oare achizitiondm o

lucrare distinsd cu premiul Goncourt pentru lecturile secolului

viitor? Reflectiile

privind notiunea de patrimoniu ne fac sa

distingem intre indispensabila conservare a lucrdrilor achizitionate


cu mijloacele colectivitatii Si ambitia realizdrii unui serviciu destinat
utilizatorilor viitori, ambitie circumscrisd astazi documentelor de
interes local afirmat.

Conceptul insui de public (publicuri) cunoaste, de fapt,

tulburdri identice cu cele pe care le cunoate conceptul de

patrimoniu: intr -o societate alfabetizatd, cu cerinte si mijloace de


informare crescande, multitudinea utilizdrilor de suporturi
documentare, multiplicate la randul lor, determind selectii

voluntariste din partea bibliotecarilor in constituirea/evolutia


colectiilor, deci, in achizitiile lor.

Orice segmentare a publicurilor rdspunde acestei viziuni


voluntariste privind utilizarea unui fond i, din aceasta cauza, se
Uncle spre analizarea unui public potential. De la o segmentare pe
categorii socio-profesionale, utilizatd in anti 1960, s-a trecut la
distinctii extrem de variate: handicapati, adolescenti, factori de

decizie economics, persoane in curs de insertie sociald sau


profesionald, copii foarte mici, etc. Toate aceste diferentieri au doud

puncte comune: ele au arareori un raport initial cu lectura, ele


prezinta adesea o aplicare reductionistd de tip sociologic pentru
probleme foarte complexe in general. Iata trei exemple sumare:

Serviciile pentru handicapati ne trimit la accesibilitatea


colectiilor pentru handicapatii motori sau senzoriali si necesitA
amenajari materiale diverse (rampe, dispozitive pentru Intoarcerea
paginilor, carts vorbitoare etc.). Nu se prea stie ca, deseori, anumite
handicapuri senzoriale, cum ar fi surditatea din natere, antreneazd

o practica de lectures cu totul deosebitd, mai ales in intelegerea


structurilor gramaticale.

Cercetarea publicului format din adolescenti provoaca


uneori neintelegeri cu psihologil: de fapt, perceptia adolescentei de
care bibliotecari se referd, in mod tacit, la o practica a bibliotecii i

nu la o clasd de varstd; este vorba, in realitate, de abandonarea


imprumutului de carte de fictiune de care o parte a populatiei

39
www.dacoromanica.ro
.

masculine, care paned la varsta de 13-15 ant, frecventa, in mod


asiduu, biblioteca.
Cazul de analfabetism este unul dintre cele mai rare cazuri
in care practica de (non)lectura contribute la segmentarea
publicului. Dar, si in aceste cazuri, analiza este prea des reductibila
*1 cauta s reproduce pentru publicul respectiv practicile
constituite pentru utilizatorii actuali ai bibliotecii: accentul se pune
adesea pe placerea de a citi, in Limp ce uitam uneori de principala

nevoie a acestei populatii - ocuparea unui loc de munca (vezi


exemplul de maijos).

Un exemplu de segmentare ambigua: analfabetism

Lipsa

inserarii
sociale sau
profesionale

Analfabetismul pleaca, teoretic, de la lipsa practicarii lecturii.

Dar acest termen acopera de fapt o problems socials agravata de


constanta in absenta lecturii, in care frecventarea unei biblioteci nu
ar fi intotdeauna necesara sau suficienta pentru a da un raspuns
social satisfa' cator.

Analiza publicului ce nu practica lectura (evidenta initiala)


trebuie sd studieze nevoile *I modul de apropiere a scrisului ale

persoanelor aflate intr-o diflcultate de insertie si, in sfarit,


capacitatea colectiei de a se preta acestor nevoi.

Once segmentare a unui public, oricat de utila ar fi ea, nu


poate se nu tins cont de o analiza, care is in considerare cele trei
elemente prezentate in pag. 36 Si raportul fiecarui element fata de

40
www.dacoromanica.ro

utilizarea fondului fara sa cautam a reproduce prin acest public


potential practicile publicului "actual" si real.
Situatia se prezinta diferit in cazul unor fonduri specializate.
Definirea publicurilor for este adesea dificil de elaborat, caci, spre
deosebire de fondurile "curente" constituite pentru ansamblul unei

populatii nediferentiate (chiar dace am vazut ca notiunea de


publicuri potentiate acoperea o forma de utilizare voluntarist& a
fondului), fondurile specializate selectioneaza propriul for public
dincolo de limitele colectivitatii, fie ca este vorba de fondurile locale

sau de colectiile al caror punct comun este interesul national sau


regional (conceptul de "poll asociati", dezvoltat de catre Biblioteca
nationals a Frantei, este un indicator excelent al acestor colectii, a
caror utilizare depaseste publicul local). Un lucru este clar: aceste
fonduri sunt singurele pentru care atentia achizitiilor poate Integra,
in mod voluntar si fara ambiguitate, notiunea de "public victor ".

Publicul victor este acela pe care se sprijind rolul memories

bibliotecii; legitimitatea definirii sale ramanand a priori ipotetica


(cine poate judeca ziva de maine?), numai prezenta unui public
actual., de dincolo de limitele circumscrierii colective locale poate
deduce viitorul. Este, fara indoiala, singura parte din colectie a
cares definire este determinate de natura exceptional& a
documentului si nu de utilizarea locals, car achizitia unui exemplar
destinat unui fond specializat va fi, deci, diferita de achizitia
aceluiasi exemplar destinat unei utilizari curente. Dificultatea
rezida adesea in discernamantul legat de operarea intre publicul

utilizator al acestui fond care apartine colectivitatii locale si


publicul consumator exterior colectivitatii: absenta unui public
exterior ameninta perenitatea fondurilor, datorita limitarii la

uttlizarile locale, disjuncte de comunitatea intelectuala nationals


sau regionals; absenta unui public local ameninta si ea perenitatea
acestui tip de fonduri, facandu-1 ilegitim in ochii colectivitatii ce
gestioneaza biblioteca.

Acest rapid tur de orizont asupra notiunii de "publicuri" ne


demonstreaza ca nu exists "un public" pentru "o carte". In schimb,
analiza publicurilor reale, potentiale si viitoare ne trimite la
conceptul de colectie a card utilizare depinde de politica

voluntarista de achizitii si de punerea la dispozitie. Dizolvarea


documentului individual intr-o colectie complexes deplaseaza
problematica continutului lucrarilor particulare spre apropierea for
multiples de catre diversii cititori. Cititorul-obiect se substitute
cartii-obiect, colectia devine un instrument cu multiple niveluri de
lecture, cu diverse genuri, cu puncte forte, cu planuri voluntariste,
modelate de practicile actualilor cititori (utilizatori reali), cititorilor

41

www.dacoromanica.ro

potential! (doriti), cititorilor viitori (dincolo de ziva de azi si de


limitele geografice ale colectivitatii).

2.3. Oferta documentary si publicul

Asadar, publicul se defineste printr:o utilizare reala sau

virtuala a colectiilor detinute de biblioteca. In fata acestui public,


bibliotecarii rationeaza cand in termeni de oferta, cand in termeni
de cerere. De fapt, conceptul de oferta documentary este strans
legat de ceea ce se cheama achizitiile curente si acopera anticiparea

rationale a unei cereri. Vom vedea ca el contine si o judecata

legitima privind aceasta cerere potentials.


Biblioteca este, la modul ideal, compusa dintr-o " infinitate
de bunuri, semnalate si remarcabile"; "cu toate acestea, pentru a

nu rasa aceasta cantitate infinity nedefinita si pentru a nu lasa


nerealizata aceasta importanta activitate, poate ca ar fi bine sa
procedam ca doctorii care prescriu cantitatea de medicamente in
functie de calitatea produsului si sa spunem ca nu putem s nu
adunam tot ce corespunde calitativ pentru a ft pus in biblioteca";
aceasta conceptie "farmaceutica" a lui Gabriel Naudel, bazata pe
echilibre subtile este destul de diferita in fond de "biblioteca ideals"
propusa de Fernand Pivot si revista Lire", in care "dozele" propuse
poarta o amprenta subiectiva si voluntarista. In ambele cazuri,

publicul vizat nu este descris in mod real, dar intelegem ca se

presupune un anumit lectorat ce apartine modelului de om onest.


Nici o constituire de fonduri n-ar scapa acestei modelari ipotetice ce
se sprilina, de fapt, pe reproducerea comportamentelor de lecture
ale publicului actual ("Intrucat bibliotecarul lucreaza pentru public,
el se va stradui sa cumpere toate cartile de care publicul sau are
nevoie si, prin urmare, in prealabil, se va tine seama exact de tipul
de public caruia ii este destinata institutia")2.
Putem gasi o imagine clara in principiile de constituire a
fondurilor ideale ale unei "biblioteci de strada" in extrasul care
urmeaza:
Fondul ideal al unei biblioteci de strada
Ar trebui sa prezinte Iucrdri
Accesibile coptilor cdrora nu le place in mod deosebit sd
citeasc d (povesti ilustrate, cdry antrenante, benzi desenate, jurnale
pentru copii);
Cltat in R Chartier, L'Ordre des livres, Alinta, 1992.
2. E. Calmette, L'Accroissement des collections, Bibliotheque nationale, 1957.

42
www.dacoromanica.ro

ce pot fi citite in amp scurt (pentru a citi mai mutt intr-o

dupd-cuniazei; se vor exclude romanele);


-

care se adreseazd cop:U.0r ce nu stiu Inca sd citeascd

(alburne, card cartonate pentru copiifoarte mici);


- de docurnentare agreabile si nu foarte didactice (pentru
al nu se urmeireste instruirea);
-

cu texte simple (documentarele fats poetice dilueazd

informatia si nu se preteazd unei lecturi exacte);


- in limbi strain.
Extras din: Catherine Barut si Isabelle Wenger,
Bibliotecile de straca. o experientd a
bibliotecilor municipale din Geneva", 1986.

Anticiparea alegerii unui public nu se rezuma la ipoteza


utilizarilor "medii" ale unui cititor "mediu"; ea se bazeaza pe toate
tipurile de colectii in stadiu de constituire.
Pozitia particular& a ofertei prezinta evidente obligati! de
selectie prealabila. Dat Hind ca este vorba despre qtiinta, informare,
sentimente, aceasta selectie poate fi calificata drept cenzura. Dupes

cum am aratat mai sus, datorita analizei, citate deja, a Mariei


Kuhlmann, aceasta selectie este perceputa mai intai ca o
constrangere exterioard impusa bibliotecarului, dar ea depinde, in
primul rand, de o obligatie a aceluiaqi bibliotecar. Alegerea, selectia,

este mai intai un imperativ bugetar. Dar acesta nu trebuie sa


mascheze realitatea: inflatia documentary face oricum imposibila o

pretentie de exhaustivitate. Bugetul nu este atat o constrangere


exterioara asupra politic!! de achizitie, cat un cadru de exercitare a
acestei politic!. In schimb, Ronald C. Bengel sublinia ca un control
selectiv exercitat de catre bibliotecari se bazeaza mai degraba pe trei
argumente: calitatea (excluderea a ceea ce este "rau"),
responsabilitatea celui ce achizitioneaza fata de comunitatea locals
qi "protectia tinerilor si a dezechilibratior contra influentelor
perturbatoare, pe care altfel nu le-ar fi intalnit"...
Am vazut faptul ca bibliotecarul nu putea evita caracterul

colectiv al patrimoniului achizitionat; din punctul de vedere al


publicului, aceasta notiune nu acopera doar obligatia de a da
socoteala de investitilie realizate cu banii publicului dar si
potrivirea cu un consens social exprimat - uneori stangaci - de
care "guvernul" ales de colectivitate,

1. Libraries and cultural change", citat in Mediatheques publiques, nr. 51,1979.

43
www.dacoromanica.ro

Anatemele lansate de catre abatele Beth leemi nu mai au un


curs explicit pi nu vom mai analiza o lucrare reperand numarul de

pagini "condamnabile"; dar interoggia titlu de titlu ridica in


continuare probleme de selectie despre care nu am putea spune

dace decurg din primul, at doilea sau at treilea argument propus de


R C. Benge, Hind cunoscute mai multe exemple:
- "Mein Kampf' trebuie oare achizitionata pentru caracterul
sau istoric sau respinsa pentru incitare la ura rasiala?
- "Sinuciderea - mod de utilizare" nu risca oare sa provoace
acte dramatice?

- Seria Martine", in sectifie pentru copii, nu incurajeaza


fandoseala?

- Top 50", din sectia de muzica, nu are o calitate prea


mediocre?

Am putea multiplica aceste exemple la infinit. Paradoxul


bibliotecarului, de pe pozitia celui ce face recomandarile unui
public potential, este de a apara exigentele privind libertatea,
inerente afirmarii pluraliste a democratiei ( "Dace definesc cenzura

prin contrariul sau, libertatea, ma lovesc de notiunea vaga de


libertate in raport cu un fapt precis, cenzura")2 si de a exercita
functia educative pe care, in mod voluntar sau nu, si-o asuma prin
selectia utilizarilor a caror existents o anticipa si o spera.
Ambiguitatea acestor oferte documentare consta in divizare:
nu se examineaza o colectie globala raportata la un arisamblu de
utilizatori, ci o carte luata individual, fata de fiecare cititor
individual, separat de obiceiurile sale; aceasta este valabil pentru
once cenzura de carte, considerate rea sau daunatoare, in timp ce,
dupe cum subliniaza Marie Kuhlmann3 "faptul ca o anume carte
poate influenta un anume cititor nu inseamna ca ea va influenta pe

tots ceilalti cititori in acelasi mod"; dar acest lucru exists si in

viziunea foarte naive a practicilor de lecture si de constituire a unei


colectii: "Cititorul este un braconier, un calator si putem spera ca
prezentarea cartilor in biblioteca incite la calatorie; dar aceasta nu
inseamna ca acea calatorie va avea loc. [...] Faptul ca o lucrare de
calitate este asezata langa o lucrare slabs nu inseamna a un cititor
va trece de la una la alt.:a."' In alegerea cartilor pentru copii, putem
I. Abbe L. Bethleem, _Romans a lire et romans a. proscrire", Revue des lectures,
1932.
2. Scrisoarea lui T. Mercier in Mediatheques publiques, nr. 51, 1975.

3. M. Kuhlmann, Books" ernissaires,Bulletin des bibliotheques de France,


nr. 5, 1988.
4. M. Kuhlmann, ibid.

44
www.dacoromanica.ro

oare crede Ca prezenta cartli "Martine" va contamina ansamblul

unei colectii sau ca citirea acestui volum searbad va afecta


pluralismul descoperirilor unui copal?

Pe de alts parte, este periculos sa mizar' n pe o oferta

documentary aparent foarte larga si sa restrangem astfel publicul


potential: fiecare bibliotecar a cunoscut, de exemplu, tentatia de a
achizitiona un titlu pi de a-1 a*eza pe rafturi in a*a fel incat sa -1 faca

de negasit (se citeaza un anume manual de educatie sexuala pentru


copii). Ansamblul acestor practici *1 atitudini releva ca ceea ce este
vizat de o politica de achizitie nu este atilt de a servi "un cititor", cat
de a alimenta anumite tipuri de utilizart de documente (ceea ce nu
impiedica niciodata un cititor de a avea asupra documentului "o
utilizare pervertita": de exemplu, un nostalgic al nazismului va fi
delectat de Celine datorita aluziilor sale antisemite *1 nu pentru
calitatile sale literare), nu este atilt de a achizitiona "o carte", cat de
a constitui esenta unei colectii (ceea ce nu va impiedica niciodata o
carte achizitionata pentru 1-2 interese considerate a fi majore sa
gaseasca altele, imprevizibile, dupa cum arata exemplul lecturilor
posibile ale lucrarii lui Celine).

Abordarea acestei chestiuni privind oferta documentary

pentru un public sau mai multe publicuri permite sesizarea intregii


ambiguitati a selectiei documentare: in achizitiile ce stint facute,

alegerea se distinge de cenzura doar in masura in care cea de-a


doua se vrea o interdictie si cea dintai o propunere. Am vazut ca., in
practica, alternativa se afia, in general, in mainile bibliotecarului.
Capitolele urmatoare vor incerca sa furnizeze cateva instrumente
necesare clarificarli alegerii *i definirii unei politic! de achizitie. Dar,

ne putem intreba daca fundamentul unei politici de achizitie


sanatoase n-ar trebui sa se sprijine si pe principii deontologice,

remarcand, impreuna cu Michel Albaric, ca "un cod de deontologie

trebuie sa fie un principiu *i o sursa de inspiratie in exercitarea


unei profesiuni, dar nu poate fi o regula stricter aplicabila punctual
si far& exceptii'. Tentative le de a stabil! un astfel de cod deontologic

au intalnit diverse obstacole: are sau nu bibliotecarul o functie

pedagogica? Ce inseamna a exclude "violenta"? Avem oare dreptul


sa excludem un document care nu a fost obiectul unei condamnari

juridice sau reglementari? In concluzie, m-a* alatura cu placere


pozitiei unui inspector general al bibliotecilor:

Este absolut legal ca primarul sa fie la curent cu ceea ce se


intampla in biblioteca. Nu putem exclude faptul cal primarul este
responsabil de continutul bibliotecii i nu o alts persoana. Evident,
este mult mai uor de realizat acest lucre cu periodicele decal cu

1. Citat din M. Kuhlmann si al., Censure et bibliotheques au XXe siecle, op. cit.

45
www.dacoromanica.ro

cArti.le intrucat rapiditatea ctunpAraril for conteath mull. Bibliotecarii

nu pot pretinde ca ei nu trebuie controlati de cAtre autoritatea


tutelars, care este reponsabila din punct de vedere juridic.
) Nu
Bunt de acord cu acele idea, ce existA de ani de zile, potrivit cArora

bibliotecarii trebuie protejati de un cod deontologic - de altfel,

expresia este irnproprie, deontologia neaplicandu-se funclionarllor.


Functionarii au un statut si acest statut precizeazA ca ei au ni*te

competente intr-un domeniu sau altul, dar mereu sub autoritatea


altei persoane, cArela ei i se subordoneaza. Problema este ca
bibliotecarii se Oa !Titre interesele publicului, pe care ei trebuie s5.-1
cunoascA. Si cele ale unei autoritati care are mai putina competent:A

dealt ei in planul achizitiei de carte. Deci, mi se pare normal ca


bibliotecarii sa lupte pentru a le fl respectata competenta. Dar nu
putem face abstractie de o autoritate care exists qi care, din punt
de vedere juridic, este responsabila in fata tribunalelor toi in fata
publicului deservit'.

Aceasta subordonare functional& fata de autoritatea tutelar&

se asociaza si cu o deftnitie consensual& a bibliotecii publice


enciclopedice, definitie ce se impune tuturor colectivitatilor si
tuturor bibliotecarilor:
1) Biblioteca public& este destinata a $ deschisa pentru toti
locuitorii circumscriptiei teritoriale a colectivitatii.

2) Biblioteca public& este destinata sa raspunda tuturor


utilizdrilor posibile ale flecarui individ, in respectul legit. Prin
aceasta, ea difer& de bibliotecile "functionale" care, prin misiunea

lor, prevad in mod voluntar autunite utillzari (de ex., o utilizare


pedagogic& a documentelor intr-o bibltoteca pcolard).
nAne de probat caracterul public pi enciclopedic al fiecarei

biblioteci publice. Aceasta probes este delicata, dupes cum o arata


precautia statului, cand acesta s-a hotarat sa-si exercite "controlul
tehnic" asupra bibliotecilor teritoriale. Din punctul de vedere al

coleotiilor pi al utilizarii acestora, Ilecare bibliotecar pi flecare


colectivitate poate schita un plan sumar in trei puncte, inainte de a
aborda continutul politicii de achizitie:

verificarea, prin sondaje si anchete, a existentei celor


cinci man forme de utilizare a bibliotecilor publice (limp liber,
cultures, informare, formare, documentare);
- verifIcarea prezentei marilor domenii ale cunoapterii in

colectilie bibliotecii (utilizand schema clasificarii Dewey pi lista


"genurilor" pentru documentele de fictiune);

- dar, mai ales, confruntarea prealabila cu practicile si


rezultatele celorlalte biblioteci publice (cantitatea de public atins,
numArul de documente achizitionate etc.).
1. Citat din M. Kuhlmann *1 al., ibid.

46
www.dacoromanica.ro

Nu este vorba de a cauta o conformitate cu un model, ci, pe


de o parte, de a verifica daca sunt realizate cadrele generale ale unei
biblioteci publice si enciclopedice, iar, pe de alta parte, de a elimina
riscul unei devieri in directia unui public prea limitat sau a unui tip
de document prea restrictiv. Fiecare biblioteca publics poate sa-si
afirme specificitatea in raport cu publicul sau, neriscand sa apara
ca atipica sau strains de preocuparile locuitorilor colectivitatii.
Autoritatea acestei colectivitati se exercita, in general, cu
suplete si earnane singura care garanteaza echilibrul general al unei
colectii, in masura in care ea poate verifica, in mod global, nu faptul

ca o carte sau alta poate ajuta sau dauna unui anumit cititor, ci

faptul ca orientarea fondurilor raspunde pozitiv, in timp, nevoilor


locuitorilor. Legitimitatea bibliotecarului de a constitui oferta de

documente (subliniata de Directia cart!!, intr-un raspuns dat


Senatului in 11 mai 1987: "In bibliotecile publice plasate sub
autoritatea primarilor, alegerea cartilor tine de initiativa si
competenta bibliotecarilor profesionali") releva, pe de o parte,
obligatiile sale statutare legate de serviciul public, pe de alta parte,

apartenenta personals la colectivitate si, in sfarsit, si poate mai


ales, capacitatea sa de a constitui instrumentele de achizitie care
garanteaza, in mod explicit, si chiar afirmat, claritatea alegerilor
operate, a echilibrelor cautate. Bibliotecarul va fi competent in rolul

sau de persoana ce achizitioneaza, numai cu conditia de a o

justifica prin expunerea unei politic! dare si nu pentru ca actele


sale ar fi ontologic marcate de pecetea libertatii si pluralismului.

2.4. Cererea publicului

Obiectivele de achizitie ale bibliotecilor sunt ghidate si de

cererea publicului. 0 politica a ofertei se justifica intotdeauna


printr-o cerere pe care achizitorul crede ca o anticipeaza, insa not
ne vom referi aid la cererea explicita a utilizatorilor bibliotecii. Forta
si limita acestei cereri tin de faptul ca se are in vedere publicul real
si actual al institutiei, utilizatorul activ al colectiilor. Forta, intrucat
bibliotecarul constata astfel, de pe o zi pe alta, interesul
concetatenilor sal pentru colectiile pe care el le pune la dispozitie si

acesti concetateni sunt cei care aleg edilii, finanteaza biblioteca,


dau viata institutiei. Limita, cad cererea "inventariata" este in
general numai cererea exprimata, din care sunt adesea exclusi trei
solicitanti potential!: concetateanul neutilizator, utilizatorul timid
care nu-si exprixna nevoile, solicitantul atipic.
Cererea directs are, in general, trei forme:
Cererea verbala, rar iru-egistrata in scris de carte

bibliotecar si utilizata adesea in mod informal, pentru a da cateva


47
www.dacoromanica.ro

orientari achizitiei ("mi s-a cerut science-fiction, povestiri de


calatorie"; "psihologia revine la mods "...)

Caietul de sugestii sau, mai degraba, buletinele de cerere


a lucrarilor, tintesc exact titlurile. Dar utilitatea sa devine evidenta
doar in trei conditii: publicitatea facuta in biblioteca si in afara ei
pentru acest mod de participare a cititorilor la procesul de achizitie,
urmarirea personalizata a flecarei cereri (raspunsuri in caietul de
sugestii; fisa de urma'rire a cererii, comunicata cititorului) si, mai
ales, rapiditatea raspunsului pozitiv al bibliotecii dat fiecarei cereri
(achizitia, rezervarea sau recurgerea la imprumutul intre biblioteci).

Comitetul de lecture cuprinde un grup de solicitanti


potentiali. Menirea sa este foarte variabila: el poate, fie sa reprezinte

un veritabil grup de selectie intr-un domeniu precis (este adesea


functia comitetelor de achizitie din bibliotecile universitare), fie doar
sa participe la selectie, cumuland centrele de interes ale membrilor
sai. In acest until caz, el va fi, uneori, introdus intr-o perspective
de animatie.

Aceasta cerere directs nu este si nu poate 11 niciodata

neglijata, dar trebuie sa i se recunoasca limitele. Un cititor avid

dupe romanele de spionaj, intervenind in toate etapele de

propunere, poate aduce in fond o suprareprezentare a genului sau


favorit; de altfel, o cerere nu se manifests mereu in mod pozitiv, dar
poate antrena excluderea unui titlu sau a unui gen. Sistematizarea
cererii directe poate antrena si surprize: revista "Ce sa alegem?" a
testat astfel biblioteci municipale, verificand prezenta in rafturi a 20
de titluri fie clasice, fie "best-sellers"-uri si a efectuat un clasament
al perforznantelor acestor biblioteci in functie de rezultate: din
cauza lipsei unei politic! de achizitie clar exprimate, aceste
biblioteci nu pot replica cu un alt raspuns decat acela al libertatii
for de alegere intr-un context bugetar dat. Cererea directa este atilt
de redutabila incat ea nu tolereaza nici un subterfugiu.
Partialitatea evident& a cererilor directe, chiar analizate intrun comitet de lecture, determine bibliotecile sa practice
contabilizeiri. A priori, aceste contabilizari. sunt facute mai intai pe

documente si americanii au devenit puternici in dezvoltarea


metodelor bibliometrice privind imprumuturile de cart! (de exemplu,

metoda lui Morse, care combing vechimea lucrarii si numarul


imprumuturilor acestora, pe perioade determinate).' In schimb,
nimeni nu a putut pune la punct o metoda simple si economic&
pentru a numara lucrarile consultate pe loc. 0 ancheta importanta
1. S. Cane, Aplication chine methode de Morse a la bibliotheque publique d' Autun,
E.N.S.B., 1986.

48
www.dacoromanica.ro

a fost lansata in 1993 de catre Directia cartti, pentru a numara


titlurile cele mai imprumutate, in scopul de a face o analiza pentru
aplicarea unui eventual drept de imprumut. Acest tip de statistica,
chiar daca foarte sofisticata, cunoaste foarte rapid mai multe limite.
Prima, evident, consta in faptul ea ea releva o stare de fapt, absolut
lipsita de interes daca nu este confruntata cu obiectivele, adica cu o
politica: imprumutul de benzi desenate este foarte mare - triplati
numarul de benzi desenate si vom tripla numarul de imprumuturi
ale acestora...; si ce-i cu asta? A doua limits, mai subtild, consta in
analizarea utilizarii colectiei de catre public: numararea
documentelor imprumutate nu tine cont nici de simpla consultare a
documentelor (de la simpla rasfoire, in picioare, intre rafturi, papa
la cititul la masa), nici de utilizarea reala a documentului
imprumutat de catre cititor (lecture pretext sau lecture
aprofundata, lucru, destindere, hobby...; biografla lui Lamartine ar

putea interesa un istoric, un amator de literature sau un cititor

avid de evadare?). Biblioteca publics de informare s-a confruntat


rapid cu aceasta problema pentru ca ea nu practica imprumutul la

domiciliu; serviciul sau de studiu si cercetare a analizat uncle


aspecte ale utilizarii, dar problema ramane larg deschisa.
Urmarirea cererii ramane deci o operalie aleatorie, atata limp

cat ea nu este confruntata cu o adevarata politica a ofertei. Pe de


alta parte, se poate constata ca once cerere particulars se inscrie
intr-un peisaj al ofertei pe care o conditioneaza: un cititor va cere o
lucrare patristica mai degraba intr-o biblioteca apropiata de o
prestigioasa manastire si mai rar intr-o biblioteca dintr-un carder
industrial. In mod constient sau nu, oferta va predetermina cererea.
Putem da doua exemple extreme: bibliotecile affiliate asociatiei

Culture si biblioteci pentru tots functioneaza dupe principiul


rentabilitatii, taxa de imprumut a cartilor pennitand cumpararea
unor not titluri; avem deci o suprareprezentare a romanelor cu o

difuzare buns sau a cartilor de istorie popularizate; cu toate

acestea, nu vom gasi aici nici romane foarte violente, nici benzi

desenate "indraznete": alegerea prealabila a colectiilor achizitionate

determine, de fapt, un public particular, far cererile precum si


imprumuturile consolideaza alegerile. Pe de aka" parte, bibliotecile
municipale pentru copii opereaza o selectie drastica a cererii fata de

un public tanar foarte larg: nu este rar sa vedem refuzul de a


cumpara senile "Martine" sau "Clubul celor cinci" , bibliotecarii
afirmand vocatia pedagogic& a bibliotecii contra simplismului; dar,

se constata ca aceste serif, refuzate in biblioteci, cunosc cifre de


vanzare foarte mari; este clar faptul ca acesti copii care imprumuta
cu bucurie cart! din biblioteca, au acasa "Martine" sau "Clubul celor

49
www.dacoromanica.ro

and', pe care le-au cerut parintilor si bunicilor. Jocul cererii este


subtil pi se calchiaza pe oferta mai mult decat am crede.

Practicile pi utilizar' ile publicului, vazut ca solicitant de


lucrari sau alte documente, depasesc de fapt cadrul bibliotecii, care

constitute pentru ei doar o veriga din lantul de cautare a


informatiei. Putem da doua exemple foarte diferite: tinerii

pi

cercetatori!.
Francois de Singly' a verificat obiceiurile legate de lectura la
tineri confruntandu-le cu utilizarea bibliotecii. Rezultatul este clar:

dace este evident ca tinerii care nu citesc (mai putin de o carte


citita pe an) nu sunt utilizatorii unei biblioteci, constatam ca 34%
din neutilizatorii de biblioteci citesc 1/2 ore si mai mult pe zi;
biblioteca da doar posibilitatea de a citi, posibilitate care nu este

legata exclusiv de absenta mijloacelor financiare st nici de lipsa de


informatie privind colectiile posedate. Biblioteca este pentru acest
public tanar un loc cu conotatii multiple, uneori defavorabile, dupe
cum arata tabelul de la pag. 51.

Raspunsurile 1, 2 si 4 sunt deosebit de interesante din

punctul nostru de vedere: aproape 70% din cititorii meth' pi marl


nu sunt interesati de oferta de cart! din biblioteci si pentru 58%
cererile nu surd satisfacute de bibliotecd, cad practica for de lecturd
este in discutie si nu cartea in sine. Aceasta abordare este explicate
de un tanar student: "Am fost inscris la o biblioteca, dar mergeam
pentru a citi benzi desenate si niciodata pentru a Imprumuta cart!,
pentru ca Imi place sa cumpar cartile. Imi place cand cartea este

noua, pentru a avea impresia ca o descopar". Ar mai fl si alte


utilizari particulare de descoperit...

In ceea ce priveste

cercetatori!,

stim ca ei

utilizeaza

bibliotecile destul de limitat. Sigur, ne putem imagina ca acesti


cercetatori sunt prinsi Intr -un proces de creatie ale carui elemente
releva mai mult ratiuni intime decat compilatia cunostintelor

continute in documente. Dar diverse lucrari indica ca acesti


cercetatori colecteaza o masa enorma de documente, care

tranziteaza Intr -un lant de reciprocitate mai mult sau mai putin
informational (reteaua INTERNET este un bun exemplu formulat
din punct de vedere tehnic); bibliotecile intervin uneori numai ca
sprijin.

In definitiv, "cererea" cititorilor se loveste si de limitarea


bibliotecii ca institutie colectiva. Anne-Marie Charter si Jean
Hebrard o amintesc:
1. Francois de Singly, Lesjeunes et la lecture', Ministers de 1'Education Nationale
et de la Culture, Direction de l'evaluation et de la prospective,1993.

50
www.dacoromanica.ro

Incercan- d si stopeze vanzarea sau inchirierea, bibliotecile fac din


tipAritural un obiectiv controlat in producerea si difuzarea sa, poate si

mai teritorializata" in lectura sa. Contrar c.artilor cumparate sau


imprumutate din reteaua obilmulta, privates sau comerciala, cartea
citita In sau prin bibliotecl se impune cititorului intr-un spatiu si
timp ce nu-i mai apartin. Orice apropiere concretes, realer sau
simbolicA a obiectului (conservare pentru recitire, adnotare etc.) este

interzia celui ce imprumutA si poate fl chiar sanctionatft. Orice


reciprocitate In domeniul schimbului se lovete de anonimatul
imprumutului si rotirii lucrarilor'.

1. imi place sa posed cartile citite


2. Cartile nu raspund la ce-mi este necesar
3. Gasesc orarul putin practic
4. Nu gasesc cartile dorite
5. Nu-mi place sa citesc
6. Gasesc ambianta putin agreabila
7. Nu exists discoteca

Necititori,

cititori mid
17

20
15
11

30
6
1

100

Cititori mars
si mijlocii
29
29

1..(7,to,

Motive pentru a nu merge la


biblioteca

13
11
9

8
1

100

Tabel extras din F. de Singly, Les jeunes et la lecture, Ministerul Educatiei


Nationale si Culturii, DEP, 1993

Cererea publicului ramane deci impartita: divizata 'intr-o

multitudine de solicitari din partea unui numar restrans de

utilizatori, conditionata de imaginea bibliotecii, de utilizarea


individuals fata de "cartea din biblioteca", orientata catre alte retele

care raman strain bibliotecii; cererea exista oare ca atare? 0

expozitie reusita, un eveniment local si iata ca cererea se orienteaza


spre not titluri...
Orice politica a cererii presupune, de fapt, sa fie determinate
dinainte tipurile de public sau, mai degraba, tipurile de utilizari de
lectura, apoi sa se elaboreze o politica de constituire si de crestere a
colectifior, ce raspund acestor obiceiuri constatate sau dorite.
Cererea recenzata astfel confirma, reorienteaza, Minna
alegerile operate de care biblioteca, alegeri care nu sunt si nici nu
trebuie sa fie mascate: "Nu este oare bibliotecarul acela care alege?

Dupa parerea mea, o biblioteca trebuie sa alba un schelet, o


articulatie si nu vad care ar fi interesul ca o biblioteca municipals
sa reproduces exact catalogul editorilor".2

1. A.-M. Chartier si J. Hebrard, Discours sur la lecture (1880-1980), B.P.I., 1989.


2. M. Kuhlmann, "Books" ernisaires, op. cit.

51

www.dacoromanica.ro

Indiferent ca vorbim de public, oferta sau cerere, fondurile


unei biblioteci trebuie sa se refere mai intai la o politicd de achizitie
clard si voluntard, care s conducd la globalitatea unei colectii
considerate ca un corp viu si nu ca o juxtapunere de documente
individuale. Vom incerca sa propunem cateva instrumente pentru
construirea ei.

52
www.dacoromanica.ro

II. CONSTRUIREA UNEI POLITIC! DE ACHIZITII.


PRINCIPII GENERALE.
A construi o politics, oricare ar fi ea, presupune a identifica
obiectivele si a concretiza procedurile. Dupa Francis Agostini,
bibliotecar conservator la mediateca Cetatii stiintei si industriei,
totul se bazeaza pe patru termeni: a formula, a stapani, a organiza,
a evalua, termeni ce se suprapun.

Obiectivele sunt mai intai documentare: a achizitiona

Inseamna a adauga la colectiile existente not documente. Inflatia


din domeniul productiei documentare ne obliga sa precizam care
vor fi documentele selectionate pentru a fi adaugate la patrimoniul
colectiv si oferite spre utilizare publicului. Nici un bibliotecar nu se
va multumi sa urmareasca cererea exprimata de utilizatorii actual!;
el se va raporta, mai mult sau mai putin constient, la un sistem de
referinta de calitate cu care va confrunta utilizarile. Dar si utilizarile
s-au diversificat: pe care le vom favoriza, incuraja, dezvolta?
Aceste probleme nu mai pot fi rezolvate intuitiv. Sistemul de

referinta va trebui explicat (tinand cont de colectie in raport cu


stadiul cunoasterii si al productiei documentare). Vor trebui
explicate si nivelele de utilizare carora biblioteca le va da prioritate.
Printre altele, restrictifle bugetare, competentele umane, alegerile
colective impun si ele prioritati. Acest lucru nu va avea loc fara o
formulare si aceasta nu numal pentru a raspunde eventualelor
critici, dar si pentru a furniza instrumentul de lucru indispensabil
pentru a realiza oblectivul documentar al bibliotecii -constituit atat
din punct de vedere al continutului cat si al utilizarilor.
Aceste probleme ne obliga sa concepem colectiile bibliotecii

ca pe un ansamblu coerent, viu, original, ale carui utilizari si


continuturi sa nu fie identice cu nici o alts colectie publics.
Garantia acestei originalitati necesita stapanirea unul echilibru

subtil Intre utilizarile constatate si dorite din partea publicurilor


variate si intrarea in colectii a unor documente apte sa garanteze
satisfacerea acestor nevoi.

Trebuie, deci, sa defmim modalitatile de formulare ale

politicii de achizitie si principiile de punere in practica, aplicabile


intregului ansamblu al colectiei. Si aceasta pentru ca oricare ar fi
achizitiile realizate in acest an, sau anul trecut, ele nu vin decat sa
completeze, sa compenseze, sa amplifice o colectie globala care
ramane, dincolo de actualitatea imediata, inscrisa Intr -o durata
colectiva, o oferta reinnoita, o evolutie programata, o coerenta vie.

Aceste programe raspund unor analize efectuate pe parcursul


acestei lucrari si parcurgerea acestui volum va alimenta reflexia
53
www.dacoromanica.ro

necesara. afirmarii unei politic!, concepute ca un obiectiv explicit in


procedurile sale si nu ca un cadru de norme.

Bibliotecarii intalniti pe parcursul cercetarilor efectuate


pentru redactarea acestei lucrari au aratat o anumita Jena privind
gandurile pe care le au despre politica de achizitie in general si
pentru a for in particular. Aceasta Jena tinea, se pare, mai mult de
absenta unor puncte de reper explicite decat de necunoasterea
extgentelor intelectuale ale deciziilor privind achizitia. rata de ce
insist mai mult pe formularea scrisd a obiectivelor documentare
decat pe decretarea unor norme riscante; Ceea ce se concepe bine
se enunta clar" isi gaseste adevarul, poate, si in preceptul rovers:
Enuntarea clara a unei probleme degaja coerenta rezolvarii sale
3. PROCESUL DE ACHIZITIE

3.1. Formularea etapelor


Colectiile bibliotecilor publice trebuie sa fie reprezentative, fiecare
la propriul sau nivel sau propria sa specialitate, pentru ansamblul
cunostintelor, curentelor de opinii si productifior editoriale.
Ele trebuie sa raspunda intereselor tuturor membrilor colectivitaitii
pe care o deserveste si tuturor curentelor de opinie, in respectul
Constitutiei si al legilor.

Ele trebuie reinnoite si actualizate in mod regulat. Colectiile


bibliotecilor universitare si specializate trebuie sa raspunda. de
asemenea, nevoilor de invatamant si cercetare ale institutifior, in

concordanta cu fondurile existente si cu cele ale bibliotecilor


apartinand aceluiasi ansamblu sau aceleiasi specialitati.

In general, fiecare biblioteca trebuie sa elaboreze si sa publice


politica de dezvoltare a colectiilor sale si a serviciilor sale in raport
cu bibliotecile apropiate sau inrudite.

Articolul 7 al Cartel bibliotecilor, publicata de Consiliul


superior al bibliotecilor, este explicit, mai ales in ultimul sau
paragraf si necesita uncle comentarii:
0 politica documentary se traduce in termeni de objective
si este un act absolut voluntar. In nici un caz, o politial de achizitie
nu se poate reduce la o prezentare de practici actuale de achizitie.
-

Politica defmita se sprijind pe interesele recenzate in

randul populatiei si pe o analiza facuta in concordanta cu fondurile


existente (vezi capitolul 4);
-

0 politica documentary se elaboreaza in legdturd strd nsci

cu autoritatile colectivitatii de care depinde biblioteca si pe care


aceasta o serveste. As afirma chiar, ca aceasta politica documentary
ar trebui validates de catre autoritati.

54
www.dacoromanica.ro

0 politica documentary este formulate an de an sau mai

rar de mai multe on pe an, intr-un cadru bugetar care fixeaza

limitele si regleaza priontatile de achizitie ale bibliotecii.


Si, in sfarsit, aceasta politica documentary trebuie
redactatd. Interesul fats de aceasta redactare este triplu: ea permite

sprijinirea pe un text precis in cazul unei contestatii (asupra unui


titlu achizitionat sau a carui achizitie este refuzata), dar ea ofera, de
asemenea, agentilor insarcinati cu achizitiile instrumente si criterii

pentru a efectua alegerea; in sfarsit, ea favorizeaza caracterul


colectiv al munch de achizitie din biblioteca, obligand fiecare sector

sa-si confrunte alegerile cu cele ale altor sectoare, unificand


caracterul global al colectiilor detinute de biblioteca.

Vor exista obiectii potrivit carora aceasta redactare poate


reprezenta o munca grea, car documentul reslizat risca sa nu
intereseze nici autoritatile si nici cititorli, intrucat este prea tehnic.
Iata de ce propunem sa nu se redacteze un document uric ci sa se
.distinga trei texte, care sa reprezinte trei etape in elaborarea unei
politic! de achizitie: defmirea obiectivelor generale ale bibliotecii,
regulile de aplicare care fixeaza obiectivele anuale ale bibliotecii
pentru intreaga colectie, regulile de selectie proprii fiecarei categoric
a cunoasterii ce intereseaza achizitiile pentru o utilizare prevazuta.
L. C. Merritt' propune doar cloud documente: un regulament public

si un instrument intern in ajutorul selectiei; not preferam sa


introducem un al treilea, care s permits ca in fiecare an

responsabilul bibliotecii sa omogenizeze achizitiile din diferite


sectoare, sa fixeze prioritatile bugetare, sa examineze clar
complementaritatile si sa trateze problemele ce apar in afara
.

regulilor generale. Gasim schita acestor documente in cateva texte:


planul de dezvoltare a colectiilor" pentru bibliotecile universitare
(vezi pag. 58), politica de achizitie" pentru Biblioteca publics de
informare (vezi pag. 61). Dar, se poate vedea ca., in general, cele trei

trepte se confunda intr-un singur document, combinan.d de fapt


obiectivele politicli documentare cu procedeele de crestere si de
reiruioire a colectiilor. Cu toate ca aceasta sinteza este mereu
posibila, este preferabil sa distingem clar diferitele etape, cu atat
mai mult, cu cat toate trei nu functioneaza in aceiasi ritm si nici nu
asociaza aceiasi parteneri.
Carta colectiilor - propune obiectivele documentare
generale ale institutiei, stabileste principilie de constituire a
colectiilor, acordand o grija deosebita utillzarilor privilegiate care
vor ghida bibliotecarii.
n.

L.C.Merritt, Book Selection andIntellectual fteedorn, New York, Wilson, 1970.

55

www.dacoromanica.ro

- Planul de dezvoltare a colectiilor - fixeaza, in fiecare an,


regulile si obiectivele de aplicare a Cartel colectillor, referindu-se, in

principal, la buget, dar care stabileste, de asemenea, regimul de


scadente, responsabilitatile si complementaritatile fiecarui sector
pentru anul victor.
- Protocoalele de selectie - stabilesc in detaliu regulile de
achizitie si de eliminare ale unui domeniu din punt de vedere al

continutului.

Carta colectiilor (C.C.), dace poate fi elaborate in colectiv de


biblioteca, face in principal obiectul unei intelegeri intre directorul
bibliotecli si autoritatea tutelars, fie ca aceasta din urma este chiar

primarul (sau presedintele universitatii) sau once alts autoritate


desemnata de primar (primarul adjunct, vice-presedintele, asistati
de o comisie); ea este revazuta periodic la fiecare 5 ani, de
exemplu- dupe o evaluare serioasa, orientate in principal in directia

satisfacerii publicului vizat (inclusiv publicurile viitoare pentru


fondurile specializate).

Selectia si decizia de achizitie sunt acte distincte dar


complementare
(propuneri)

Aceasta separare Linde sa diferentieze operatiunea


intelectuald de selectie a unui document prin continutul sau, de
operatiunea de decizie privind achizitia acestui document
destinat unei anumite utilizari.
Aceasta distinctie vizeaza atat stapanirea obiectivelor de

continut ale colectiilor bibliotecii cat si coerenta globald a


acestor colectii in institute, oricare ar fi suporturile, localizarile
si diversele uttfizari. Ambele functii sunt ghidate de documentele
esentiale ale politicii documentare care sunt Carta colectiilor,
Planul de dezvoltare a colectiilor si Protocoalele de selectie.
Aceste documente fixeaza cadrul de lucru al celor ce se ocupa de
selectie si achizitie.
Selectia examineazd, pe baza unui buget teoretic, titlurile
care ar fi de dorit sa intre in colectia bibliotecii. Aceasta selectie
tine cont de suporturile autorizate, de nivelele de complexitate",
de campurile (lingvistice, geografice) de acoperit, de prioritatile
de continut ale documentelor din biblioteci. Decizia de achizitie
analizeaza suprapunerile posibile dintre domeniile de selectionat

si, pe baza unui buget real de repartitie, decide sa achizitioneze


in functie de utilizarile documentelor. Ea examineazd, deci, in
mod particular, sectorul (sectoarele) utilizate privind

documentele retinute pentru selectie si repartizeaza aceste


56
www.dacoromanica.ro

documente (intr-un numar de exemplare adecvat) in colectiile


bibliotecii.

Ambele functii presupun o Incredere mutuald: cei ce

achizitioneazd stiu ca titlurile selectionate corespund


obiectivelor de continut ale bibliotecii, iar cei ce selectioneazd

stiu ca cei ce achizitioneazd au o percepere find a posibilelor


utilizari ale acestor documente si deci, a destinatiei for concrete.
Toti participd, In fiecare an, la redactarea Planului de dezvoltare

a colectiilor si la evaludrile regulate care permit revizuirea

politicii de achizitie.

Se poate intimpla ca aceeasi persoand sa se ocupe si de


selectie si de achizitie. Acest lucru nu ar trebui s-o impiedice sa
respecte cele cloud etape distincte din punct de vedere
intelectual.

Planul de dezvoltare a colectiilor

(P.D.C.)

este obiectul

negocierii si intelegerii Intre diferitele sectoare ale bibliotecii, dar

definirea lui fin.ald vine din partea directorului insusi, sau din
partea unei echipe restranse, apropiate de directiune; P.D.C.-ul este
revazut in fiecare an, in functie de bugetul disponibil.

Protocoalele de selectie (P.S.) sunt rezultatul dialogurilor


directe intre gestionarii diferitelor spatii publice ale bibliotecii si
responsabilii pentru selectia intelectuald a documentelor (vezi mai
departe 3.5.); revizia acestor P.S. este variabild in functie de
domenii, nefiind necesard o adaptare in fiecare an (doar pentru
obiectivele bugetare), dar verificarea si rescrierea for se impune cel
putin la fiecare revizie a Cartes colectiilor.

Aceste texte presupun, de altfel, sa fie bine definiti dos

termeni foarte diferiti: domeniul" si sectorul". Domeniul se referd


la un camp al cunoasterii, cuprinza.nd once suporturi si tipuri de
documente; aceste domenii pot fi putin numeroase intr-o bibliotecd
mica (Literature, Tineret, Societate, Stiinta si Tehnica, Arte,
Fonduri locale), subdivizate in bibliotecile mai importante (Artele se

impart in Muzica, Imagine, etc.); in toate cazurile, continutul


documentului este acela care determind fiecare domeniu. Sectorul
este definit de un ansamblu coerent din punct de vedere fizic al
serviciilor

documentare

pentru

public.

Flecare

bibliotecd

organizeazd dupes cum doreste diferite sectoare in functie de


utilizarile pe care vrea sa le ofere; aceste sectoare de utilizare pot
coexista in aceeasi clddire ( sectiile traditionale de imprumut
pentru adulti", sectorul pentru copir,sald de referinta", etc.) sau
sa fie dispersate geografic (filiale, biblioteci asociate sau integrate,
etc).

57
www.dacoromanica.ro

In sfarsit, este bine sa se prevada, pentru fiecare din cele trei


documente, modalitdti de control ale obiectivelor fixate in fiecare

text. Este vorba aid de o evaluare si nu de o verificare de


conformitate: intr-adevar, repe 'tarn ca aceste trei documente trebuie

concepute si intelese in termeni de obiective si nu de reguli


intangibile si nici de moduri de utilizate detaliate. Modalitatile de
evaluare sunt evocate in capitolul 13, dar trebuie sa amintim aid ca

bilanturile efectuate trebuie supuse unor instante de control:

autoritatea ierarhica este evident, singura capabila (m sens juridic)


sa judece aplicarea Cartel colectiilor. In schimb, analiza Planului de
dezvoltare a colectiilor trebuie sa fie propusa a posteriori intregului
personal al bibliotecii, nu numai celor ce achizitioneaza dar si celor
care sunt in relatie cu prelucrarea documentelor si cu publicul. In
sfarsit, eficacitatea fiecarui Protocol de selectie trebuie sa fie
evaluates de catre directorul institutiei sau de persoana (grupul) pe

care acesta o

(il)

desernneaza. Aceste operatiuni pot parea

complexe, dar ele conditioneaza coerenta colectiilor bibliotecii si


prin urmare eficacitatea sa pe durata scurta si medie in serviciile de
documentare oferite.

Ce este un plan de dezvoltare a colectiilor" ?


(principiul bibliotecilor universitare americane)
Este vorba de un document ce descrie, pentru un program
de invatamant sau de cercetare dat, politica documentary urmata
de institutie. Fiecare PDC este redactat pe grupe de discipline,
asa cum se prezinta in programele universitare sau in organizarea
departamentelor din universitate. In general, fiecare cuprinde in
introducere:
- numele sau materia programului;
-

numele si referintele bibliotecarului responsabil de

descrierea, uneori. foarte detaliata, a comunitatii ce

plan;

beneficiaza de acest program.

Planul precizeaza dimensiunea subiectului, dimensiune


delimitate de urmatoarele criterii:
limba (sunt precizate diferitele limbii utilizate in
documentele prevazute a fi cumparate, cat si proportia for relatives
si ratiunea acestei alegeri);
- limitele cronologice (se va preciza la ce epoci se refers
achizitille si de ce);
- data publicarii documentelor achizitionate (se fixeaza o

limits a vechimii si se va preciza daces se. intentioneaza


cumpararea unor colectii retrospective);
58
www.dacoromanica.ro

aria geografica ( daca exista restrictii geografice privind


provenienta documentelor, care sunt acestea si ce motivatii au?
-

Si invers, de ce se privilegiaza o anumita regiune?).


Sunt detaliate, de asemenea, diferitele tipuri de documente

pe care biblioteca isi propune sa le achizitioneze: monografii


(politica urmarita in materie de dublete); publicatii in serie (ce
importanta s li se acorde?); publicatii oficiale (se vor procura?
care anume?); dari de seams ale conferintelor, rapoarte tehnice,
lucrari de referinta, teze, jurnale, microforme. Planul va preciza
politica de urmat pentru toate aceste documente; acest lucru se
va aplica pentru toate aspectele conexe subiectului, in relatie cu
alte discipline. Reteaua de parteneri locali, regionals sau
national!, pe care poate sa .se sprijine pentru a raspunde cererii,
va fi, de asemenea, detaliata.
Politica de achizitii este anslizata sub cloud aspecte: forta
colectiilor existente (nivelul de la care se pleaca) si intensitatea
achizitiilor curente (nivelul pe care dorim sa-1 atingem).
Disciplinele sunt subdivizate, cel mai des dupa schema clasificarii
Bibliotecii Congresului si indicii corespunzatori. Aceasta metoda
este dictata de necesitatea de a calchia cadrul achizitiilor pe acela

al imprumuturilor si al consultarii, astfel incat sa se poata


administra si evalua utilizarea fondurilor pe baze identice.
Paralel, armonizarea planului de dezvoltare a colectiilor cu

programele de invatamant universitar, implica regruparea in


interiorul aceluiasi plan a diferitelor subdiviziuni din cadrul
clasificarii, din care decurge utilizarea descrierilor de materii
folosite pentru a defini structura analizei. Diferitele nivele ale

colectiilor si intensitatea achizitiilor fac obiectul unei codificari


(cel mai des pe 5 nivele). Limbile sunt reprezentate prin litere.
Aceasta analiza se prezinta sub forma unui tablou pe patru

coloane. In prima coloana figureaza indicator!! analizati si/sau


descrierile de mated!: coloanele doi si trei contin codurile de nivel

ale colectiilor existente si de intensitate a achizitiilor. Ultima


coloand este rezervata notelor informale care precizeaza detail!
particulare (de exemplu: intre anii 1960-1970, numai lucrari de
baza).
Extras din: Genevieve Simonot, ,,Paris-

Texas: analyse de la politique de developpement des


collections aux Etats-Unis et en France", Bulletin des
bibliotheques de France, nr. 2, 1986.

59
www.dacoromanica.ro

3.2. 0 carte a colectiilor


Carta colectiilor (C.C.), am mai spus-o, este un document
public, destinat aducerii la cunostinta fiecarui utilizator - real sau
potential a principiilor de constituire a colectiilor adoptate de
biblioteca. Ea nu va fi confundata cu regulamentul interior care se
ocupa de utilizarea intregll biblioteci de catre cititori si care are o
functie de reglementare. Elaborarea sa se realizeaza in mai multe
etape, punctate de discutille dintre directorul bibliotecii si
autoritate, dintre anumite grupuri (din interiorul bibliotecii, dar,

dace este posibil sa se asocieze si utilizatorl si parteneri ai

bibliotecii) care aprofundeaza anumite aspecte. Documentul realizat


trebuie, pe cat posibil, sa fie validat de catre autoritate

(municipalitate sau consiliul de documentare din universitate).


Acest punct este uneori delicat, autoritatii displacandu-i sa se
angajeze intr-un proiect ale carui implicatii, bugetare sau

functionale, nu le cunoaste suficient; ar fi pacat totusi sa se

abandoneze aceasta etapa, garantie a legitimitatii unei politic! de

achizitie; dace nu exists o validare oficiala, textul va avea nevoie de

o formulare a cadrului documentar (colectii si servicii) pastrate


pentru biblioteca. Ne putem multumi cu afirmatii relativ scurte si
structurate (directorul departamentului Memoria educatiei" fixeaza
in cinci randuri, cele cinci marl prioritati ale politic!! documentare a
Institutului national de cercetare pedagogical), dar o explicatie mai
completa este foarte utila in ceea ce priveste orientarile politicii de
achizitie, explicatie care poate fi foarte usor inglobata intr-o politica
redactata a servicillor documentare oferite colectivitatii. Textul va fi
multiplicat, dar nu va fi distribuit fiecarui cititor inscris, intrucat
acestia din urma nu sunt interesati in mod obligatoriu de politica

bibliotecii; in schimb, mai multe exemplare pot sta la dispozitia


publicului din biblioteca, fiecare bibliotecar se va ocupa de
inminarea for si vor fi adresate partenerilor privilegiati ai bibliotecii
(de exemplu, intr-un oras: scolile, centrele de documentare, centrele
culturale, asociatille, bibliotecile asociate, profesorii, alte biblioteci
din oras). Documentul nu va depasi 20 de pagini, pentru a fi usor
si rapid de citit. In sfarsit, dupes cum am mai spus, el va fi revazut
la fiecare 5 ani.

1. S. Jouguelet, ,,Reorienter une politique documentaire", Bulletin d'lnformations


d'Association des bibliothecaires frangais, nr. 161, trim. 4, 1993.

60
www.dacoromanica.ro

Sumarul
POLITICA DE ACHIZITIE MULTIMEDIA A
BIBLIOTECII PUBLICE DE INFORMARE,

sub directia lul Odile Walrave, BPI, 1989


1. BPI SI PUBLICUL SAU
2. NIVELELE DE ACHIZITIE

2.1.Manuale scolare
2.2. Editia universitard
2.3. Lucrari de popularizare
2.4. Romane
2.5. Literature gri"
3. LIMBILE DE ACHIZITIE

3.1. Achizitii in limba franceza


3.2. Achizitii in limbi straine
4. ACHIZITII SI EXCLUDERI SISTEMATICE

4.1. Achizitii sistematice


4.2. Excluderi sistematice
4.3. Cenzurd
5. POLITICA DE ACHIZITIE SI MARILE PRINCIPII

5.1. Enciclopedism
5.2. Actualitate
5.3. Consultare in biblioteci
5.4.Acces liber
5.5. Fonduri multimedia
6. INTERDEPENDENTA SI POLITICA DE ACHIZITIE

6.1. In Centrul Georges - Pompidou


6.2. Alte biblioteci
7. DONATII
8. INSTRUMENTE DE SELECTIE
9.PERIODICE

ANEXE: tabele

Etapele de elaborare sunt cel putin in numar de trei:


Definirea generala a bibliotecii in colectivitate. In acest
stadiu, se trag concluzii privind colectiile existente, publicul
colectivitatii, marile nevoi definite cu prioritate in functie de politica

comunitatii i de inserarea bibliotecii intr-o retea mai vasta (de


exemplu: prezenta unui depozit legal

in anumite biblioteci

municipale, apartenenta unei biblioteci midi la reteaua bibliotecilor


departamentale de Imprumut, prezenta unui CADIST in bibliotecile

61

www.dacoromanica.ro

univeritare). Aceasta analiza poate realiza un text dupa modelul din


pag. 65: Carta pentru Mediateca din Vi liette".
Evaluarea obiectivelor pentru fiecare sector al bibliotecii.

Aceste obiective includ notiunile de exhaustivitate, de achizitie

privilegiata si de interdictii aplicate fiecarui sector. Se defineste , de


asemenea, care va fi politica bibliotecii in urmatorii 5 ani privind
suporturile, altele decal cartea.

Studiul pozitiilor preconizate referitoare la numarul de


exemplare achizitionate, donatii, eliminari, precum si la politica de
conservare a documentelor achizitionate.
Redactarea cartes sintetizeaza aceste studii si dialoguri
pentru a fixa liniile directoare ale politicii documentare. Un astfel de

text poate fi prezentat in diferite moduri. Vom gasi mai jos un


exemplu, propus de catre William Katz, plecand de la cartele"
redactate de bibliotecile americane. Aceste carte americane" sunt
adesea marcate de un juridisim, care poate parea excesiv in ochii
europenilor. In cazul Frantei, un astfel de limbaj juridic" pare
inutil si este mai bine sa i se dea carte! caracteristica cea mai
interesanta: fixarea obiectivelor unei politic' documentare. As
propune o redactare in 10 puncte:

1) Obiective generale. Acest articol precizeaza situatia


colectivitatii, prioritatile sale si in raport cu acestea, starea

bibliotecii, obiectivele si principiile sale generale. Aceste ultime


elemente pot fi destul de detaliate (vezi pag. 65) sau sintetizate in
cateva cuvinte (de exemplu, pentru BPI, politica generals este
rezumath in cinci cuvinte: Enciclopedism; Actualitate; Consultare
in biblioteca excluzind Imprumutul; Accesul integral fiber; Fonduri
multimedia"). 0 mentiune trebuie sa reaminteasca pozitia bibliotecii
in reteaua nationals, regionala si locals a bibliotecilor.
2) Determinarea fondurilor in sectoarele marl, in conformitate

cu utllizarea. De exemplu: fonduri curente pentru copii, fonduri


curente pentru adults, fondul de referinta., fondul local, spatiul

pentru: muzica, finale, alte fonduri specializate... Pentru fiecare din


sectoarele de utilizare", se precizeaza proportia pe care acestea le
reprezinta in fondul general.

Cele 10 puncte ale politicil de achizitie


Prescriptiile difera in punctele specifice, dar majoritatea au
multe lucruri in comun. Toate punctele tind sa inceapa printr-o

scurta descriere a obiectivelor, a conceptiei si a destinatiei


bibliotecii. Aceasta ar putea fi urmata de o scurta descriere a
comunitatii deservite. Apoi, pot fi incluse urmatoarele puncte:

62
www.dacoromanica.ro

1) 0 reglementare specified care sa indice cine este legal


responsabil de activitatea bibliotecii si cine are responsabilitatea
efectuarii selectiei documentelor;
2) Metodele de selectie ca si limitele bugetare, colectivitatea
deservita, diferitele grupe de varsta, etc.:
a) principii si criterii de selectie a documentelor;
b) lista de reviste sau tipuri de reviste utile cumpararii.
3) Situatii problematice, liste cu probleme carora trebuie sa
li se acorde atentie. Acestea, pot merge de la tipurile de suporturi

excluse (manuale, culegeri de legs) la numarul de exemplare


achizitionate pentru acelasi titlu, reguli de legare si politica de
inlocuire a documentelor pierdute.

4) 0 indicatie privind modul in care trebuie construita


colectia pe domenii de cunoastere si care sunt domeniile ce
trebuie favorizate. Pentru fiecare categorie de subiecte, Principiile
pentru formularea politicilor de dezvoltare a colectiei" recomanda
o analiza in urmatorii termeni:
a) gradul de exhaustivitate al fondului:
- actuala importanta a fondului,
nivelul actual al activitatii fondului,
- nivelul de achizitie dorit pentru a raspunde unor nevoi
bine definite;
b) limba;
c) perioada cronologica acoperita;
d) zonele geografice avute in vedere;
e) tipurile de suporturi achizitionate (excluderi);
1) tine este responsabilul selectiei.
5) Principiile privind documentele in limb! strain 1...);
6) Definitii. Documentele" includeau inainte cartile si
periodicele, dar acum nici o biblioteca nu poate ignora celelalte

forme de comunicare. Suporturile stint enumerate in articolele


politic!! de achizitie cu mentionarea cumpararii sau a
necumpararii si tmeori a importantei for relative in raport cu
intregul fond 1...I" ;
7) Un articol privind prelucrarea donatfilor;

8) Elemente privind politica de imprumut intre biblioteci;


un numar mereu crescand de biblioteci includ o politica de retea
proprie.
9) Clarificarea practicilor de eliminare.
10) Articole privitoare la libertatea intelectuala 1...)
Dupes W. A. Katz, Collection Development,
Holt, Rinehart and Winston, New York, 1980.
'rradus de B. Calenge.

63
www.dacoromanica.ro

3) Enumerarea suporturilor care vor face obiectul achizitiei si


suporturilor eliminate. Eventual, 'anumite suporturi pot fi asociate
unui fond, unui gen sau unei utilizari (microforme ca substitute ale
conservarii de periodice).

4) Criterii de alegere si excludere sau interdictii pentni


fiecare sector, insistand, in mod deosebit, pe domeniile in care
biblioteca doreste sa alba o actiune privilegiata. Acest articol tebuie
sa fie precis doar pentru punctele problematice (nu este un Protocol
de selectie): de exemplu, se va determina politica bibliotecii fated de

manualele scolare, lucrarile pornografice, etc., fare a preciza in


acelasi timp cum trebuie aceperita fiecare literature europeana.
5) Locul cererilor este subliniat: cum sunt ele intampinate?
In ce limite (bugetare, de coritinut...)?
6) Un articol se va referi la principiile pluralismului realizat
in aceste alegeri si excluderi, la excluderile si obligatiile legale, la

principiile enuntate in Carta bibliotecilor propusa de Consiliul


superior al bibliotecilor.

7) 'rrebuie semnalat, de asemenea, cum sunt solicitate si


primite donatiile, schimburile si alte achizitii gratuite. Nu vom uita
sa fixarn marile reguli de eliminare cat si normele ulterioare acestei
operatii si a pierderilor de documente.
8) Sunt mentionate sursele materiale ale achizitillor: centrele
comerciale, librariile de once tip, varizarile prin intermediari, etc.
9) Nu trebuie uitata utiLizarea retelei de biblioteci ca serviciu
documentar, complementar achizitionarii locale", in directia a cloud

forme de utilizare (modalitatile si limitele imprumuturilor sau

depozitelor de documente de la biblioteca spre exterior; modalitatile


si limitele de apelare la reteaua de imprumut intre biblioteci sau la
BPD) si in conceperea sa (proiecte de planuri de achizitie
armonizate, de exemplu);
10) Definirea precise a responsabilitatilor pentru achizitiile

din biblioteci. Bineinteles, directorul primeste un mandat din


partea colectivitatii, dar trebtiie sa se determine si care sunt ceilalti
responsabili (ai centralei, ai filialelor, etc.) In acest context se poate,
de asemenea, prevedea e3dstenta eventuala a comitetelor de selectie
(si de achizitiel vezi capito1u18. 2.) si rolul lor.

Un astfel de document public ar trebui sa reprezinte o baza


pentru once politica de achizitie si ar trebui validat, in mod oficial
de care autoritatea politica; dace nu, este de dorit sa fie analizat
(prin reuniuni, comisil...) pentru a-i da o legitimitate si a-1 publica.
In ceea ce priveste modificarea cel putin o data la 5 ani , uneori mai

des, ea ar trebui sa urmeze unei analize precise a schimbarilor


intervenite, observand urmatoarele:

64
www.dacoromanica.ro

- proasta adecvare a bibliotecii la obiectivele initiale (un


exemplu: dezvoltarea unui centru de specislizare fora a dispune de
personal competent).
- reorientarea autoritatii politice (de exemplu, dorinta
subita de dezvoltare a unor actiuni intr -un carter);
constrangeri interne independente de un obiectiv politic
(de exemplu, constrangeri bugetare).

Carta pentru Mediateca Cetatii Stiintelor si Industriei

Prezenta carta este stability in concordanta cu carta


generala a Cetatii. Principalul sau obiectiv este de a constitui un
text de baza care sa permits mediatecii sa strabata o noud etapa
in dezvoltarea sa. Plecand de la acest text, s-a pus la punct un

Plan de achizitie care precizeaza si concretizeaza orientarile.


Aceasta carta trebuie sa permita utilizatorilor mediatecll o mai
buns intelegere a obiectivelor ei si a conditiilor de acces. Ea se
subordoneaza urmatoarelor cinci idei directoare:

1) Mediateca apartine Cetatii Stiintelor si Industriei


Cetatea Stiintelor si Industriei este o institutie publics cu
caracter industrial si comercial. Finantarea sa este asigurata de

subventille de stat si de resursele proprii, la a caror crestere


contribute mediateca.

Mediateca participa la ambitia Cetatii, care este de a

familiariza un public vast cu stiintele, tehnicile si industria si de

a da tuturor celor care nu au fost initiati in aceste probleme


ocazia, gustul si mijloacele de a-si impartasi placerea de a

intelege", de a exersa mai bine rolul for de cetateni intr-o societate

in care majoritatea lucrurilor au o components stiintifica si


tehnica foarte puternica.

Mediateca participa la misiunea de descriere publics a

Cetatii, vizand trei mart obiective:


dezvoltarea divertismentului cultural si informational;
participarea la actiuni educative si pedagogice legate de

sistemul scolar (de la gradinita la in.vatamantul secundar) si


parascolar;
dezvoltarea formarii si informarii pentru profesionisti.
Aceste actiuni se deruleaza in stransa legatura cu celelalte
direct!! ale Cetatii.
Centrul de cercetare in domeniul istoriei stiintei si tehnicii

este legat de mediateca, administrat in comun de Cetate si

Centrul national pentru cercetare stiintifica, el primeste


cercetatorii care stvdiaza istoria Stiintelor si tehnicilor din sec. al
65
www.dacoromanica.ro

XIX -lea i al XX-lea. Ace 0.ia participa in mod competent la


diferitele activitati ale Cetatii.

2) Mediateca este o biblioteca publics


Ea adera la principiile care conduc bibliotecile publice,
definite pe plan national de catre asociatille profesionale 0 pe
plan international de catre Federatia internationals a asociatiilor
de bibliotecari (IFLA) 0 UNESCO. Ea participa la activitatile
acestor organizatii.

Mediateca, biblioteca multimedia, ofera, pe de o parte, un


spatiu cu acces liber, deschis tuturor, propunand o colectie de
documente referitoare la stiinte, tehnici si industrii si, de pe alts
parte, un fond specializat in istorie, muzeologie si didactica
stiintelor si tehnicilor, rezervate cititorilor motivati de o cercetare.
Accesul la acest spatiu si la acest fond este gratuit.
Cart' le, revistele 0 casetele sonore pot fi imprumutate pe
baza de abonament. Sunt propuse, de asemenea, alte servicii cu
plata, cum ar fi accesul la baze de date.

3) Mediateca are misiunea de a media


Misiunea mediatecii este de a asigura medierea necesara

unui public vast pentru a accede la documente stiintifice 0


tehnice. Ea da prioritate popularizarii. Ea ii fixeaza, de
asemenea, ca obiectiv favorizarea utilizarii informatiei tehnicotiintifice de catre profesionisti.
-

Trebuie sa fie cu un pas inaintea publicului ale carui

motivatii sunt variate si sa-i propuna senricii adaptate;


-

Propune informatii din domeniul stiintei, tehnicii 0

industriei. Stiintele umane i sociale nu sunt tratate ca discipline,


dar uncle din componentele for sunt legate potrivit temelor, de
diferitele sectiuni ale planului de clasificare.
Pune la dispozitia utilizatorilor sai un catalog
informatizat, care poate fi utilizat 0 de la distanta.
Ansamblul operatiunilor de selectie, achizitie, prelucrare si

punere la dispozitie a documentelor trebuie sa acorde atentie


accesibilitatii pentru public. Planul de clasificare, lexicul
termenilor de indexare si inainte de toate, intreaga mediere
umana vizeaza intampinarea personalizata
corespunzatoare a diferitelor publicuri.

si

orientarea

Politica de animatie promoveaza o parte din resursele

mediated', mai ales prin intalniri, proiectii de filme, expozitil 0


trimiteri la activitatile Cetatii

Politica de achizitie asigura prezenta documentelor care


raspund obiectivelor generale (timp fiber, educatie, profesli) si
66
www.dacoromanica.ro

reds prioritatea acordata popularizarii (selectia de titluri si de


tiparituri, numarul de exemplare. Aceasta prioritate trebuie sa
tina cont de specificul diferitelor suporturi in functie de temele
tratate si de obiectivele generale).

Mediateca se prezinta si ca o vitrina a tehnologiilor de


informare (discuri optice, materiale specifice pentru deficiente
vizuale).

4) Tinand cont de aceste mart orientliri, mediateca este

un loc foarte deschis si ea trebuie:


- sa asocieze, cat mai
functionarea si la evolutia sa;
-

mult

posibil,

vizitatorii la

sa se asigure de avizul responsabililor stiintifici din

universitati si industrie;

sa dezvolte o retea de prestari si schimburi cu


bibliotecile publice si mai ales cu cele din regiunea Parisului si cu
alte organisme care au un domeniu similar;
sa fie cunoscuta de tots utilizatorii Cetatii;
-

sa incite publicul sa beneficieze din plin de toate

resursele Cetatil.

5) Organizarea modului de functionare al mediated!


Mediateca asociaza serviciile tematice (organizate conform
diferitelor domenii ale cunoasterii tehnico-stiintifice, ale serviciilor
si departamentelor corespunzatoare). Ea are ca principiu
participarea personalului sau la pregatirea propriilor decizii care
implica:
definirea exacta a misiunilor;
armonizarea metodelor;
circulatia regulata a informatiei.
Aceasta alegere a structurii si acest principiu de

functionare presupune, pe de o parte, o dirijare centralizata


puternica s1, pe de alts parte, actiuni de formare adaptate
ansamblului de nevoi, atat organizatorice, cat si operationale.

Evaluarea regulata a calitatii produselor si serviciilor

permite verificarea aplicarii permanente a misiunii de mediere


pusa in serviciul publicului, pe care si-a fixat-o mediateca.
Extras din: Francis Agostini, "La politique du livre
a la Mediatheque", Bulletin des
bibliotheques de France, 1992.

67
www.dacoromanica.ro

Elementele unei Carte a colectiilor

Politica documentary
1) Se va da prioritate:
a) materiilor de baza ale celor mai numeroase cursuri;
b) specialitatilor de varf ale Universitatii si disciplinelor nos,
pentru care s-au adunat putine documente.

2) In 1992 se va acorda prioritate cumpararilor pentru


ciclul doi, unde biblioteca este mai putin dotata intrucat este
preferabil sa se astepte reforma pentru ciclul intai inainte de a
decide achizitii masive pentru acest nivel.

3) Exhaustivitatea se va exclude a priori (scara 5):


Biblioteca nu poate cumpara, indiferent de domeniu, toate
documentele, in toate limbile si pe toate suporturile.
4) Cartile de stiinta, utile literatilor vor fi recumparate si
invers, din cauza separarii in spatiu a sectiilor.

5) Prioritatea va fi data monografiilor in raport cu alte


suporturi.
6) Limbile franceza si engleza vor fi privilegiate la toate
materiile. Documentele in germana, italiand si spaniold vor fi
achizitionate numai pentru anumite discipline. Celelalte limbi,
a priori si Med exceptie, se vor exclude.

7) Manualele: opinia aproape unanima a profesorilor

este ca Biblioteca trebuie sa cumpere manuale pentru

studenti, mai ales acelea care sunt scumpe si cele care sunt
recomandate la cursuri. Ei prefers sa dispund de mai multe
exemplare (1 pentru 20 sau 1 pentru 40 studenti, in functie de
creditele obtinute) decat sa aibe un singur exemplar din toate
manualele existente intr-un domeniu (doar 2 profesori de
stiinte recomanda aceasta solutie).
8) .Dublurile: cu exceptia manualelor, nici o lucrare nu
se va cumpara in dublu exemplar, in afara unor cazuri precise.

9) Perioadele si datele de editare: politica, variabila in


functie de sectii sau discipline, va fi precizata pentru fiecare.
la Planul de
Introducere
dezvoltare a colectiilor" din biblioteca
Universitatii din Savoie (1991)

68

www.dacoromanica.ro

3.3. Planuri de dezvoltare a colectiilor (PDC)


Adesea, acest document exists partial in numeroase
biblioteci, sub forma unei repartitii bugetare anuale detaliate.

Aceasta forma este insuficienta daca dorim sa luarn in consideratie


ansamblul operatiilor necesare unei dezvoltari coerente a colectiilor,

dar ea subliniaza un aspect importnt pentru once plan de


dezvoltare a colectiei, si anume, caracterul sau anual. Intr-adevar,
PDC-ul poate fi considerat ca hind:
-

un plan de aplicare a Cartel colectiilor, o adaptare a

acestei carte la o situatie precisa, pentru o perioada data;


-

un document obiectiv care tine cont de rezultatele

precedentului PDC pentru a reevalua prioritatile;


un instrument de reglementare a problemelor
neprevazute in Carta, in asteptarea revizuirii acesteia (de exemplu:
urmarirea deschiderii unei not institutii scolare, repartizarea
modificata a sectoarelor de achizitie in cazul sosirii unui personal
suplimentar...);
-

un mijloc de a considera fondul bibliotecii ca pe un

ansamblu, prin adaptarea anuala a ansamblului de achizitii la toate


sectoarele sl domeniile, adaptare impusa de criterille bugetare;
- un
instrument de lucru pentru responsabilul
(responsabilii) cu achizitille;
- un program anual foarte concret care propune repartitiile
bugetare, registrele de scadenta, etc.

Elaborarea acestui document are de castigat daca este


redactat in colectiv, impreuna cu toti responsabilii de sectoare

(acestea se pot grupa in 5-6 mari sectoare, daca numarul

sectoarelor si spatillor este prea mare). Acesta trebuie comunicat


tuturor celor ce se ocupa de selectionare si achizitie si este de dorit
ca fiecare angajat al bibliotecii sa primeasca un exemplar. Dar,
inainte de toate, acesta este un instrument de lucru colectiv si nu
este nevoie sa fie distribuit publicului si nici autoritatilor: acesta
este un document cu adevarat profesional, articulat pe un buget. In
mod normal, el nu ar trebui sa depaseasca cateva pagini, maximum
10. Redactarea lui poate sa cuprinda sapte puncte lvezi si capitolul
5);

a) Prezentarea obiectivelor prioritare pentru anul victor in


functie de orientarile mari ale Cartel colectiilor, cat si de rezultatele
PDC-ului pentru anul precedent. PDC-ul trebuie inteles ca un
obiectiv intermediar", care tine cont de starea colectiilor si de
ambitiile bibliotecii. Aceste obiective cuprind:
nivelele de atins pe sectoare de utilizare;

69
www.dacoromanica.ro

previziunile referitoare la cantitatile de documente ce vor


fi achizitionate pentru fiecare sector;

prioritatile definite pentru un an, atat in termeni de

achizitii voluntare, cat si in termeni de reechilibrare a ansamblului


colectiilor.

b) Repartitia bugetara detaliata pentru un an, pentru toate


sectoarele de utilizare ale bibliotecii. Aceasta repartitie trebuie sa
tins cont de regulile de alocare bugetara (vezi capitolul 7) si de
regulile de functionare (revizie la jumatatea perioadei , rectificare de
rezerva) .

c) Sinteza indicatoare a acestui buget in termeni de continut


ai colectiei pentru a preciza bugetul teoretic,destinat fiecarui

domeniu de selectie", aceste domenii fiind definite de continutul


colectiilor achizitionate (arta, stiinta si tehnica, etc.) si nu de
sectoarele de utilizare (sala de referinta, filiale, etc).
d) Registrul de control si eliminari, in general partiale. Parte

ceruta pentru reaprovizionari sau cumparari retrospective pentru


anumite domenii sau portiuni de domenii, in functie de nevoile
anumitor sectoare.
e)

Reguli privind

numarul maxim de exemplare

de

achizitionat pentru fiecare sector" al bibliotecii dar si global,


pentru ansamblul colectiilor.
f)

Loc lasat pentru achizitiile la cerere, tinand cont de

coerenta generals a ofertei documentare. Politica urmarita in ceea


ce priveste derularea curenta (in care numarul, pretul si interesul

trebuie sa fie

verificate)

si partea de documente cu circuit

urgent"(in general noutatile)

g) Discutii privind problemele aparute anul precedent si

legate de achizitii (suprapunerea competentelor,


cumpararilor sau obligativitatea lor, etc.).

excluderea

Este importanta reverificarea in fiecare an a acestor puncte


pentru a evita abaterile si pentru a permite o mai buns luare in
consideratie a coerentei politicii documentare pentru Intreaga
institutie, oricare ar fl competentele si specificul fiecarui sector de
achizitie. Este de dorit ca in 'fiecare an sa se evite simpla continuare
a practicilor anterioare pentru singurul motiv ca, este mai simplu
asa" sau pentru ca s-au format anumite obiceiuri: 1-2 ani de not
practici, chiar daca sunt Inca mai putin stapanite, nu sunt
realmente catastrofali daca privim colectiile bibliotecii in

globalitatea for si in durata, iar o grip atenta va putea corecta


greselile ... daca P.D.C.-n1 este bine revazut anual, in cele trei

70

www.dacoromanica.ro

dimensiuni esentiale: obiective cuantificate, buget, reglementarea


practicilor.

Controlul P.D.C.-ului se face in doua etape: se impune o


revizuire pe parcursul anului pentru registrele de scadenta si

repartitiile bugetare (ea poate fi realizata spre luna septembrie); un


bilant final se realizeaza cu indicatorii de tip statistic (uezi capitolul
13). Acest bilant trebuie sa fie comunicat fiecarui responsabil cu
achizitia.

3.4. Protocoalele de selectie


Protocoalele de selectie (P.S.) se deosebesc de Carta
colectiilor in sensul ca ele sunt adevarate instrumente de referinta
pentru munca cotidiana; pe de alta parte, ele sunt destinate a fl
modificate mai frecvent in interiorul bibliotecii - in functie de

rezultatele in randul publicului, dar si de evolutifie productiei


editoriale; si, in sfarsit, ele nu sunt fructul un.ei negocieri intre
biblioteca si autoritatea sa, ci rezultatul selectiilor. Intr-adevar,
responsabilii unui domeniu de selectie sunt aceia care isi
redacteaza Protocolul de selectie, care este fidel principiilor, uneori
detaliate, ale Cartel colectiilor si care tin cont de regulile, obiectivele
si repartitiile prevazute de Planul de dezvoltare al colectiilor. Fiecare

PS trebuie sa fie redactat (in 3-5 pagini, in general) pentru a fi


validat de catre directorul bibliotecii. Si, in sfarsit, se va redacta un
protocol de selectie pe domeniu sau sub-domeniu de selectie ce se
va pastra in biblioteca (uezi capitolul 5). Aceste protocoale tin cont
de utilizarile prevazute pentru documentele selectionate. Mediateca
din Villette are documente de popularizare, de cercetare, pentru uz
profesional, etc.; Institutia publics a Bibliotecii din Frantai stabilea
cloud nivele: cercetare" si referinta". Bibliotecile publice pot
integra aceste diferite intrebuintari prin nivelele de complexitate si
utilizare" a documentelor selectionate (vezi capitolul 5).

Dificultatea cea mai mare nu rezida atat in redactarea

fiecarui P.S. cat in detenninarea domeniilor de selectie care


analizeaza continutul documentelor si nu destinatia for ulterioara
in spatiile bibliotecii; protocoalele de selectie impart campul
cunoasterii in diferite domen.ii si subdomenii; ele nu sunt create in
functie de diferitele sectoare de utilizare a bibliotecii (sectii, spatii,
finale, etc.). Vom avea ocazia sa studiem aceasta problems pe

'. A fost integrata in 1994 intr-o noua institutie, Biblioteca Nationa15. a Frantei;
amintim ca analizele, aid prezente, efectuate de catre i despre EPBDF, reprezinta
elemente anterioare acestei fuziuni.

71
www.dacoromanica.ro

parcursul urmatoarelor pagini (mai ales in capitolul 5), dar putem


deja sublinia ca anumite traditii biblioteconomice se adapteaza cu
dificultate la un rationament care analizeaza colectiile prin
continutul lor. Sa dam doua exemple:

Repartizarea pe suporturi distinge adesea

discoteca,

videoteca, biblioteca...; putem sa ne intrebam daca este legitima o


astfel de diferentiere in anumite cazuri. Selectionarea unei casete

video despre Picasso, interviul pictorului inregistrat pe caseta


audio, cartea de arta despre artist pot oare sa provina in mod

rational din trei protocoale diferite?


Diferentierea dupa public imparte cel mai adesea

achizitiile intre publicul adult si copii; dar utilizarea lucrarilor


documentare de catre tineri, sau practicile de lectura ale
adolescentilor pot ridica semne de intrebare privind modul de
achizitie.

Fara a sugera pentru moment raspunsuri la aceste intrebari,


trebuie sa insistam ca politica si practicile de achizitie sd fie clar
diferentiate de modurile de prelucrare si de punere la dispozitie a
documentelor. De exemplu: repartizarea unei lucrari in sectia
pentru tineret nu trebuie sainfluenteze selectia in sensul ca ea sa
provina obligatoriu dintr-un domeniu pentru copii". Protocoalele de
selectie se leaga in principal de logica continutului si nu de punerea
la dispozitie.

Aceste protocoale de selectie ar trebui sa cuprinda sase

puncte (vezi si capitolul 5):

1) Prezentarea amanuntita a domeniului de selectie. avut in


vedere. Aceasta prezentare trebuie sa raspunda la doua obiective:

sa precizeze aria de continut a domeniului avut in vedere, s


detalieze cu multa grip., in subdiviziuni ale domeniului de selectie,

datele bugetare previzibile stabilite de planul de dezvoltare a

colectiilor, cat si verificarea si eliminarile prevazute. Aceste


subdiviziuni pot fi de mai multe feluri, in functie de prioritatlie

bibliotecii:
-

repartizarea alegerilor in subclasele clasificari Dewey;

repartizarea in documente de referinta si documente

curente;
- repartizarea
retrospective;
-

in

cumparari

curente

si

cumparari

repartizarea pe nivele de complexitate" in interiorul

campului de selectie (uezi capitolul 5);


repartizarea in cumparari la initiativa
achizitioneaza si cumparari la cererea utilizatorilor.

72
www.dacoromanica.ro

celui

ce

2)

Repartizarea detaliata a domeniului de selectie in

interiorul ectiei bibliotecii: prin ce trebuie sa se raspunda

prioritatilor ce reies din Carta? Cum se face corelarea cu celelalte


domenii - originalitatea si complementaritatea? Care sunt
sectoarele de utilizare luate in consideratie si cu ce intensitate sunt
ele luate in consideratie? Nu vom uita sa marcam, la acest nivel,
resursele exterioare complementare pentru campul de selectie avut
in vedere: in primul rand resursele documentare existente in oras;

dar si colectifie specializate care pot fi in alt loc decat cei ce


selectioneaza si modalitatile de imprumut intre biblioteci; acest

punct permite pe de o parte ca cel ce selectioneaza sa fie sigur de


competenta sa particulars, iar pe de alts parte it obliga sa verifice in
alte biblioteci ca propriile sale alegeri nu sunt aberante.
3) Detalifie criteriilor si obiectivelor vizate pentru domeniul
avut in vedere; ele vor fi precizate pornind de la nevoile depistate in
diferitele sectoare de utilizare (care isi comunica prioritatile) si de la
implementarea planului de dezvoltare a colectiilor pentru anul in
curs: este de dorit s se prezinte subdiviziunile detaliate pentru
fiecare sector ( de preferinta utilizandu-le pe cele ale lui Dewey sau
folosind genurile" literare pentru lucrarile de fictiune) pentru a
determina de fiecare data urmatoarele:
-

nivelele de complexitate" cautate (vezi capitolul 5);


perioadele avute in vedere;
zona geografica acoperita;
eventual, limbile acceptate;
eventual, domenilie cautate in mod deosebit;

suporturile acceptate si/ sau cautate.

Aceste elemente sunt formulate in grilele de selectie


prezentate in capitolul 8. Protocolul descrie pe scurt datele generale

utile pentru cei ce selectioneaza, cat si pentru responsabilii cu


achizitiile interne.

4) Protocolul cuprinde, de asemenea, obiectivele celui ce


selectioneaza privind cumpararile retrospective pentru a acoperi
campul sau de selectie cat de mult o permite proiectul stabilit
impreund cu directorul bibliotecii.

5) Sunt enumerate instrumentele de selectie utilizate de


catre responsabil: reviste bibliografice, lucrari in curs de editare
oferite de edituri, vizite la librarii, intalniri ale comitetelor de
selectie sau de expert! externi. Aceste instrumente nu trebuie
evocate in termeni general! ci trebuie descrise cu multa grija (cateva

73

www.dacoromanica.ro

planuri de achizitie ale EPBDF au reprezentat modele in acest


sens 1).

6)
,
in sfarsit, protocolul trebuie sa prevada cateva
modalitati de verificare si control a justetei criteriilor retinute si a
exactitatii statistice a repartitiilor avute in vedere. Aceasta verificare
poate propune: sondaje pentru o parte din achizitii, compararea cu
alte liste de achizitie, examinarea de catre' o persoana sau un grup
expert in domeniul avut in vedere (vezi in capitolul 13 sugestiile

pentru evaluarea achizitiilor).

Toate protocoale de selectie pot avea aceeasi structure. Cu


toate acestea, continuturile si prezentarea pot fi foarte diferite, in
functie de domeniile prezentate:
Anumite domenii cuprind

suporturi privilegiate
(fonograme pentru muzica, carts pentru romane si nuvele, dar, de
asemenea, de o mai mare complexitate, stampe, video si carts de
arta", etc.). Fiecare PS trebuie sa prevada o repartizare teoretica, in
functie de alegerile bibliotecii, pentru inteaga colectie si pentru
diferitele sectoare de utilizare.
Multitudinea de surse bibliografice, in functie de domenii,

impune alegeri foarte variate: o reunii-e din intreaga biblioteca,


comitete de selectie precise, prezenta unui specialist unic.
Prezenta fondurilor specializate poate cantari greu asupra

domeniilor de selectie; va fi nevoie sa se tins cont de acest lucru


pentru a propune o complementaritate cu fondurile curente din
acel domeniu. Fiecare fond specializat va dispune de propriul sau
PS (vezi capitolul 6).

In sfarsit, Protocoalele de selectie sunt documente publice" o

carte de objective pentru cei ce selectioneaza, cat si pentru tots


agentii interesati de achizitii. Ele fac loc (si nu trebuie confundate
cu) grilelor de selectie, instrumente de lucru utilizate zilnic in
procedurile de selectie (vezi capitolul 8.1).

3.5. Selectia si decizia de achizitie


Momente distincte

Dace protocoalele de selectie se refers la continutul


colectiilor si nu la destinatia lor, nu exists oare riscul incoerentei in
serviciile aduse unui public precis? Trebuie subliniata aid diferenta
dintre aceste doua etape care sunt selectia (documentelor in functie
de continutul lor) si decizia de achizitie ( a acelorasi documente in
I. EPBDF, nPropositions pour une charte documentaire", 1993.

74
www.dacoromanica.ro

functie de utilizarea for preconizata). In primul rand, notiunea de

selectie decurge din multiple cauze: desigur, ea este mai intai

alegerea celui ce selectioneaza, dar ea este, de asemenea, cererea


unui utilizator, sugestia unui grup de cititori, decizia de a realiza o
activitate.
Pe de alts parte, fiecare protocol de selectie, chiar daca este
verificat cu grija, avanseaza in propriul sau protect si nu poate sa
tina cont de toate intrepatrunderile posibile, de toate zonele de

acoperire cu celelalte domenii de selectie. De altfel, actul de


achizitie nu mai este doar o munca intelectuala de selectie, ci este o
afirmatie patrimoniala": odata decizia de achizitie luata,

documentul selectionat nu mai este doar un element care ar


putea" fi interesant in contextul unei alegeri date, el devenind un

produs prezent in biblioteca, produs ce trebuie s determine


multiple utilizari; aceasta deosebire este importanta si pentru a
permite inserarea oricarei sugestii privind cumpa.rarea venita din
exteriorul bibliotecii (cerere a cititorilor, parerea unui comitet al
cititorilor) intr-un proces de selectie care nu se 'incheie obligatoriu
printr-o achizitie, criterille for necoincizand in toate cazurile. In
sfarsit, si poate lucrul cel mai important, selectia nu este unica, ci
multiples: sunt atatea selectii cate protocoale (definite prin
continutul lor), in timp ce exists un patrimoniu unic al bibliotecii.
0 practices care incredinteaza fiecarei persoane ce selectioneaza
decizia de achizitie, si apoi, de ce nu, si responsabilitatea
prelucrarii documentare (catalogare si indexare), si chiar o
clasificare a colectiei, risca, daca nu exista etape de regrupare" si
de control, sa faces sa se desparta biblioteca in atatea institutii

distincte de dimensiuni mici cate campuri de achizitie exists:

cunoastem deja devieri care au ca rezultat izolarea unor sectii de


altele, sau mai moderat, prin rivalitati de teritoriu, care duc, in cele

mai bune cazuri, la cumparari duble sau omiteri. Rezultatele

posiblile (dar din fericire, nu foarte dese) ale acestei confuzll au


influents asupra coerentei colectillor si deci, asupra serviciilor

oferite: asa cum o sala de referinta trece la constituirea, din


credite, a unui univers de carti scumpe dar putin
consultate, si invers, o said de imprumut a aceleiasi biblioteci

propriile

favorizeaza achizitia tuturor documentelor care vor avea cea mai


mare rata de circulatie imediata.

0 solutie rationale privind aceste distorsiuni consists in


deosebirea clara dintre o operatiune de selectie (obligatoriu
specializata intr-un domeniu cu continut documentar precis) si cea
legata de decizia de achizitie, pe care o vom numi uneori simplu si

sumar achizitie (de dimensiuni patrimoniale si orientate spre

75
www.dacoromanica.ro

utilizari dorite pentru documentele achizitionate). Once alt mijloc


de distinctie intre selectie si decizia de achizitie apare relativ greu si
risca sa fie ineficace: controalele a posteriori, oricat de sofisticate ar
fi, nu vor face decat sa repuna, fares incetare si intr-un mod cat mai
exact si constant posibil, problema achizitifior curente ale bibliotecii
raportata la proiectul sau documentar.
In realitate, se pot observa trei etape distincte in procesul de
selectie- achizitie.

0 preselectie intervine mereu, intr-un mod mai mult sau


mai putin constient:
- Cererile utilizatorilor sunt conditionate de oferta
documentara, dupes cum s-a putut vedea. Dar numai unele din ele

beneficiaza de o legitimitate tacita: oare exista caiete sau fise de

sugestie in toate sectoarele bibliotecii?


Daces o revista bibliografica cum ar fi Livres Hebdo sau
Livres de France pare obiectiva", uitam prea des ca unit editori de
take mica sau autori-editori nu-si semnaleaza aparitille in ele si nici

unit editori stiintifici, nici autorii literaturii gri" si nici principalii


autori de publicatii oficiale. Pe de aka parte, alegerea anumitor
reviste critice, in scopul efectuarii unor selectii, prezinta o

preselectie intelectuala".
- Vizitarea librariilor nu face decat sa verifice alegerile si
opiniile librarilor alesi, oricat de apreciati ar fi ei.
Sugestiile aduse de bibliotecari pe parcursul lecturii for
participa , de asemenea, la o preselectie", care va trebui s mai
treaca prin filtrul unei selectii reale (de exemplu, un bibliotecar din
biblioteca municipals care a descoperit un titlu imprumutat de fiul
sau de la biblioteca scolii ).
Componenta unui comitet de lectures sau de selectie si
personalitatea membrilor sai infiuenteaza in mod evident selectia ce
poate fi operates.

In acest caz, nu este vorba de a pune la indoiala aceste


practici si nici de a cauta cu disperare o impartialitate sau o
exhaustivitate absoluta, ci de a ne da seama ca operatia

intelectuala de selectie incepe de la examinarea unei lucrari, a unei

cronici sau a unei note bibliografice. Bibliotecarul, constient de


aceste probleme, va trebui sa anslizeze motivele obiective sau reale

care 1-au facut sa retina o anumita revista pentru selectionarile


sale, sa renunte la o anumita librarie, sa prefere un anumit individ
pentru o comisie de selectie.
Se/ectia. este operatiunea realizata de o persoana sau un

grup de persoane, care au sarcina aplicarii unui anumit Protocol


de selectie. Aceasta selectie urmeaza regulile PS-ului si necesita o
76

www.dacoromanica.ro

mare competenta in domeniul documentar avut in vedere: este


evident faptul ca persoana care selectioneaza lucari din stlinta st
tehnica va trebui sa dispund de un minim (sau un maxim, in
functie de nivelul cercetat) de cunostinte in acest domeniu, dar
acest lucru este valabil sl pentru selectia de romane sau litografii.
Explozia de documente si accelerarea productiei de cunostinte tied
sa structureze abordarea fiecarei discipline din puha de vedere al

continutului: dezvoltarea tezaurului si a bazei de date arata ca

intelegerea unei discipline trece mai intai prin stapanirea

organizarii conceptelor sale si, pornind de aid, a termenilor


lingvistici care le descriu si le leaga: este din ce in ce mai greu de
conceput o selectie de documente fftra o stapitnire a

continutului, Uri o referire la acesta in mod constient. Cel ce


selecteaza trebule, deci, sa fie expert in continutul lucrarii, selectia

sa operandu-se in cadrul precis al obiectivelor documentare ale


colectiei, obiective generale ale C.C, formulate in PDC, explicate in

PS-ul particular pentru domeniul de selectie. Uneori, avem o


tendinta prea mare de a favoriza pe de o parte amestecul dintre
suportul tehnic si continutul documentar (de exemplu, un expert in

filmul de fictiune este capabil sa verifice interesul unui film


documentar de mineralogie), tar pe de aka parte, de a considera ca
si competenta unui bibliotecar este evidenta pentru selectia de cart!
(si mai ales de romane... pentru ca toata lumea citeste romane pe
care le-a studiat in liceu!). Este sigur faptul ca o competenta privind

continuturile documentare se dobandeste cu timpul, dar este


regretabil ca aceasta operatie de selectie nu este incredintata mai

des specialistilor in domeniul avut in vedere sau sustinute de


consillul de selectie (indivizi sau grupuri de expert!): aceasta
practices este mai frecventa in bibliotecile universitare, mai ales cele

nord-americane si a fost , de asemenea, prezenta in Institutia


publics a Bibliotecii din Franta. Este adevarat faptul ca acest mod
de a vedea lucrurile necesita o separare clara a selectiei de decizia

de achizitie pentru ca cea de-a doua etapa sa. fixeze reperele


coerentei intregii colectii.

In aceasta etapa de selectie apar cloud dificultati. Mai intai


cea a alegerii: productia documentary este eminamente fluctuantd
si persoana ce selecteaza trebule sa pund de acord alegerile sale in
tamp, tinand cont ca o perioada poate fi mai saraca sau mai bogata.

Apoi, cea a codarli indicatorilor de selectie, pentru a furniza

persoanelor ce se ocupd de achizitii, toate informatiile utile pentru


alegerea finala (vom vedea in capitolul 8.2 posibilitdtile de alcdtuire a
unei file de selectie). Alegerea necesita o realer capacitate de analiza

(capacitatea de a identifica in once document elementele ce


77
www.dacoromanica.ro

raspund exigentelor propriului protocol de selectie). Transmiterea


indicatorilor de selectie necesita un adevarat stmt al

discernamantului (reperarea in mod obiectiv a catorva criterii


pertinente care permit celui ce achizitioneaza operarea alegerii
finale). In sfarsit, selectia efectuata, plecand de la continutul
documentelor studiate, presupune o cercetare bibliografica mai
vasta decat aceea legata de un anumit suport si necesita, deci, o
colaborare stransa intre persoanele implicate in aceasta activitate,
fiecare hind in masura - pe parcursul lecturilor, cercetarilor si
intalnirilor sale - sa extraga titlurile interesante, pe care va trebui
sa le prezinte grupului (grupurilor)de selectie.
Decizia de achizitie este foarte delicate. Acesta este stadiul
in care se imbogateste colectia, pastrand, pe cat posibil, o coerenta
in diversitatea ei si respectand atat obiectivele Cartel colectiilor cat

si pe cele ale Planului de dezvoltare a colectiilor. In prima etapa,

operatiunea de selectie a constat in a alege din ansamblul


productiei documentare, tot ceea ce, din punct de vedere al
continutului, ar putea corespunde obiectivelor de continut si

utilizare a bibliotecii. Acest conglomerat trebule triat pentru a


raspunde exigentelor precise ale fiecarui sector sau spatiu din
biblioteca si restrictiilor bugetului de achizitie; aid intervine decizia
de achizitie, pusa in miscare de motivatiile ce tin de eficacitate, mai
ales cand titlurile selectionate" pot interesa mai multe sectoare ale
bibliotecii. Decizia de achizitie este mai mult decat o procedure, ea

este un moment in timpul caruia parerile privind selectia sunt

adunate, cantarite si care se terming printr-o decizie patrimoniala


si functionala. Prin urmare, cel ce achizitioneaza aduna

intotdeauna propunerile mai multor persoane ce se ocupd de


selectionare (deci, este rezultatul mai multor Protocoale de selectie).
biblioteca mijlocie (5-6 sectoare), persoana care

Intr -o

achizitioneaza este unica si uneori, aceasta persoana este chiar


directorul sau adjunctul sau direct; intr-o biblioteca mare, pot
exista 2-5 persoane ce se ocupd de achizitie sau chiar grupe (pentru
8-50 domenii de selectie!). Activitatea celui sau celor care se ocupd
de achizitie este strans legata de aceea a responsabililor cu selectia
dar si de aceea a serviciilor documentare (indexare, organizare la
raft, servicii de imprumut, intampinare, informatii, orientare).
Deciziile de achizitie nu sunt luate solitar, ci impreuna cu
responsabilii cu selectia:
-

Cel ce achizitioneaza urmareste fiecare Protocol de

selectie, verificand respectarea registrelor de scadenta si a bugetelor


fixate de PDC.

78
www.dacoromanica.ro

Cel ce achizitioneaza examineaza complementaritatea


dintre diferitele PS-uri: adeseori, miscari de gandire sau de idei

(ecologie, de exemplu) influenteaza numeroase domenli de selectie.


Este de dorit sa se faca alegeri si sa se stabileasca prioritatile.
- Cel ce achizitioneaza vegheaza asupra echilibrului

bugetar al PDC: o abundenta de aparitii interesante nu este

intotdeauna compatibila cu exigentele bugetare, de exemplu, iar


persoana care face achizitilie trebuie sa amane selectille mai putin
urgente sau trebuie sa relanseze anumite selectii a caror
contributie este necesara pentru a cheltui o anumita subventie.
Cel ce achizitioneaza, vegheaza, de asemenea, asupra
urmaririi cererilor venite din partea publicului: cererile reale si
exprimate, dar si reactiile si analizele servicilior de prelucrare a
documentului si ale serviciului public".
Cel ce achizitioneaza introduce documentul selectionat
intr-un cadru de utilizare propriu bibliotecli: un anume document

este achizitionat pentru un sector de referinta, un altul va fi


achizitionat in doua exemplare, pentru doua sectoare diferite
(imprumut adulti" si adolescents ", de exemplu).

Se poate vedea in ce masura munca bibliotecarului

responsabil cu achizitia poate fi nu numai o munca de decizie dar


mai ales un dialog constant cu cel ce selectioneaza. Bibliotecarul

responsabil cu achizitia este cel care face legedura intre cel ce


selectioneazd (expert in alegerea de documente in functie de
domeniiie si niveiele de cercetare) si serviciile documentare
(ualorificarea, utilizarea rationald a continutului documentar pentru a
raspunde nevoilor de inteunpinare, orientare si informare a
utilizatorilor), determinind decizia de achizitie, numarul de

exemplare si destinatia exemplarului (exemplarelor) in diferitele


sectoare de utilizare" ale bibliotecli. Pentru aceasta, el este, in
general, asistat de care responsabilii acestor diferite sectoare care
vor putea fi si vor fi adesea persoane responsabile cu selectionarea.
In sfarsit, selectia si decizia de achizitie pot fi distinse prin
ritmuri diferite pe care le pot avea pe parcursul anulul. Intr-adevar,
daca operatiunile de selectie urmaresc cadenta aparitiilor (intelese
in sensul larg al cuvantului: periodicitatea instrumentelor
bibliografice, frecventa reuniunilor eventualelor cornisii de selectie),

deciziile de achizitie se bazeaza pe o tripla exigenta: rapiditatea


punerii la dispozitia publicului a documentelor, constrangerile
bugetare, repartizarea sarcinilor de munca in procesul de

prelucrare a documentelor, Circuitur achizitorului stabileste


adesea distinctia intre trei tipuri de cumparare:

79

www.dacoromanica.ro

cumpararile curente, care intentioneaza sa asigure o

oglindire a productiei editoriale in colectiile bibliotecii si deci, ritmul

trebuie sa urmareasca o anumita regularitate (de la un ritm

saptamanal la un ritm lunar, in functie de marimea bibliotecii si


bugetul sau de achizitie);

cumpararile efectuate la cererea express a utilizatorilor,


cerere pentru care rapiditatea este o regula (cumpararea cotidiana
sau maximum saptarninala);
- cumpararile asa zis
retrospective", care vizeaza
-

reconstituirea unei part! din fond si pentru care ritmul este, in


general, trimestrial sau anual.

Vom analiza aceste ritmuri si proceduri in capitolul 8. Nu


trebuie confundate aceste proceduri distincte de selectie si achizitie

cu procedurile de redactare a Cartel colectiilor, a Planului de

dezvoltare a colectiilor si a Protocoalelor de selectie. Acestea din


urma reprezinta o formulare a obiectivelor exacte ale politicii de

achizitie, primele reprezentand punerea in practices a acestei


politici; cele trei documente sunt instrumente de referinta atat

pentru cei ce selectioneaza cat si pentru cei ce achizitioneaza, dar

nu sunt o descriere a indatoririlor respective pentru cei ce

selectioneaza (alegerea documentelor in functie de un proiect pe


domeniu si nivel, pe baza unui buget teoretic) si nici pentru cei ce

achizitioneaza (decizia de achizitie in numar si destinatie de


utilizare si validarea concretes a unui buget). Actul de selectie

insoteste un proiect strans legat de continutul fiecarui document,


in functie de protocoalele de selectie; actul de achizitie construieste
colectiile bibliotecii in realitatea vie si variata a documentelor cu
intrebuintari multiple.
Vom gasi un exemplu excelent al descrierii impartirii
functiilor in cele mai importante biblioteci publice germane. In

bibliotecile publice de talia celei din Stadtbucherei, indatoririle


legate de selectia si indexarea lucrarilor, fie in german& fie in limb!
straine, ii Kevin, de fapt, unui serviciu specializat pe care
profesionistii francezi it cunosc putin - lectoratul" (Lektoratsdienst).
Lektor-ul este insarcinat, in mod special, cu constituirea
fondurilor - in bibliotecile universitare este vorba mai degraba de

Fachreferent, ceea ce Claude Grey traduce in raportul sau prin


consilier sau responsabil de sector". Dupes cum explica directoarea

lectoratului din Stadtbacherei (Frankfurt), D-na Baldes, fiecare


lectorat german autonom se distinge printr-o organizare proprie.
Cel din Frankfurt, unul din primele instituite de la inceputul anilor

1970, se caracterizeaza prin faptul ca nu s-a integrat. El se

compune din 13 Lektorinnen, care ocupa, in realitate, 8 posturi si

80
www.dacoromanica.ro

isi reparbzeazd selectia si indexarea documentelor pe marile


domenii de clasificare. Munca lectonilui consta in studierea listelor
adnotate ale cartilor disponibile, pe care le trimite, in mod regulat,
EKZ-ul din Reutlingen. El cerceteazd de asemenea, toate
documentele susceptibile sa -i semnalizeze noile aparitii si reediCari:
cotidiene, periodice germane sau straine
A treia sursd de selectie este furnizatd de cartile obtinute din
oficiu, sistem practicat mai ales pentru literartura pentru copii si pe
care lectoratul ar dori sa -1 extinda la cartile pentru adult!. Lectorul
efectueaza prima triere si redacteazd listele cu propuneri, difuzate

apoi la centrald si filiale. Bibliotecarii insarcinati cu domeniile


corespunzatoare studiazd aceste liste care fie contin o dare de
seams, fie trimit la Besprechungen - Adnotationen al EKZ-uluii.

Selectia si decizia de achizitie in serviciul coerentei


colectiilor.
Este un obicei frecvent in bibliotecile publice de a incredinta

munca de selectie si de achizitie bibliotecarilor insarcinati cu un


sector de utilizare al bibliotecii. Intelegem prin sector de utilizare"
acel subansamblu al bibliotecii, caracterizat printr-o locslizare
specified a documentelor si a unei practici specifice a utilizatorilor
in aceste locuri. Distingem astfel sala de studiu; sala de imprumut

pentru adulti, sectia pentru copii, videoteca, etc. Cresterea si

reinnoirea fondurilor realizate pe sectoare de utilizare par, fard nici


o indoiala, coerente a priori, in masura in care responsabilii fiecdrui

sector cunosc nevoile si practicile utilizatorilor sal Cu toate


acestea, coerenta globald a colectiilor suferd si institutia poate
deveni chiar ingerabild din urmdtoarele cauze:
multitudinea suporturilor documentare, care rdspandese
resursele si colectiile intr-o multime de utilizari: dupes biblioteed au

aparut discoteca si videoteca, apoi artoteca, logiteca, aceasta


multiplicare este in mod paradoxal abolitd virtual prin aparitia

suporturilor optice numerice, a cdror diversificare a continuturilor


posibile (texte, imagini, sunet, ...) tulburd asimilarea prea rapidd
dintre suportul dat si continutul sau intrebuintarea sa;
- patrunderea unor noi servicli de documentare: sailor de

imprumut si sailor de studiu li se adauga sala de actualitate,


serviciul de referinte, biroul de informatii, centrul de documentare
sociald, coltul adolescentilor
Departe de noi gandul sa limitarn drastic asemenea servicii
sau sa negam specificitatea prelucrdrii si utilizarii diferitelor
'. N. Ramel, La constitution des fonds etrangers en bibliotheques publiques:
l'exemple allemand", Bulletin des bibliotheques de France. nr. 6, 1993.

81

www.dacoromanica.ro

suporturi. Noi dorim doar sa distingem, foarte clar, trei functii:


responsabilitatea unui sector de utilizare, procesul de selectie,
procesul de achizitie. Aceste trei functii se regasesc articulate in
jurul colectiilor concepute ca un ansamblu global, viu, bine
stapanit si reirmoit. Intre inflatia exploziva a unei productii
documentare polimorfe si dispersarea de cereri individuale ale
utilizatorilor, biblioteca trebuie sa-si stapaneasca propria colectie
atat in raport cu oferta de cunoastere si creatie, cat si in raport cu
diversitatea publicului.

Sa examinam aceasta situatie prin termenii selectiei si

achizitiei:

Sectoarele de utilizare se impart adesea in cinci tipuri in


functie de:

natura publicului: sectia pentru adulti in raport cu sectia


pentru tineret;
utilizarea particulard a fondurilor: said de referinte (si
-

serviciul de imprumut Intre biblioteci) in raport cu sectia de


imprumut;
- continutul fondurilor: fondul local sau fondul specializat,
diferit de fondul curent;
suportul: discoteca, videoteca, artoteca...;
localizarea geografica: filiale, fondul bibliobuzelor.
-

Conservarea in depozite de difuzare Uncle sa reproduces


aceasta distinctie si remarcam ca activitatile de formare au tins
mult Limp sa privilegieze aceste utilizari (muzica, literature pentru

tineret, documentare, imagine, etc.), afirmand ca dau fiecarui


specialist o competenta in domeniul achizitiei pentru fiecare parte a
fondului avut in vedere.
0 examinare generala a colectiilor si a cererilor
utilizatorilor determind aparitia diferitelor nevoi de documentare.

Dincolo de cererile de servicii precise, putem regrupa aceste

abordari in marl domenii, indiferent de suporturi, dar caracterizate


prin continutul intelectual al documentelor. Vom gasi in capitolul
5.2. propuneri ce articuleaza colectiile in jurul domeniului
continutului, fiecare domeniu putand fi subdivizat in subdomenii in
functie de importanta bibliotecii si a politicii sale de achizitie.

De fapt, este fundamental ca pentru coerenta colectiilor

sa se analizeze fondul si si se fixeze obiectivele achizitiei,

referindu-se, intr-un moment sau altul, la continutul general al


colectiilor. Procesul sugerat distinge momentul alegerii
(examinarea continutului documentului in functie de utilizarile
posibile sau dorite) de cel al deciziei de achizitie (examinarea
destinatiei documentului dupes ce continutul sau a fost retinut
82

www.dacoromanica.ro

ca find interesant pentru obiectivele bibliotecii). Aceasta


distinctie permite armonizarea campurilor de achizitie din
interiorul bibliotecii si pentru numeroasele sale filiale si
parteneri. Acest proces presupune cloud etape succesive:

Selectia este operatd pe marile domenii de continut.


Protocoalele de selectie sunt destinate sa determine obiectivele (in
functie de nivele, tipuri de suporturi, spatii geografice, lingvistice,

istorice...) si criteriile de selectie in fiecare din aceste domenii.


Aceste domenii se defmesc prin regruparile de clase si de diviziuni

Dewey in cateva marl categorii: literature, societate, stiinta si

tehnica, arta si timp liber, tineret. Aceste man domenii pot reprimi
subdiviziuni care sunt de fapt regrupari ale diviziunilor si
subdiviziunilor din clasificarea Dewey ( societatea cuprinde
sociologia, istoria, geografia, etc.).
Decizia de achizitie reia fiecare din in.dicii Dewey retinuti
pentru domeniile de selectie sf repatizeazd documentele achizitionate

in functie de diferitele sectoare de utilizare ale bibliotecii. Astfel,


coerenta este conservator in continuturile colectiei, actul de achizitie
inscriind fiecare titlu achizitionat intr-un sector special, pe
suporturi precise si repartizat intr-un anumit numar de exerriplare.
Avantajele acestui sistem sunt numeroase. Citam cateva:
Competentele detinute de fiecare bibliotecar (muzica,
imagine, etc.) pot fi utilizate in mod real.
Bibliotecarii insarcinati cu selectia trebuie sa-si confrunte
punctele de vedere, nu in mod separat, limitandu-se la practicile de
utilizare pe sectoare, ci analizand continutul diferitelor documente.
Toate documentele referitoare la Picasso vor fi analizate de acelasi
grup, indiferent ca este vorba de carts, stampe sau video.
- Alegerea titlurilor periodicelor se efectueaza mai eficient
cand se face o analiza de continut complementar altor documente.
Bibliotecarul insarcinat cu achizitia poate avea o viziune
clara a complementaritatilor si repartitiilor, indiferent ca este vorba

de continut (suprarealismul din literature si arta), de utilizari


(propunerea de titluri pentru adolescenti, venite atat din partea

adultilor cat si a copiilor), de echilibrele interne bibliotecii (nivelele

respective ale diferitelor fonduri, confruntarea dintre fondurile


specializate si fondurile curente), de cantitate (repartizarea
numarului de exemplare).
- Este mai usor sa se asocieze specialisti, care sa analizeze
continuturile, fara ca specializarile in selectie, adesea prea
profunde, sa canta.reasca in mod excesiv asupra achizitiilor propriuzise.

83

www.dacoromanica.ro

Este mai usor sa se dezvolte competentele de selectie

printre membrii personalului, utilizand cunostintele fiecaruia.


Dar, nu vom ascunde constrangerile unui astfel de sistem:
- Unele practici traditionale trebuie revazute: bibliotecarul
pentru copii nu mai selectioneaza documentele pentru adolescenti,
responsabilul sectiei de muzica trebuie sa Incredinteze" selectia
fonogramelor nemuzicale altor grupuri de selectie, cinema-ul
apartine grupurilor de selectie care examineaza alte domenii decat
imaginea (fictiunea) .
Organizarea selectiei impune atat colaborarea cat si
dialogurile: de exemplu, responsabilul cu videoteca, care are in

sarcina spatiul Imagine, trebuie sa inventarieze si sa anunte


diverselor grupuri de selectie referintele pe care el va avea ocazia sa
le repereze (vezi capitolul 7).
- in cele mai mari biblioteci,

organizarea diferitelor
sectoare de utilizare" (sects!) ale bibliotecii poate fi suprapusa pe
marile domenii de achizitie (Arte, Literature, etc.), dupe cum o face
Biblioteca Municipals din Lyon, sub forma de departamente". Cu

toate acestea, aceasta adecvare mai buns a colectiilor fate de


utillzari, care tinde sa controleze multiplicarea suporturilor si
serviciilor, nu poate desfiinta deosebirea dintre selectie si achizitie;

frontierele cunoasterii se modified, ca si obiceiurile publicului:


functionarea satisfacatoare a achizitiilor cere un proces echilibrat
intre cei dos poll.
Responsabilll cu cumpararlle (relatiile cu furnizorii)
capata o noua importanta, devenind mediatori intre furnizorii
comercianti sau necomercianti si bibliotecarii responsabili cu

selectia sau achizitia (vezi capitolu18.)

Se poate vedea ca., in definitiv, coerenta colectiilor incepe


prin a exista datorita unui limbaj comun din momentul In care
once document poate primi indicatori lizibili pentru toata lumea si

acesti indicatori sunt aceiasi pentru toate documentele, putem


analiza si planifica dezvoltarea colectiilor. Vom aprofunda acesti
indicatori in capitolul urmator.

Coerenta nu se limiteaza la acest unic limbaj comun.

Intervin alte reguli, care participa la considerarea colectiilor ca find


un organism unic si viu:
.

Colectiile trebuie sa alba o axa puternica, o coloana


vertebrala. De obicei, este vorba despre fondul local dintr-o
biblioteca publics si sectorul de specialitate dintr-o biblioteca
destinata studiului.
Nici o coloana vertebrala" nu poate functiona fora
existenta unei legaturi stranse cu restul colectiei: un fond

84
www.dacoromanica.ro

specializat despre un scriitor nu poate exista card un fond literar


solid in fondul general.
- Nu poate exista un decalaj prea mare (legat de continut)

intre doua sectoare ale bibliotecii: daca sectorul pentru adulti este
foarte bogat in domeniul artelor, sectorul pentru tineret nu poate
ignora acest domeniu.
Politica de crestere si eliminare trebuie sa cunoasca o
anumita suplete: putem, de exemplu, elimina anumite carts despre
arta, privilegiind achizitia de videograme in acest domeniu.
Diferentierea propusa se articuleaza cu organizarea materials
a bibliotecii dupa cum vom avea ocazia sa vedem in capitolele
urmatoare:
a) Fondurile de patrimoniu si cele specializate: intelegem prin
aceasta anumite colectii, a caror achizitie, prelucrare, conservare si
comunicare sunt supuse unor reguli deosebite de cele care doming
ansamblul colectiilor curente. Putem cita printre ele fondul local,
fondul de carte veche, fondul depozitului legal tiparit, dar si once
fond declarat specializat la initiativa bibliotecii (de exemplu, un
fond de bibliofilie contemporana) sau la initiativa unui donator. Am
vazut ca aceste fonduri specializate se caracterizau prin faptul ca

ele erau singurele pentru care notiunea de public victor " se

impunea in mod real. Vom fi deci obligati sa cream un domeniu de


selectie specific (si deci, un Protocol de selectie) pentru fiecare din
aceste fonduri, protocol care va fl cunoscut de ceilalti bibliotecari
responsabili cu selectia. intr-adevar, coloana vertebrala a acestor

fonduri va influenta ansamblul colectillor: daca un fond local


cuprinde, de exemplu, multe carts de arta, si fondul curent se va

consolida in acest domeniu. Dar, bineinteles, continutul fondurilor


specializate va fi mereu lizibil" in functie de indicatorii comuni ai
ansamblului fondului (vezi capitolul 5.5).
b)

Bibliotecile filiale reproduc, in intregime sau partial

sectoarele de utilizare ale bibliotecii centrale. Chiar daca publicul si


senriciile for sunt deosebite, colectiile for sunt, in aceeasi masura,
parte integranta din colectiile generale ale bibliotecii. Deosebirea

dintre selectie si decizia de achizitie isi gaseste aici o deplina

justificare, filiala efectuand propriile achizitii plecand de la


selectiile operate pentru intreaga biblioteca. In acest caz, nimic nu

interzice filialei sa dispund de un buget autonom, pe care-1 va


uttltza in cadrul unui "PDC secundar",integrat in PDC-ul global.
Evident, este de dorit ca personalul filialei sa participe (prin
rotatie?) in grupurile de selectie si ca bineinteles,diversele

Protocoale de selectie sa tins cont de nevoile filialei. Finale le au


uneori o semi-specializare, privilegiind un domeniu sau o uttlizare

85
www.dacoromanica.ro

Aceasta specificitate este integrata in Planul de dezvoltare a


colectiilor si este armonizata cu intreaga colectie si cu serviciile
bibliotecii (vezi si capitolul 12).

Semnalam. ca un astfel de sistem este aplicabil oricarei


biblioteci din retea, fie ca este vorba de o biblioteca mica din
reteaua BDP sau de o biblioteca universitara.in acest caz, nu ar fi
recomandabila publicarea unor liste pe suporturi care sa
recapituleze selectille operate in functie de principine enuntate in
capitolul 5 si difuzarea for in retea.

c) Selectionarea si achizitia diverselor suporturi intampina


diferite obstacole legate de organizare: obstacole juridice privind
negocierea drepturilor, obstacole bibliografice cu surse diferite,

diverse obstacole tehnice, cum ar

fi:

un anumit video este

interesant, dar drepturile sunt inacesibile, un anumit CD-Rom este

interesant, dar programul nu este adaptat la materialul detinut,


cercetarea fonogramelor este mai intai de toate o cercetare a

distribuitarilor, etc. Aceste obstacole, care sunt evocate imediat ce

se preconizeaza o politica coerenta a colectiilor, nu trebuie


supraestimate. intr-adevar, ele exists, de asemenea, la diferite

nivele: specificitatea reperarii si a achizitiei publicatiilor oficiale


precum si a documentatiei pentru informare. Specificitatea nu
implica in mod obligatoriu o specializare exclusive si un grup de
selectie Ii poate specisliza pe unit dintre membrii sat in suporturile
specifice.

Nimic nu impiedica gasirea unor not competente pentru


aceeasi persoand, de participare la diferite etape, dar in diferite
contexte. De exemplu, un bibliotecar amator de cinema poate
participa in grupurile de selectie Imagine", fare a lua parte la
deciziile de achizitie ale sectoarelor interesate si, idem, pentru un

bibliotecar ce se ocupd de video, care nu va selectiona filmele

documentare, dar care va putea fi insarcinat cu procedurile

materiale de cumparare a tuturor suporturilor video.


d) Documentele cu diferite utilizeiri cunosc, de asemenea, o
analiza mai coerenta. Sa analizarn, de exemplu, benzile desenate.
Adesea, In bibliotecile municipale, selectia for este fie incredintata
responsabililor sectorului pentru tineret", fie impartita Intre atatia

responsabili cate sectoare interesate exists (imprumut pentru


adulti, tineret, bibliobuz, finale), antrenand redundante in munca
de cercetare si achizitie.

Este evident faptul ca, dace anumite domenii de selectie au


in vedere, Intr -o mare masura, un suport privilegiat (muzica cu
fonogramele, de exemplu), natura suportului nu se substitute
continutului documentar (povestea pentru copii inregistrata pe

86
www.dacoromanica.ro

caseta audio provine dintr-un domeniu de selectie pentru tineret",


filmul despre viata pasarilor provine dintr-un domeniu de selectie
multi-suport pentru stlinta si tehnica", de exemplu).

Selectia si apoi decizia de achizitie- cum si se asigure


continuitatea si coerenta?
0 distinctie absolutes intre selectie si achizitie ar putea
duce la conceperea unei selectii (fine), care sa se preocupe doar

de interesul intelectual al documentelor analizate si a unei

decizli de achizitie dictate de aceasta selectie. Aceasta


distorsiune este evitata daces:
elaborarea PDC si a PS raspunde principiilor commie
ale cartel colectiilor care este o validare a politic!! generale;
- selectia
este interesata de reperarea tuturor
utilizarilor preconizate de documentele analizate, iar decizia de
achizitie are in vedere in mod prioritar sectoarele de repartizare
a documentelor achizitionate;
-

sinteza bugetard pe domenii de selectie reproduce

bugetele analitice ale fiecarui sector;


se pune accentul pe prezenta responsabillior

sectoarelor de utilizare printre bibliotecarii responsabili cu


selectia si rovers, pe prezenta regulata a celor ce selectioneaza
in serviciul public".
Un calcul probabil ne lases sa credem ca vor exista, fares

nici o indoiala, cateva titluri selectionate care nu vor gasi


achizitor, si rovers, cateva titluri - descoperite de bibliotecarii

din serviciul public - care nu vor fi retinute de persoana


responsabila cu selectia in domeniul avut in vedere. Este acest

lucru gray? Aceste situatii marginale sunt o ocazie de a


demonstra atat validitatea protocoalelor de selectie cat si

orientarile diferitelor servicli documentare, referitor la Carta


colectiilor. Este, de asemenea, o ocazie pentru micile biblioteci
de a reflecta asupra coerentei globale a unei politic!
documentare dusa, adesea, in mod prea solitar.
3.6. Alegerea: proces de selectie
Bibliotecarul responsabil cu selectia dispune de un Protocol

de selectie stabilit pentru fiecare domeniu de selectie. Acest

protocol va urma regulile generale ale Cartei colectiilor si va reflecta

in fiecare an, prioritatlie fixate de Planul de dezvoltare a acestor


protocoale, ceea ce va face din fiecare din acestea un document

87
www.dacoromanica.ro

specific si nu o copie detaliata a unei parti din PDC. In acest caz


intram in domeniul aprecierii, in care eventualele codificari sunt
extrem de diverse si in care subiectivitatea - competenta - celui ce
selectioneaza este pe primul plan.

Nu putem alege, selectiona, daces nu avem in minte


urmatoarele trei idea de bald:
1) Load documentului ales In colectie. Dominique Peignet'

compares fondul cu un fruct in care samburele este schelet si


armatures, pulpa - ceea ce vedem not mai intal intr-o biblioteca,
ceea ce este original si specific si sfaluieste sa se munceasca in

colectiv (liste comune) pentru a constitui acesti "samburi" ai

colectiilor. Acest lucru se refers si la introducerea documentelor


selectionate pentru un domeniu in ansamblul constituit pentru

toate colectiile si deci, corelarea muncii celui ce selectioneaza cu


Si, in sfarsit, aceasta grija se refers la
complementaritatea selectiilor operate cu resursele documentare
exterioare pe care cel ce selectioneaza le cunoaste.
2) Utilizarea posibild a documentului ales. Utilizarea este
imbinarea dintre public si continutul documentului. Pentru cel ce
selectioneaza este vorba de a repera utilizarAle posibile ale
documentului, pentru a privilegia in aceasta situatie documentele
pentru care un tip de utilizare este considerat a fi prioritar de Care
biblioteca. De exemplu, biblioteca poate don sa dezvolte perceptia
estetica sau sa joace un rol in orientarea profesioanald;
documentele care nu se refers chiar la aceste subiecte dar ar putea
avea tangenta cu ele, vor fi preferate in procesul de selectie. Sau,
utilizarea prevazuta poate corespunde unei nevoi imediat observate,
in conditiile in care, de exemplu, continutul documentului
raspunde la tema unei manifestari locale, sau la un program de
studiu al unui colegiu. In sfarsit, utilizarea este legata, de
asemenea, de organizarea bibliotecii: acest document isi gaseste

aceea a celorlalti.

oare locul in centrals sau se adapteazd mai degraba fondului

bibliobuzului, etc.? Bineinteles, aceasta destinatie nu provine din


munca de selectie, dar cel ce selectioneaza nu trebuie sa ignore
aceste destinatii posibile.

Peter Andrews ne des propriile reguli pentru alegere


Nu trebuie sa citim...
- nici o carte intitulata Note despre ...."
-

nici o carte a celui care a cunoscut personal pe

Kissinger, Judy Garland, familia Kennedy sau Hugh Hefnek;


1. in "Questions de fonds: dossier", revista Interlignes, nr. 14.

88
www.dacoromanica.ro

nici o carte care promite sa va ridice nivelul propriei

constiinte sau sa va faces sa. slabiti;


nici o carte care este citita ca un veritabil Who's who
din show-business";
- nici o carte ilustrata cu semnele zodiacului;

nici o carte scrisa de un autor de peste 30 de ani

care apare pe coperta imbracat in jeans;


- nici o carte despre filozofie scrisa de o persoand care
face o munca manual& si nici o carte despre munca manual&
scrisa de un filozof;
nici o carte despre lucrurile amuzante pe care le fac
copiii;

nici o carte de povesti cu zarie pentru adults;


nici o carte care promite sa umple fiecare moment al
vietii dumneavoastra, etc.
-

Extras partial din: W.A. Katz, Collection


Development... , New York, Holt, Rinehart and
Winston, 1980. Traducere de B. Ca lenge.

3) Valoarea intrinseal a documentului ales. Aceasta valoare


este mereu relatives si se poate referf:
-

la un autor, mai mult sau mai putin cunoscut;


la reprezentativitatea documentului in opera autorului;

la editor;
la colectie;
la capacitatea informative a documentului;

la durata sa de viata
William A. Katz' propune zece puncte de referinta, care ar

putea permite, de asemenea, construirea unei grile de. evaluare


pentru selectia de documente, urmarind comentariile pe care le
adaugam:
1)

Proiectul, dimensiunea subiectului si audienta.: aceste

elemente esentiale sunt reperate prin titlu, index, cuprins si


rezumatul editorului si sunt confruntate cu proiectele si utilizarlle
dorite de biblioteca.
2) Dificultatea: aspectele stilistice si tipul editurii sunt puncte

de reper ce vor fi raportate la tipurile de public si utiliz&rile


prevazute.

3) Autoritatea, onestitatea si credibilitatea autorului si a


editorului; acestea nu au nici o legatura cu parerea personal& pe

care o putem avea despre autor, ci cu credibilitatea sa: putem


1. W. A. Katz, Collection Development, New York, Holt, Rinehart and Winston, 1980.

89
www.dacoromanica.ro

contesta anumite pozitii ale lui Stephen J. Gould privind


darwinismul, dar nu putem nega competenta sa de biolog. De
asemenea, putem avea retineri in ceea ce priveste personalitatea lui
Jerome Lindon, dar trebuie sa recunoastem grija sa pentru calitatea

literara a editiilor Minuit. Aceasta abordare poate fi completata


printr-o cunoastere a diferitelor colectii.
4)

Subiectul avut in vedere: nu putem selectiona un

document decat cu conditia ca cele trei puncte de reper precedente


sa fi obtinut un aviz pozitiv sau cel putin neutru.
5) Compararea: aduce oare documentul selectionat ceva nou
colectiei? Acest punct este dificil de analizat, dar este de cea mai
mare importanta. Originalitatea si varietatea trebuie cautate pe cat
posibil.

6) Durata de viatd. Aceasta durata de viata este, in


majoritatea cazurllor, destul de scurta (in afara de fondurile

specializate). Se poate constata ca pentru 95% din achizitii, rata cea


mai mare de lectura apare in primii doi ani ce urmeaza cumpararii,

dupa care se reduce dramatic, pentru a atinge o rata apropiata de

zero in 4-5 ani. Acest lucru nu trebuie sa duca la refuzarea

sistematica a cumpararii de documente a caror data de publicare


merge pans la mai mult de 5 ani (cu atat mai mult cu cat romanele,
de exemplu, au o durata de "viata" mai lungs), ci trebuie sa se
incurajeze selectionarea ultimei editii disponibile, card au loc
cumpararile retrospective.
7) Aspectul material: acest lucru se refers atat la imprimare

cat si la legare pentru toate tipurile de carte, cat si la format si


ilustrare pentru lucrarile de documentare sau cartile pentru copli.

8) Pretul. Acesta nu trebuie sa fie considerat ca un factor


decisiv, ci ca un element de confruntare a interesului documentului
sub celelalte aspecte ale lui (punctele 1-7). Biblioteca Texas State

Technical Institute stipuleaza ca "once document care costa mai

mult de 50 dolari, trebuie selectionat numai dupd ce ne-am

asigurat ca va fi utilizat...".
9) Sustin.erea programului: evident, acest punct este
fundamental pentru bibliotecile scolare, universitare sau de

cercetare. Putem aminti ca acest punct nu este lipsit de interes

pentru proiectele bibliotecilor publice.


10) Cererea: ea este adesea factorul decisiv al selectiei.

W.A.Katz insista, printre altele, asupra a trei reguli de


urmat, in care bibliotecarul responsabil cu selectia analizeaza
interesul pentru selectionarea unui titlu:
1) Reluarea cu grija a celor 10 puncte de mai sus.

90
www.dacoromanica.ro

2) Acordarea unui anumit timp pentru cautarea unor analize


si lucrari critice complementare.

3) Incercarea de a-si justifica, daca este posibil in scris,


motivele pentru care ne place sau nu ne place un titlu: este acest
lucru rational sau subiectiv? Atentie! 0 cerere trece mereu dincolo
de impresiile si analizele personale ale celui ce selectioneaza.

Este interesanta, de asemenea, raportarea la totalitatea

intrebarilor inventariate de Richard K. Gardner, vezi mai jos, care


poate furniza elementele unei grile pentru criteriile de selectie.
Vom Incheia acest rapid tur de orizont privind criteriile si
grija fats de selectie prin a sublinia doua puncte importante:
Munca celui ce selectioneaza nu poate fi solitara. Ea se

coreleaza cu munca persoanei ce achizitioneaza, insarcinata sa


vegheze asupra prioritatilor PDC. Dar ea este si un schimb constant

cu celelalte persoane responsabile cu selectionarea, pentru a

mentine "in mod intuitiv" o grija permanents pentru coerenta.


Reflectiile celui ce selectioneaza asupra titlurilor pe care
acesta le alege ar trebui aduse in atentia celui ce achizitioneaza. Nu
este vorba de retransmiterea tuturor elementelor care au condus la
o selectie pozitiva. Dar, sunt tentat sa propun o codificare pentru

doi termeni, care poate fi mai interesanta daca procesul poate fi


informatizat:
-

valoarea intrinseca a titlului pentru el insusi si pentru

colectie: cod A, B, C, D (fundamental, foarte interesant, interesant


dar nimic mai mult, nu se recomanda).
utilizarea preferata, retinuta de biblioteca in propriile sale
obiective: codurile 1, 2, 3, 4..., potrivit unei definitii inscrise in PDC

(de exemplu: 1= pentru adolescenti; 2= interes pentru cautarea


unui loc de munca;)
Aceste coduri se vor inscrie in fisa de selectie (vezi capitolul
8).

Analiza titlului selectionat poate fi dezvoltata "din punct de


vedere literar", punand in evidenta interesele documentului fats de
colectie si de publicurile vizate, astfel incat sa se usureze munca

celor ce achizitioneaza. Astfel, grupurile de lectura din Paris


realizeaza sinteze excelente.

Elemente ale criteriilor de selectie


Autoritatea

Care este reputatia autorului sau a creatorului? Dar a


editorului?
Exactitatea

91

www.dacoromanica.ro

Este exacta informatia prezentata? (Opinia unui expert


este in general necesara).
Impartialitatea

Sunt toate fatetele problemei prezentate cu sinceritate


sau exista aspecte tendentioase, deschis sau discret
tendentioase?
Noutatea informatiilor

Care este gradul de noutate al informatiilor? Care este


partea de revizuire din editiile revazute?
Puncte de vedere

A fost abordat ansamblul aspectelor sau unele din

aspecte au fost neglijate?


Gradul de aprofundare
Opera merge in profunzime sau este superficiala?
Adaptarea generald
Este oare accesibila prezentarea operei (vocabular, etc)?
Este adecvata lungimea textului? Utilizatorul poate fi descurajat?
Acest tip de suport este adaptat subiectului?
Documentul are o utilizare individuals sau colectiva, sau
se bucura de ambele utilizari?
Pertinenta
Are opera un raport cu cunostintele pi experienta
utilizatorilor? Vor fi utile informatiile despre nevoile manifestate
de utilizatori?
Interesul

Va fi opera folositoare in sensul de a face apel la

imaginatia si curiozitatea utilizatorului?


Ofera opera un avantaj intelectual?
Organizarea
Are opera o prezentare logica?
Sunt toate capitolele pertinente?
S Wu'

Este stilul adaptat suportului sau tipului de document?


Este stilul pe intelesul utilizatorilor?
Calitdtile estetice
Ofera opera calitati artistice originale?
Aspectele tehnice

Care este fiabilitatea de reproducere ce poate fi acordata


ilustratiilor,imaginilor, sunetelor? Cu ce claritate?
Care este proportia imaginilor fats de original? Aceasta
este clar indicates sau pot exista confuzli?
Sunt toate elementele bine coordonate?
Sunt bine realizate trecerile de la o scenes la alta (intr-un
film)?

92
www.dacoromanica.ro

Caracteristicile fizice

Este potrivita imprimarea din punct de vedere al formei si


marimii?
Hartia, legatura, suportul sunt de bund calitate?
Este documentul atractiv si bine conceput?
Este simples utilizarea lui? Dar repararea lui?
Care este durata de viata previzibila a documentului?
Aspectele complementare

Cuprinde documentul biografii, note, instructiuni de


utilizare pentru suporturile anexate?

Face parte documentul dintr-un ansamblu multimedia


impreund cu alte suporturi complementare ce pot fi achizitionate?
Raportul cu colectiile bibliotecat

Cum se integreaza documentul in colectiile existente?


Ofera opera un punct de vedere diferit fats de alte opere
detinute sau se adauga punctelor de vedere deja prezente?
Care este frecventa previzibila privind utilizarea
documentului?
Pretul

Exists documente mai putin costisitoare care ar putea


avea o utilizare asemanatoare?

Care este pretul materialelor necesare pentru citirea"


acestor documente? Le are biblioteca in dotare?
Care sunt costurile prelucrarii si ale depozitarii?

Care este gradul de degradare a documentului? Din ce


motive (ilustratii ...)?

Este acest suport fiabil pe plata sau poate fi schimbat


sau inlocuit cu un altul intr-un viitor apropiat?
Dupes Richard K. Garden, Library Collections,

Mac Graw - Hill, 1981, Tradus de B.


Calenge.

Despre cateva scrupule privind documentele achizitionate:


documente individualizate sau colectie in constituire?
Bibliotecile publice sunt animate de numeroase dezbateri
privind interesul diferitelor genuri de documente susceptibile de a
fi achizitionate: trebuie sa. propunem o sub literature "? sa facem

jocul best-seller-ului? sa acceptam pornografia? sa refuzam


astrologia? etc.

Acestor dezbateri nu le sunt straine problemele legate de


cenzura dar numai in contextul functiei educative a bibliotecii
publice. Disputa nu are sarsit si nici not nu dorim sa ad-dug-am
93
www.dacoromanica.ro

argumente privitoare la continutul diferitelor documente. Fiecare


trebuie sa reflecteze cat mai deschis posibil pentru a nu confunda
educatia cu dresajul (chiar daces acesta din urma este animat de
cele mai bune intentii), pentru a judeca capacitatea colectivitatii

sale de a accepta neobisnuitul, insolitul, pentru a fl capabil sa


confrunte propriile opinii cu miscarile de idei si cu gradul de

toleranta, limitat in mod necesar, al concetatenilor sal si al


autoritatii tutelare.
Intrucat, trebuie s-o amintim, alegerile afirmate sunt

explicate in cadrul Cartel colectiilor, document de preferinta


validat de catre autoritate si facut public intotdeauna. In plus,
este nevoie sa pastram in spirit cateva semnale de alarms si
reguli de bun simt.

Interdictiile administrative (partiale sau totale) sau


deciziile juridice sunt impuse bibliotecii privita ca senriciu public.

Achizitiile de documente avute in vedere trebuie sa respecte

aceste interdictli sau decizii. In general, aceste documente vor fi


destinate fondurilor specializate sau de patrimoniu.
Documentele al ceiror continut privesc persoana
(medicind, farmacie) sau statutul sdu oficial in societate (drept)

trebuie examinate cu o atentie deosebita: este periculos sa ne


jucam cu sanatatea concetatenilor si este daunator sa li se ofere
informatii juridice iesite din uz sau inadecvate.
Documentele destinate tineretului plaseaza biblioteca
intr-o situatie morald adesea dificila: atitudinea parintilor sau a
educatorilor se opune uneori orientarii celui ce achizitioneaza;
calificativele de violent" sau pornografie" au uneori o
semnificatie destul de larga.... A explica si Inca o data a explica, a
asculta, a convinge, iata regula.
Un document precis nu reprezinteL fondul. Un utilizator

care contests prezenta operelor Marchizului de Sade nu tine


seama de existents predicilor lui Bossuet; un bibliotecar care
ezita in fata unui titlu de Barbara Cartland uita ca tocmai a
achizitionat operele complete ale lui Robert Pinget. Nu trebuie sa
tragem concluzia ca toate titlurile ar avea aceasi valoare! Dar, in
fata unor multiple utilizari, unor publicuri variate, unor productii
eterogene, bibliotecarul trebuie sa constituie o colectie globala,
evaluates in durata si actualitatea ei si nu sa acumuleze un tezaur

ideal de lingouri din our pur, nici sa ofere cu gramada" lucruri


rara nici o valoare.

94
www.dacoromanica.ro

3.7. Conceperea selectiei pe domenii marl de continut


Deci, coerenta colectiilor trece prin analizarea continutului

colectiilor inainte de a preconiza variatele utilizari chiar daca


elaborarea unui buget de achizitie repartizat porneste de la nevoile
fiecarui sector de utilizare, inainte de a se face o recapitulare pe

domeniile de continut". Am subliniat deja interesul de a crea

domenii de selectie prevazand fiecare domeniu cu un protocol de


selectie. Vor fi prezentate mai jos patru fise sumare care descriu

urmatoarele domenii: Literature', Arta", Stiinta Si tehnica" si


Societate"; Continutul domeniului Tineret" este prezentat in
capitolul 10.1 iar diferitele fonduri locale, vechi sau specializate in
capitolul 6.
- In cazul in care masa documentard, susceptibila de a fi

achizitionata pentru un anumit domeniu, devine semnificativa,


poate fi preconizat un nou domeniu de selectie (de exemplu,
divizarea Artelor in: Arte, Muzica, Imagine), care va fi prevazut cu
un protocol de selectie.

Crearea unui sector de utilizare deosebit (de exemplu,


sectorul pentru adolescenti sau sectorul meserii") nu antreneaza
-

niciodata, in mod automat, crearea unui domeniu de selectie

corespunzator; in stadiul de selectie, singurul lucru preconizat este


acela al coerentei continutului documentelor selectionate si doar in
stadiul de achizitie, bibliotecarul responsabil cu achizitia efectueaza
alegerea documentelor ce urmeaza a fi incluse in diferitele sectoare.
In sfarsit, pentru analiza amanuntita a criteriilor interne de
selectie a domeniilor si subdomeniilor particulare, ne vom raporta
la bibliografia anexata. Cu privire la acest aspect, vom remarca ca

daca analiza se dovedeste a fi bogata in domeniul muzicii, al


imaginii, at literaturii tehnico-stiintifice sau al productiei pentru
copii, ne asteptam la acelasi lucru pentru literature, societate, sau

arta in general.

Domenii de selectie
Literaturci (400 si 800)
Subdomenii:
Romane
Poezie

Teatru
Lingvistica
etc.
Arte (700)
Subdomenii:

95
www.dacoromanica.ro

Muzica
Imagine
Divertisment

Sporturi
etc.
Stiintd si tehnicci (500-600 si 001.6)

Subdomenii:
Medicines

Informatics
etc
Societate (000-100-200-300-900 si 650)
Subdomenii:
Psihologie
Filosofie
Sociologie
etc.

Tineret
Subdomenii:
Povesti
Romane
etc.
Fond local
(Fonduri specializate)

NB1: Este foarte important sa se precizeze pentru fiecare


domeniu sau subdomeniu ansamblul indicilor Dewey retinuti
pentru aceste domenii si subdomenii.

NB2: Fiecare domeniu si subdomeniu retinut face

obiectul unui Protocol de selectie.

Domeniul

utilizat pentru a selectiona documentele in functie de

continutul for

LITERATURA-LINGVISTICA

Indict Dewey: 400 si 800


Continut: Locul ocupat de romane este foarte mare
Ansliza locului ocupat de literatura strains.
Grad de uzura foarte variabil
Tipuri de suporturi: Cartea ramane esentiald.
Metodicile audio-vizuale pentru studiul limbilor
straine se dezvolta
96
www.dacoromanica.ro

Prezenta cartilor inregistrate.

Productie estimatcl:11995 titluri in Depozitul legal 1992


(33,02% din productia de carti)
Utilizeiri constatate:O foarte mare utilizare a romanelor. Este
domeniul care face obiectul exigentelor

celor mai marl pentru furnizarea de

noutati.
Dezvoltarea spatiilor destinate invat'arii
limbilor.

Legeitura cu alte dornenii: Exists o inrudire cu domeniul

Arte", in care

atat muzica cat si

imaginea sunt produse ale creatiei ca si


literatura
(de
exemplu,
benzile
desenate).
Schimburi cu domeniul Tineret"
privind
competenta
in
selectia
documentelor concepute pentru o
utilizare ambigua (povesti traditionale,
literatura pentru adolescenti).
Subdomentile constatate (cu protocoale de selectie):
- Literaturi in limbi straine,
- invatarea limbilor straine.

Domeniul

utilizat pentru selectionarea documentelor in functie de

continut

ARTE SI DIVERTISMENT

Indict Dewey: 700

Continut: In afara de documentatia despre arta, acest

domeniu prezinta cloud particularitati:


- include opere de creatie (muzica, imagine);
- cuprinde metode active (jocuri si divertisment).
Tipuri de suport: Foarte variate in functie de subdomeniu. In
afara de cart!, avem urmatoarele:
- Muzica: fonograme, partituri;
- Imagine: stampe, fotografii, video;
- Divertisment: video, softuri.

Acest domeniu este vizat in mod deosebit de

suporturile optice (CD audio, videodiscuri ...) si de


banca de imagini.

97
www.dacoromanica.ro

Productie estimates Partial, 3396 titluri in depozitul legal


1992 (9,35% din depozite), 701 partituri, apropape
13600 casete si CD audio...
Utilizdri constatate:Prezenta sectoarelor pentru muzica,

cresterea numarului de sectoare pentru imagine.

Cateva artoteci de imprumut.


Legaturi cu alte domenii: Literature" pentru filmele adaptate
dupes romane. Stiinta si tehnica" pentru a defini

continuturile de divertisment. Tineret" pentru a


determina domeniile de competenta in materie de

divertisment.
Subdomenlile constatate (cu protocol de selectie):
- Muzica
- Imagine

Domeniul
utilizat pentru selectionarea documentelor in functie de
continut
STIINTA SI TEHNICA

Indict Dewey: 500 si 600 - 001.6


Continut: 0 analiza exacta trebuie facuta asupra nivelului de
popularizare
Perimare foarte rapids.
Tipuri de suporturi: Importanta periodicelor si a seriilor
actualizate
Acest domeniu cunoaste o foarte mare dezvoltare a
suporturilor optice (CD-ROM, CD). Interesul
frecvent pentru bazele si bancile de date.
Interesul fats de teze, rapoarte (literature gri).
Productia estimates: 7214 titluri in Depozitul legal 1992
(19,85% din productie).
Utiliz -art constatate: Dezvoltarea spatiilor pentru stiinta si
tehnica".
Utilizarea profesionala din ce in ce mai intense.
Creatia de spatii soft.
Interesul pentru spatiile destinate meseriilor".
Legftturile cu alte domenti: Schimburi cu domeniul Tineret".
Schimburi cu domeniul Societate" pentru

extinderea competentei (impactul etic si social al

stiintei si tehnicii).

98

www.dacoromanica.ro

Domeniul

utilizat pentru selectionarea documentelor in functie de


continut
SOCIETATE

Indict. Dewey: 000 (In afard de 001.6) -100-200-300-900


(uneori 650)

Contirtut: Coerenta domeniului tine pe de o parte de nivelul

general al popularizarii, iar pe de an parte de

campurile" geografice, lingvistice si istorice


acoperite.
Tipuri de suport: In principal cart! si periodice. Interesul
crescand pentru bazele si bancile de date.
Aparitia, Inca limitata, a suporturilor optice (CDRom).

Existenta video-urilor si a filmelor documentare.


Importanta publicatiilor oficiale care ar merita sa
fie relevata.

Productie estimate: 13722 titluri de carte in Depozitul legal


1992 (37,78% din depozite).

Utilizari constatate: Dezvoltarea spatiilor pentru meserii".


Complement pentru spatiile destinate invatarii
limbilor.

Legaturi cu alte domenii: tiinta si tehnica" pentru impactul


social al acestora din urma.
Schimburi cu domeniul Tineret"
Schimburi cu domeniul Literature - lingvistica"
legate de campurile" geografice si lingvistice.
Subdomenii constatate: Spatiul destinat meseriilor

3.8. Aplicatii
Instrumentele prezentate pans in prezent (Carta colectiilor,

Planul de dezvoltare a colectiilor, Protocoalele de selectie) si


principiul de baza propus (separarea nets Intre selectie si decizia de

achizitie) vor determina uneori anumite reticente sau reactii


negative. Aceste reactii negative pot proveni de la autoritatile de
care depinde biblioteca, dar nu putem ignora reticentele venite
chiar din partea personalului si mai ales din partea profesionistilor
(personalul specific din categoria A si B). Harry Bach' enumera,
'. Background Readings in Building library Collection, Scarecrow Press. 1969.

99

www.dacoromanica.ro

pentru bibliotecile universitare, motivele care se opun redactarii


unei politic! de achizitie scrise sau din contra o incurajeaza:

Contra: ele sunt perimate inainte de a fi aplicabile. Ar


trebui ca politica universitatii sa fie ea insasi clara; acest lucru nu
se face in mod traditional; ponderea cadrelor didactice face ca once
politica sa fie inaplicabila; universitatea nu pare sa fie interesata de

aceasta; statu quo-ul convine foarte bine; redactarea devine un

proces greu; achizitiile necesita multa intuitie, ceea ce nu se poate


explica intotdeauna.
Pentru: a dispune de o adeva'rata rezerva documentara
presupune cunoasterea propriilor dorinte; exists un interes politic
in timp; acest lucru permite rentabilizarea creditelor; sunt necesare
cooperarii.

Fara a ne lansa intr-o analiza detaliata a motivelor acestor


reticente, ale caror repere le putem gasi in capitolele 1 si 2, este
interesant sa examinam urmatoarele trei puncte de vedere ipotetice:

a) Aceste texte au un aer tehnocrat, care nu tine cont de

realitatea operatiilor de achizitie". Dincolo de argumentul


tehnocratic, se profileaza refuzul regulilor precise, de standardizare.
Ne mira o astfel de reactie privind procesul de achizitie, in contextul
in care standardizarea este atat de bine acceptata, chiar

revendicata, atunci cand este vorba de catalogare. In privinta


achizitillor, textele mai sus-citate (CC, PDC si PS) nu trebuie
considerate ca find decrete sau norme impuse bibliotecarilor
responsabili cu selectia si achizitia, ci ca find o formulare de
objective, objective care se sprijina pe coerenta colectiilor si pe
serviciile dorite (C.C.), concretizarea unei etape anuale a acestor
objective (PDC) si de metode de lucru si de proiectare pentru fiecare
din domeniile de selectie (PS). Se poate constata ca adesea, aceasta
simpla formulare permite ca munca fiecarei persoane responsabile

cu selectionarea sau achizitia sa fie mai sigura si sa inlature


numeroasele ambiguitati privind criteriile, eliminarile si cenzurlle

pans acum practicate tacit. In aceeasi ordine de idei, aceasta


formulare asigurata pentru diferitele nivele ale procesului de
achizitie favorizeaza o coerenta a ansamblului colectiilor; in
momentul in care asternem pe hartie anumite probleme, apare

posibilitatea de a ne pune intrebari asupra anumitor practici: de


exemplu, de ce trebuie sa cumparam documentare video si de ce
trebuie sa refuzam achizitia de manuale scolare? Doar punindu-ne
intrebari si explicand propriile alegeri se poate castiga in coerenta.
Dar, trebuie sa ramanem modest!: aceste carte, planuri si
protocoale nu au vocatia de a regla toate problemele, de a impune o

uniformizare a criteriilor; iar operatiile de selectie cat si cele de

100
www.dacoromanica.ro

achizitie, in ciuda tuturor cadrelor propuse, raman alegeri


eminamente intelectuale si subiective. In parte, aceasta

subiectivitate permite ca biblioteca publicd sa-si pastreze calitatea

de spatiu al libertatii, al gratuitatii intelectuale, loc al tuturor

posibilitatilor" (A.- M. Bertrand). Astfel, cel ce selecteazd sau

achizitioneath devine constient de aria si limitele subiectivitatii

sale.
Cel ce selectioneath formuleazd alegerea continutului,
anslizdnd documentele, cel ce achizitioneaza face sa intre fiecare
document intr-o colectie, respectand echilibrul ce tine de contin.utul
si utilizarea acestei colectii. Aceasta deosebire devine cu atat mai
imperativa cu cat o biblioteca publicd sau un serviciu comun de
documentare al unei universitati, chiar de talie medie, trebuie sa-si
pastreze identitatea de institutie, atunci cand localizarile acestor

colectii si servicii

si varietatea de suporturi documentare se

multiplied: astazi, biblioteca municipald a unei localitati de 60000


locuitori poate sa posede carts, reviste, brosuri, compact discuri,
CD-Rom-uri, casete video, cart! - casete..., si sa le prezinte intr-un
sediu central cu numeroase sects! (referintd, actualitate, imprumut
pentru adults, imprumut pentru copll, discotecd...) si doud-trei
filiale, card a numara bibliobuzul sau depozitele intennediarel Pe de
alter parte, distinctiile propuse nu trebuie sa fie intelese ca fiind pe
bands rulantd: momentul deciziei de achizitie este din contra, un
moment de sintezd, de discutie, de schimburi referitoare la
obiectivele bibliotecil si la restricliile bugetare, ambele formulate.
b) "Aceste consultatri si redactdri cer mutt timp, iar nouci ne
lipse.yte timpul pentru celelalte sarcini si mai ales pentru servtciul
public". Lipsa de limp reprezinta o problemd pentru toate aspectele
meseriei de bibliotecar, dar, este necesard stabilirea prioritatilor. Se
poate vorbi oare despre o anumita capacitate a noastra in prestarea
de servicii de documentare corespunzatoare (la toate nivelele: said
de imprumut sau said de referintd, orientare rapidd sau informare

aprofundatd, expozitii sau conservarea patrimoniului) daces nu


stapanim bine conlinutul, dezvoltarea ss reinnoirea propriilor
colectii?

Bibliotecile publice au uneori tendinta de a considera fondul

documentar (in afara fondurilor specializate) ca pe o mass


nedistincta in raport cu care conteazd doar serviciile aduse; ar
trebui doar sa ne amintim de inceputurile informatildrii de la
sfdrsitul anilor 1970: fiecare credea ca diferitele colectii aveau un
procent de acoperire de 80 %, cel putin, (vezi de exemplu, principiile
initiale ale experientei Libra din bibliotecile centrale de imprumut);

ce surpriza cand s-a constatat ca cloud biblioteci de marime egala

101

www.dacoromanica.ro

detineau, in cel mai bun caz, doar 60% de titluri comune! In sfarsit,
este greu de crezut ca un bibliotecar isi pierde timpul in dorinta de
a avea o idee precisa privind fondul sau raportat la publicul sau si
de a defini obiective dare pentru colectiile sale (capitolul 5).
c) De ce avem nevoie de o cartes? Sunteti niste profesionisti si

am incredere in voi" (versiunea forului tutelar) sau: De ce avem


nevoie de aceste texte si de aceste diviziuni subtile intre selectie si
decizia de achizitie? Noi suntem profesionisti constiinciosi sf
responsabili" (versiunea bibliotecii). Reactia celui ales (a primarului,
a presedintelui universitatii sau a consiliului general) nu este chiar

atat de surprinzatoare. Vom constata o lipsa de interes pentru


problemele bibliotecii. Dar nu trebuie sa ne inselam; acest posibil
refuz de a negocia si de a fixa cadrul de actiune este , de asemenea,

refuzul de a se angaja in axele politica (in sensul nobil al


cuvantului), pe care cel ales ar trebui apoi sa si le asume si sa le
apere; in ciuda acestei increderi afisate, cel ales nu va ezita sa se
intoarca contra bibliotecarului daces apare o problems ... De fapt,
aceasta incredere" ascunde o nerecunoastere a unui
comportament profesional al bibliotecarului in activitatea de
achizitie si o nerecunoastere a interesului colectivitatii de a detine
colectii organizate, coerente, in dezvoltare.
Reactia negativa a bibliotecarilor disimuleaza, de asemenea,

refuzul de a considera achizitiile un act profesional (ce contine un

anumit numar de reguli), dar disimuleaza uneori si ingrijorarea


unei repuneri in discutie. Intr-adevar, putine elemente asimilate
prin pregatire profesionala dobandita au permis bibliotecarilor sa
invete aceste reguli in mod explicit: introducerea unor not practici,
nelegitimate printr-o formare initials, confrunta once persoana cu
riscul de a prezenta o insuficienta profesionala (am putut constata
aceasta reactie in momentul introducerii calculatoarelor in
secretariatele care erau dotate inainte cu masini de scris): deci nu
va trebui neglijata formarea continua (vezi capitolul 8.5.), dar mai
ales conteaza sa nu se transforme aceasta simpla rationalizare a
practicilor si aceasta formulare a obiectivelor achizitiei intr-un
examen care trebuie trecut.

Pe de alts parte, reactiile negative ale personalului pot


masca, de asemenea, revendicari teritoriale, pe doua nivele.
Realizarea obiectivelor de care fiecare persoand ce se ocupa de
achizitie, ii obliga pe toti bibliotecarii sa vorbeasca un limbaj
comun; documentarul video trebuie sa gaseasca un punct de
comparatie cu cartea de arta sau cu caseta audio. Deci, exists o
abandonare partials a tehnicitatii individuale pentru a regasi
domeniul colectiv al bibliotecii si pentru a recunoaste necesitatea

102
www.dacoromanica.ro

prealabila a cercetarii continutului informatiei inainte de a studia


specificitatea suporturilor si modurile de apropiere de acest

continut si aceasta cu riscul de a se judeca si de a fi judecat

nesatisfacator in domeniul sau. Pe de alts parte, aceasta elucidare


colectiva poate duce la revizuirea granitelor sectoarelor de achizitie
existente: bibliotecarul responsabil cu videoteca, expert in achizitia
si prelucrarea materialului audio-vizual, se poate vedea, de

exemplu, deposedat de exclusivitatea pe care o are in selectia


documentelor de achizitionat. De fapt, redactarea de CC, PDC si PS,
si separarea intelectuala a operatilor de selectie si achizitie trebuie

sa permits, din contra, o mai bung delimitare a competentelor

fiecaruia si, dupd fixarea cadrului de actiune si a limitelor sale, sa


dezvolte mai mult aceste competente, de care fiecare va fi realmente
mandru.
Redactarea unor asemenea texte si specificarea proceselor de
selectie si de achizitie sunt, de fapt, exemplificate in biblioteci. In

once caz, aceasta este o tendinta extrem de generalizata in

bibhotecile din America de Nord, publice sau universitare'. S-a


semnalat, de asemenea, efortul autorilor revistei Mediatheques
publiques" si mai ales al lui Albert Ronsin la Saint -Diet.

Este adevarat faptul ca aceste stradanii au fost putin

transmise in bibliotecile municipale si departamentale. Dar, ne


putem opri asupra a trei exemple interesante, poate nu destul de
reprezentative pentru ansamblul bibliotecilor publice: Institutia
publics a Bibliotecii Frantei, Biblioteca publics de informare,
Serviciul tehnic al bibliotecilor din Paris.
Institutia publics a Bibliotecii din Franta a fost constienta
foarte devreme de problemele deosebite ridicate de achizitie: trebuia

sa se achizitioneze intr-un timp foarte scurt 700000-800000 de


volume pentru accesul liber si se dorea sa se dezvolte sectoarele
putin explorate papa atunci de Biblioteca nationals. Doua etape au
precedat punerea in aplicare a primelor achiziti: s-a efectuat un
studiu al cartel documentare a Frantei pentru a obtine o stare de
fapt (care, de altfel, a deceptionat foarte tare) indispensabila pentru
o biblioteca cu vocatie nationals, apoi, comisiile tematice, alcatuite
din cercetatori, au fixat marile domenii de achizitie. Achizitile erau
organizate in urmatorul fel: in jurul sefului de protect si a celor dot
adjunct ai sal, aproximativ 40 de specialist (din care doar trei erau
de profesie bibliotecari) efectuau achizitiile in propriul domeniu de
I. Vezi bibliografia de la sfarsitul volumului si mai ales: Background Readings in
Building Library Collection, Scarecrow Press, 1969.

2. A. Ronsin, Le choix des Byres dans les bibliotheques publiques", Mediatheques


publiques, nr. 51, 1979".

103

www.dacoromanica.ro

competentd; fiecare din acesti specialist isi redacta planul de


achizitie, fiecare plan era verificat in raport cu ceea ce era acoperit
in alte biblioteci ss Integra o tipologie precisd (manuale, bibliografii
...) si o Old de repartitie in functie de obiective. Acesti specialist

erau intr-un contact constant pentru a-si confrunta punctele de


vedere si pentru a face schimb de competente (cei ce se ocupau de
achizitie acopereau 25 de limbs). Aceste persoane ce se ocupau de
achizitie erau regrupate conform celor patru departamente tematice
ale Institutei publice a Bibliotecii din Franta (plus departamentul

Imagine si Sunet), cu un coordonator de achiziti pentru fiecare


departament. Serviciul de achizitie efectua repartitile bugetare si
impreund cu coordonatorii realiza sondaje privind listele de
achizitie, pentru a indica celor ce achizitionau repartizarea doritd.
In sfarsit, un comitet de expert, creat in septembrie 1992, analiza
problemele generale care apareau pe parcursul achizitiilor (de
exemplu, trebuie sau nu sd se achizitioneze traduceri?): acest
comitet de expert, cu o a doua serie de comisii tematice, trebuia sa
realizeze evaludri asupra unor teme foarte precise. Recunoastem in
acest istoric si aceasta organizare sclaita celor trei etape pe care le
propunem
Definirea obiectivelor generale (comisii tematice),
repartizarea bugetara, sondajele privind listele de achizitie, grilele
cu obiective (serviciul de achiziti), specificarea precisd a achizitiei
pe domenii (planuri de achizitie). Deosebirea clard dintre selectie si
decizie de achizitie, de care erau interesati responsabilii Bibliotecii
!

din Franta, nu a putut fi introdusd in mod real din cauza


numdrului prea mare de volume de achizitionat.

Biblioteca publica de informare (BPI) are o istorie mai

veche. Cu un buget de achizitie (in afard de audiovizual ss


iconotecd) de 5.670 milioane de franci

inclusiv legdtoria, serviciul de achiziti este compus din 33 de persoane ce se ocupd de


achizitie, repartizati in 4 marl domenii. Flecare persoand efectueazd
selectia, catalogarea, indexarea, urmate de eliminare. Coordonatorii
marilor domenii vegheaza asupra armonizarii selectiilor, al cdror
control in vederea achizitiilor este efectuat rapid de Care seful de
-

serviciu. Un document serfs' recapituleazd politica generald de


achizitie a BPI. Pe de altd parte, un serviciu tehnic pentru achizitie

realizeazd operatile materiale de cumparare, de urmdrire a


comenzilor, etc. In sfarsit, responsabilii marilor domenii notified in

fiecare an bugetul de care poate dispune fiecare domeniu.

Problemele ridicate de aceasta organizare sunt in curs de analizare:


'. La Politique d'acquisition multimedia de la Bibliotheque publique d'information,
BPI, 1989.

104

www.dacoromanica.ro

este in curs de redefinire ansamblul de objective impreuna cu o


metodologie riguroasa; pe de o parte, consolidarea etapei privind
decizia de achizitie" ( i r 1 functie de selectie) este supusa studiului;
in sfarsit, metodele de evaluare sunt in curs de cercetare colectiva.
Deci, la BPI se pune Inca problema separarii selectiei de decizia de

achizitie si a schitarii celor trei etape ale politicii generale, ale


planului anual si ale obiectivelor precise pe domenii.

Orasul Paris reprezinta un exemplu interesant privind


diferentierea dintre selectie si decizie de achizitie: la fiecare 15 zile,
aproximativ 15 bibliotecari se reunesc la Serviciul tehnic pentru a
examina Livres Hebdo" si preselectiile" operate de catre comitetul
de lectures. Astfel, sunt reperate intre100 si 140 titluri si lista for -

cu o analiza critics - este difuzata tuturor bibliotecilor din Paris.


Dar, fiecare biblioteca va decide achizitionarea unui titlu sau a
altuia. Chiar daces acest sistem este stabilit mai mult datorita
vointei de a respecta libertatea fiecarei biblioteci decat de grija
pentru coerenta, trebuie notat interesul fats de acest sistem.
Iata, deci, trei exemple care evoca mai mult sau mai putin

procedurile pe care le propunem. Cert, acestea sunt exemple

atipice. Cu toate acestea ele nu sunt lipsite de interes. Neclaritatea

relatives a selectiei si a deciziei de achizitie din cadrul BPI si a

EPBDF a generat anumite semne de Intrebare din partea

responsabililor acestor Institut% dar care ridica relativ putine


probleme majore, documentele achizitionate flind, de fapt, in mod
centralizat, repartizate intr-un loc unic, aceasta presupune instante
de control puternice, mai ales pentru EPBDF care dispune de cloud
nivele de repartizare (referinta si cercetare).
Vom repera in continuare dificultatile particulare pe care Lear putea intalni alte tipuri de biblioteci in cadrul punerii in aplicare
a procedurilor pe care le-am propus:
a) Bibliotecile foarte mici sunt bibliotecile municipale
integrate in reteaua departamentala a BDP, bibliotecile asociate din
cadrul Serviciului comun de documentare al unei universitati, sau

chiar filialele unei Biblioteci Municipale mars, cand acestea au


autonomie bugetara. In raport cu modelul" propus, ele trebuie sa
rezolve o dubla problema:
- Strans asociate cu o retea (municipals, universitara sau
departamentala), ele trebuie, sa-si confrunte Carta colectiilor" cu
aceea a coordonatorului retelei. Fara o CC a coordonatorului,
propria for Carta nu va avea forts.
-

Administrate in majoritatea timpului de un numar

restrans de personal, cuprinzand adesea un singur profesionist, ele

pot considera inutila redactarea unui numar mare de texte si


105

www.dacoromanica.ro

artificiala separarea selectiei de decizia de achizitie: cu toate


acestea, este foarte importanta separarea in timp si in modul de
gandire a acestor etape diferite. Grila selectiei nu este cea a

achizitiei; criteriile precise de selectie ale unui domeniu (PS) nu


reies din politica generala a colectiilor bibliotecii (CC). Functiile se
confunda nu pentru ca lucreaza un singur bibliotecar.
In sfarsit, putem sa ne imaginam perfect ca bibliotecile

mica, daca sunt integrate in mod simbolic intr-o retea care


achizitioneaza documente (de exemplu, cazul BDD), nu elaboreaza
Protocoale de selectie specifice, ci efectueaza propriile selectii
(conform propriului for PDC) pe baza selectiilor operate de serviciul
coordonator al retelei. Evident ca in acest caz este indispensabil ca
ele sa fie consultate in momentul elaborarii Protocoalelor de selectie
de catre serviciul coordonator al retelei.
b) Bibliotecile importante (marile biblioteci municipale sou
bibliotecile universitare stricto sensu) se lovesc de problema

filialelor for cand acestea din urrna nu au o autonomie bugetard


pentru achizitii. Intr-adevar, cum pot colectiile unei filiale sa devina
coerente prin integrarea for in vastul ansamblu a1 colectiilor intregii

biblioteci?. Solutia cea mai simply si cea care poate da coerenta


globala a colectiilor consta in a prevedea cu precizie obiectivele
particulare ale filialei (in ceea ce priveste nivelul, cantitatea ...) in
cadrul PDC si in a stabili pentru filiala un responsabil pentru
achizitie, care urmarind PDC-ul, va efectua achizitiile destinate
filialei, pornind de la listele furnizate de catre persoanele generale"
ce se ocupa cu selectia. Este important ca bibliotecarii filialei sa se
asocieze cu grupurile de selectie si sa participe la elaborarea PDCului.
c) Serviciul coordonator at retelei poate fi un Serviciu comun

de documentare, distinct de biblioteca tmiversitara: in aceste


conditii, acest Serviciu nu efectueaza nici o achizitie ca atare; dar
aceasta functie este fundamentals pentru elaborarea Cartei
colectiilor - de care este responsabil - si pentru definirea anuala a
planului de dezvoltare a colectiilor (PDC). Acesta poate fi
reprezentat si de o Biblioteca departamentala de imprumut, care
efectueaza achizitii pentru ea insasi si incurajeaza achizitiile din
celelalte biblioteci din propria retea. Serviciul coordonator al retelei
trebuie sa sfatuiasca bibliotecile din retea sa-si elaboreze propria
politica documentary si in acelasi timp sa tins cont de acestea in
alcatuirea propriei politici. La acest nivel, daca respectiva Carta a

colectiilor este produsul serviciului coordonator al retelei si al

autoritatii sale. daca PDC-ul este de


bibliotecil coordonatoare, este potrivit

106

competenta interns a

sa se

www.dacoromanica.ro

asocieze cativa

responsabili de biblioteci locale (care si-au redactat propria politica


documentary) pentru a verifica.
4. ANALIZA COLECTIILOR SI A PUBLICULUI
Orice politics documentary se bazeaza pe o dubla realitate: un
fundament pe care 1-am putea numi arheologic", constituit din traditia
fondului sau din trecutul colectiei careia biblioteca it este mai mult sau
mai putin tributary, un fundament pe care 1-am putea numi teologic"
constituit din misiunile institutiei si nevoile cititorilor in ideea ca este
vorba de constituirea unei colectii perene. Pe aceste haze, si cu rezerva ca
mijloacele financiare insuficiente nu vor face derizorie elaborarea unei
astfel de politici, poate sa se elaboreze proiectul documentar'.

Dupes cum am vazut, cu diferitele texte ce trebuie redactate,


principiile si forma ce pot constitui baza unei politic! de achizitie,
nu putem da continut acestei politic! fares a face o analiza prealabila
a existentului. In acest context, existentul priveste atat publicul
(publicurile) bibliotecii cat si starea colectiilor sale.

Nu este intamplatoare plasarea acestor elemente dupd

redactarea politicii de achizitie. Evaluarea unei colectii sau a unui


public depinde, in special, de obiectivele definite mai inainte de
biblioteca si in realitatea concretes a unei evaluari, acordandu-se
atentie mai ales indicatorilor pe care dorim sa-i vedem evoluand...
Pe de alts parte, o evaluare prezinta mereu duplicitatea lui Janus:
data stabilite principiile de dezvoltare a colectiilor este necesara
verificarea starii de fapt in functie de aceste prioritolti, inainte de a
fixa indicatorii care vor arata reusita in functie de aceste obiective
(vezi capitolul 13). Trebuie avut in vedere ca in cele doua cazuri,
indicatorii - mai ales cei cantitativi - pot fi aceiasi, demersul nefiind
identic si ramanand, in toate cazurile, in urma definirii unei politici.
4.1. Analiza publicului

Nu este simply analiza unui public sau a mai multor


publicuri. Datele statistice elementare necesare realizarii studiilor

comportamentale sunt depasite rapid . Nu avem pretentia sa


prezentam aid o metodologie de analiza sociologica sau psiho-

sociologica, pentru care ajutorul unui profesionist al acestor stiinte


este de o importanta majors. Dorim sa propunem, pur si simplu,
cateva abordari interesante pentru a fi formulate in momentul in
care se pun intrebari privind politica de achizitie, abordari care pot
'. C. Jolly, La bibliotMque de la Sorbonne et sa politique documentaire", Bulletin
des bibliotheques de France, nr.3, 1992.

107

www.dacoromanica.ro

fi aprofundate de once institutie si care sunt si la indemana


oricarui bibliotecar._
1) Populatia avutd in vedere : evident, exista date foarte usor
de colectat: categoric de varsta, categoric socio-profesionale,
eventual structura familiala, rata migraliei si alte elemente ce pot D.
gasite la delegatia regionala a INSEE' (si servicilie academice pentru

universitati). Totusi, aceste date sunt interesante doar daca ele

sunt confruntate cu altele in limp si in spaliu: ce evolutie se poate


remarca in aceeasi colectivitate pe o perioada de 10-20 de ani (de
preferinta ne vom referi la cel putin doua anchete sau recensaminte
anterioare), ce comparatie poate fi efectuata cu aceleasi date pentru
intreaga Franta, pentru o regiune avuta in vedere, pentru
colectivitati de marime similard? In universitali ne putem referi si la

originea socials a studentului, la grupele de varsta, la situatia

familiala, etc., dar efectuand mereu aceste comparatii, care pot sal
reliefeze cateva man tendinte.

2) Structura colectivitoltii. Mai putin statistics decat cea


precedenta, aceasta analiza este de fapt mai importanta. Ea permite
intelegerea colectivitatii in ansamblu si nu numai situatia

individuals a persoanelor care o alcatuiesc. Sunt interesante, in


special, cinci puncte de reper:

Structura geografic& care sunt cartierele orasului, unde


locuiesc cetatenii, unde lucreaza acestia, unde sunt punctele de
a)

interes, cum se deplaseaza oamenii? Instrumentele de analiza sunt


numeroase si de nivele variate: planul ocuparii teritoriului, prezenta
parkingurilor, circuitul si frecventa transportului in comun, harti
ale INSEE sau a IGN2 pentru anumite cladiri sau departamente,
existenta unor jurnale sau comitete de cartier, prezenta pietelor,

etc. In cazul studieril unei universitali, nu ne vom limita la

domerkiile universitare ci vom amplasa aceste domenii in orasul in


care se afla universitatea.

b) Structura economic& acest lucru nu se refers la CSP3-ul


indivizilor, ci mai degraba la structura institutilior economice;
intreprinderile sunt artizanale, comerciale, mica si mijlocii, mars? Ce
domenii acopera specialitalile economice ale orasului? Datele
camerei de meserii, ale camerei de comert, ale INSEE sunt prelioase

cu conditia de a verifica cursul evolutiei si nu numai situatia

actuala. Pe de alts parte, este colectivitatea bogata atat global cat


si in ceea ce priveste finantele publice? Sa comparam potentialele
1. INSEE: Institutul national de statistical si studii economice.
2. IGN: Institutul geografic national.
3. CSP: Categoria socio-profesionald.

108

www.dacoromanica.ro

fiscale, datele brute ale resurselor municipale (sau universitare) cu


cele ale altor colectivitati.
c) Structura culturnICI. nu este vorba numai de a repera practicile

culturale ale populatiei cat, mai ales, diferitele institutii care


participa la viata culturala a colectivitatii si activitatea lor. Aceste
institutii pot fi teatre, muzee, etc., dar si multiple asociatii si chiar

cluburi informale. Nu trebuie uitate nici numeroasele activitati


sportive, care indica nu numai interesele prioritare ale populatiei
dar si capacitatea asociativa a acesteia. Ne vom interesa nu numai
de continutul acestor activitati dar si de numarul de persoane
(inclusiv varsta lor, cartierul, etc.) implicate. Trebuie notat faptul ca
putem gasi astfel de cluburi sau asociatii si intr-o universitate. Se
poate repera, de asemenea, care sunt activitatile culturale
exterioare universitati frecventate mai mult de student! (si de ce
studenti)?
d) Structura educativa. Pentru bibliotecile publice, vom identifica
oferta din stoli, colegii, licee, universitati, 'UT'. Ne vom interesa de
continutul invatamantului (specialitati in CAP, BEP, BTS, DUT)2. Se
vor examina indicatori informal! cum ar fi: importanta

invatamantului privat, statutul colegiului inainte de reforms,


existenta zonelor de educare prioritare, stabilitatea profesorilor.
Pentru aceste date, vom consulta autoritatile academice veghind
mereu sa avem maximum de informatii referitoare la evolutiile
trecute si previzibile. Pentru universitati, datele cautate privesc
structura pedagogica a universitatii: diversele filiere, specialitatile,
laboratoarele, prezenta celor trei cicluri ss once alte informatii
complementare (evolutii, stabilitatea profesorilor, prestigiul
cercetarii, etc.).
e) Structura istoriccl este, fare indoiala, cel mai usor de reperat si
cel mai greu de formulat. Importanta sa nu este de neglijat intrucat
o biblioteca se dezvolta cu atat mai bine cu cat colectivitatea este

mai bine ancorata in istorie. Fondarea orasului, evolutia sa,


momentele sale de glorie sau de eclipse modeleaza caracterul

colectivitatii, chiar dace nu mai raman urme economice: targurile


medievale sunt in continuare deschise vizitatorilor, vechiul nod

feroviar conserva o culture a drumului de fier", vechiul burg


agricol nu-si abandoneaza reflexele rurale, universitatea medievala
mentine o structura traditionala. Vom gasi in biblioteca elemente ce
conserva istoria colectivitatii, dar o cercetare a arhivelor municipale
I. IUT: Institut universitar de tehnologie.
2. CAP: certificat de aptitudine profesionala; BEP: brevet de studii profesionale;
BTS: brevet de tehnician superior; DUT: diploma universitara in tehnologie.

109

www.dacoromanica.ro

si a departamentelor va fi de cel mai mare interes pentru a repera


actualele tendinte ale cercetarii colectivitatii.
3) Mediul inconjurdtor ai colectivitcitii. Populatia nu ramane
inchisa intr-un cadru colectiv local, ea se deplaseaza, alte persoane

se deplaseaza spre ea si biblioteca nu trebuie sa neglijeze acest


mediu inconjurator. Vom examina in continuare trei contexte:
a) Care sunt institutiffe comune comunitatii? Poate o comund sa

participe la sindicatele intercomunale (care?), la o comunitate a


orasului sau o comunitate a comunelor (cu ce competente?), poate

fi infratita cu alte orase; poate o universitate sa participe, de

exemplu, la un eveniment european, sa fie inscrisa intr-un plan de


schimburi sau cercetari interuniversitare? Toate aceste cooperari
vor influenta orientarile privind politica de achizitie.

b) Incotro merg oamenii? INSEE poate semnala unde se duc


acestia sa lucreze, sa faca cumparaturi, sa-si petreaca timpul liber;
unde isi vor face tinerii studiile. In general, exists o

complementaritate intre locurile unde se fac aceste deplasari si

activitatile colectivitatii.
c) De unde vin vizitatorii? Tot datorita INSEE, se cunoaste gradul

de atractivitate al localitatii si care sunt serviciile si activitatile ce

prezinta interes in mod deosebit. Acest studiu prezinta aria de


interes local pe care it poate acoperi biblioteca si permite analizarea
sumara, din punct de vedere complementar, a specificitatii
bibliotecilor determinate de acesti vizitatori".

Pe de alts parte, biblioteca trebuie sa fie atenta cu publicul


exterior care se intereseaza de colectivitatea sa sau de colectiile sale

pentru specificul tematic: fondul local al unei biblioteci va fi

obiectul cererii de imprumnt intre biblioteci, o specialfzare locals va


atrage cercetatori in acest domeniu Starea acestui public, a cami
definire formals este dificild, joaca un rol important in definirea si
cresterea fondurilor specializate si de patrimoniu.
Pentru punctele b) si c), ce privesc contextul universitar, ne

vom interesa mai ales de programele referitoare la studentii din


afara universitatii (burse, schimburi ...) si de bibliotecile oraselor
din care sunt originari acesti studenti si in care ei revin in mod

regulat.
4) Practicile publicului actual. Studiul publicurilor reale ale
bibliotecilor este foarte important. Aceasta analiza poate imbraca
doua forme:
a) Statistica directd
- Analiza utilizatorilor dupa datele furnizate la inscriere: varsta,
CSP, cartierul de rezidenta, etc., confruntate cu situatia globala a
colectivitatii.

110

www.dacoromanica.ro

Studiul persoanelor externe care imprumuta.


Colectarea statisticilor altor biblioteci pentru a repera, atat cat
este posibil, locuitorii colectivitatii.
b) Ancheta
- Ancheta generala a lectoratului inscris (sondaje de tip aleatoriu
-

daca rlu avem la dispozitie un sociolog: 1 utilizator din 3, 4, 5,


10....), practici culturale, nivelul studiilor, structura familiala,
prezenta sau absenta altor cititori ai bibliotecii in cercul familial,
etc. 0 astfel de ancheta va trebui comparator cu datele generale
referitoare la intreaga colectivitate.
- Ancheta directs a utilizatorilor in momentul sosirii la biblioteca

(trebuie prevazute mai multe perioade de ancheta pentru a obtine


rezultate mai reprezentative): alte activitati realizate in plus cu
ocazia venirii la biblioteca, scopul venirii la biblioteca, utilizarea
prevazuta st num-and documentelor consultate sau imprumutate,
alte biblioteci frecventate, etc.

Toate aceste anchete trebuie pregatite cu grija, efectuate cu


discretie, nu trebuie sa fie prea lungs, sa propuna raspunsuri usor
de codificat. Nu se va spera obtinerea unei fotografii in detaliu a
lectoratului. Dar se vor putea discerne interesele esentiale fats de
utilizarile
biblioteca,
privilegiate
ale
colectiilor
sale,
complementaritatile percepute in intreaga biblioteca.
5) Utilizarile cercetate. Ana liza precedents a luat in

consideratie utilizarlle si utilizatorii actuali at bibliotecii. Dar,


trebuie sa se precizeze utilizatorii si utilizarile pe care biblioteca
doreste sa puns accent. In acest caz, vom aprofunda datele adunate
inainte, favorizand anumite obiective. Poate fi vorba de anumite
categoric de varsta (de exemplu, pentru adolescenti: o raportare la
datele geografice, educative, etc.; examinarea studiilor privind
practicile culturale ale adolescentilor), de zone geografice (analiza
unui cartier in vederea introducerii unei filiale), de utilizari specifice

(numarul real al nevazatorilor daca se preconizeaza un fond


special,) de not suporturi (situatia utilizarii microinformaticii pentru
crearea unui soft), etc. Aceste analize tebuie comparate mereu cu
datele generale privind inteaga populatie.
Recomandam atentie asupra urmatoarelor cloud puncte: sa
se evalueze cu precizie populatia in functie de un anume obiectiv
(de exemplu, adolescentii: cati adolescent! sunt in totalul populatiei

reale); sa se evite situatiile in care se doreste cuprinderea intregii


populatii in acelasi timp.
Aceste abordari sumare ale publicurilor si ale utilizarilor
(reale si potentiale) pot fi realizate relativ usor si ne vor permite,
daca nu sa avem o imagine exacta a realitatii, cel putin sa evitam

111

www.dacoromanica.ro

atat limitarea doar la aceste utilizari actuale cat si recurgerea la


impresii simpliste privind situatia colectivitatii. In concluzie, vom
sublinia cinci reguli ce trebuie avute in vedere in timpul acestor
analize:

Evitarea anchetelor de tipul ce doriti sa gasili in

biblioteca?" Aceste intrebari deceptioneaza si raspunsurile s-ar


putea rezuma la formula mereu mai mult". Democratia se judeca
dupes modul de utilizare a serviciilor propuse si nu dupes urmarirea
mecanica a diverselor pareri.
A nu se crede ca analiza va furniza un raspuns: nu rar se

intampla ca persoanele de decizie sa astepte de la ancheta


raspunsul care sa le clarifice indoielile. Faptul ca o analiza
sociologica comparative va revela lacunele sau insuficientele in
utilizarea bibliotecii nu insemna ca aceasta din urma va trebui sa-si
orienteze toate actiunile in aceste

Nu trebuie dispretuite cele cinci functii elementare ale


oricarei biblioteci publice: limp liber, cultures, informare rapids,
documentare generala, memorie locals. Orice alts utilizare dorita
nu poate decat sa intareasca una din cele cinci functii de baza si in
nici un caz sa contribute la disparitia un.eia. Pentru o biblioteca

universitard, serviciul elementar este acela care se ocupa de


ansamblul filierelor si de nivelele de studiu sau de cercetare.
Nu trebuie s acceptam o stare de inerlie. Orice biblioteca
trebuie sa-si propuna linii directoare puternice, obiective prioritare,

chiar daces 100% din populalie nu beneficiaza de toate utilizarile


posibile ale intregului ansamblu al colectiilor. Trebuie sa luptam
fares incetare contra rutinei.

in sfarsit, nu trebuie sa ne imaginam ca realizand aceste


analize efectuam o cercetare sociologica sau socio-psihologica; in
realitate, este vorba doar de compilatii organizate in vederea
realizarii unui obiectiv sau clarificarii propriei politici de
documentare.
4.2. Metode generale de analiza a colectiilor
Analizarea colectiilor existente este necesard pentru a preciza

politica de achizitie in termeni de obiective. Aceasta analiza se


loveste adesea de trei obstacole.

Primul obstacol este de ordin metodologic: intrucat o

diferentiere intre analiza colectiilor si cea a utiltzarii for este greu de


facut, cele doua analize sunt complementare
Cel de-al doilea obstacol se refers la organizarea materials:
sectiile, sectoarele si utilizarile prezinta anumite metode de reperare

112

www.dacoromanica.ro

care sunt uneori putin compatibile cu o analiza

coerenta:
prelucrarea si clasificarea cartilor vorbite", defmirea documentelor
de referinta, constituirea unor fonduri speciale dar nespecislizate,
reprezinta tot atatea obstacole intr-o viziune globala a colectiilor.
Cel de-al treilea obstacol tine de prezenta slabs a
indicatorilor bibliografici sofisticati ai fondului, mai ales pentru

partea sa cea mai putin recenta si este chiar un obstacol de


netrecut in cazul in care biblioteca nu este informatizata; vom

vedea ca si in aceste conditii putem dezvolta o abordare interesanta


a colectiilor existente.
Trebuie subliniat faptul ca urmatoarele analize au in vedere
a priori bibliotecile care nu i-au formulat Inca obiectivele privind

achizitia si doresc sa studieze continutul si utilizarea propriilor


colectii inainte de a fixa indicatori pentru evaluarea ulterioard a
politicii lor; bineinteles, data ce aceasta analiza a fost realizata car
politica a fost puss in aplicare, se vor putea stabili not indicators cu
scopul de a urmari evolutia si eficacitatea colectiilor (vezi capitolui
13).

Pe de and parte, ar fi gresit sa credem ca un studiu general


efectuat asupra unei biblioteci aparent asemanatoare ar putea servi
drept referinta; Madeleine Deloulei constata cu ocazia unei anchete
efectuate in zece biblioteci municipale din Seine-Saint-Denis o
foarte slabs acoperire a achizitiilor din aceste biblioteci chiar si
pentru noutatile romanesti.
1) Ana Liza globald a fondului: aceasta analiza se efectueaza
pentru Intregul ansamblu al colectiilor.
Pentru inceput, vom distinge diferitele categorli in functie
de tipurile de fonduri. Putem propune Base categoric: fondurile
curente (cu acces liber), fondurile stocate in depozitele de difuzare
(si pe care le vom numi in capitolul 6 fonduri semipatrimoniale"),
fondurile vechi (mai vechi de 100 de ani, conform capitolului 6),
fondul local, fondurile specializate, fondurile curente delocalizate"
(finale, stocul bibliobuzului). Trierea este usoard pentru fondurile

curente organizate in acces liber si este mai delicata pentru

diferitele fonduri organizate in depozite. Bibliotecile municipale nu


au mereu posibilitatea de a separa diferitele parti ale depozitelor,

chiar daca colectiile care sunt organizate si/sau conservate aici

reprezinta 56% din ansamblul colectiilor lor.


Indicii Dewey sunt utilizati in continuare pentru a repera
masa de documente detinute in functie de fiecare subiect. Pentru a
1. M. Deloue, La nouveaute romanesque dans les bibliotheques", Bulletin de
l'Association des bibliothecaires francais, nr. 161,1993.

113

www.dacoromanica.ro

evita o dispersare totals a indicilor este posibila regruparea acestor


indici, de exemplu, dupes modelul propus de Roland Ducasse (vezi

pag. 117) si, pentru fiecare categorie destinata regruparii, este

posibila propunerea de subcategorii care par pertinente in functie


de gradul de analiza dorit: de exemplu, subdiviziunile clasificarei
discotecii din Hanes precizeaza genurile de muzica. Astfel, putem
stabili o cartografi.e Dewey a institutiei care este o bald de lucru
pentru evaluare si pentru obiectivele documentare. Intrucat
biblioteca dispune rar de un catalog sistematic al colectiilor, este
posibila verificarea interesului fats de cotele de localizare retintite,
cel putin pentru fondurile curente cu acces fiber. Transcedarea
inversata de acest tip a fost adaptata de Biblioteca Nationale pentru
retroconversia cataloagelor sale intr-un catalog colectiv al Frantei,
transformind aceste cote in indici zecimali foarte simpli, pentru o
mai bund lizibilitate a acestor colectii'. Pentru o biblioteca publics,
operatia este mai simples si necesita verificarea validitatii cotelor
(Dewey) prezente in colectiile active (de exemplu, oare s-au
recatalogat corect lucrarlle referitoare la femei de dinainte de 1975
si cotate deci atunci la 396 dupes tabelele de clasificare Dewey
anterioare acestei date?) si stabilirea tabelelor de concordanta.

In fiecare fond si pentru fiecare regrupare a indicilor


Dewey" este apoi necesard listarea suporturilor detinute. Aceasta

impartire in categorii poate relua aplicarile elaborate pentru


Catalogul colectiv al Frantei (vezi tabelul urmator).

In sfarsit, este utila fixarea unei scan de complexitate" a


documentelor avute in vedere. Aceasta scars poate fi constituita
sumar in acest stadiu de analiza prealabild; ea va trebui firrisata
cand va fi vorba de fixarea obiectivelor documentare ale bibliotecii
(vezi capitolul urrneitor). Cea mai simples scars este impartita pe sase
nivele de complexitate:
0 = Nu se detine nimic in acest domeniu.
1 = Nivel elementar, usor, initiere, lectures usoard.
2 = Nivel de bund popularizare, lectures medic.
- 3 = Nivel de studii universitare, lectures dificila.
4 = Nivel de cercetare, lectures pentru specialist.

5 = Documente de varf, achizitionate din dorinta de


exhaustivitate. Evident, fiecare biblioteca isi va stabili propriile
-

puncte de reper (vezi capitolul. 5), dar, aproape toate vor dispune de
I. Cotarea traditional5. a Bibliotecii Nationale este o simples codificare alfabetica
care permite numai marile repartizari tematice. Adaptarea colectiilor la o politica
de achizitie necesita o analiza mai precise a continutului documentelor pe care
clasificarea zecimala moderna o poate propune.

114

www.dacoromanica.ro

Base nivele (fondul strict local al unei biblioteci publice mici, atinge
in mod normal nivelul 5). Apoi este suficienta contabilizarea
TIPUL

SUBTIPUL

normal
periodice
teze si literatures gri

Text imprimat

Text manuscris
Muzica

imprimata
manuscris
imprimate
manuscrise

Hayti si planuri

video
film
diapozitiv
nemuzicala.

Documente proiectate sau video

inregistrare sonora

muzicala
Documente grafice pe cloud dimensiuni stampe
fotografii

reproducere fotomecanica
soft/program
fisier de date

Fisier sau soft


Kit/ document multimedia
Obiecte in trei dimensiuni

macheta teatru
altele

Fara un calculator, contabilizarea documentelor unei intregi


colectii este nerealizabild. Cu toate acestea, putem folosi pentru
analize partiale cinci instrumente neinformatizate, diferentiind
dupes caz, colectifie curente, cu acces liber, de cele conservate in
depozit:

catalogul topografic (un test efectuat pentru poll! asociati ai


Institutiei publice a Bibliotecii din Franta efectuata pe un esantion
de 10% din fisele de catalog avute in vedere. EPBDF estimeaza ca
norma de munces necesard pentru un fond de 70000 de volume este
de trei luni pe persoand);
- metri liniari de documente (utilizand
un coeficient de
multiplicare medie);
- verificarea totals sau partials a fondului;
-

sondajul aleatoriu: reperarea unui document la fiecare 3, 5, 10

unitati din catalogul topografic sau de pe rafturi;


- sondajul pe esantioane: de exemplu, analizarea unui raft complet
dintr-un ansamblu de zece rafturi.

115

www.dacoromanica.ro

Este de la sine inteles ca esantionul va trebui sa fie destul de


large

Analiza se poate realiza si prin inlocuirea nivelelor" cu alte


centre de interes; pentru domeniile particulare semnalarn
urmatoarele:

Abordari posibile ale analizei fondului unei biblioteci


Cantitative
Dimensiunea globala a fondului;

Dimensiunea fondului in functie de diversele metode de


impartire pe categoric (de exemplu, domeniile de continut,
perioada, limba, suporturile);
- Cresterea medie;
-

Dimensiunea in raport cu alte variabile, inclusiv numarul

de volume pe locuitor si numarul de exemplare;


- Cheltuielile, inclusiv cheltuielile pe locuitor si cheltuielile de
achizitie in raport cu bugetul total.
Calitative
- Metode impresioniste" (subiective);

Confruntarea cu listele standard sau cu cataloagele altor


institutit
-

Factorii de utilizare
- Nivel de utilizare a fondului - nivel reflectat de statisticile de
imprumut si de consultare.
Extras din: F. W. Lancaster, The Measurement
and Evaluation of Library Service,
Information Resources Press, 1979.
-

Natura suporturilor (CD -rom, microflse, casete audio, etc.) si

tipurile de documente avute in vedere (monografii, periodice,


brosuri, etc);
- Prospetimea colectiei: documente recente, de o vechime medie,
vechi (atentie notiunea de prospetime va fi diferita in mdsura in
1

care ne vom refers la romane, carp de psihologie sau lucrari de


medicines 1). Nick Moore, cercetator american2, stabileste o norma
de referinta examinand 10% din lucrarile aparute de mai putin de
doi ani si 40 % de mai putin de cinci ani. 0 astfel de preconizare se
I. A se vedea in legatura cu acest subiect recomandarile lui Roland Ducasse,
Methodes de traitement des donnes bibliometriques, teza celui de-al 3-lea ciclu,
Bordeaux - III, 1978.
2. N. Moore, Comment mesurer V efficacite des bibliotheques publiques: projet de
manuel, Dosar dactilografiat, UNESCO - UNISIST, 1990.

116

www.dacoromanica.ro

are in vedere in conditiile excluderii fondurilor vechi sau

specializate si presupune o triere informatizata in cataloagele


bibliotecii. Fondurile semi-patrimoniale" (vezi pag. 174) sunt mai
putin avute in vedere de aceasta analiza privind prospetimea, care

se aplica colectillor cu acces liber: de fapt, mai ales lipsa de

prospetime a unui document duce la eliminarea sau introducerea


lui in fondul semipatrimonial din depozitul de difuzare. In ceea ce
priveste fondurile vechi sau specializate, uneori este interesanta
analiza pe un interval de timp a datelor de publicare(de exemplu
1700-1800 pentru un fond revolutionar) sau de mai multe Intervale
de timp cumulate (pe perioade de 50 de ani).
-

Acoperirea lingvistica, geografica: este o grila interesanta de

constituit, dar numai pentru anumite sectoare (romane,


documentatie istorica, religii, etc., si nu pentru sectorul de stiinte
dintr-o biblioteca publica).
GHIA' pentru analiza colectiilor
Prin definitie, nici o grila nu este perfecta; aceea propusa de United
States of America Standard Institute pare a fi mai bine adaptata celor 23
de categoric care trimit la clasificarea Dewey:
1. Agriculture (Dewey 630-639; 712-719)
2. Afaceri (650-659)
3. Arta (700-711; 720-770)
4. Biografie(920-929)
5. Drept (340-349)
6. Economic (300-339; 350-369; 380-399)
7. Economie casnica (640-649)
8. Educatie (370-379)
9. Fictiune
10. Genera litati (000-999)
11. Istorie (900-909; 930-999)
12. Limbi (400-499)
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.

20.
21.
22.
23.

Literature (800-810; 813-820; 823-899)


Literature pentru tineret
Medicines (600-619)
Muzica (780-789)
Filozofie si psihologie (100-199)

Poezie si teatru (811-812; 821-822)


Religie (200-299)
Stiinte (500-599)
Sport si timp liber (790-799)
Tehnologie (600-609; 620-629; 660-699)
Calatorii (910-919)

Extras din: Roland Ducasse, Methodes de traitement des

donnees bibliometriques pour la gestion des


systemes d'information, Teze, Bordeaux -III, 1978.

117

www.dacoromanica.ro

Lucrari sub
10 ani = 40 /0

tiinta si tehnica = 20 %Din care 8 %


Alte domenii = 80 %

Lucrari peste
10 ani = 60 %
din care 12 %

Varsta colectiei
(100 %)

Din care 32 % din care 48 %

Continutul colectiei
(100 %)

In continuare, este necesard combinarea unor criteria diferite


utilizand metoda cots -parte, care prevede ca procentajul relativ la

valoarea unui criteriu sa se multiplice cu procentajul relativ la


valoarea unui alt criteriu pentru a putea obtine procentajul relativ
la combinarea celor cloud valori ale celor cloud criteria. Putem astfel
genera o matrice de cloud dimensiuni, in care suma fiecarei linii sau
coloane sa fie 1, adica 100% (vezi tabelul de mai sus). Acest sistem
aplicat unui numar limitat de criteria, pentru fiecare fond, poate da
o imagine" a colectiei bibliotecii. Din punct de vedere

informational, ar trebui sa corelam in mod util pand la 4. sau 5


criteria (in tabel se folosesc doar cloud criteria pentru a furniza 4
rezultate), care pot fi descompuse in ansamble lizibile de la 2 la 3
criteria.

2) Analiza partii recente a colectiei: evolutia bibliotecii si utilizarea ei


majors se bazeaza pe partea cea mai recenta a colectiilor sale. Deci,

este foarte interesant sa se reia grila de analiza prezentata mai sus


si sa se faca trimiteri la achizitiile din ultimil trei ani (un singur an
este insuficient pentru determinarea mediei). Daca biblioteca nu
este informatizata, putem folosi tehnica sondajului aleatoriu sau pe

esantioane, plecand de la registrele de inventar ale bibliotecii.


Comparand rezultatele acestor grile cu cele legate de fondul
general, vom obtine tendintele evolutiei colectiilor. Stim, de
asemenea, care este evolutia bibliotecii comparand datele astfel

obtinute cu datele privind productiile editoriale (de exemplu, se va


semnala interesul fats de statisticile detaliate ale depozitului legal
publicate de Biblioteca Nationala). Si, in sfarsit, este foarte util sa
profitam de acest punctaj pentru a evalua pretul mediu al fiecarui
suport din fiecare domeniu avut in vedere.
3)Analiza calitativd a colectiilor : F. W. Lancaster' si Anne Curt2

propun sinteze foarte interesante pentru a realiza acest tip de


studiu. Se pot observa mai multe metode: toate presupun, in
prealabil, izolarea, din punct de vedere al continutului, a unei parts
1. F. W. Lancaster, The Measurement and Evaluation of Library Service, Information
Resources Press 1979.
2. A. Curt, A propos de PDC", Bulletin des bibliotheques de France, nr. 2, 1986.

118

www.dacoromanica.ro

seninificative a colectiilor: nu se poate analiza din punct de vedere


calitativ ansamblul unui fond.
Prezentarea listei de documente pe o anumita tema unui
specialist sau unui grup de specialists din domeniu.
Pentru a puncta lacunele, compararea listei de documente
pe o anumita tema cu catalogul unei alte biblioteci sau al unui alt
centru de documentare. Totusi, acest sistem presupune o discutie
cu un specialist pentru a preciza eventualul interes al
documentelor care nu sunt detinute.
Punctarea bibliografiilor manualelor sau ale lucrarilor de
referinta din domeniu (metoda lui Coale, citata de F. W. Lancaster):
aceasta metoda permite verificarea gradului de adecvare a
colectiilor bibliotecii la stadiul general al cunoasterii sau al
informarii intr-un domeniu. Este de la sine inteles ca vom verifica

in prealabil nivelul lucrarilor de referinta punctate pentru a


determina nivelul titlurilor detinute sau absente. Mac Innis (citat de

F. W. Lancaster) insists asupra varietatii si a atentiei ce tebuie


avuta fata de constituirea acestor bibliografii de referinta. Goldhor

(citat si el de F.W. Lancaster) propune mai degraba o metoda


inductive ", adaptata, fara indoiala, bibliotecilor mid: reperarea
titlurilor comune mai multor selectii bibliografice (se presupune
deci ca sunt referinte suficient de recunoscute) si marcarea
prezentei for in colectiile bibliotecii.

Pentru documentele de fictiune, putem verifica, de


asemenea,

confruntand
documentele detinute cu listele caselor editoriale si colectiile
varietatea

editorilor

si

colectiilor

specializate (vezi, de exemplu, pentru aceasta dosarele Livres


Hebdo").

Putem sa incercam sa verificam compozitia colectiilor


analizandu-le durata previzibila de viata". Patrick Bazin, directorul
BM din Lyon, imparte astfel colectia bibliotecii sale in 3 categoric:
actuala (speranta de viata mai mica de zece ani) 57 %; importanta
(speranta de viata de la zece la douazeci de ani) 35,35 %; cu durata
mare de conservare 7,74 %.

In realizarea acestor punctari trebuie sa se tina cont de

faptul ca biblioteca nu este izolata: este indispensabil sa avem o


idee, cel putin sumard despre continutul si nivelul altor biblioteci si

centre de documentare din oras sau universitate, pentru ca


utilizatorii bibliotecii analizate pot fi indreptati spre a le frecventa
cu scopul de a gasi in ele informatii suplimentare.
4) Ana liza utilizclrii fondulut aceste utilizari sunt de doua
tipuri: imprumutul la domiciliu si consultarea la sale. Din pacate,
cel mai frecvent cunoastem doar numarul imprumuturilor. Cu toate
119

www.dacoromanica.ro

acestea, se poate realiza o analiza minima cu ajutorul datelor


detinute. Sunt utilizabile cloud metode (prezentate de Lancaster si
Ducasse): ambele presupun segmentarea prealabila a colectiilor in
subdomenii specifice (de exemplu, documentarea privind

astronomia sau muzica de jazz), reperabile in datele privind


imprumutul si eventual in cele ale consultarii la said:
-

Rata de rotatie analizeaza ansamblul utilizarilor intr-un

sector dat conform formulei lui Jain:


H+I
R - S x 100
R - rata de rotatie a fondului analizat;
H - numarul de imprumuturi efectuate din fond;
I - numarul de consultari la said al acestui fond;
S numarul total de documente al acestui fond.
Verificam astfel activitatea relatives a fiecarui sector al
fondului.
- Stadiul activitdtii se refers la iesirile fiecarui document
considerat individual intr-un sector dat. Acest tip de numarare este
foarte interesant daces diferentiem colectille curente organizate in
acces liber de colectia organizata in cadrul depozitului de difuzare
(fond semipatrimonial). Trueswell (citat de Lancaster) propune cloud.
grafice (pag. 121) stabilite in felul urmator: se marcheaza,
document cu document, ultima data la care fiecare document a fost
imprumutat intr-o perioada de referinta (aid ultimii patru ani), sau
invers, toate documentele care nu au circulat pe timpul perioadei
luate in consideratie. Graficele obtinute permit verificarea
interesului publicului pentru un anume sector al colectiilor.
Mai exists si alte metode, dar not ne vom limita la cele care

sunt cel mai usor de realizat in once biblioteca. Datele astfel


adunate trebuie folosite cu prudenta. In general, ele reprezinta
simpli indicatori de tendinta, a caror valoare tine de natura
documentelor analizate si de rigoarea clasificarilor operate (sectorul

900 nu va avea acelasi comportament de imprumut"; dupes cum


biografiile sunt incluse sau formeaza o categoric aparte). Trebuie sa

adaugam aici si o abordare calitativa deosebit de interesanta:


examinarea cererilor nesatisfacute si examinarea titlurilor solicitate
in cadrul imprumutului intre biblioteci. Acesti indicatori, cu toate

ca sunt partiali, dau informatii utile privind lacunele fondului in


raport cu cererea exprimata.
5)

Voluntarismul bibliotecii. Va trebui sa ne ocupam de

finalizarea tuturor analizelor precedente privind ansamblurile

reperate in mod special in functie de politica urmarita si care nu


corespund intotdeauna clasificarilor propuse mai sus. Iata cateva

120

www.dacoromanica.ro

exemple: documente pentru adolescenti, informatii despre meserii,

documente utile pentru sprijinirea scolii. Dar ar putea fi si mai


simplu: lupta de tauri, lemnul, literatura stiintifico-fantastica,
banda desenata etc.

Grafice stabilite prim metoda ultimei date de


circulatie"
Ica

Procentaj de
circulatie pentru
cartile care nu au
circulat in
perioada
analizata

as
60
40
20

12

18

24

30

38

02

48

Perioada de referinta (in luni)

100

Procentaj de
circulatie pentru
cartile care au o
ultima data de
iesire in perioada
analizata

so

12

18

2d

20

36

42

48

Ultima data de circulatie (in luni)

Extras din: F. W. Lancaster, The Measurement and


Evaluation of Library Service, Information
Resources Press, 1979.

121

www.dacoromanica.ro

Ca si in cazul analizei publicului, vom propune cateva reguli


elementare pentru a incepe aceste studii:
.

Oricare ar fi partile studiate din colectie, trebuie sa

efectuam intotdeauna regrupari pe domenii de continut, cad aceste


regrupari vor send apoi drept baza pentru o politica de achizitie.

Absenta informatiei sau caracterul sau lacunar, nu

interzice nicidecum evaluarea colectiilor: in afara unor metode


relativ subiective, putem efectua intotdeauna sondaje ale diferitelor
fonduri.
Aceste studii nu pot fi realizate intr-un timp prea scurt.
Ele se fac concomitent cu elaborarea Cartel colectiilor si ii insoteste
redactarea pe parcursul mai multor luni.
Este temerard cautarea exhaustivitatil sau a perfectiunii

in aceasta analiza. Studiul in detaliu al intregii colectii implied


acordarea unui timp indelungat si a unui buget destul de ridicat
pentru personal. Este mai bine sa se finalizeze analizele doar
pentru sectoarele avute in vedere de care obiectivele specifice
politicii de achizitie.

Aceasta faza a evaluarii colectiilor existente este doar un


preludiu at elaborarii obiectivelor propriu-zise ale achizitiilor. Dar,
vom profita de acest lucru pentru a desprinde cateva instrumente

utile inainte ca insasi evaluarea achizitiilor sa ne permits sa

dispunem de mijloace mai sofisticate. Trebuie semnalata in mod

deosebit reperarea unui cost mediu al unui document pentru


fiecare tip de suport.

122

www.dacoromanica.ro

Universitatea din Quebec

Raport privind evaluarea colectillor

Unitatea constituanta
Disciplina(ele) avuta(e) in vedere

Domeniul destinat studiului si cercearii

1. Descrierea detaliata a domeniului de studiu si de cercetare


Ghid de ref.: p.1
Pentru
invatarnanticercetare
Enuntul tematicii

1.2. Pentru bibliotecb.

Nivelul dorit al colectiei

Limite de cercetare

Ghid de ref.: p.2

in descriptori sau cuvinte-cheie Cote (exemplu: L.C.)

Limite lingvistice

Unitatea avuta in vedere


Limite cronologice

Nume
Titlu

Limite geografice
,..

Diverse

Semnatur5.

Data
Extras din: "Les Methodes devaluation des collections
documentaires", Universitatea din
Quebec, 1986.

123

www.dacoromanica.ro

2. Grila de evaluare

2.1. Resurse documentare

2.2 Resurse financiare

Ref. Ghid. p 3 al 6

Tipuri de
Nr. de
Cataloage Inventarul
Surse
Nivelul
documente bibllografice documente
de
documentelor actual al
generale *1
valabile
inventar din colectie
colectiei
specializate

Costul Estlmarea Estimarea Estimarea globala


mediu al costurilor costurilor a costurilor de
unel
achizitiftor achizitillor achizitie (Anul 1)
R etrospec- Anuale
l
achizitil retrospective anuale
live

a)Monografti

b) Periodice

c) Lucrari de
referinta

d) Instrumente
bibliografice
S.

e) Teze

cn

ro

f) Rapoarte
de cercetare

9:.

0 g) Publicatil
0.
ro
u)

ale organis-

co:

guvernamen
tale si In-

a. melor

E ternationale
C
w

c
0
c

Ref. Guide. p. 7

Cumparari

h) Colectli
speciale

Total

www.dacoromanica.ro

3. Observatii privind colectia actuala:

3.1. In raport cu parametrii

PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

3.1.1. Subiecte
3.1.2. Tipuri documentare

3.1.3. Suporturi documentare


3.1.4. Limite lingvistice
3.1.5. Limite cronologice

3.1.6. Limite geografice

3.2. Nivel estimat al colectiei:

ill

3.3. Eva luare


realizata de:

Comentariul general:

Nume

Data

Semnatura

Les Methodes d'evaluation...

125

www.dacoromanica.ro

TABELUL COLECTIILOR PE CATEGORII


Nivelele colectiilor
4
3
2
1
0
5
Parametrii 'Colectie: Colectie
Colectie
Colectie de Colectie, In afara
comple- pentru
complementary
bath
mini- domeniu-

Colectie careColectii
ruprinde suficient de
publicabile ;complete
;referitoare pentru studiul
Fn mod
din ciclul 1 si

z
*a.

ideosebit la pentru
scrierile
majoritatea
gcademice siStudiilor

Jb

Instrumen
to de
referinta

Instrumente bi,
bliografice

fli

Subiect cat sila


ndicarea
diverselor

Vide cercetare bite subiecte de disponibile in

polectli
o

0. ica.

E
--

E 15.

0
E

ta.

nstrumente

exhaustive pibliografice
pentru
'esentiale pe
rezumatele subiect
gnalitice
Colectie
periodice
exhaustive ceprezentative

referinte la
elementele
bibliografice

pertinente si

'm_portante
periodice
esentiale intr-o
pentru
'cantitate
periodice
minima
selectie
io gama larga de)3aza selective
vasty de
'7nonografli de de lucrari
monografii bazar colectii 1mportante,
specializate complete de
studii istorice
Scriitori mai

mportanti,
'fragmente alese
din operele
Scriitorilor
xninori

126

www.dacoromanica.ro

lui
colectiei

to

or 4)

Monogra-

Colectie de
Wcrari generale
care servesc la
ntroducerea si
definirea unui

studiu (subiectgalta parte. Nu


speciale sau gjunge pentru
5
o
generale care isprijinirea
a.n. o
bu necesita
cursurilor din
:cercetari
ticlurile 1,2.3.
gprofundate)
Coate
'referinte la
'dictionare,
g ucrarile de licrari de
;enciclopedii,
pj k.eferinta
ghiduri
baza
lmportante
debibliografice
f.nportante
U

Periodice
specializate

mala

is lucrarile 'superioare sau documente

TIPURI
DOCUMEW
TARE

procesului de
invatamant

a
C

nu constituie colectii in acest domeniu

cercetare

putine documente in afara lucrarilor de baza.

ta

,s

Rapoarte

plcra.ri ce
'contin

de

cercetare,

rapoarte de
cercetare,

seam& ale
colocviilor,
teze, ...

not
descoperiri,

ail de

rezultate
stiintifice *1
illte
:1nformatii
:utile

r ercetatorior

Suporturi Publidocumen- catii


tare
'manuscrise
alte
forme
de
docu-

mente
Limba
In toateucrari in
documen- limbile Ximbi straine
telor
idocumente
Datele de

publicare
ale
documentelor

:vechi

)conservate
,

gi scopul

icercetaxii

?storice

Metode de evaluare...

127

www.dacoromanica.ro

5. ELEMENTE GENERALE ALE OBIECTIVELOR SI


METODELOR NECESARE COERENTEI COLECTIILOR

Formularea obiectivelor si adaptarea principiilor de

achizitie nu sunt suficiente pentru a garanta stapanirea


mijloacelor de crestere a colectiilor. Mai trebuie ca diferitii factori

ai acestei achizitii sa vorbeasca un limbaj comun si sa alba

puncte comune de referinta.


Desigur, continutul colectiilor este acela care, dincolo de
multiplele suporturi documentare si de utilizarile polimorfe, poate
da bibliotecilor unghiuri pertinente de analiza pentru utilizarile
constatate sau dorite.

Desigur, colectiile bibliotecilor sunt constranse atat de


fondurile existente cat si de posibilitatile bugetare necesare
cresterii si de capacitatile materiale de prelucrare si stocare.
Trebuie, de asemenea, evaluate si limitele globale pe care
biblioteca le poate fixa propriilor colectii.

5.1. Obiective comune privind continutul


Stim ca productia documentary se diversified in multiple
suporturi si ca aparilia suporturilor optice numerice este in curs
sa elimine asimilarea posibila intre un suport dat si un continut
documentar. Slim, de asemenea, ea serviciile documentare ale
bibliotecilor se diversified in diverse utilizari si locuri. Pentru ca
biblioteca risca sa fie absorbita, unit bibliotecari tind astazi sa
opteze pentru o organizare topografica a colectiilor care grupeaza

documentele in functie de continutul lor. Un bun exemplu in


acest sens it da Biblioteca municipals din Lyon, care a decis sa
restructureze serviciile bibliotecil de la Part-Dieu in marl

departamente" (Literature, Arte, Stiinte si Tehnici, Societate,

Copii, Documentare regionala, Fondul vechi), fiecare departament

oferind o gama de servicii documentare si regrupand toate


suporturile avute in vedere pe domenii.

Un limbaj comun intre toti responsabilii cu selectia si


achizitia
1. Utilizarea clasiftcarii zecimale Dewey

Punct de reper intre responsabilii filialelor sau a unui sector din


biblioteca centrals.
- Limbaj documentar utilizat pentru seleclie si achizilie, dar si in
OPAC si clasificarile de documente.
- Cod suplu prin subdiviziuni comune si notari auxiliare.
-

128

www.dacoromanica.ro

2. Indicarea nivelului de complexitate sau utilizare

- Scars de reper a dificultatii lecturii, perceptibild usor de catre


toti.
- Usor de revizuit si de folosit (6 nivele).
3. Introducerea in categorii precise a suporturilor retinute

Indicator indispensabil pentru stapanirea preturilor.

Cele trei puncte, combinate, pot fi utilizate atat pentru


achizitii cat si pentru evaluarea colectiilor. Pentru etapa de
selectie, indicii Dewey sunt grupati pe domenii si subdomenii de
continut; pentru decizia de achizitie, toti acesti indici se combing
in cadrul diferitelor sectoare de utilizare.
Aceasta abordare merits sa fie reluata pentru ca
organizarea in functie de continutul documentelor achizitionate
mentine coerenta colectiilor in cadrul dezvoltarii lor. Putem astfel
sa distingem cateva mars domenii, descrise in pagina 95 si daca

marimea bibliotecii sau politica sa o cere, sa se defineasca


subdomenii particulare (muzica, imagine, etc.). Domeniile
propuse se aplica campurilor colectiilor unei biblioteci publice;
domeniile retinute de o biblioteca universitara grupeaza
specialitatile universitatii sau ale institutiei: Claude Jolly'

stabileste, de exemplu, la Sorbona trei marl campuri ale

cunoasterii": istoria, limbile si literaturile, filosofia si stiintele


umaniste si sociale.
Totusi, aceasta repartitie pe mart domenii de continut nu
este Intotdeauna usor de transpus la o localizare materials a
documentelor achizitionate (de exemplu, in cazul filialelor); ea
ramarie, in principal, un instrument comod pentru descrierea
obiectivelor privind achizitia si trasarea jaloanelor activitatii de
selectie. Deci, enumerarea indicilor Dewey, care constitute un
domeniu, ne permite sa gasim un limbaj comun. Pe de alts parte,
aceasta utilizare a sistemului Dewey este interesanta pentru a
preciza obiectivele: daca dorim sa insistam mai mult asupra unui
subiect, fie intr-un mod constant favorizati find de Carta
colectiilor, fie

intr-un mod punctat pentru o reechilibrare

prevazuta de Planul de dezvoltare a colectiilor, vom mai incerca

sa utilizam aceasta clasificare inclusiv in subdiviziunile sale


diverse: de exemplu, dezvoltarea informaticii ne trimite la indict'

001.64, 621.38 sau 651.8, dar si la subdiviziunea comund 028.5 ceea ce inseamna Ca ne putem referi la ansamblul
domeniilor (pentru ca o subdiviziune comuna se poate atasa la

'. C. Jolly, "La bibliotheque de la Sorbonne et sa politique documentaire",


Bulletin des bibliotheques de France, nr. 3, 1992.

129

www.dacoromanica.ro

once indice). Utilizarea clasificarii Dewey se impune ca un

element de limbaj comun pentru ca ea este enciclopedica si


raspandita in bibliotecile publice si, din ce in ce mai mult, in cele

universitare. Alte clasificari ar fi utilizabile pentru bibliotecile


specializate (biblioteca Curti! de conturi foloseste clasificarea
Fundatiei nationale a stiintelor politice, de exemplu), dar
principiul zecimal al acestor clasificari ramane un atu in analiza
si definirea obiectivelor documentare, intrucat el autorizeaza
regruparile exhaustive interzise descriptorilor alfabetici" (lista
Rameau sau tezaurul specializat).
Daca este cazul, se poate propune, de asemenea,
acoperirea unor arii. Aceste arii putand fi:
- istorica: perioada acoperita de domeniul considerat;
lingvistica: limbi de expresie (documentare si fictiune)
sau de origine (fictiune) pentru domeniul considerat;

geografica: zone geografice, tars sau regiuni a c'aror


acoperire este cautata in domeniul considerat (de exemplu,
-

dreptul in Europa);
- etnografica: popoare considerate de un domeniu.
Si in acest caz, se poate remarca faptul ca ne putem referi
cu usurinta la tabelele auxiliare ale clasificarii. Dewey. Utilizarea
inteligenta a acestei clasificari (si partial a clasificarii Discotecii

Hanes" pentru muzica), ne permite astfel sa dam indicatoi-i


uniforms pentru intreaga colectie, deci, sa vorbim o limbs
comuna.

Acesti indicatori nu sunt suficienti pentru a ne da seama

de varietatea documentelor care ar putea fi selectionate sau


achizitionate: o lucrare despre cai poate fi un simplu album
pentru copii sau un manual destinat veterinarilor. Este necesar
sa deosebim nivelele de complexitate sau de utilizare privind
diferitele continuturi. Definirea unui anume nivel introduce,
alaturi de subiectele determinate de indicele Dewey, o reperare a
utilizarilor sau a utilizatorilor potential!. Ne putem inspira din

gradele de intensitate" definite in cadrul Conspectus"-ului,


metoda de evaluare colectiva a colectiilor, pusa la punct de
bibliotecile

universitare

nord-americanel.

Aceasta

metoda

prezinta 6 nivele, definite printr-un cod de la 0 la 5 (vezi pag.


136). Fara sa fie un sistem inzestrat cu toate virtutiile trebuie sa-i

recunoastem avantajul simplscitatii si al facilitatii relative de


utilizare.

1. D. H. Stam, "Collection = collaboration", Bulletin des bibliotheques de France,


nr. 2, 1986.
130

www.dacoromanica.ro

Unii vor estima ca aceasta grila de nivele de complexitate


sau utilizare" nu poate fi utilizata in bibliotecile publice avand in
vedere caracterul enciclopedic al acestora din urma, inevitabila
varietate a publicurilor 0 a utilizafflor si imprecizia unor astfel de
nivele, raportate la domenii atat de diverse cum ar fl: carts pentru
copii, muzica sau lucrarile destinate lucrului manual.

Este adevarat faptul ca ar fi irealizabila o grila unica


pentru ansamblul colectiilor. Cu toate acestea, evaluarile

informale efectuate actualmente de catre persoanele insarcinate


cu achizitia lass deja sa apard astfel de nivele in perspective;
formularea acestor grile prezentand, deci, interes:
de a explica, domeniu cu domeniu, aceste impartiri pe
categorii imprecise;
de a fixa obiectivele intelese clar atat de catre cei ce fac
selectia cat si de catre cei ce fac achizitia;
de a fixa o relatie intre starea colectiilor si obiectivele
achizitiei;
-

de a propune un limbaj comun privind utilizarea

colectiilor (acest limbaj comun nefiind unic, dupe cum vom vedea
mai departe);
- de a prezenta avantajul unei codificari simple.
Vom continua demonstratiile aplicand o scars de

complexitate si utilizare retinuta aid datorita caracterului sau


enciclopedic, dar mai sunt posibile si alte scan: Biblioteca
municipala din Lyon, de exemplu, se orienteaza spre o distinctie
intre patru nivele ierarhice, articulate doua cate cloud:
popularizare 0 public instruct, scolar-student i cadru
universitar.
Aceasta organizare corespunde prioritatilor definite la Lyon
si se pot concepe si alte scan in functie de principalele orientari
ale bibliotecii. Mediateca din Villette propune calificari" (vezi pag.
134) care reuneste in mod subtil utilizarile publicului destinatar
si complexitatea continutului documentelor. Biblioteca Publics
din Saint Louis (S.U.A)1 asociaza doua scan de nivele, prima in
functie de fond (1: baza, cel mai frecvent; 2: crestere cu cele mai
importante lucrari; 3: toate documentele principale legate de
aspectele majore si minore ale subiectului; 4: tot subiectul este
acoperit; multe documente retrospective; 5: absolut totul) si cea
de-a doua, in functie de utilizare (A: ordinar, distractie;
B: cercetator independent; C: practician profesionist; D: student
din primul ciclu; E: student - nivel de teza; F: cercetator
specializat, nivelele de complexitate si utilizare fund determinate
. In Library Acquisition Policies and Procedures, Oryx Press, 1977.

131

www.dacoromanica.ro

printr-o combinare de doi indicatori. BPI-ul distinge cinci tipuri

de public pentru periodicele sale: once public; autodidact,


curiosi, adolescent; profesionisti; universitari, cercetatori; altii. In
concluzie, fiecare biblioteca poate elabora o scars a nivelelor de
complexitate si utilizare in functie de propriile sale obiective. Cu
toate acestea, este esential ca aceste scan sa fie gandite in timp si

sa se vegheze asupra unei facilitati relative in utilizarea lor.


cotidiand. Continuum deci analiza, utilizdn.d o grild cu cinci nivele
de complexitate si utilizare, sumard, dar care faciliteath
cooperarea intre bibliotecile publice si un limbaj comun.

O evidenta cotidiand si utilizabild de Care tot factorii

interesati de selectie si achizitie, poate astfel sa descrie nivelele de


achizitie, combinand complexitatea lecturii si utilizarea
preconizath:
- 0 = Refuz de achizitie;
-

1 = Lecture usoard, clasicii domeniilor avute in vedere,

informare elementard, documentare de bald, public larg.


- 2 = Lecture medie, cititori curios!, popularizare de nivel bun,
documentare mai elaborate.
- 3 = Lecture mai dificild, documentare profesionala, documente
pentru student, public cultivat de nivel bun.
- 4 = Lecturd foarte dificsla, fictiune experimentalV, cercetare

universitard, cu achizitii partiale in una sau cloud limb! strain,


eruditi.
- 5 = Referiri exhaustive, inclusiv in mai multe limbi straine,
specialist, .experts.
Trebuie sa distingem bine cele cloud utilizari ale unei astfel

de scan de nivele de complexitate sau de utilizare", putand fi


vorba:

de un obiectiv global pentru o colectie particulars: o


colectie de nivel 5 vizeaza exhaustivitatea, o colectie de nivel 1
-

doreste sa cuprinda doar documente elementare;


de un instrument de analiza a obiectivelor de achizitie:

in acest caz, fiecare document poate fl semnalat printr-un


indicator de nivel, iar o colectie de nivel 3 (de exemplu) sa
cuprinda 25% de documente de nivelul 1,50 % de nivelul 2 si 25
% de nivelul 3.

In practices, aceste repartizari sunt interesante mai ales


pentru o evaluare a posteriori (vezi pag. 140).

Este foarte important ca in stadiul de selectie, in cadre[


fteceirui domeniu sau subdomeniu, sa se construiasca modele sau

referinte pentru fiecare nivel, utilizand exemple cunoscute.

Aceasta munca de reperare poate fi realizata doar in colectiv, pe

baza unui consens" in jurul titlurilor cunoscute de catre tot;


132

www.dacoromanica.ro

acest lucru este indispensabil pentru lucrarile de fictiune (de


exemplu, in science-fiction sa se Imparts pe categoric romanele
lui Isaak Asimov in raport cu cele ale lui Robert Silverberg sau
Philip K. Dick), fard ca aceste scan sa fie intelese ca find judecati
de valoare). Esential este ca ele sa fie exprimate clar si in scris.
Fiecare biblioteca trebuie sa-si construiasca propriile grile
de referinta pentru nivelele si domeniile pe care aceasta le-a ales
sau le-a favorizat.
Odata ce au fost definite aceste domenii si nivele, ar trebui

ca acesti indicatori sa fie repartizati, daca este necesar, pe


suporturi sau tipuri de documente pentru a construi primele

elemente ale obiectivelor documentare. Pentru aceasta, putem


construi un tabel cu 4 coloane, cum este cel descris in pag. 137.

In acest stadiu este interesant sa se precizeze toate

domeniile de interes ale bibliotecii si sd se alcdtuiascd lista de


indict combinati cu nivelui for de achizitie. Pentru aceasta, mat
putem folosi tabelele principale si auxiliare ale clasificarii Dewey
urmarind urmatoarele reguli:
Fiecare din cele 100 de diviziuni Dewey trebuie sa fie
regasita intr-o lista ordonata in functie de marile domenii, cat si

subdiviziunile cunoscute sau notarile dupa prima zecimala si


totul trebuie sa primeasca un nivel de obiectiv: 0,1,2,3,4 sau 5
(aceasta este valabil sl pentru notarile lucrarilor de fictiune",
cum ar fi romanele de exemplu).

Once diviziune sau notare care a primit un nivel" 3,4


sau 5 trebuie sa fie analizata conform zecimalei urmatoare pentru
a stabili nivelul de achizitie in aceasta notare mai precisa.
-

Aceasta scars a intensitatii trebuie sa fie proprie

fiecarui domeniu de selectie. Este evident ca un nivel 1 pentru


cartile pentru copli (albume fara text de exemplu) nu are nimic in
comun cu un nivel 1 pentru un domeniu cum ar fi matematica.
Putem stabili ca o biblioteca publics mica, care a decis sa
achizitioneze la nivelul 2 lucrari de educatie (370), va atribui un
nivel 1 invatamantului prescolar (372.21) si un nivel 0
inVatamantului superior (378). Pe de alts parte, ea nu va mai
putea atribui un nivel 4 invatamantului superior daca are doar
un nivel de obiectiv 1 pentru invatamant in general. Acest lucru
nu trebuie afirmat decat in masura in care o axa voluntarista nu
plaseaza invatamantul superior drept axa puternica a colectiilor
(nivelul 3 sau 4). Vom da, deci, o reguld de coerentd:
Intr-un domeniu particular, intensitatea achizitiei nu poate fi

superioard sau inferioard cu mai mult

de un nivel fatd de

intensitatea achizitiei domeniului imediat mai general.

133

www.dacoromanica.ro

CODIFICARI DE UTILIZARE

Canfield pentru cartile aflate in procesul de achizitie a


Mediatecii Cetatil stiintelor si industriei din Villette.
Public larg

Public larg

Lucrare de popularizare - L 11
Lucrare de sensibilizare - L 12

Ghid practic L 13
Lucrare pentru amatori - L 14
Lucrare de referinta - L 15
Lucrare de reflectie generala
sau personala - L 16
Lucrare de jurnalism - L 17
Carte de marturil - L 19

Profesionisti

Carte frumoasa - L 21
Carte cu imagini - L 27
Banda desenata - L 23
Carte cu jocuri - L 24
Carte de fictiune - L 25
Lucrare clasica - L 26
Carte-obiect - L 28

invitlmant secundar

Lucrare pentru utilizare


profesionala ce presupune
o pregatire tehnica. - L 41
Lucrare pentru utilizare
profesionala ce presupune
o pregatire in domeniul
universitar, qtiintiflc sau
tehnic - L 42
Repertoriu profesional - L 43
Catalog de produse - L 44
Ghid pentru utilizator - L 45
Studiu sau ancheta
(plata, economic, prospectie)
- L 46

Statistics - L 47
Norma - L 48
Reglementare - L 49

Manual scolar
(invatamant general) - L51
Manual scolar (invatamant
profesional) - L52

invAtAmant superior
Lucrare universitara - L61
Manual de exercitii
(nivel universitar) - L62

Cercetare
Carte de cercetare - L 70
Extras din: F. Agostini, "La
politique du livre a la
Mediatheque", Bulletin des
bibliotheques de PThance, nr.6,
1992.

Bibliotecile mai mid pot considera aceste categorii prea


complexe. Ele s-ar putea limita la listarea in interiorul celor 5
marl domenii din cadrul celor 100 de diviziuni Dewey, pentru a
garanta echilibrele dintre diferitele domenii ale cunoasterii.
134

www.dacoromanica.ro

In definitiv, not dispunem de doua instrumente care vor


servi la construirea colectiilor bibliotecii: clasificarea zecimala

Dewey, a carei indici sunt regrupati in marl domenii si

subdomenii de continut si o scars codificata de utilizari posibile


si/sau dorite.
Aceasta metodologie are drept ambitie sa creeze un limbaj
comun, accesibil bibliotecarilor, care au ca sarcina dezvoltarea
unui fond enciclopedic si utilizari mai multe decat motivatiile,
precum si capacitatile de apropriere a cunoasterii si utllizarfie
specifice ale noilor suporturi". Aceasta notiune de enciclopedism
nu trebuie confundata cu exhaustivitatea si trebuie sa-si fixeze
propriile limite. Pentru aceasta, uttlizarea cotelor apropiate este

foarte interesanta. Sistemul consists in a justifica numarul de


documente achizitionate - si de achizitionat - in functie de o grila

compusa, plecand de la o lista limitativa a cotelor detaliate


prestabilite, pentru a verifica acoperirea documentary a bibliotecii

in raport cu obiectivele sale. Aceasta procedure poate gasi


aplicatii rapide in once biblioteca publics, plecand de la

clasificarea Dewey si contribuind la vocatia de enciclopedism a


bibliotecii fara a o confrunta cu frustari constante. De exemplu, o
biblioteca municipals mica, care dispune de 5000 de volume,

poate sa decide urmatoarea politica pentru cele 1300 de

documente pe care decide sa le detina:


stabileste, pentru fiecare domeniu, o lista cu toti indicli
Dewey pans la a doua zecimala (300, 310,320...) si dispune de

cel putin un document de baza referitor la fiecare din aceste


subiecte;
-

stabileste lista indicilor corespunzatori acestor prioritati

(tinand cont de productia si utilizarile dorite) si cerceteaza cel


putin x documente pentru fiecare din acesti indici precisi.
In cazul unei biblioteci publice care dispune de 50.000 de
documente, lista poate trece in mod sistematic la a 3-a zecimala a
clasificarii Dewey (300,301,302...)

Stabilirea acestor liste de referinta permite relativizarea


exigentelor privind enciclopedismul, pe de o parte cautand un
document de interes general", acolo unde biblioteca constata o
absents iar pe de alts parte, prin evitarea achizitiei de documente
prea specializate acolo unde, de fapt, lipseste un document cu un
continut general.
Aplicarea acestui sistem unei biblioteci universitare
urmareste aceleasi principii, enciclopedismul" Bibliotecii

Universitare lirnitan.du-se in acest caz la cateva domenii ale


cunoasterii care corespund marilor sectiuni ale universitatii.

135

www.dacoromanica.ro

Conspectus: un instrument de evaluare

Dorind realizarea unei politici de achizitii comune, un


grup de marl biblioteci americane (Research Libraries Group,
RLG) a pus la punct un instrument de evaluare a colectillor,
Conspectus.

Adoptat (cu cateva adaptari) de Canada si Scotia,


metoda este studiata in Europa si mai ales in Franta, unde
s-au constituit grupe de lucru Inca din 1987. 0 serie de teste
referitoare, in principal, la achizitiile curente au fost efectuate
in diferite biblioteci universitare care lucreaza cu PDC.

Conspectus-ul reia cadrul de clasificare a Bibliotecli


Congresului. El defineste diferitele nivele ale colectiei,
codificate printr-un numar de ordine ce merge de la 0 la 5:
0: in afara subiectului
1: nivel minim de achizitie
2: informatie de baza
3: invatamant
4: cercetare
5: exhaustivitate

0 a doua cifra precizeaza, pentru fiecare subdiviziune,


ritmul achizitiilor. Acoperirea lingivistica este, de asemenea,
codificate (de exemplu, E: engleza; W: selectie larga de limbi vii

...). RLG difuzeaza, de asemenea, pentru diferite sectoare

documentare, linii directoare complementare propunand


referinte bibliografice precise pentru a aprecia diferitele nivele
ale colectiei.
Regruparea diferitelor stadii ale colectiei ne permite sa

dispunem de o harts generala care da, pentru fiecare subiect,


nivelul colectiilor si politica de achizitie practicata de care
diferitele institutii. 0 banca de date a fost constituita in S.U.A.
plecand de la aceste informatii.
Extras din: Pierre Duvernois, Bernadette Joseph, AnneMarie Motais de Narbonne, Daniele Roberge,
Plans d' acqusition: le Conspectus a 1' epreuve
dans les bibliotheques universitaires", Bulletin
des bibliotheques de France, nr. 5, 1988.

136

www.dacoromanica.ro

Planurile de dezvoltare a colectiilor: recapitulare


Utilizate deja de multi ani in S.U.A., planurile de dezvoltare a
colectiilor au fost introduse in Franta de care DBMIST' din
1985.

Ele au in vedere deocamdata doar sectoarele de

documentare referitoare la contractele de cercetare si


bibliotecile CADIST2.

PDC-ul este un document care descrie, portivit unei abordari


disciplinare complet noi, politica documentary urmata de
institutie pentru un program de invatarnant sau cercetare dat.
Conceptia si destinatia planului sunt expuse in introducere.
Diferitele criterii sunt precizate in continuare: limba, limitele
cronologice, data publicarii documentelor, aria geografica,
tipurile de documente si politica de urmat pentru fiecare in
parte. Planul ii mentioneaza, de asemenea, pe diferitii parteneri
pe care biblioteca se poate baza pentru a raspunde cererli.

PDC-ul se prezinta sub forma unui tabel cu 4 coloane. In


prima coloana figureaza diferitele subiecte avute in vedere,
clasificate pe discipline in functie de modul de clasificare al
Bibliotecii Congresului. Politica de achizitie este analizata din
cloud unghiuri: forta colectiilor existente (nivelul de pornire,
coloana 2) si intensitatea achizitiilor curente (nivelul pe care
urmarim sa.-1 atingem, coloana 3). Diferitele nivele ale
colectiilor fac obiectul unei codificari. Coloana 4 este destinata
observatiilor.
Extras din: Pierre Duvernois, Bernadette Joseph, Anne-Marie Motais
de Narbonne, Daniele Roberge, Plans d'aquisition:

le Conspectus a l'epreuve darts les bibliotheques universitaires,


Bulletin des bibliotheques de France, nr. 5. 1998.

(Noi propunem tabelul urmator)

1. Selectie si achizitie: trei etape de elaborare


1)

Lista domeniilor (pentru analiza fondului).


Nivel actual Obiectivul posibil Observatii

Literatura
Arta
Stiinta si tehnica
Societate
Tineret
Fond local
1. DMIST: Directia bibliotecilor, muzeelor i a informarii tehnico-stiintifice.
2. CADIST: Centrul de achizitie si de difuzare a informatiei stiintiflce si tehnice.

137

www.dacoromanica.ro

2) Regruparea nevoilor pe sectoare, pentru PDC (aceste nevoi


sunt exprimate pentru fiecare domeniu).
Literatura.

PS

Arta Tineret ...

Buget

Sector
Imprumut

pentru adultt
Imprumut
pentru tineret
de
Sala
referinta

Discoteca
Videoteca
Fond local
Filiale
...

3) Elaborarea protocoalelor de selectie


Buget teoretic

PS literature
PS arta
PS societate

Obs.

Nivele de
obiective

PS fond local

2. Selectie si achizitie: objective legate de continut


A. Selectie
Domeniul
Arte

Colectii actuale (nivel)

Obiectiv Observatil
(nivel)

710 Urbanism 50%


720 Arhitectura 60%
780 Muzica
45%

40%

5%

5%

40%

...

40%

5%

...
5%

138

www.dacoromanica.ro

Numai
Europa

B. Achizitie
Proportie

Nivel

20%

10%

5%

90%

Sectorul Sala centrals de


imprumut"
Domeniul Arta

Observatii

...

Sectorul Filiale"
Domeniul Arta
...
Sectorul Bibliobuz
Domeniul Arta
...

Sectorul Conservare"
Domeniul Arta
...

3. Selectia: exemple de objective detaliate


Domenii

Buget

Observatii

Nivel

Literature
-Genul science-

40%
50%

2
40%
50%

fiction
-Genul istoric

60%

40%

...

Imagine
-Genul politist

70%
50%

30%
40%

...
10%

3
20%
10%

Atentie la

scurt
metraj

Arta
-Urbanism
- Picture

60%

40%

...

100%

...

...

50%

40%

10%

Numai
Europa
Atentie la
video

-Sculptur5.

Fond local

Exhaustiv

Once

suport

NB: 0 biblioteca specializata poate sa nu aiba in vedere nici


un obiectiv pentru documentele de nivel 1 si 2 si sa cerceteze exclusiv
documente de nivel 3.

139
www.dacoromanica.ro

Decizia de achizitie: exemple de objective detaliate.


Nivel maxim

Repartitie

75%

-Fi Hard

-Imprumut copii

15%
10%

15%

50%

10%
10%
15%

Observatii

Pentru domeniul
Literature
- Imprumut
adult!

Cart! care
intereseaza
adolescent!!

Pentru domeniul
Arta.

-Sala de
referinta
-Imprumut
adult!
-Imprumut copii
-FI hard

-Videoteca

Sd se insiste
pe pictura

In timpul analizei sa se tina cont de nivelele si cantitatile


existente in fondurile specializate.

4. Modalitati de adaptare a obiectivelor de achizitie


la nivelele de complexitate sau de utilizare

Notiunea de scars a nivelelor de complexitate sau de


utilizare numerotate de la 0 la 5 ridica problema echilibrului
intern al achizitiilor intr-un anume domeniu sau intr-o anume
parte a clasificarii Dewey. In bibliotecile cu vocatie
enciclopedica, cum se pot fixa objective documentare

echilibrate pentru un anumit nivel? De exemplu, dace


obiectivele de achizitie in educatie (370) sunt de nivelul 3

(popularizare excelenta), aceasta nu inseamna nici ca cele 100


de documente achizitionate trebuie sa Lea parte din nivelul 3
i nici ca achizitiile vor cuprinde 90 de documente din nivelul 1
si 10 din nivelul 3. Deci, este necesar sa se fixeze ramificatii in

domeniul repartitiei, care sa respecte un echilibru intern in


nivelele de accesibilitate a documentelor avute in vedere.
Putem propune o repartitie foarte simple:
Obiectiv de nivel 1 = 100% documente de nivel 1
140
www.dacoromanica.ro

Obiectiv de nivel 2 = 50% minimum de nivel 1

50% maximum i 25% minimum de


nivel 2
Obiectiv de nivel 3 = 33% minimum de nivel 1
33% minimum de nivel 2

33% maximum si 16,5% minimum


de nivel 3
Obiectiv de nivel 4 = 25% minimum de nivel 1
25% minimum de nivel 2
25% minimum de nivel 3

25% maximum si 12,5% minimum


de nivel 4
Obiectiv de nivel 5 = repartitie fard obiectiv, hind cautata
exhaustivitatea
Evident, obiectivele legate de achizitia pe un an dat pot varia
nivelul pentru a tine cont de prioritatile de reorientare ale unei
colectii, considerata a fi dezechilibrata in nivelele sale de
continut.

5.2. Propunerea obiectivelor cantitative


Obiectivele ce tin de continut (domenii i nivele) nu ar fi
suficiente pentru construirea unei politici de achizitie. Este bine
sa se prevada cate documente sunt necesare pentru a satisface
utilizarile previzibile si dorite. Aceasta notiune de numar poate fi
inteleasa in mai multe feluri:
-

Numar de titluri diferite.

Numar de suporturi avute in vedere si cantitatea

globala de documente materiale.


- Numar de exemplare
achizitionat.

necesare

pentru un titlu

Vom vedea mai tarziu (capitolele 5.3 si 11.2) problema


numarului
varietatii
de
exemplare
si
aceea
a
suporturilor(capitolele 5.3 si 9). Aici ne vom opri la problema
generala a num.& ului global de documente de care trebuie sa
dispuna o biblioteca publics. Aceasta prima abordare va fi
aprofundata in urmatoarele capitole si ne vom limita, pentru
moment, la abordarea obiectivelor cantitative legate de fondurile
curente (cu acces liber).

Aceasta problema poate fi analizata din urmatoarele patru


puncte de vedere:
Care este numarul minim de documente necesare?
- Care este numarul optim de documente necesare?

141

www.dacoromanica.ro

Care este rata optima de reinnoire prevazuta?


Ce repartitie de continuturi s-ar putea propune?

1) Care este numarul minim de documente necesare?


Aceasta problems nu poate fi inteleasa in afara contextului
specific al fiecarei biblioteci. Este suficienta o singura lucrare de

fizica nucleara intr-o biblioteca publics mica dar nu si intr-un


laborator specializat. In schimb, domeniul fizicii va fi insufficient

reprezentat intr-o biblioteca mica daca va exista doar aceasta


lucrare unica de fizica nucleara. Analiz,and acest lucru,putem

relua rationamentele care au condus la redactarea listei pe


domenii de selectie. Aceasta afirmatie trebuie confruntata cu
utilizarea (reala sau dorita) domeniului luat in consideratie:
utilizare reala, analizand utilizarea fondului (numarul de
imprumuturi raportat la numarul de documente); utilizare
potentials, cerand celorlalte biblioteci analizele utilizarii
fondurilorlor. Anumite date generale sunt sugerate id si colo:
-

In discoteci se evalueaza la 3000 numarul minim de

fonograme necesare pentru a dispune de un fond initial' .


UNESCO propune un numar de 3000 de volume (sau,
daca preferam, 3000 de documente-echivalente-cacti ") pentru ca
o biblioteca publics sa alba sanse sa demareze".
Aceste date trebuie relativizate - pc de o parte in functie de

utilizare si de publicurile avute in vedere si pe de alts parte, in


functie de reteaua in care se inscrie biblioteca: o biblioteca rurala
mica, care dispune pe an de 1500 carts diverse aduse de la BDP si

care are acces la serviciul sau performant de cereri de lucrari,


trebuie sa tins cont de aceasta contributie.
Objective cantitative pentru colectille curente (cu acces
fiber) ale bibliotecilor municipale (centrale si finale)
Trebuie deosebite doua tipuri de documente pentru ca ele

au in biblioteca utilizari diferite si pentru Ca definirea

numarului for in raport cu populatia se supune urmatoarelor


doua rationamente de calcul distincte:
Abonamentele la cotidiene si reviste, care constituie
nucleul elementului actualitati".
Ele sunt citite la sala intr-o atmosfera destinsa, pentru o

informare directa de tip general si legata de actualitatea


evenimentelor.

' . Musique en bibliotheques, sub directia lui Michel Sineux, Edition du Cercle de
la Librairie, 1993.

142

www.dacoromanica.ro

Celelalte documente cu acces liber.

Ele pot fi citite, bineinteles, pe loc dar, mai ales, sa fie

imprumutate sau utilizate pentru lucrul in biblioteca. Printre


aceste documente se pot gasi si periodice, dar mai specializate
decal titlurile din sectorul actualiati".
Pop ula-

Abonamente

tia

actualitati"
localita- In raport cu Numar
populatia
total
Pi
3000
1 abonament 20
locuitori
5000
locuitori

la 150
locuitori

. ..

33

10000
locuitori
15000 1 abonament
locuitori
20000
la 200
locuitori
locuitori
30000
locuitori
40000
locuitori
50000
locuitori
60000
locuitori
70000
1 abonament
locuitori
la
80000
220
locuitori
90000
locuitori
locuitori
100000
locuitori

50
75

Alte documente cu aces


liber
In raport cu
Nurnar
populatia
total
6600
11000

220 documente
la 100 locuitori

22000
33000

100

(inclusiv

44000

150

aportul
anual al

66000

BDP-ului

200

pand la

88000

250

10000
locuitori)

110000

270

120000

320

140000

365 200 documente


la 100
410
locuitori

160000
180000

455

200000

Pentru a asigura o bund reinnoire a colectiilor cu acces


liber, pentru a mentine interesul for si caracterul for atractiv,

achizitiile anuale trebuie sa reprezinte cel putin 10% din

fondul definit in tabelul de mai sus. Trebuie precizat faptul ca


pentru localitatile avute in vedere, aportul anual al bibliotecii
departamentale de imprumut face parte din cele 10%, de fapt,
143

www.dacoromanica.ro

esential este de a avea, intr-un an, o oferta de not documente


care sa. atinga 10% din oferta globald.
Dar fondul cu acces liber, dupes ce si-a definit cantitatea

i procentul de reinnoire, este un fond stabil: el nu are vocatia


de a creste in mod regulat in fiecare an; oferta documentary cu

acces liber ramanand constants. Acest lucru presupune o


purificare regulata a colectillor. Numarul de documente retrase

din sank cu acces fiber la raft trebuie sd fie egal cu acela al


documentelor not introduse. Documentele retrase de la accesul
liber sunt in general eliminate din cauza starii proaste in care

se and sau din cauza uzurii morale; o mica parte dintre ele
poate fi conservata provizoriu in depozitul de difuzare pand
cand vor fi eliminate la randul Tor, fie pentru ca sunt perimate,
fie pentru ca ele nu au fost niciodata solicitate.
Propuneri ale DLL in cadrul unui grup de lucru,
decembrie 1993.

Stocarea documentelor
Ezemplul bibliotecilor universitare:
Crearea ex nihilo a unei biblioteci pluritlisciplinare
Fondul de origine
Este vorba de crearea ex nihilo a fondului documentar.

Domeniile disciplinare avute in vedere, necesitand un

numar mare de lucrari de referinta, numarul de lucrari

achizitionate per utilizator este foarte important la inceput.


Numarul de titluri de periodice achizitionate per student este
slab, dar destul de important per cercetator.
Fond
de

Lucrari

Totalul
fondului

Periodice

Achizitii Fondul Achizitii de Fondul FonFondul


de
de
de
plecare
de
dul de de origine origine
plecare origine Titluri/ origine origine

in
titluri

in
origine Volume/ titluri cercetatori
Utilizator
Titlur1/

Echiva- Echivalent Luceari +


lent Volume Periodice
Metriliniari

student'
10

59000 1 titlu/4
cercetatori

375

4500

63500

+1 titlu/20
student'
3 ani de
titluri

In acest caz, numarul indicat corespunde la 3 ani cu 375


titluri echivalente la 4 volume - lucrari sau 3 x 375 x 4 = 4500 vol.
144

www.dacoromanica.ro

Extinderea anuala a fondurilor.

Extinderea anuala manifests tendinta fondurilor de


plecare. Numarul de lucrari achizitionate in fiecare an per
utilizator este important. Noile titluri de periodice sunt
achizitionate in fiecare an in functie de numarul de cercetatori.
Extinderea numarului de titluri de periodice este de
aproximativ 10% in raport cu fondul de plecare.
ExtinLucrari
Periodice
derea
fondu- Extinde- Extinde- Extinderea Extinderea Extinde- Extinlui
rea
rea
anuala a anuala in % rea anuala derea
anuala a anuala a titlurilor per in raport cu in titluri* anuala in
fondului: fondului student sau fondul de
echivaVolume/
in
certcetAtor
lent
origine
Utilizator volume
volume*
2
11800
10%
38
150

'Este vorba doar de extinderea cu not titluri care se adauga la


cresterea anuala a numarului de titluri din biblioteca.
Fon-

duri
la
termen Orizontul
progra-

Lucrari

Periodice

Totalul
fondului

la

Nr. de Titluri Extin- termen


titluri vii in
derea Lucrari
+
vii la Echiva- anuala.
data
lent rapor- Periodice
ne
lent progra- Volume/ tats la
an
25 ani*
Volume maul
1500 82500 441000
25ani 59000 295000 4500 375

Extinde- Fondul
dul rea anuala de
de raportata origine
maxi! origi- la 25 ani EchivaFon-

*Este vorba despre cresterea numarului de titluri vii la data


alcatuirii la care se adauga in fiecare an not titluri.

Punerea la dispozitie a documentatiei.


Este vorba de crearea ex nihilo a unui fond documentar s1, de
asemenea, de construirea de not localuri. Deci, s-a estimat la
40% numarul de lucrari cu acces liber in spatiile de
consultare, la 40% numarul de lucrari din depozitul deschis
publicului si la 20% numarul de lucrari din depozitul inchis
publicului.

145

www.dacoromanica.ro

Punere la Aces Supra- Liber acces Supra- Supra- Stocarea Supradispozitie liber in fata. 1 restrans" fata 2
fata traditio- fata
qi supra- spatiile
sau
access- nala in depozit
depozit
depozit
fetele
de
bile
3
deschis
cores- consulpublipunzacului
tare
toare
Cas A 40%
188
40%
1023
2904
20%
325
176400
176
2
88200
400
1:25 lucrari/ml. 3,5 4 ml/m2
2:30 lucrari/ml. 5,5 - 6 ml/m2
3:35 lucrari/ml. 7,5 - 8 ml/m2
Extras
din:
,,Construire
une
bibliotheque universitaire", sub directia lui
Marie -F rancoise Bisbrouck Si Daniel Renoult,
Editions du Cercle de la Librairie, 1993.

Nota autorului: 0 crestere mecanica. pe 25 de ani ne lasa. sceptici.

Prospetimea necesard a documentarii propuse va impune, Para nici o


indoiala., o eliminare foarte mare, chiar in interiorul depozitelor.

2) Care este numarul optim de documente necesare?

Dace aceasta problems nu se ridica in ceea ce priveste


fondurile specializate care ar viza o oarecare exhaustivitate, ea
este frecvent evocata in cazul fondurilor curente. Este interesant
sa se examineze demersul retinut pentru bibliotecile universitare,

evocat de Daniel Renoult in lucrarea din care s-a reprodus

extrasul de mai sus: pentru nevoile ce tin doar de primele cicluri,


o estimare rapida permite evaluarea acestor fonduri la 25000 de
titluri cel putin pentru literature, arte, stiinte umaniste si stiinte
sociale. Se pare ca pentru stiintele exacte si disiciplinele ce tin de
sanatate, putem lua in consideratie un numar minim de 5000 de
titluri, ceea ce ar duce la un total de aproximativ 30000. Tinand
cont ca unele titluri sunt in mai multe volume, numarul total de

volume s-ar ridica la cel putin 38000, independent de dublete


[...J. In ceea ce priveste Franta, nu putem concepe ca o biblioteca
[universitard] sa se deschida cu mai putin de 5000 documente si
de la 1000 la 2500 titluri de periodice, in functie de disciplinele
avute in vedere, aceasta pentru o populatie de 5000 de utilizatori,
vizand ca la 5 ani de la deschidere sa se dubleze aceasta colectie

initials si sa apard o noua dublare imediat ce este posibil". D.


Renoult semnaleaza faptul &A bibliotecile noilor universitati
germane au o colectie de baza de 200000 de volume pentru 5000

146

www.dacoromanica.ro

de student!, colectie de baza ce va creste de 7 on in 10 ani!


Recomandarile internationale prevad 100 de volume si 1 titlu de
periodic pentru fiecare student in SUA; sau 35 volume si 0,25
titluri curente pentru fiecare student in Marea Britanie, ceea ce
este departe de media actuala de 16 documente si 0,06 titluri de
periodice pentru fiecare student francez (statisticile din 1988).
Putem ramane sceptici in ceea ce priveste progresia ambitioasa
propusa pentru bibliotecile universitare; este adevarat faptul ca

un astfel de text are mai ales o valoare de incurajare si


demonstreaza o vointa politica clara.
Pentru bibliotecile publice

enciclopedice,

problema

numanilui optim al lucrarilor este si mai complexes. Trebuie

facuta o distinctie foarte clara intre fondurile curente si fondurile


specializate, acestea din urma neavand alts dimensiune optima"
decat exhaustivitatea for in raport cu gradul for de specializare, in
respectul unui echilibru fata de fondurile curente (vezi capitolul
6). Deci, pentru fondurile curente, obiectivul retinut de un grup

de lucru din cadrul Directiei cartil este de doua documenteechivalente-coirri" (DEC) pentru fiecare locuitor deservit, 2,2

pentru localitatile mai mid de 60000 de locuitori (un DEC"

putand fi, de asemenea, o monografie, un CD-ROM sau o caseta


video), cu un numar minim de 3000 DEC". Aceasta abordare
cantitativa poate fi completata cu diverse elemente:
Definirea unui nou domeniu (dispunand de un protocol

de selectie) necesita prezenta a cel putin 1000 de documente echivalente - carti ce intereseaza acest nou domeniu (de exemplu,

realizarea unui *protocol de selectie pentru muzica) si a unui


obiectiv de achizitie cel putin egal cu 10% din aceasta cantitate.
- Obiectivul global (2,2 DEC" pe cap de locuitor, dar 2

DEC" pe cap de locuitor card avem peste 60000 de locuitori)


trebuie inteles ca un obiectiv complet pentru fondurile curente:

peste acest numar, once document achizitionat de curand

impinge un alt document dincolo de fondurile curente, fie spre


eliminare sau donatie, fie spre inserarea intr-un fond
semipatrimonial. Propunerea facuta de Directia cartii tine cont de

realitatile medii constatate; nimic nu impiedica o biblioteca


municipals sa proiecteze un obiectiv de 2,5 documente pe cap de
locuitor daces diferitele echilibre in compozitia si reinnoirea
colectiei sunt respectate. In once caz, fondul curent - conceput ca
un fond cu acces liber - nu ar trebui sa fie inferior unui sfert din
intreaga colectie, celelalte trei sferturi find, atunci, alcatuite din
fonduri semipatrimoniale (depozit de difuzare, vezi pag. 174),
fonduri vechi, locale sau specializate; capitolul 6.1. abordeaza
acest echilibru cantitativ dintre diferitele fonduri din interiorul
147

www.dacoromanica.ro

unei colectii globale. Definirea unui obiectiv cantitativ maxim,


atat pentru fondurile curente cat si pentru intreaga colectie, pare
a fi pusa ca un imperativ de coerenta pentru politica de achizitie:
aceasta conditie autorizeaza un mai bun control al interesului
fats de intregul ansamblu al fondurilor si favorizeaza o reflectie
asupra unei posibile recurgere la reteaua exterioara a bibliotecii
si la alte surse de informare.
Pe de alts parte, Nick Moore', subliniaza interesul de a
prevedea, pentru fondurile curente, rate de rotatie deteminate in
avans prin comparatie cu institutii similare; aceste rate de rotatie
exprimate prin imprumuturile pe volum permit determinarea
stocului optim in functie de imprumutul sperat.

3) Care este rata optima de reinnoire?

Un grup de lucru al Direcliei cartii si lecturii (DLL)


propune o achizilie anuala de 0,22 documente-echivalente-carli"
pe cap de locuitor, sau o cheltuiala de aproximativ 22 F pe cap de
locuitor in 1993 (2 DEC" si 20F/cap de locuitor pentru mai mult
de 60000 de locuitori).
Numarul mic de achizitii in cazul celor mai mid localitati
(mai mici de 10000 locuitori) este compensat de prezenta
colectiflor, reinnoite la randul lor, din cadrul BDP. As propune
pentru aceasta din urma o colectie echivalenta cu 1 document pe
cap de locuitor si o reinnoire echivalenta cu 0,1 documente pe

cap de locuitor pe an, aducand astfel colectiile bibliotecilor

comunale mai mici de 10000 locuitori la 3,2 documente pe cap de

locuitor pi pe an, acest numar colectiv mai ridicat compensand


dispersia bibliotecilor in teritoriu.

In once caz, once capacitate de reinnoire inferioara unui


procent de 75% din fondurile curente (cu acces liber) trebuie sa
alerteze bibliotecarul in privinta validitatii colectiilor propuse
publicului, oricare ar fi tipul bibliotecii publice luate in
consideratie.

Aceste obiective generale trebuie completate si chiar


amendate, prin abordari mai fine si pentru unele din ele strans
legate de situatia particulars a fiecarei biblioteci.

Fiecare parte din fondul curent cunoaste acelasi ritm


de crestere sau reinnoire: un fond de lucrari tehnice trebuie sa
cuprinda cel putin 50% de lucrari datand de mai putin de 5 ani,
in limp ce un fond de cart' de arta poate cobori aceasta rata la
N. Moore , Le stock est de taille", Bulletin des bibliotheques de France, nr. 2,
1984.

148

www.dacoromanica.ro

5% (vom vedea in capitolul 11.3 constrangerile elirnirteu-i). Natura

si utilizarea suportului joaca si ele un anumit rol: uzura


premature a casetelor audio sau video, deteriorarea rapids a
albumelor pentru copii sau a benzilor desenate etc. Fiecare

domeniu este, deci, afectat nu numai de coeficientul de crestere


dar si de coeficientul de reinnoire, care determine, , de asemenea,
repartitille bugetare.
Cresterea unei colectii se calculeaza si in functie de

productia din domeniul avut in vedere, deci in functie de


bibliografille de referinta. Putem semnala trei tipuri pentru
fondurile curente:
-

biblioteci publice mid: propunerea de procentaje pe

domeniu, referindu-ne la Livres de l'annee";


- biblioteci publice medii si mari: ne vom referi in acelasi
mod, la statisticile Depozitului legal publicate de BN (vezi pag.
152);

biblioteci sau fonduri specializate: utilizarea aceluiasi


sistem cu cel al bibliotecilor specializate (Bibliographie de
-

l'Histoire de France, Chemical Abstracts...)1.

Dimensiunea fizica a bibliotecii este, de asemenea, un

indicator esential in fixarea obiectivelor, in masura in care

aceasta biblioteci dispune de spatii adecvate. Aceasta abordare


este interesanta pentru ca evita, in cazul bibliotecilor constituite
deja, tendinta spre exhaustivitate si riscul unei suprareprezentari
a unor sectoare in raport cu altele: la BPI, constrangerile ce in de
spatiu impun persoanelor, ce se ocupd cu achizitia limitarea
propriei ambitii sau eliminarea unui document cand ele doresc sa
achizitioneze un. altul. Este si cazul bibliotecilor mid sau al
centrelor de documentare, pentru care argumentul noutatii si
pertinentei influenteaza mult rata de reinnoire a colectiilor. Este
interesant sa se sublinieze ca cele cloud mars biblioteci
enciclopedice (BPI si EPBDF)2 propun pentru proprilie colectli cu
acces liber un numar maxim, aproape identic, aproximativ

400000 documente pe ansamblu. Fara a aprofunda analiza,

putem presupune ca acest numar reprezinta maximum din ceea


ce se poate acumula - si reinnoi - in acelasi loc pentru deplasarea

publicului. In sfarit, vom tine cont

in achizitii de partile

respective acordate achizitiilor curente (o reflectare mai mult sau


' . In Background Readings in Building Library Collections, Scarecrow Press, 1969.
2. Sd amintim ca Institutia publicd a Bibliotecii din Franta (EPBDF) a fuzionat
cu Biblioteca Nationald in Ianuarie 1984 pentru a constitui Biblioteca National&

din Franta (BNF)

Sigla EPBDF ne trimite, deci, la practici sau decizii

precedente acestei fuziuni.

149
www.dacoromanica.ro

mai putin exacta a productiei editoriale in functie de alegerile


operate) si achizipor retrospective (vointa de readucere la nivel
sau de valorificare a unui domeniu sau subdomeniu particular,
intr-un sector sau mai multe sectoare de utilizare, dincolo de
productia editorials curenta).

Restrictil legate de spatiu


In acest domeniu, S.U.A., Marea Britanie, Germania si mai
ales Danemarca au lucrat mult si bine. Putem retine urmatoarele
elemente:

Cart!
Un numar de carts (sau periodice legate) pe polite de rafturi trei

sferturi pline, avand dimensiunea standard a unei polite de 0,90


metri lungime:

literatura, istorie, politica, economie


21
stiinta si tehnologie
18
medicina, documente oficiale sau periodice
15
- drept
12
- imprumut si romane (adult!) in biblioteci publice de la 24 la 25
Media ansamblului
de la 18 la 20
-

Prezentarea colectiilor
-

Accesul liber in sala de lectura (norme daneze): 65

volume/m2, sau 154 m2 pentru 10000 volume, in rafturi de 5 polite


(cea mai joasa la 0,40 m de la sol, cea mai inalta la 1,60 m), 1,85 m,
fiind maximum de inaltime si alei de circulatie de 2,56 m largime.
Depozite deschise (cart! si periodice legate) cu acces liber;

135 volume/m2 sau 75 m2 pentru 10000 volume in rafturi de 7


polite, 2,20 m maximum de inaltime si alei de circulatie de 1,22 m
largime.
-

Depozite inchise (carts si periodice legate) 170 volume/m2,

sau 60 m2 pentru 10000 volume in rafturi de 7 polite, 2,20 m2


inaltime totala si alei de circulatie de 0,88 m largime.
Extras din: Construire une bibliotheque universitaire,
sub directia lui Marie-Francoise Bisbrouck si Daniel Renoult.
Editions du Cercle de la Librairie, 1993.

150

www.dacoromanica.ro

4) Ce repartitie de continuturi se poate propune t


E. Dousset si F. Larbrel propun pentru fondurile curente o

formula de objective bazata pe raportul dintre numarul de

imprumuturi anuale intr-un domeniu particular (P1), numarul de


imprumuturi total al fondului analizat(R), totalul fondului din
domeniul particular (F1) si totalul fondului analizat (F).
Formula:
Fl_ F x PI
R

permite repartizarea fondurilor in mod strict proprotional cu


imprumuturile (bineinteles pentru fondurile curente cu acces
fiber); interesul formulei rezida in posibilitatea de a furniza un
exponent x fata de P1 si R, exponent care autorizeaza fie o largire

a domeniilor in care imprumuturile sunt cele mai numeroase


(x >1), fie o valorificare a claselor mai putin numeroase (x <1).
Dupes Larbre si Dousset, daces x este cuprins intre 3/4 si 2/3,

ajungem la un bun echilibru evitand o diminuare a celor mai


slabe clase2. Un exemplu de aplicare a acestei formule este dat in

pag. 153. Interesul fata de aceasta formula rezida mai ales in


posibilitatea sa de reevaluare in conditiile redefmirii anuale a
Planului de dezvoltare a colectiilor.
Repartizarea colectiilor in functie de diferitele domenii nu

poate urmari un model unic. In aceasta compozitie delicata


intervin multe elemente: istoria fondului, imaginea publicului
constatata si vizata, locul definit de si pentru biblioteca in
reteaua locals, etc.
Aceste intrepatrunderi si influente reciproce apar in

constatarile facute de Anne Kupiec3 asupra BPI, confruntand

proportiile colectiilor la originea BPI(1), achizitiile monografice din

1992(2) si consultarea documentelor de care public la sfarsitul


anilor 1980 (3).
Se poate vedea in ce masura utilizarile modified ambitiile
ce tin de achizitii (clasele 3,5/6 si 7 au fost cele mai consulate de

la deschiderea BPI) dar si in ce masura se mentin tendintele


greoaie (reducerea relativ slabs a achizitiilor din clasele 4/8 in
raport cu consultarile constatate). 0 colectie fun.ctioneaza avand
la baza o istorie relativ lunga...
j. F. Larbre si E. Dousset, La gestion des fonds est-elle une science exacte?",
Bulletin des bibliotheques de France, nr. 4, 1988.
2. Reamintim ca p 2/3 se calculeaza astfel: 34Px3 4P, *1 P3/ 4=44Px 44Pxsks/P

3. A. Kupiec, in articolul sau, Analyse des resultats de l'enquete effectuee en


1993 aupres des bibliotheques des Instituts francais [...]", Les Bibliotheques de
France a retranger, Ministere des Affaires etrangeres, 1993.

151
www.dacoromanica.ro

Obiective de repartitie a achizitiilor


Instrument: statisticile Depozitului legal
Carti: statistica detaliatA pe discipline (Ora publicatii oficiale)
1991

1990

1993

1992

775 2.25% 539 1,65% 518 1.43% 731 1,90%


1 Filozofle. Psihologie 1542 4,48% 1614 4,94% 1535 4,23% 1890 4,93%
2 Religie. Teologie.
1175 3,41% 1334 4,09% 1545 4.25% 1322 3,45%

0 Generalitati

tiinte sociale.
30 Sociologie

31 Statistica
32 Politica
33 Economic politica
34 Drept
35 Administratie

306
86
481
1129
744
55

526
1097
680
83

478
75
677
1168
892
94

94

84

92

133

158

178

245

317

475

605

697

708

114

81

102

99

358
41

400
64
688
1232

924
100

public&

355 Arta $i stiinte


militare
36 Prevedere. Servicii
sociale
37 Educatie.
invatamant.
Timp liber
38 Comert. Turism.
Comunicatii
39 Etnologie. Folclor.

253
274
311
345
3895 11,32% 4007 12,27% 4768 13.13% 5010 13,06%

8tiinte pure
50 Stiinte in general.
72
Istoria stiintelor
51 Matematica
367
52 Astronomic
67
53 Fizica
232
54 Chimie. Mineralogie 67
55 Stiintele pamantului 148
27
56 Paleontologie
57 Biologie
297
58 Botanic&
59 Zoologie

122

126

201

406
68
202
59

505
84
229

428

109
153

93
211

148

28
248
85
85
188
269
1550 4,50% 1636 5,02% 1836 5.05%
22
250
99
262

115
177

41

302
112

291

1971 5,14%

Extras din: Bibliographie nationalefrancaise, statistiques 1993,


Bibliotheque Nationale, 1994.

152

www.dacoromanica.ro

Documentatie generala (clasa 0)


Filozofie si religie (clasele 1 si 2)
Stiinte sociale (clasa 3)
Stiinte tehnice (clasele 5 si 6)
Arte (clasa 7)
Literature si limbi (clasele 4 si 8)
Istorie si geografie (clasa 9)
Total

(1)

(2)

(3)

Colectii
originale
3,5 %
5,6 %
16,7 %
13,9 %
16,7 %
28 %
16, 7%
100

Achizitii
1992
2,4 %
5,7 %
22 %
19,2 %
16,8 %
21,6 %
12,1 %
100 %

Consultare de
catre public
11 %

6,4 %
20,2 %
19,5 %
17,8 %
11 %
11 %
= 100 %

Un alt exemplu poate fi propus comparand colectiile


achizitionate de cloud biblioteci mars cu vocatie enciclopedica,
foarte apropiate geografic; Institutia publics a Bibliotecii Franceze

si Biblioteca publics de informare, cum sunt prezentate in


pag.155. Desigur, este vorba de un proiect comparat cu o

constatare, dar politica de achizitie a EPBDF a facut obiectul a

numeroase analize iar cea a BPI, rapid formulate, 3i -a demonstrat


eficacitatea prin numarul mereu crescand al utilizatorilor sal; pe

de alta parte, putem compara accesul la nivelul de referinta al


viitoarei BNF (prevazut sa fie destul de deschis) cu cel al BPI,
chiar dace nu va oferi aceeasi libertate de acces ca al acesteia din
urma. Lectura cifrelor, cu toate rezervele privind elaborarea (vezi
notele tabe/ului), aduce cateva surprize: data BPI dispune,
proportional, de fonduri comparabile cu cele ale EPBDF - nivel de
referinta- pentru clasele 100, 400-800 si 500-600, ea propune

mai putin de jumatate din oferta EPBDF pentru clasa 300 si

aproape 30 % mai mult pentru clasa 900, 120 % mai mult pentru

clasa 700, si 300 % mai mult pentru clasa 200! Desigur, nu


trebuie ca fiecare document achizitionat de o biblioteca sau alta
sa fie trecut prin fiecare din aceste cadre de clasificare, dar, este
evident ca sociologii si juristic vor avea o oferta mai larga la BNF
car amatorii de arta, istorie sau religie vor gasi hrana" mai multa
la BPI. Insist asupra urmatoarelor Base puncte:

Exemplu de aplicare a formulei Larbre - Dousset: utilizarea


imprumuturilor pentru a defini un stoc previzibil"
Formula: Fl=

F x 13'1

Sa admitem Ca: - fondul general F este de 50000 volume;


- numarul general al imprumuturilor R este de
200 000;
153

www.dacoromanica.ro

- numarul de Imprumuturi de carti de poezie P1 este de


500.
Daca exponentul

x 500)
x- 1(50000
200000
fondul de poezie Fl ar trebui sa fie de 125 cart!
Daca exponentul x= 1,5, V' calculandu-se conform PX'IP,
fondul de poezie F1 ar atinge doar 6,25 volume!
Daca exponentul x=2/3, Px calculandu-se conform 34PX34P,
fondul de poezie va cuprinde 921 volume!
Rolul factorului x este esential: in practica, bibliotec
municipals din Saint Etienne a stabilit o valoare de x variant
intre 2/3 si 3/4 pentru a permite un echilibru mai bun. Dar, I

practica, ar fi necesara o reevaluare regulata a x in functie d


rezultatele obtinute. In once caz, aceasta formula, care sidemonstrat eficacitatea, poate fi utilizata realmente doar pen

o colectie, a carei continut este reinnoit regulat (achizitii;


eliminari, etc.).
- BPI s-a creat in complementaritate cu BN, intr-un
centru de arta si cultures care, sprijinindu-se pe un public

potential al bibliotecii, a influentat colectiile sale;


EPBDF tinea cont in proiectul sau de permanerita unei
biblioteci de arts care exista in spatiul Richelieu";
-

EPBDF, ca si BPI, tineau cont de colectiile lor, dar

prezenta altor biblioteci importante (de exemplu, Mediateca din


Villette pentru popularizarea stiintifica, EPBDF bazandu-si

efortul in domeniul stiintei si tehnicii mai ales pe nivelul


Cercetare);
-

EPBDF tinea cont in achizitiile sale de prezenta

fondului specializat", care este depozitul legal, mai ales pentru


nivelul Cercetare;
-

EPBDF dorea sa dezvolte un sector destinat lumii

afacerilor (importanta clasei 300);


-

presiunea unui public real timp de mai multi ani a

contribuit la modelarea politicii de achizitie a BPI.

Avem aid un exemplu excelent al modului in care doua


politic! de achizitie, de ambitie nationals si enciclopedica, pot
prezenta diferente notabile. Nu este nevoie sa cautam critics sau
reticiente, succesul bibliotecilor avute in vedere (unul verificat,
altul previzibil) arata ca ambele proiecte functioneaza si vor
functiona concomitent. Este important ca ambele biblioteci s-au

154

www.dacoromanica.ro

exprimat in scris, una in domeniul evaluarii, alta in cel al


proiectului....

Doui abordari ale unei biblioteci enciclopedice; EPBDF si BPI


EPBDF
(nivelul cercetare)
Clasa 100 Filozofie
19800
Clasa 200 Religie
7200
Clasa 300 Societate 20200
Sociologie-PedagogieEtnologie
Clasa 300 Drept -46500

EPBDF (nivelul
referinta)

'15000

BPI

4000
32500

11561
11030
15143

34000

16967

91500

15500
110500

8330
87917

94200

55000

44841

16000
37800

23000
33000

50459
40198

351700

322500

286453

Political

Clasa 300 Economie


Clasa 400-800
Lingvistica-Literature
Clasa 500-600 Stiinte
pure si aplicate
Clasa 700 Arte

18500

Clasa 900 Istorie Geografie

Date le semnalate mai sus sunt aproximative, din patru


motive;

Lucrarile semnalate ca generalitati" nu sunt incluse

in diferite categorli card nu sunt corelate in mod expres.


Totalurile nu sunt deci cele ale colectiilor in integralitate.

Nu este sigur ca definitiile documentare ale celor


cloud biblioteci sunt identice (de exemplu, un numar de lucrari

etnologice sau sociologice pot fi intelese ca geografice pi


reciproc, in functie de imaginea pe care si-o face biblioteca
despre publicul sau).

Datele EPBDF erau objective care se puteau


schimba, cele ale BPI sunt constatari;
Cifrele furnizate de EPBDF se organizau in functie de

cele patru mars departamente proprii, cele ale BPI urmeaza


clasificarea CDU.

Date le schematice concentrate aid sunt sintetizate


plecand de la articolul lui Valerie Tesniere, La politique

d'acquisition de la BDF" (Bulletin des biblitheques de France,


n.6, 1993), Si datele statistice furnizate de Odile Walrave, pef
serviciu achizitii la BPI.

155

www.dacoromanica.ro

Pentru bibliotecile publice este prezentata. (mai jos)

situatie privind repartitia general admisa (cu rezerve!)

Carp : repere elementare in practicile repartitiilor pe


genuri pentru o biblioteca publics medie
(fonduri curente)
Carti pentru copii
din care: - Albume si benzi desenate
- Povesti si romane
- Documentare
Cart! pentru adult!
din care: - Romane
- Documentare

40%

1/3
1/3
1/3
60 %
40 %
60%

Aceste date ne dau Boar o idee privind fondurile curente

si sunt susceptibile de marl variatii in functie de politica de


achizitie a fiecarei biblioteci.

0 abordare complementary poate ajuta la fixarea


obiectivelor cantitative a celor ce selectioneaza pornind de la
nevoile diferitelor sectoare: utilizarea statisticilor exterioare

institutiei. De exemplu: statisticile depozitului legal (vezi pag.

152) furnizeaza un istrument de referinta pentru a calcula

numarul de titluri pe care 1-ar putea achizitiona o biblioteca intr-

un domeniu. Putem regreta absenta unui pret mediu pentru

fiecare titlu din fiecare categorie; dace BN estimeaza costul mediu


al cartilor intrate prin depozit legal intre 130-150F, din statisticile

achizitiilor bibliotecii municipale rezulta un pret mediu pentru


cartile achizitionate de aproximativ 80 F. Acest lucru va trebui
analizat in functie de fiecare domeniu, intrucat se stie ca lucrarile
pentru copii au un pret mediu inferior lucrarilor stiintifice, iar un
compact disc de muzica are un pret inferior unui film de cinema.

In sfarsit, nu toate domeniile pot cunoaste o extensie

nelimitata , productia nefiind egala peste tot. De exemplu, grupul


de lucru din cadrul Directiei Cartil estimeaza ca un sector pentru
tineret nu ar putea propune in regim de acces liber mai mult de
20000 documente in acelasi loc pentru a garanta copiilor o mai

bung stapanire a ofertei documentare, dar si datoria varietatii


'imitate a productiei editoriale.

'Concordanta dintre fondurile curente, de patrimoniu si


specializate se traduce si in obiectivele cantitative (vezi capitolul6)

156

www.dacoromanica.ro

Importanta cotelor in materializarea prioritatilor


documentare
Cota difera de indice, in sensul Ca poate exista doar o
cota pentru fiecare document material, in tamp ce un titlu
poate primi virtual mai multi indici. Cu toate acestea, pentru
fondurile plasate in regim de acces liber, cota afectata fiecarui
document are un continut intelectual: este vorba, de fapt, de

un indice Dewey mai mult sau mai putin trunchiat. Lista


cotelor utilizate intr-o biblioteca ne dd, deci, o reprezentare
aproximativa a continutului intelectual al acestei biblioteci.

Din momentul in care o biblioteca si-a definit, prin

listele de indici, propriile objective in fiecare domeniu


documentar si si-a fixat obiectivele cantitative, ea poate utiliza

cotele (si nu indict!) ca instrument concret ce combing aceste


objective de continut si de cantitate.
Pentru aceasta, este suficienta definitivarea a priori a
unei liste limitative de cote, care corespunde acoperirii
documentare a bibliotecii; once document achizitionat va putea

prima doar una din aceste cote validate, chiar daed nota sa
bibliografica cuprinde mai multi indici distinct!. Este, deci,
usor de programat, cota dupa cota (deci in fiecare sector si
chiar pentru fiecare suport) numarul de documente pe care
biblioteca va decide sa le achizitioneze la nivelele de
complexitate corespunzatoare. Astfel, dispunem de un
instrument simplu care clarified obiectivele documentare. In
capitolul 13 sunt dati indicatorii complementari privind acest
sistem de cote validate".

5. 3. Stabilirea prioritatilor obiectivelor


Bugetul real al bibliotecii ne obliga sa fixam in fiecare an
cantitative si sa traducem aceste obiective in
continuturi. Prioritatile vor fi definite cu ocazia repartitiei
bugetului. Aceste prioritati vor putea influenta nivelul avut in
vedere si cantitatea de titluri prevazuta a fi achizitionata dar vor
objective

interveni mai intai alts patru factori in alegerea prioritatilor


efectuate:

Diferitele suporturi pot fi mai mult sau mai putin


privilegiate in functie de domeniul si de nivelul continutului de
informatie cercetata: este mai bine sa detinem aceasta
enciclopedie pe hartie sau pe C.D.-Rom? Fantasticul trebuie oare

sa fie reprezentat atat in cinema cat si in cart!? Sa preferam

157

www.dacoromanica.ro

cartile sau periodicele dintr-un anumit domeniu? etc.

(vezi

capitolul 9)

Proportiile achizitiiior curente, retrospective si la cerere


trebuie examinate dupes fiecare domeniu *1 sector de ut1117are Le

putem formula in procente (de exemplu, partea maxima a


cererlior) sau in buget (de exemplu, partea de cumparari
retrospective). Nu trebuie sa rationam obligatoriu prin urmarirea

unei logici care ar pune cumpararile curente in prioritate


absolutes. 0 biblioteca, care dore*te sa obtind un nivel 3 in

science-fiction, in timp ce ea are doar cateva titluri din acest


domeniu, face neglijabila partea cumpararilor curente in profitul
achizitiilor retrospective

Importanta retrospectivd a sectoarelor de utilizare

prime*te *i ea un orclin de prioritate: de exemplu, o biblioteca


poate considera fundamentals dezvoltarea domeniului artei in
sectorul pentru adulti, mai mult decat intr-o Maid.
Nurn& ul de exemplare participa la aceste alegeri de
prioritati. Vom vedea in detaliu, in capitolul 11.2, modurile de
calcul posibile ale numarului de exemplare pe care dorim sa le
achizitionarn. Putem remarca, ca numarul se poate obtine:
dintr-o repartitie a unui titlu in mai multe sectoare de
utiltzare (cunoa*tem exemplul colectiei Ce *tim?" din care un
exemplar este uneori distribuit la referinta si un altul in fondul de
imprumut);
-

dintr-o cerere din partea unui cititor sau a mai multor

cititori, pentru care biblioteca a decis sa nu creeze liste de


a*teptare" pentru rezervari;
dintr-o politica deliberate, legates de utilizarea
constatata a unor documente (manualele in biblioteci

universitare, albumele pentru cei mai mici din bibliotecile


publice, aglomerarea depozitelor din BDP).
Se poate mentiona faptul ca o prioritate nu se
materializeaza mereu in sensul reducerii numarului de

exemplare: o biblioteca universitard de ciclul I sau un centru de


documentare *1 inforrnare al liceelor poate favoriza mentinerea
unui numar important de exemplare pentru o gama de titluri mai
restransa. Dar, este adevarat faptul ca tendinta naturals vizeaza

mai degraba favorizarea varietatii de titluri si deci, bogatia

intelectuala a colectillor. Toate 'aceste obiective data verificate,


modificate, definitivate, tree in domeniul bugetar. Bugetul este un
element central al Planului de dezvoltare a colectiilor, deoarece el
concretizeaza prioritatile anuale. Ne putem imagina o reconstruire
a obiectivelor bugetare teoretice pe domenii de selectie plecem.d de

158

www.dacoromanica.ro

la obiectivele pe sectoare de achizilie (pag. 160). Vom vedea


procedurile in capitolu18.

Deci, fiecare persoand responsabila cu selectia va putea

formula propriile objective, in raport cu realitatea nevoilor


diferitelor sectoare ale bibliotecii. Dar, aceste selectii vor fi sau nu
validate, numai dupes trecerea prin filtrul" grilelor de achizitie.
Persoana responsabila cu achizitia va tine la zi o fisa de urrnarire

bugetard pe sector - alts fateta a planului de dezvoltare a


colectiilor. Este important ca aceste persoane responsabile cu
achizitia si selectia sa cunoasca pretut rnediu unitar pe suport,
referindu-se mai ales la bilantul de executie al anului precedent:
50000 F. pentru sectorul de referinta nu reprezina acelasi numar
de titluri ca in cazul sectorului pentru literature pentru copii
dintr-o biblioteca publics sau pentru o biblioteca universitala, in

sectorul pentru cercetarea biomedicala sau in cel destin.at


primului ciclu de studii literare.
Abordarea bugetara este exprimata:
-

pentru cel ce achizitioneaza, in buget precis, pentru

fiecare sector de utilizare (discoteca, anexa etc).


- pentru cel ce selectioneaza, in numar sau proportie
teoretica de titluri pe suport; de exemplu, 10 % din titlurile de

istorie in.ventariate in depozitul legal al BN sau 80 titluri de carte


si 20 titluri de video etc.

Pe parcursul cumpararilor, cel ce achizitioneaza va


transmite fiecarui sector cheltuielile realizate (acelasi titlu putand
determina cheltuieli in mai multe sectoare, conform numarului
de exemplare achizitionate) si fiecarui tlomeniu numarul de
documente corespunzatoare. Controlul Planului de dezvoltare a
colectillor se efectueaza simplu, prin raportare la objective, fie ca
ele intervin in partea domeniilor (titlurilor), fie a sectoarelor de
utilizare (bugetul).

Acest control este util si pentru a integra eventualul

serviciu de cereri (singurul serviciu in care definirea cumpararilor


poate fi strict bugetara, repartizarea achizitifior fiind transmisa,
ulterior, diferitelor domenii de selectie) si pentru a verifica
echilibrul in continut al fondurilor specializate. In sfarsit, putem
fixa cateva prin.cipii generale de repartitie bugetard in functie de
obiectivele urmarite pentru intreaga colectie: de exemplu,

lirnitarea partii best -seller la titlurile cu pret redus propuse de

un librar, sau fixarea unui procent de 15 % pentru partea


resurselor consacrate periodicelor, etc.

159
www.dacoromanica.ro

Fonduri curente: obiective privind achizitia


(Exemplul imaginar al unei blibloteci care
achizitioneaza 10000 documente pe an)
Domeniul -)
Obiectivul pe
sectoare
4,
linprumut 4000

Literature

Arte

Societate Stiinta $t Tineret

Sectorul

adult'

tehnica
1500 carti

500

cart'

900
carts

900

100 carti

50

800 carti

cart'

100
diapozi
-tive

Tineret

Spatiu
muzica

2000
1000

50 cart'
-

50 cart'
900
fonograme

50
carts

carti

100

carti
Sala de

500

referintal

95 cart'
5 CD-Rom

100

100

100

carti

cart'

cart!

50

softuri
Filiala 1

Filiala 2

150

1000

400 carti
.200 carts

350
fonograme
400' carts

150

150

400

cart!

carti

61.41

200
carti

200

400

cart'

can

Total biblioteca: 10000 documente


(Periodicele nu sunt luate in consideratie)
Echilibrul dintre aceste prioritati diferite (suporturi,
repartitii curente/retrospective/cereri, sectoare de utilizare,
numar de exemplare, traduse, fard indoiala, in termeni de buget)
in raport cu continutul achizitiilor (domenii si nivele) precum si
cantitatea de documente achizitionate, este avut in vedere in
Planul de dezvoltare a colectiilor, expresie si adaptare anuala a

Cartel colectiilor. S-a inteles faptul ca urmarirea lui tine de


responsabilitatea celui ce achizitioneaza, dar trebuie semnalat
faptul ca elaborarea sa atrage si persoanele responsabile cu
selectia, precum si pe tots cei care au in sarcina serviciile cu

publicul, pentru ca ei sunt susceptibili sa puna in evidenta

160
www.dacoromanica.ro

tendintele, insuficientele sau punctele tan ale colectiei in ceea ce


priveste utilizarea for si, deci, prioritatile de stabilit.

Jocul achizitiilor:
operarea de alegeri pe ansamble finalizate
Realizarea unor prioritati este, in sine, un act politic.
Acesta prinde contur doar daca jocul achizitiilor este exersat
asupra unor ansamble finalizate, macar conceptual. Putem
prezenta cloud exemple ale acestei abordari:

Determinarea obiectivelor cantitative inchise" ne


obliga sa rationam in felul urmator: daca, de exemplu, fondul
curent nu trebuie sa depaseasca 50000 de volume, al 50001 lea volum achizitionat ne va constrange sa alegem care va fi
titlul ce urmeaza a fi eliminat. Acest rationament se aplica in
mod evident la toate nivelele, fie ca este vorba de un sector de
utilizare, fie, eventual, de o cots determinate.

Fixarea unei limite bugetare permite precizarea


prioritatilor institutiei. Un joc amuzant consists in pregatirea
repartitiilor bugetare intre sectoare, instalan.d in mijlocul mesei
un teanc de bilete Monopoly echivalent cu bugetul de achizitie:
odata ce s-a stabilit prima repartitie, once revendicare
acceptata de un sector se poate traduce doar printr-o saracire
vizibila" a unui alt sector, care va trebui sa-si ofere biletele".
Astfel, notiunea de prioritate pentru institutie si deci pentru
colectii devine foarte importanta.
6. DE LA FONDURILE CURENTE LA FONDURILE
PATRIMONIALE SI SPECIALIZATE

Ansamblul problemelor ridicate de politicile de achizitie a


fost raportat, pana in prezent, in principal, la fondurile curente.

Dar, alaturi de aceste fonduri, exists si cele de patrimoniu si


specializate. Aceasta categoric particulars din ansamblul

colectiilor este abordata in Carta bibliotecilor, elaborate de catre


Consiliul Superior al bibliotecilor din 1992:
Once biblioteca., apartinand unei colectivitati publice, este
responsabila de fondurile si documentele patrimoniale pe care be
are in proprietate.

Colectiile de patrimoniu sunt formate din colectii nationale

constituite prin depozit legal si din documente (prin document


Intelegem nu numai unitaitile bibliografice, dar si colectiile, a
caror valoare globala poate sal nu alba nici un raport cu aceea a
fiecaruia din elementele care o compun. Documentul trebuie
inteles si prin particularitatea sa, a card valoare poate sal nu fie
161

www.dacoromanica.ro

in raport cu aceea a altor exemplare cunoscute), vechi, rare sau


pretioase (prin document vechi se intelege orice document mai
vechi de 100 de ant. Prin document rar se intelege orice document
care nu se gaseste in nici o alts bibliotecd apropiata sau inruditd,
sau pentru o bibliotecd specializatei, once document care intrd in
specialitatea sa. Caracterul pretios al unui document trebuie

apreciat, indiferent de raritatea sa, in Jungle de voloarea sa

culturald sau stiintificd, in particular, pentru documentele de


interes local sau cele care intrd in specialitatea unei biblioteci
specializate).

Ele sunt supuse unor reguli particulare privind modificarea


destinatiei sau schimbul. Ele sunt reglementate pentru
bibliotecile municipale, in particular, de dispozitiile Codului
comunelor (R. 341-1 la 341-5, Cartea II, Titlul IV, modificat prin
Decretul 88-1037 din 9 noiembrie 1988).
Conditiile de conservare respecta regulile tehnice in vigoare si

sunt supuse controlului tehnic al Statului (prin conditii de


conservare se intelege orice rads' urci de supraveghere, de
protectie, de reproducere si de comunicare apte de a proteja
integritatea documentului).

Colectiile de patrimoniu trebuie prelucrate si puse in valoare


prin colectivitatile publice care sunt proprietare ale acestora.
Responsabilitatile patrimoniale ale bibliotecilor publice trebuie

asigurate in cadrul cooperarii, mai ales prin constituirea de

colective, gestiunea echipamentelor colective,


dezvoltarea unei politici de conservare, de reproducere si prin

cataloage

planuri de ocrotire. (Articolul 8.)

6.1.

Legatura dintre fondurile curente si fondurile


patrimoniale sau specializate: verificarea obiectivelor
Deosebirea

dintre

fondurile

curente

si

fondurile

specializate apare mai intdi ca o deosebire intre utilizarile


prevazute ale colectiilor avute in vedere.

Aceasta deosebire trebuie sa tines cont de cloud principii

legate de realitate: fondurile specializate au interes sa fie


conservate i completate numai daces un anumit numar de cititori
actuali justified interesul fats de ele (evidenta pentru fondul local,

aceasta asertiune este valabild pentru once tema care face


obiectul unui fond specislizat: un fond gastronomic presupune o
traditie culinary locals, un fond de istorie a stiintelor necesita
prezenta unui invatamant superior recunoscut in acest domeniu,
etc.), pe de aka' parte, aceste fonduri specializate nu trebuie ca,
prin importanta for cantitativd, prin exigentele bugetare sau
munca stiintificd pe care o presupun, sa reduces sau sa ascunda
viata fondurilor curente si prezenta bibliotecii pentru utilizatorii
reali ai colectivitatii actuale.
162

www.dacoromanica.ro

Bibliotecile universitare cunosc, de asemenea, aceasta


abordare diferentiata: anumite fonduri sunt destinate sa fie
propuse pentru accesul liber al studentilor si se deosebesc de
fondurile de patrimoniu sau de colectiile specializate ale CADIST.

Termenii de fond curent si fonduri specializate trebuie raportati


la publicurile prevazute pentru fiecare tip de biblioteca...

Pentru o prima abordare, fondurile de patrimoniu i

specializate, *Inca resimtite ca o calchiere pentru fondurile care


nu sunt curente", putem distinge trei tipuri de colectii:
- Fondul local, colectie achizitionata pentru a conserva
memoria documentary a colectivitatii in aria sa de influents.
- Fondurile specializate propriu-zise, colectii organizate

in jurul unui subiect

specific, conservare pentru accesul


utilizatorilor de dincolo de frontierele colectivitatii locale, in

scopul de a mentine si promova competenta colectivitatii privind


acest subiect (de exemplu, fondul de aeronautics din Toulouse,
orasul-sediu al unui mare constructor aeronautic).
-

Fondurile de patrimoniu, a caror conservare in tamp

este programata, cuprind mai ales fondurile vechi. Aceste fonduri


de patrimoniu sunt adesea mosteniri cumulative, constituite mai
mult sau mai putin voluntar.

Fondurile pe care le vom numi semipatrimoniale sunt


organizate in depozit, lard a li se da o destinatie patrimoniala
explicita. In majoritatea cazurilor constituite prin retrageri din
fondurile curente cu acces liber, ele au o gestiune legata de
acestea din urma (vezi mai departe cap. 6.3).
Ansamblul acestor fonduri de patrimoniu sau specializate

trebuie sa se deosebeasca de fondurile curente prin tratamentul


for specific. Aceasta specificitate se apnea la patru nivele:

selectia fiecarui fond face obiectul unui protocol de


selectie particular si constituie deci, un domeniu de selectie de
sine statator;
decizia de achizitie se sprijina, de fiecare data, pe un
sector de utilizare specific, punand in valoare vocatia regionals
-

sau nationals a fondului;


- prelucrarea documentelor luate in consideratle afirma

caracterul for specific: utilizarea complementary a tezaurului


specific, legarea adaptata, modurile de conservare, clasificarile
deosebite;
-

comunicarea acestor documente este supusa unor

reguli particulare, atat in ceea ce priveste comunicarea la sala,


cat si a imprumutului la domiciliu si furnizarea la distanta.

163

www.dacoromanica.ro

Aceste patru particularitati creeaza ansamblul conceptului

privind fondul specializat, semnaland doar o prioritate in


organizarea materials a unui sector de utilizare.
Pe de alts parte, aceste fonduri specializate si de

patrimoniu nu se vor disocia de ansamblul colectiilor biblioteci!.


Atat coerenta colectiilor depinde de acest lucru, cat si gestiunea
for eficace in serviciul colectivitatii in toate sensurile: utilizatori
actual!, potential! si viitori.
Sa vedem cum se dezvolta aceste fonduri de patrimoniu si

specializate pe fundalul unei colectii curente din cadrul unei


biblioteci publice:
- evenimentele istorice au putut adauga un fond vechi, o
dispozitie testamentary specified, pe care colectivitatea a dorit sa
le mentind si sa le dezvolte;
- biblioteca se afla intr-un context socio-economic, care a
determinat promovarea unei anumite specializari.

In ambele cazuri, se tidied urmatoarea problems: cum sa


se asigure perenitatea actives a acestor specificitati, lard a pune in
pericol celelalte part! ale bibliotecii?
Noi propunem o teorema simples, bazata pe o definire bine
stapanita a patrimoniului:

Obiectivul cantitativ pentru fondul curent al unei


biblioteci este de cloud' documente - echipamente cart! (DEC) pe
cap de locuitor si pentru achizitii de 0,2 DEC pe cap de locuitor si

pe an (2,2 si 0,22 DEC la o populatie mai mica de 60000 de


locuitori). Se poate concepe un obiectiv, mai amplificat (de
exemplu, 2,5 DEC pe cap de locuitor) daces capacitatea de
achizitie a bibliotecii insoteste acest obiectiv CM acest caz 0,25
DEC pe an si pe cap de locuitor).

Fondul semipatrimonial" (vezi mai departe) nu ar

trebui sa fie niciodata superior in numar fondului curent, numai


daces se creeaza prin sciziparitate o biblioteca specified (sau prin
dezvoltarea obiectivului cantitativ al fondului curent).
Ansamblul fondurilor specializate urmeaza aceeasi
regula.

Ansamblul fondului vechi si local, de asemenea.


Once crestere a fondurilor semipatrimoniale,

patrimoniale sau specializate peste limitele prezentate mai sus


este posibila numai daces obiectivul privind intregul fond curent
este el insusi crescut.
SA* explicam acest concept de patrimoniu: o biblioteca care

achizitioneaza documente pentru un fond curent ar putea ca, in


momentul depasirii fazei de actualitate a acestor documente, sa le

164

www.dacoromanica.ro

distruga sau sa

le

doneze. Dar, vocatia patrimoniala a

bibliotecilor publice si Principiile inalienabilitatii domeniului


public limiteaza puternic realizarea acestor practici, care sunt
curente

peste

Atlantic.

Cu

toate

acestea,

conservarea

necontrolata a fiecarui document achizitionat ajunge, pe de o


parte sa ingreuneze gestiunea colectiilor, iar pe de alts parte sa
genereze costuri ce devin rapid inaccesibile. Deci, trebuie gasit un

echilibru corect intre exigentele ce in de conservare (analizand


ratiunile care conduc la o astfel de conservare) si stapanirea

globald a colectiilor care trebuie sa ramana vii in senriciul


colectivitatii actuale.

Ne gasim, deci, in situatia de a fi constransi sa


administram colectiile pe o anumita durata, tinand cont atat de
cresterea fondurilor curente, cat si a fiecarui fond de patrimoniu,

local sau specializat. Dupe cum am vazut mai sus, nu este


suficienta fixarea unor limite cantitative. Trebuie sa ne imaginam,

de asemenea, modificarile operate in colectii pe masura trecerii


timpului. De asemenea, propunem realizarea alaturi de fondurile
locale,
vechi si specializate traditionale si fonduri
semipatrimoniale, care au fost deja semnalate. Acest fond
semipatrimonial este o colectie provenita din fondul curent al
bibliotecii, care si-a pierdut actualitatea imediata privind
utilizarea curenta si frecventa in conditiile accesului liber, dar pe
care biblioteca nu poate sau nu vrea sa o elimine din mai multe
motive:
-

Existenta unui rest de utilizare (de exemplu, romane),

cu atat mai mult cu cat obiectivele de achizitie a fondurilor


curente dau o durata de viata medie numai de 10 ani pentru
fiecare document achizitionat in cadrul acestui fond (aceasta
durata de viata este desigur medie, fund de 2-3 ani pentru o
lucrare de informatics aplicata, sau de aproximativ 20 ani pentru
un roman clasic).
- Importanta valorii patrimoniale a colectiilor atat pentru
public cat si pentru autoritatile tutelare.
- Inadecvarea actuala (chiar ine)dstenta) a unei retele de
conservare impartite.

Acest fond ar trebui sa fie alimentat in mod rezonabil,


incluzand doar un numar de documente echivaland cu maximum
10% din achizitiile anuale (90% fund pierdute, distruse, donate),
adica 0,02 documente pe an si pe cap de locuitor, selectionate din
fondul curent. Aceste fonduri de semipatrimoniu nu vor cunoaste
alte crested sau reinnoiri decat pe acelea realizate prin eliminarea
selective din fondurile curente (vezi capitolul 11). Acest fond nu

va trebui sa fie niciodata superior in numar de documente


165
www.dacoromanica.ro

fondului curent, ceea ce ar necesita, din punct de vedere statistic, o


durata de o suta de ani pentru a-1 constitui.

Cresterea coerenta a unei colectii


Un glob dinamic reinnoit in mod constant, restructurat permanent,
aflat in echilibru intern si in comunicare activa cu mediul sau
inconjurator.
Productia documentara.

Daca TAX

Crearea unei
biblioteci
specializate

Productia documentara.

Achizitii (a)

Achizitii (b)

b<

as 10 % din X

a.

Fonduri
specializate
si locale T

Fonduri
curente X

Eliminari,
isbfecLie< 10
donatii,
depozite Transfer (Fonclu7locale)
partial
partiale
din T
Fonduri
de T
vcchi
(Fonduri
in clu s iv
specializate)
local)

(obiectivul.n

eclectic Y
semipatrimonia

(obiectiv z<x)

Daca Z>X

Crearea unei
biblioteci
patrimoniale
specializate

Transfer C
(C'< 10%
din a)

donatii,
depozite
c'>90%

din a

(abjectly y<x)

Transfer d
(d<10% de c)

Donatii, eliminari, depozite


d'>90% din c

> crestere anual5.

"-----> transfer exceptional


obj. = obiectiv documentar

Coerenta colectiei depinde de caracterul sau de reinnoire si de echilibrul


diferitelor sale parti

166

www.dacoromanica.ro

In acest moment (sau chiar mai devreme!) intervine o alts

selectie pentru documentele care ajung la secolul fatidic: sau


sunt distruse, sau- mai mult ca sigur-sunt date sau schimbate in
cadrul fondurilor specializate exterioare, sau, sunt integrate, in
limita a 10% din documentele avute in vedere, in fondul vechi al

bibliotecii (care nu poate, deci, sa creasca decat cu 0,002

documente pe an si pe cap de locuitor). Fondul vechi si fondul


local (a carui destinatie evidenta este de a se constitui intr-un
fond vechi) pot fi cumulate in objective cantitative, cu aceeasi
limita superioara teoretica de cloud documente pe cap de locuitor
(sau 2,2 documente la o populatie sub 60000 locuitori). Cat
despre fondurile specializate, definirea unei Wraith superioare
identice permite garantarea unui echilibru global al colectiilor si
evitarea transforrnarii bibliotecii publice intr-o biblioteca
specializata: in cazul in care s-ar atinge aceasta limita

superioard, devine urgenta crearea prin sciziparitate a unei


biblioteci specializate.

Pe de alts parte, obiectivele privind

achizitia acestor fonduri de patrimoniu si specializate nu ar

trebui sa fie mai marl de 50% din obiectivele anuale ale


fondurilor curente, pentru a garanta o coerenta globala a
colectiilor dintr-o biblioteca publics. Aceasta logica ce tine de

cantitate nu se refers la fondurile depozitului legal, a carui


functionare va fi, de fapt, asimilata cu cea a unei biblioteci
specializate integrate in biblioteca publics.
In sfarsit, coordonarea fondurilor de patrimoniu si

specializate cu fondurile curente apare si in modalitatile de


selectie si achizitie ale acestora din urma. Specializarea bibliotecii

apare ca un ecou in colectiile curente: dace exists un fond

specializat in arta romans este evident faptul ca pentru fondurile


curente, nivelele de achizitie ar trebui sa fie relevate din domeniul

artei, in micro-domeniul din arta romans. Pe de alts parte,

selectiile operate intr-un domeniu destinat unui fond specializat

vor fi examinate si de responsabilii cu achizitia, interesati de


aceste domenii pentru sectoarele for de utilizare a fondurilor
curente.

Objective echilibrate pentru o colectie vie


Exemplu pentru biblioteca unei localitati de 50.000 locuitori

Fonduri curente
2,2 documente pe cap de locuitor: 110 000 documente
Achizitii: 0,22 documente/locuitor/an: 11 000 documente
Odata ce obiectivele au fost realizate, se poate constata ca

pentru 11 000 documente achizitionate pe an, 11 000 alte


167

www.dacoromanica.ro

documente trebuie s. iasa din fondurile curente. Unele sunt


pierdute, altele furate, donate, schimbate. Pentru restul, se
selectioneaza un numar echivalent cu maximum 10% din achizitii
(sau aproximativ 1100 documente) pentru a fi conservate in "fondul
ce-minatrimonial".

Fondul semipatrimonial
Fondul semipatrimonial se constituie din straturile partiale

ale fondurilor curente, intr-un numar de maximum 10% din

achizitiile anuale. Este un fond "elastic" care pennite conservarea


unor documente scumpe (de exemplu, carti de arta.) sau cu utilizari
(de exemplu, romane) cu cea mai mica posibilitate de scadere.
Odata realizata o masa maxima echivalenta celei fondurilor curente
(110 000 documente)

1100 documente trebuie "sa lash*" in fiecare

an in momentul in care infra" 1100 documente. Din punct de


vedere qta istic, cele mai vechi documente din acest fond ating o
varsta de 100 ani.

Aceasta triere se face fie pentru a ajuta la constituirea

fondun or specializate exterioare, fie pentru a completa fondurile


vechi exterioare. Se conserves maximum 10% din documente (sau
aproximativ 100 documente) pentru a fi integrate in fondul vechi.
Fondul vechi (si fondul local)

Fondul vechi este constituit din documente mai vechi de


100 de ani. In acest fond infra maximum 100 de titluri pe an (in
exemplul nostru). Cumulat cu fondul local, acest fond vechi nu
trebuie sa depaseasca 110 000 documente (sau echivalentul pentru
fondul curent)

Fondurile specializate

Localitatea poate determina cateva fonduri de acest fel.


Cumulul de documente avute in vedere nu trebuie sa depaseasca
pe cel al fondului curent (110 000 documente) , iar achizitia anuala
nu va fi mai mare decat jumatate din achizitiile curente (5500
documente).

Bilant

O biblioteca poate detine maximum 440 000 documente


pentru 50 000 locuitori, din care:
110 000 documente in fondurile curente;
110 000 documente in fondul semipatrimonial;
110 000 documente in fondul local si fondul vechi;
110 000 documente in fondurile specializate.
Bineinteles, cifrele referitoare la alte fonduri decat fondurile

curente nu sunt decat maxime teoretice, legate de obiectivul


168

www.dacoromanica.ro

esential care este vitalitatea activa a fondurilor.


Orice crestere echilibrata deriva dintr-o marire general& a
obiectivelor pentru fondurile curente (de exemplu, 2,5 documente
pe cap de locuitor si, deci, 0,25 documente achizitionate pe cap de

locuitor si pe an). Astfel, biblioteca este sigura ca va conserva o


coerenta vie pentru colectivitate si caracterul sau public.
Corelarea colectiilor in timp
(Fonduri curente, patrimoniale si specializate)
Exemplu pentru biblioteca unei localitati de 50000 locuitori
Achizitii
11000 doc.

Achizitii

fonduri specializate si
locale
max. 5500 documente

Fond

Fonduri specializate

curent

110000 doc. --0.Iesire de 11000 doc.


Dezafectare
(9900 doc.)

90%

Max. 11000 doc.


Colectie
semi-.
patrimonial&

10%

Crearea
unei
biblioteci
specializate

intrare max.:
aprcodmativ 1000

doc. pe an
Max.

11000 doc. in

fond
(pe 100 ani)

O..

Iesire de cel

putin
1000 doc. pe an

Donatii sau schimburi 90%


(fonduri vechi sau 1

10%

Fond vechi

100 pe an

specializate)

Max. teoretica
(cu fondul local):
110000 doc.
(pe 1000 de
ani...)

169

www.dacoromanica.ro

6.2. Fondurile patrimoniale si specializate: conservare


si exhaustivitate
[... Depozitul legal ne lases uimiti. Dincolo de destinatia
de control a publiPatillor de catre un servidu al Ministerului de

Interne, care este foarte clard, destinatia pentru conservarea


patrimoniului imprimat, incredintata. Bibliotecii Nationale, nu
este mai putin halucinanta. Numai daces am angaja cateva zeci
de mii de conservatori in plus, dupes cum o cere toata lumea,
problema s-ar regla repede.
Dar, sa ne gandim la afise; da, once material care a fost

afisat in Franta trebuie sa fie prezent in depozitul legal.

Strangem chiar si afisele pentru solduri sau avizele municipale.

Este vorba despre afisele de format mare: acestea trebuie


imprimate la masini speciale, usor reperabile. Deci, ele ajung la

Biblioteca Nationale. Ele ajung aid, in general, in cate 16

bucati, fiecare bucatal find plied in patru. In ultimul timp s-a


renuntat la deplierea lor, lucru care nici nu este de dorit avand
in vedere calitatea proasta a hartiei. Este o decizie bund cad,
presupunand ca le-am cataloga (ceea ce ar implica cateva sute
de bibliotecari), ar 11 imposibila comunicarea for (ar fi nevoie de

conceperea unor mese si rafturi aberante pentru a be expune,


ele find facute pentru a fi vazute pe imobile) si oricum, hartia
este perisabild. Este, deci, recomandabil ca aceste afise sa nu
fie despaturite inainte de descompunerea for spontana.. Cu toate
acestea, in Biblioteca Nationale sunt stivuite aceste afise. M-am
intrebat: de ce aceste afise trebuie impaturite si indesate in

rafturi? De ce nu se procedeaza la fel in cazul anunturilor


publicitare sculptate in poliester sau foaie emailata? De ce
numai afisele? Raspunsul este foarte simplu: ele pot fi
impaturite si indesate in rafturi far foile emailate nu.
Sa nu credeti ca exagerez sau Ca ridiculizez functionarul
francez. Am vizitat Biblioteca Lenin, Biblioteca Congresului,
Biblioteca Dietei si peste tot am pus intrebari privind afisele. Si
peste tot aceste afise sunt stivuite. Tari le mai putin bogate nu
isi pun probleme. Un coleg care a "cooperat ca arhivar intr-o

tars, unde constructiile erau usoare, iar vanturile foarte

puternice, vedea aceasta problema rezolvata la fiecare sase luni


de Care tornado. locales'.

Conservarea este un concept major in constituirea

fondurilor de patrimoniu si specislizate. Cu toate acestea,


problema poate fi abordata printr-o politica de achizitie in cloud

feluri: fie achizitionam pentru difuzare si conservarea lunga

intervine ca un proces de selectie progresiva si bine gandita, fie


I.

M. Melot, Des archives considerees comme substance hallucinogene",

Traverses, mai 1985.

170

www.dacoromanica.ro

achizitionam de la inceput pentru o conservare iunga si anuzarea


trebuie sa ramana limitata.

Fondurile de patrimoniu si specializate cunosc aceasta

dubla crestere:
colectia semipatrimoniala este o ariergarda, o
consolidare a fondurilor curente, constituirea sa este fondata pe o

utilizare posibila din partea utilizatorilor actuali si cresterea ei


provine, in principal, dintr-o selectie a fondurilor curente. Modul
de concepere asirnileaza mai mult fonduri curente decat fonduri
patrimoniale;
- fondul vechi rezulta si el din aceste straturi, dar poate
face obiectul achizitiilor voluntare, in vederea unei conservari

lungi;
- fondul local (si partial fondurile specializate) este
constituit in vederea unei conservari de lunga durata, dar este

propus unei difuzari mari spre un public actual;


colectiile depozitului legal sunt inscrise de la inceput
intr-o politica nationals de conservare de lunga durata.

Aceasta abordare sub mai multe aspecte ne obliga sa


reperam, pentru fiecare "fond necurent" avut in vedere, atat
partea previzibila a cresterii sale prin redistribuirea din celelalte
fonduri, cat si vocatia documentelor achizitionate de a fi
conservate pe o durata lunga.
Conservarea nu este un scop in sine. Daca ea este
afirmata pentru unele colectii, aceasta tine de previziunea unui
public victor si, dupa cum am vazut, acest public al viitorului este
greu de distins si el trimite, de fapt, spre un public actual exterior
colectivitatii, la ansamblul cercetatorilor, al tehnicienilor,

repartizati pe o regiune sau natiune

si,

chiar mai mult:

perenitatea acestei colectivitati intelectuale este cea care


garanteaza conservarea unui fond specializat sau vechi. Acest
lucru are cloud consecinte: evolutia acestei colectivitati
intelectuale conditioneaza exigenta privind conservarea colectiilor

avute in vedere (de exemplu, o biblioteca care a constituit in


secolul al-XIX-lea un fond al artei cunoasterii oamenilor dupa
fizionomie si-a pierdut astazi publicul alcatuit din medici) si

lumea aflata in plina miscare de cercetare implica o interactiune


si o cooperare intre toate aceste fonduri a caror conservare este o
miza (fondul dedicat artei cunoasterii oamenilor dupa fizionomie
citat mai sus va interesa mai mult pe cercetatorii unei biblioteci

de istorie a medicinii). Deci, conservarea de lunga durata nu


reprezinta, niciodata, un imperativ categoric pentru o biblioteca

publics; ea este un act voluntar, supus variatiei in functie de


cererea unui public real si de realitatea unei retele de conservare
171

www.dacoromanica.ro

active. Acest act voluntarist nu ar trebui sa fie veleitar: exists tot


interesul in a tine cont de fondurile existente, fie ca sunt locale

sau specializate, pentru a lansa sau dezvolta --un fond nou,


speram cu vocatie patrimoniala: un astfel de "fir director" va

imbogati imaginea bibliotecii. Acest lucru este adevarat a fortiori


pentru cele cateva biblioteci care alimenteaza o Rezerva" de carti

are si pretioase. In mod obisnuit, fondurile de patrimoniu si


specializate vor fi mereu rezervate consultarii la' said si vor avea o
clasificare distincta: comunitatea, in general, va fi cea interesata
de subiectul fondului, ea va alcatui publicul natural al colectiilor
(si nu numai colectivitatea locales, chiar daces unit membri sunt
interesati de fond) ; din acest punct de vedere, colectiile bibliotecii

universitare nu reprezinta fonduri specializate, ceea ce sunt in


schimb CADIST-urile.

Exhaustivitatea este o ambitie comuna a fondurilor locale


si specializate (sau a depozitului legal) . Aceasta ambitie este
legitima avand in vedere ca biblioteca doreste sa fie locul de
refennta pentru un subiect particular. Regasim aid realitatea
unui public care, pentru o biblioteca municipals depaseste mult
frontierele localitatit Dar, aceasta exhaustivitate dorita cunoaste
trei fimite. Prima este legata de buget. Cea de-a doua tine de
stapanirea surselor de informare: accesul la "literatura gri"1,
compusa din norme, rapoarte, teze, memorii, dart de seamy ale
co greselor, furniza deja, in 1984, mai mult de 5 milioane de
referinte pentru CDST (devemt de atunci INIST)2 doar pentru
domeniul stiintei si tehnicii. Si, in sfarsit, existenta altor fonduri
specializate, animate de aceeasi dorinta de exhaustivitate, ne face
prudent' in ceea ce priveste aria de constituire a fiecarui fond.
Exhaustivitatea ne trimite pe de o parte la ambiguitati privind
conservarea de lunga durata (evolutia nevoilor, complemen-

taritatea din retelele documentare), iar pe de aks parte la


necesitatea definirii foarte precise a subiectului legat de fond. In
materie de selectie, vor trebui precizate de fiecare data domeniile
acoperite (mai ales fingvistica si geografia) si suporturile cercetate
cu prioritate. De altfel, documentele se pot constitui adesea chiar
in biblioteca, in dosare documentare sau substitutele for (CDRom, videodiscuri, abonamente la bancile de date, DON); putem
cita exemplul mediatecii din Niort, care grupeaza astfel, prin
J. Keriguy, "L'acces a la litterature grise", Bulletin des bibliotheques de France,
nr.2, 1984.

2. CDST: Centru de ddcumentare stlintifica si tehnica, inlocuit in 1988 de


Institutul national de informare stiintifica si tehnica (INIST).
3. DON: discuri optice numerice.

172

www.dacoromanica.ro

cercetari proprii si cooperari exterioare, memoria etnografica a


regiunii sale (casete inregistrate,...). Pe de alts parte, cunoasterea
celorlalte fonduri complementare, a bazelor si a bancilor de date
disponibile pentru un subiect, vor da pentru totdeauna fondurilor
o calitate de exhaustivitate, cel putin la fel de mare ca
documentele reale achizitionate si conservate.

Retelele sunt, deci, in centrul constituirii si activitatii


fondurilor de patrimoniu si specializate. Cu cat achizitia

fondurilor curente (si regulile de constituire a colectiilor

semipatrimoniale) se confrunta, in principal, cu o colectie cu

utilizari actuale sau dorite, cu atat achizitia fondurilor de

patrimoniu si specializate urmareste cu atentie evolutia celorlalte


fonduri de patrimoniu si specializate.
Principiile de achizitie comune valideaza aceste fonduri.
Fiecare din ele face obiectul unui Protocol de selectie detaliat si
cresterea lui se inscrie in Planul de dezvoltare a colectiilor. Cei ce

se ocupd de selectie se ocupd si de achizitie, avand in vedere


obiectivul initial al exhaustivitatii (chiar daca trebuie sa fie
relatives si limitata). Achizitiile intregului ansamblu al acestor
fonduri nu ar trebui sa reprezinte un numar mai mare de 50%
din achizitiile pentru fondurile curente, incluzand in aceste 50%
interne" obtinute prin transferul fondurilor
semipatrimoniale catre fondurile vechi sau specializate (colectiile
"achizitiile

depozitului legal find in totalitate distincte) si aceasta pentru a


mentine o coerenta a ansamblului colectiilor. Si, in sfarsit, lista
achizitiilor pentru aceste fonduri va fi comunicata celor ce se
ocupa de selectia fondurilor curente pentru a putea examina
interesul pentru propriile selectii.

Definirea colectiilor de patrimoniu


Colectiile

de patrimoniu se refers in principal la

fondurile vechi (mai vechi de 100 de ani), dar si la fondurile

mai recente si mai ales la fondurile locale si colectiile provenite


din depozitul legal. Aici intra, in mod exceptional, manuscrisele
si lucrarile ce au o valoare superioara de 50000 "ECU" (330000
F)

Aceste colectii de patrimoniu sunt supuse unor conditii

speciale de gestiune si comunicare si sunt destinate unei


conservari de lunga durata, cu interes national.
De ce se cere o astfel de definitie?

Pentru a realiza o mai buns libertate in gestiune si


deci, o rationalizare a achizitiilor: un astfel de document

173

www.dacoromanica.ro

costisitor (intrat pe calea depozitului legal) nu mai are nevoie


sa fie achizitionat pentru fondul local, pentru Ca exists vocatia
de a fi conservat;
Pentru a oferi aceleasi garantii privind gestiunea si

conservarea tuturor fondurilor avute in vedere de aceasta


definitie.

Pentru a delimita mai bine obiectivul textelor de


reglementare privind conservarea si patrimoniul, mai ales in
ceea ce priveste controlul tehnic at Statului asupra conditiilor
de conservare a colectiilor colectivitatilor teritoriale: aceasta
delimitare ar autoriza pe de alts parte o mai buns gestiune a

fondurilor curente sau specializate ce nu sunt atinse de

constrangerile celor de patrimoniu;


Pentru a permite evaluarea si stapanirea echilibrului
dintre fondurile curente si semipatrimoniale, fondurile
specializate si fondurile de patrimoniu, in scopul unei
dezvoltari a ansamblului colectiilor.

6.3. Colectiile semipatrimoniale


Colectiile semipatrimoniale, find in acelasi timp schite ale
unui fond vechi si prelungiri active ale colectiilor curente, traiesc
intr -un fel de purgatoriu in care statutul for este ezitant: plasate

in depozite de difuzare, ele prezinta dublul handicap privind


interesul imediat prea slab pentru perspectiva unei utilizari

frecvente si valoare de patrimoniu insuficienta pentru integrarea


intr-un fond vechi rar sau pretios.
Colectiile se elaboreaza plecand exclusiv de la documentele
fondurilor curente si aceasta constituire se reslizeaza, de fapt,
pornind de la o dubla constrangere:
Documentele avute in vedere au o utilizare probabila
mai redusa decat aceea a documentelor achizitionate recent, dar

pastreaza un interes evident pentru cititorii actuali, care sunt

insa intr-un numar relativ restrans; statisticile bibliotecilor


municipale pentru 1990 arata cal rata rotatiei colectiilor cu acces
liber este de 2,12 si aceea a colectiilor din depozit de 0,11.

Spatiul oferit accesului liber este influentat atat de


costurile de functionare ridicate, cat si de practicile utilizatorilor
obisnuiti. Numeroase studii au reliefat sentimentul de teams si
ratacire manifestate de utilizatori in fata zonelor cu acces liber
prea vaste si intortocheate.

174

www.dacoromanica.ro

Deci, aceste colectii sunt "in asteptare". Totusi, ar trebui


sa ne preocupe natura acestor colectii, cresterea si reinnoirea lor.
Intr-adevar, daca aceasta gestiune nu este utilizata, cresterea ei
va fi echivalenta fondurilor curente cu acces liber (reduse prin

pierderi, furturi, distrugeri) si va crea rapid un stoc a carui


pondere va fi, cu timpul, inghitita. Am propus mai sus ca sporirea
fondului semipatrimonial sa fie supusa urxnatoarelor trei
constrangeri:

Intrarile din acest fond nu vor depasi in nici un caz


10% din numarul de achizitii efectuate pentru fondul curent: de
exemplu, achizitia a 10 000 documente pentru fondurile curente
"inlatura" din acestea din. urma alte 10 000 documente Invechite,
dar numai 1 000 documente vor avea o a doua sansa" si 9 000
isi vor schimba destinatia (depozite, donatii, schimburi, vinzari);

Nici un document din acest fond nu poate depasi o


varsta de 100 de ani, etapa care it transfers, din oficiu, in fondul

vechi, care este, prin esenta, un fond de patrimoniu. Pentru a


evita o inflatie a acestui fond vechi, transferul in acest fond nu va
depasi in numar 1% din achizitia fondului curent: de exemplu,
achizitia de 10 000 documente pentru fondurile curente limiteaza

la 100 numarul maxim de documente care ar putea antra in


fondul vechi (in plus fata de fondul local, a carui destinatie in
fondul vechi este consubstantiala definirii lui);

In consecinta, fondul semipatrimonial nu poate

fl

niciodata mai mare decat fondul curent (cu acces liber).


Deci, colectiile semipatrimoniale se confrunta cu o dubla

bariera de selectie: la intrare, doar 10 documente din 100 sunt


separate din fondurile curente; la iesire (bariera de 100 de ani), in

cazul cel mai bun, doar 1 document se conserves in colectiile


bibliotecii (fondul vechi). Aceasta dubla bariera ramane un
imperativ pentru o gestiune echilibrata a ansamblului colectiilor
si se sprijina atat pe eliminarile previzibile din punct de vedere
statistic, cat si pe necesitatea de a stapani Intregul ansamblu al
fondurilor, chiar daca ele nu sunt nici specializate, nici cu acces
liber.

Cum sa alegem dintre documentele care au devenit de cel


mai mic interes in cadrul fondurilor curente pe cele care vor fi in
abundenta in colectiile semipatrimoniale?
Raspunsul nu poate fi dat de pretinsul interes patrimonial

fats de un document anume, in medie de 10 ani: daca acest


interes patrimonial exists la o vechime de 10 ani in cazul unei

biblioteci publice, este vorba, in acest caz, de o raportare la un


fond local, specializat sau la originea sa legata de depozitul legal
175

www.dacoromanica.ro

si biblioteca va include imediat acest document in astfel de

fonduri specializate. Putem aborda aceasta problems sub dublul


aspect al utilizarii si al domeniilor ce in de continut:
Utilizarea se verified potrivit cererilor venite din partea
cititorilor actuali: daca o lucrare polemics despre actualitatea
politica poate sa dispara intr-un an, daca Quid 1995 inlocuieste
fare remuscari editia 1994, bilantul utilizarilor arata ca, in medie,
dupa 10 ani, titlurile cu acces liber sunt departe de a-si pierde
interesul pentru cititorii actuali. Colectiile destinate

semipatrimoniului vor inmagazina cele cateva titluri a caror


solicitare este Inca verificata: plecand de la statisticile de

imprumut (sau de comunicare) trebuie sa to arati necrutator: un


document care a atins varsta maxima de 10 ani si care nu a mai

fost imprumutat de un an trebuie sa fie in mod obligatoriu

transferat, oricare ar fi interesul personal pe care i-1 putem gasi.

Pentru aceste documente transferate se pot adopta sisteme de


clasificare simplificate, netinand cont nici de domeniul
continutului, nici de sectorul de utilizare (accesul se face in mod
intelectual, prin cataloage si prin indiell lor) si folosin.d, dupa caz,

aranjarea traditionala dupa suporturi si/sau numar de inventar.

Trecerea de la accesul liber la depozitul de difuzare poate


determina modificarea suportului documentului plasat "in
comunicare amanata": un anume periodic va fi stocat sub forma
de microfilm, asteptand ca o gestiune electronics a documentelor
sa devind sufficient de economics pentru a substitui in 1-2 discuri
optice numerice cateva sute de metri de raft.
Domeniile de continut ale fondurilor semipatrimoniale

nu ar putea reproduce integralitatea domenifior acoperite de


fondurile curente fard a crea un fel de "biblioteca ascunsa". Se
poate duce o politica de cooperare cu celelalte biblioteci din
regiune.Este de la sine inteles ea aceste stocari aproape
centenare nu pot fi decise -fare a tine cont de prioritatile
prezentate in Carta colectiilor: prezenta fondurilor specializate, de
orientare privilegiata a fondurilor curente,vor determina
domeniile de excelenta ale acestei conservari semipatrimoniale.

Aceasta procedure garanteaza interesul bibliotecii in interiorul


unei retele, in masura in care colectiile avute in vedere intaresc,
pentru o difuzare larga (prin imprumutul intre biblioteci, mai
ales), punctele forte ale bibliotecii.

Ce se intampla dupa 100 de ani? Aceasta etapa este

importanta intrucat ea determind vocatia fiecarui document de a


deveni document destinat patrimoniului. In privinta
documentelor integrate in fondul semi-patrimonial, rationamen176
www.dacoromanica.ro

tul este simplu: schimbarea destinaliei este indispensabila


pentru once document farce cerere limp de 5 sau 10 ant. Pentru
documentele inscrise in cadrul unei cooperari, procedura este
putin mai complexes: fie biblioteca a persistat intr-o specializare si

documentele avute in vedere integreaza fondul vechi pentru


aceasta specialitate in masura in care cei ce selectioneaza sunt
interesati de acest fond specializat; fie documentele nu prezinta

interes pentru biblioteca in vederea unei conservari de lunga


durata:daca aceste documente ii apartin, atunci li se va schimba
destinatia, daces ele sunt in proprietatea altei biblioteci care
lucreaza impreuna, ele vor fi puse la dispozitie pentru o ultima
decizie.

Se va recomanda o trecere in revista regulata a colecliilor

semipatrimoniale pentru a verifica aceste criterii pe masura


cresterii si invechirii constante (de exemplu, notand in fiecare an
documentele care au atins 99 de ant, dar si pe cele care au atins

25 sau 50 de ant), aceste treceri in revista efectuan.du-se cu


ajutorul unor grile de analiza si, lucru de dorit, cu sisteme
informalionale care sa conserve memoria tranzactiilor pentru

fiecare document (imprumuturi si consultari la said). Punctajul


va fi incredintat persoanei ce se ocupd cu selectia, veriicarea
solicitarilor intervenind ca tun element major, tar lista
documentelor eliminate din fondul semipatrimonial va fi propusa
altor biblioteci pentru care aceasta lista constitute, intr-o
oarecare masura, stocul propus de "furnizorul ce nu

comercializeaza" si analizata dupes criteria de seleclie stabilite


pentru fondul specializat. Aceasta munca ar putea fi mai usoara
daces se vor folosi liste constituite prin extragerea automatizata
din cataloage si liste de exemplare.
Functia de "veghe" poate interveni si in cazul ameliorarii

acestor fonduri semipatrimoniale. Se cunoaste exemplul cu


recumpararea colecliilor de periodice "moarte" in scopul de a
acoperi lacunele din domeniile prioritare ale unei biblioteci.
Uneori, aceste fonduri semipatrimoniale cresc, folosind metode ce

nu au nimic in comun cu selectia colectilior curente. Cu toate


acestea, recomandarn sa se evite aceasta practices in afara de
cazurile particulare, constituite de fondurile locale si specializate:

intr-adevar, pentru acestea din urma, deosebirea dintre acces


liber si depozit de difuzare este caduca. Si, in acelasi timp, vom
evita confuzia dintre depozit de difuzare (localizare) si fondurile
semipatrimoniale (natura fondului): daces se intampla ca fondurile

de studiu sa fie organizate in depozite, din ratiuni ce in de


spatiu, pentru imprumut n-ar mai ramane fonduri curente.

177

www.dacoromanica.ro

6.4. Fondul local


Coloana vertebrala a colectiilor

Fondul local este unicul fond specializat a carui prezenta


este comuna pentru toate bibliotecile municipale si doar pentru
ele. El reprezinta elmentul fondator al bibliotecii: memoria scrisa
de si despre colectivitatea locals, depozitara a documentelor
realizate de care locuitorii acestei colectivitati, acest fond este
esential pentru identitatea unei biblioteci municipale, pentru
identitatea localitatii Insasi, privity ca o colectivitate istorica si
vie. Dupa parerea mea, o biblioteca publics va putea cunoate
extinderea propriei colectii numai dupa ce-si va putea defini aria
fondului sau local: "cunoaste-te pe tine insuti" ramane condilia
elementary a cunoasterii, fundamentul care da punctele de reper

pentru domeniul vast al cunoasterii si creatiei. Dupa cum a

remarcat A. P. Syren (conservator la Biblioteca Municipals din


Dijon), ansamblul colectiilor se construieste plecand de la aceasta
parte de memorie esenliala, singurul element ontologic original
pentru fiecare biblioteca municipals (BM). Celelalte fatete sunt

deschiderea spre lume, extensia spre o memorie regionala,

nationala,universala, accesul la aceste cal singulare ale memories

umane, plecand de la o

realitate ancorata in apropiere,

intelegerea unei culturi impartasite.

Fondul local se caracterizeaza, de asemenea, printr-un


public care este, in acelasi limp, local si totalmente exterior:
aceti utilizatori reprezinta atat publicul actual (avid sa se
ancoreze cultural si social), cat si colectivitatea locals proiectata
in viitor (care pariaza pe perenitatea sa) precum si eruditii,
cercetatorii si savantii exterior! colectivitalii. Nici fondurile locale,

nici fondurile de patrimoniu, nici fondurile specializate nu


prezinta un astfel de echilibru privind interesul multiplelor
publicuri.Constituirea fondului local trebuie sa raspunda acestor
cerinte recunoscute ca fiind esentiale pentru toate bibliotecile

municipale. De altfel, fondul local este acela care ancoreaza


institutia Intr -o retea nationals de informare chiar daca restul
colectiilor si serviciilor reprezinta, pentru fiecare cititor, o
deschidere spre imensitatea cunoasterii si creatiei.
Celelalte biblioteci (in afar-a de bibliotecile municipale)

dispun oare de o astfel de "coloana vertebrala"? In cazul


bibliotecilor universitare, s-ar putea pune problema pentru
CADIST, domenii documentare prin excelenta universitare atat
pentru propriul sau public cat si pentru alte retele nationale. S-a

178

www.dacoromanica.ro

constatat ca fondurile legate de cercetare sunt acelea care asigura


legitimitatea unui SCD sau a altuia in cadrul propriei
universitati, mai mult decat colectiile destinate studentilor care,
cu toate acestea, sunt mult mai utilizate: prestigiul cercetarii este

acela care pune bazele identitatii unei universitati si, deci,


intregul ansamblu al documentelor, care contribute la crearea
acestei identitati, va alcatui, frecvent, "coloana vertebrala" a
colectiilor. Cu toate acestea, rareori li se va aplica un tratament
atat de specific cum este acela rezervat fondului local dintr-o
biblioteca municipals.

Definitia fondului local

Caracterul "local" al acestui fond poate fi un subiect

pentru multiple interpretari: unit includ in fondul local lucrarea


unui autor care s-a nascut in oras dar care nu a trait niciodata in
acest oras, altii adopts o conceptie largita, incluzind o sinteza

istorica privind intreaga regiune... 0 teza, ce are ca tema

medicina tropicala, scrisa de un medic care lucreaza in spitalul


local isi va gasi locul in bibliograflile notabile ale comunitatii.
Frenezia conservatoare nu este departe...
Noi propunem o conceptie a fondului local care prezinta
cloud abordari:

Continutul acestui fond este esential: numai


documentele al caror continut tine de aria geografIca acoperita de

fondul local se refers la acest fond, oricare ar fi autorul. Pe


parcursul unei anchete efectuate in regiunea ChampagneArdennes, Andre-Pierre Syren remarca: "Arhivele si BDP-urile
stabilesc doua zone: departamentul si regiunea (administrative).
In functie de dimensiunea lor, bibliotecile municipale isi pot
stabili suprafete variabile: de la comuna la regiunile limitrofe,
treca.nd prin arondisment si departament. De fapt, elementul de
apreciere major este elementul "limitror. Aria de cuprindere a

fondurilor prezinta uneori forme stranii care sunt rareori in


conformitate cu limitele administrative. De fapt, problema nu

consta atat in a stabili legitimitatea acestor zone, cat in a garanta


cunoasterea lor. Deci, cartografia va trece de la faza ilustrativa la
cea de proiectare. Singurele elemente de asociere vor fi locul de

editare si tiparire. Prin urmare, nu ne vom mai opri asupra

locului ci asupra informatiilor bibliografice..."1. Aceasta regula


prezinta cloud exceptii: pentru lucrarile de fictiune, viata reala a
I. A.-P.Syren, "Les fonds locaux de Champagne-Ardennes", Bulletin du CRL,
1993.

179

www.dacoromanica.ro

autorului din regiunea avuta in vedere reprezinta in sine o

dovada intrucat resorturile creatiei sunt putin cunoscute si deci,


partea de "influenta locals" este putin determinate: caracterul
local este atribuit intr-o oarecare masura "incertitudinii".
Documentele privind o personalitate cunoscuta provenita din

localitate pot fi incluse in fondul local dar, in acest caz, este

indispensabila punerea de acord cu reteaua celorlalte biblioteci:


Lamartine din Macon, Valery Larbaud din Vichy sunt personaje

istorice, a caror memorie este pastrata in bibliotecile acestor


localitati, dar nu am putea nega faptul ca discursurile electorale

ale lui Lamartine se refereau mai mult la omul public national


decat la locuitorii din Macon. Aceasta punere de acord este

deosebit de necesara in cazul in care documentele rare si


pretioase (de exemplu, manuscrisele) se refers la corespondentele
dintre doi oameni ilustri... proveniti din cloud localitati diferite!

Exhaustivitatea este mereu relatives si trebuie sa fie inclusa in


centrul retelei.
Campul geografic al acestui fond local este strict limitat

si se leaga in acelasi timp cu existenta anterioara a unui fond


local si cu aria de atractivitate a colectivitatii. Aria competentei
unei capitale de regiune este mai mare decat a unui sat de 1000
de locuitori pentru simplul motiv ca serviciile extra-documentare
ale acestei localitati vor administra si vor avea in vedere populatia
unui teritoriu mult mai vast. In cazul lucrarilor editate in regiune,
dar fara interes local de continut, sugeram ca ele sa fie colectate

si conservate in biblioteca insarcinata cu depozitul legal al


tipografului. Aceasta colecta specified nu exclude acordarea unei
atentii deosebite pentru editarea regionala.

Deci, domeniul de achizitie at fondului local este supus


unor reguli foarte stricte privind continutul si aria geografica:
biblioteca satului colecteaza si pastreaza documentele privind
strict istoria si viata satului, aceea a capitalei de canton sau de
arondisment, adauga aici documentele despre acest canton, cat si

cele ce prezinta interes pentru catunele si satele lipsite de

biblioteci municipale, etc. Acest lucru presupune o analiza a


domeniilor de competenta ale fondurilor locale pentru a limita
"suprapunerile" excesive ale bibliotecilor; asociatia de cooperare
ABIDOC a elaborat o carta pentru colecta, pastrare si furnizare,
I. Asociatia arhivarilor, bibliotecarilor si documentaristilor francofoni din
Caraibe (AABDFC) propunea in 1982 sa se include in "fondul din Caraibe"
lucrarile de lidlune al caror autori s-au nascut in Antile sau/si au trait o mare
parte din viata in Antile precum si lucrarile documentare al caror continut se

referea la Antile.

180

www.dacoromanica.ro

prin imprumutul intre biblioteci, a fondurilor locale din regiunea

Bourgogne: astfel sunt asigurate nu numai repartizarile intre


biblioteci dar si certitudinea unei complementaritati care sa
acopere intregul teritoriu regional. Cu toate acestea, nu trebuie
s speram sau sa urmarim realizarea unei cercetari exclusive
intre biblioteci privind fondul for local: avand in vedere faptul ca
publicul frecventeazA mai multe localitati, fondurile locale sunt

determinate sa cuprinda documente identice... cu conditia ca


bibliotecile sa fie constiente si sa negocieze aceste complementaritati tinand cont de prioritatile si dorintele precizate de
autoritatile politice ale localitatilor lor.

Bibliotecile departamentale de imprumut isi pun uneori


intrebari privind interesul si necesitatea de a constitui un fond
local. Ele pot fi incitate sa valorifice patrimoniul prin prezenta
acestui tip de fond specializat sau sa renunte la un astfel de fond

in anumite localitati pe care le deservesc. Fara a nega nici


interesul, nici utilizarea fondurilor existente in prezent, as fi
tentat sa sugerez renuntarea la aceste ambitii. BDP are,

intr-adevar, o atractie mica asupra cititorilor exteriori si functia


sa se exercita mai ales asupra unei complementaritati si unei
reechilibrari raportate la bibliotecile municipale care au
posibilitatea de a atrage publicul, printr-o colectie accesibila si
usor de consultat si printr-o comunitate de cercetatori care, daca
este interesata de un departament o face plecand de la localitatile

ce-1 compun. BDP isi poate imagina constituirea unui fond

specializat bazandu-se pe competentele departamentului, dar ea


ajuta mai degraba bibliotecile municipale din reteaua sa sa-si
constituie propriile fonduri locale: rolul sau este mai ales de a
veghea ca aceste fonduri locale sa acopere in mod complementar
teritoriul departamental, sa asigure circulatia de informatii in
retea si sa promoveze in reteaua regionala sau nationals.

Corelarea fondului local cu restul colectiilor

Aceste corelari necesita, pentru a fi schitate, o precizie


ferma in definirea fondului local: nu once document de interes

local sau regional poate apartine unui fond local. Aceasta


asertiune acopera cloud realitati:
Daca un exemplar dintr-un document este achizitionat,

prelucrat, comunicat si pastrat in cadrul specializat al fondului


local, alte exemplare pot si trebuie sa fie achizitionate pentru
fondurile curente, chiar si pentru anumite fonduri specializate:
putem sa ne imaginam ca la Bordeaux operele lui Montaigne pot
fi accesibile doar in cadrul consultarii fondului local?
181

www.dacoromanica.ro

Documentele care "graviteaza in jurul" fondului local


dar nu isi gasesc locul in acest fond, sunt achizitionate in mod
privilegiat in celelalte fonduri: de exemplu, biblioteca din
Charolles va gasi cu siguranta date despre localitatea sa intr-un
ghid turistic despre Bourgogne dar acest ghid va fi achizitionat
pentru fondul sau curent si nu, pentru fondul sau local.
Acest principiu intAmpina uneori obstacole: opera teatrala
a unui autor din Poitiers va fl oare achizitionata la Poitiers pentru
fondul local sau pentru "Biroul Autorilor", fond specializat de
teatru contemporan (in cazul in care va fi posibila achizitionarea

doar a unui exemplar)? Fars indoiala, nu exists un raspuns


definitiv, dar as inclina, mai degraba, pentru favorizarea fondului
local, coloana vertebrala a bibliotecii, avand in vedere ca:
-

fondul local, prin natura sa, este destinat sa devind

fondul vechi al bibliotecii si prin aceasta, motivatia sa majors;

- in general, este posibila negocierea productiei de


substitute pentru uzajul cotidian, cerute de catre celelalte

secto are .

In mod schematic, putem indrazni sa afirmarn ca fondul


local este singurul fond care are vocatia universals de a deveni
un fond vechi intr-o biblioteca municipals.

Selectia si achizitia fondului local


Interesele multiple ale fondului local cer din partea celui
care achizitioneaza o mare atentie fats de productia documentary
si mai ales fats de "literatura gri". data ce domeniul fondului
local a fost definit foarte precis (cadrul geografic, limbile
cercetate) 1 suporturile folosite in mod deosebit, trebuie sa se
distinga:
Documentele achizitionate pentru fondul local, adica

acelea al caror continut manifests un interes major pentru


prioritatile fondului.
Documentele al caror continut este doar partial

interesant pentru fondul local: in acest caz, este necesard


realizarea unor copii partiale pentru a constitui dosare
documentare pi dosare de press, documentele, ele insele, fiind
abundente in fondurile curente si specializate.

Documentele colectate prin "cautare", care se alatura


acelorasi dosare documentare pe criterii de continut (brosuri
pentru alegerile locale si nu foi publicitare care se multumesc cu
promovarea unor produse distribuite pe plan regional si
national).
182

www.dacoromanica.ro

Documentele descoperite card o cercetare exhaustive a

caror conservare incumba bibliotecii prin caracterul for local:


donarea unor casete video despre o sarbatoare locals, o teza

redactata in japoneza despre un aspect al economies locale.Aceste


documente nu pot fi refuzate, dar este de dorit sa fie negociate cu
un alt centru documentar conditiile de conservare (o caseta video

nu se conserve ca un manuscris) si/sau asigurarea unei

informari bibliografice (conservarea unui document in japoneza

va prezenta interes doar dace it facem cunoscut in reteaua de


documentare).
Colectii complete al caror interes pentru fondul local

rezida in legatura dintre componentele intregii colectii si nu in


fiecare document luat individual: de exemplu, fondul tipografiei
Protat din Macon.

Corelarea fondului local cu restul colectiilor


PRODUCTIA
.

Achizitii

Fond curent

Fond local

Fond specializat

Donatii .4_]
Schimburi
Fond
Eliminari
semipatrimonial

Donatii
Eliminari

Eliminari
Donatii
Biblioteca
specializata

Fond
vechi
Fond vechi local
Depozit

Schimburi

Se poate constata ca fondul local poate fi conceput doar in


cadrul unei retele. Se mai poate constata si faptul ca dezvoltarea
si constituirea unui astfel de fond implied contacte cu furnizorii
particulari (autori-editori, organisme publice sau asociative
locale, librdrii specializate) care necesita adesea relatii personale,
183

www.dacoromanica.ro

explicatii individualizate, lard de care fondul local nu va sesiza


esenta propriei ambitii: acumularea si valorificarea memoriei
colectivitatii nu numai a celei trecute dar si a celei prezente si a
celei in curs de constituire.

6.5. Fondurile vechi

Prestigiu al memoriei locale, radacina documentary a


colectivitatii, fondul vechi este, de asemenea, un conglomerat pe

care un bibliotecar european 1-ar descrie astfel: "Majoritatea


marilor raritati din aceasta said cu comori sunt aid datorita
cuceririlor efectuate de tara mea de-a lungul numeroaselor
secole1". Fondurile vechi ale bibliotecilor publice (dar si
universitare) reprezinta un ansamblu al carui continut este
insuficient precizat. Aceste fonduri vechi au in acelasi timp o

pondere insemnata in gestiunea curenta dar sunt adesea

considerate ca fund colectii inchise. Aceasta conceptie este


intarita adesea de cele cloud definitii ale fondurilor vechi: sau
aceste colectii cuprind lucrari anterioare anului 1811 (crearea
Bibliografid Frantei care marcheaza un reper simbolic in
identifIcarea sistematica a productiei), sau se retine data de 1789

(confiscarea bunurilor clerului care marcheaza o tulburare in


proprietatea si constituirea colectiilor). In ambele cazuri, once
exercitiu de achizitie pentru astfel de colectii se raporteaza doar
la o productie incheiata, achizitia devine salvare si se exercita in
mod privilegiat asupra. documentelor de interes pentru fondul

local (manuscrisele unei persoane ce prezinta interes pe planlocal, stampele unui artist nascut in oras, etc.). A treia definitie a
fondurilor locale, care include tipariturile din sec.XIX, in mod
deosebit amenintate si putin cunoscute, nu schimba
fundamental problematica ci o deplaseaza spre inceputul sec.XX,
chiar daces, colectiile sec.XIX, reprezinta 10-15 milioane de

volume in bibliotecile municipale, adaugindu-se la cele 4-5


milioane volume pastrate anterior sec.XIX (in total de 3 on
colectiile Bibliotecii Nationale I)2.

Cu totul alta este situatia fondurilor vechi daces adoptarn


deflnitia propusa de Consiliul superior al bibliotecilor in "Carta
bibliotecilor" : este considerat vechi once document de peste 100

de ani si deci, se poate lua decizia privind conservarea sa in

cadrul unui patrimoniu. Plecand de la aceasta definitie, domeniul


'. Extras dintr-un text de Lewis Coffin: "Selection and Acquisition Procedures in
Medium - Sized and Large Libraries", Allerton Park Institute, 1963.

2. Se estimeath ca. 50% din fondurile locale anterioare anului 1811 pastrate in
biblioteca reprezinta ilecare mai putin 10000 volume pentru ficcare biblioteca.
184

www.dacoromanica.ro

de constituire al unui fond vechi se bazeaza pe o productie mereu

reirmoita si se alatura dublei problematici generale privind

achizitiile: garantarea coerentei unei colectii globale, alegerea


dintr-o productie in plind miscare... . Aceasta ultima defmitie
garanteaza o reflectie constant& asupra fondurilor vechi,
stabileste o legatura stransa intre acest fond si celelalte colectii
din biblioteca, favorizeaza o cooperare Intre biblioteci pentru
conservarea patrimoniului. Arbitrarul pragului de 100 de ani este
justificat, de fapt, de voluntarismul politic!! de achizitie.
Inainte de a aborda problema propriu-zisa a achizitiiolor,
ar fi bine sa ne punem intrebari privind interesul si legitimitatea
fondurilor vechi care au fost mostenite de majoritatea bibliotecilor
municipale. Proprietatea for este multiples: la documentele
provenite din confiscarile din timpul revolutiilor si care antra in
proprietatea statului, se adauga donatiile anterioare anului 1789

si achizitiile ulterioare, toate acestea constituind un ansamblu


insuficient identificat pe planul proprietatii legale. Pe de aka
parte, biroul patrimoniului din Directia Carta! aminteste faptul ca.
verificarea marturiilor privind provenienta fondurilor vechi este
mai putin frecventa decal am putea crede: operatlile de

retroconversiune, efectuate in cadrul Catalogului colectiv al


Frantei, arata ca titluri aparent identice acopera exemplare cu
particularitati diferite (reproduceri, legatura, etc.), mai ales
pentru documentele anterioare sec. al XVIII-lea. Trebuie semnalat

faptul ca. Statul acorda o atentie deosebita documentelor de


patrimoniu, controlul sau tehnic exersandu-se, pans in prezent,
mai ales asupra acestui tip de fond. Un indiciu complementar
poate fi gasit in recenta lege privind exportul operelor de arta
(legea 92-1477 din 31/12/92), care interzice scoaterea de pe

teritoriu a anumitor documente (ce intra sau nu antra in


proprietatea publica): incunabule si manuscrise (oricare ar fi
valoarea lor), de asemenea, lucrari imprimate ce includ adnotari
manuscrise importante) si cartile tiparite acum mai bine de 100

de ani

a caror valoare este egala sau superioara sumei de

50 000ECU (330 000F).

Concluzia poate fi simplificata: bibliotecile publice care


poseda, in prezent, in colectiile for documente mai vechi de 100
ani (si manuscrise de once vechime) ar putea avea obligatia de a
be conserva integral. Ele pot analiza posibilitatea existentei unor
eventuale depozite reciproce pentru anumite carts al caror interes
ar putea fi bine valorizat in fondul vechi al altei biblioteci, dar

aceasta politica nu mai poate fi avuta in vedere cu aceeasi

amploare, intr-atat este de importanta incarcatura psiho-politics

a patrimoniului local. Totusi, este imperativ sa se initieze o


185

www.dacoromanica.ro

de achizitie pentru cresterea acestui fond,


caruia, neputand fi reinnoit, trebuie sa-i stapanim cresterea
pentru a evita once dezechilibru in echilibrul general al
veritabila politica

colectillor: am vazut mai sus ca acest fond vechi nu ar trebui sa


depaeasca in numar fondurile curente; obiectivul este poate
arbitrar, dar permite garantarea faptului ca biblioteca publics nu
va deveni un muzeu al cunoasterii.
Politica de achizitie poate avea mai multe forme
complementare:
In ceea ce priveste documentele de interes local, fondul
vechi prezinta un interes major pentru colectivitate. Trebule spus

ca documentele achizitionate pentru fondul local sunt destinate


integrarii in fondul vechi imediat ce au atins varsta de 100 de ani.

Bibliotecile sunt interesate de achizitia de documente vechi si


pentru caracterul for local. Aceasta achizitie, adesea costisitoare,
necesita, de altfel, o coordonare privind interesul de a achizitiona

si de a conserva un document mai degraba pentru o biblioteca


decat pentru alta.

Fondul vechi poate prezenta interes datorita unui


continut ce nu este marcat in mod, specific de un caracter local:

este cazul unor fonduri specislizate al caror continut poate


necesita prezenta unor documente vechi (de exemplu, un fond

specializat in ordinatoare ar putea fl interesat de planurile

mainii de calcul ale lui Pascal). Fondurile specializate trebuie


examinate sub acest unghi pentru toate documentele ce ating
100 de ani.
Constituirea

unei colectii semipatrimoniale (vezi


capitolul 6.3.) ne obliga sa reflectam asupra documentelor din
aceasta colectie care ating varsta de 100 de ani: cum sa alegem
partea redusa numeric (echivalentul in numar a maximum 1%
din achizitiile curente) care va fi conservator in fondurile vechi?
intrucat nu este vorba de o reproducere in miniature a intregului
ansamblu al domeniilor cunoasterii, este indispensabil sa tratam
continuturile dupe specialitati: putem imagina elaborarea unor
planuri de conservare separate in jurul fondurilor vechi', tinand
cont in acelasi timp de temele majore dezvoltate in fondurile vechi

existente si de cele afirmate in fondurile specializate din fiecare


institutie. De exemplu, o anume biblioteca, constatand o prezenta
puternica in fondurile sale a lucrarilor stiintifice din sec. XIX, va
I. Bernard Huchet, seful biroului Patrimoniului din cadrul DLL, recomanda
pentru astfel de planuri o esalonare regionals, aceasta esalonare permitand in
acelasi timp o abordare de proximitate si elaborarea unei adevarate politic'

(confIrmata de FRAB: Fondurl regionale de achizitie pentru bibliotecA).

186

www.dacoromanica.ro

primi in depozit lucrari stiintifice din colectiile semipatrimoniale


din alte biblioteci, inainte ca aceste lucrari sa atinga 100 de ani.

Un alt exemplu, o anume biblioteci, dezvoltand un fond


specializat in texte teatrale, se va angaja sa constituie, cu

ajutorul depo2itelor celorlalte biblioteci din regiune, o sectiune


pentru fondul vechi specializat pe aceasta tema.
Dupes cum se poate vedea, cresterea unui fond vechi este
dirijata de cateva reguli simple, care impun o corelare coerenta cu
ansamblul colectiilor unei biblioteci:
Once document care atinge

100 de ani trebuie


conservat; deci, trebuie sa ne punem intrebari privind interesul
sau pentru colectie inainte ca acesta sa atinga varsta de 100 de
ani.

Crestera fondului vechi nu poate fi compensates a priori

prin nici o eliminare (cu toate ca este evident ca aceasta

asertiune, logic, nu ar avea un caracter definitiv...), deci, ea

trebuie realizata cu rezerva.


Criteriile
acestei crested tin de continutul
documentelor avute in vedere si nu de suportul lor: fonogramele,
suporturile optice, etc, sunt destinate in mod potential sa devind
documente vechi.
Cresterea fondului vechi
FONDUL VECHI

Achizitia

de documente
vechi (fondul

Existent: colectia reala in 1994


da 'Lind din 1894 sau dinainte

local)

Crestere

Depozite sau
donatii din alte
colectii semipatrimoniale
(cooperare)

tCaracter specializat (cooperare)


100%

% variabil in functie
de domeniul acoperit
1 de perenitatea
interesului fata. de
fondul specializat

Colectii semipatrimoniale

Fond
local

Fond
specializat

Fonduri curente

Cresterea fondului vechi trebuie realizata, in mod


concertat, in cadrul planurilor de conservare regionala (si nu

187

www.dacoromanica.ro

conform unui singur nivel national, prin Catalogul colectiv al


Frantei).

Un document achizitionat pentru fondul local este


inscris imediat in politica de achizitie a fondului vechi: toate
documentele fondului local achizitionate in 1994 au predispozitia
de a intra in fondul vechi in anul 2094.
linand cont de aceste diferite principii, am putea
considera ca fondurile vechi nu merita o analiza reala din partea

politicii de achizitie (pentru ca singurele documente realmente


achizitionate din exterior provin, de fapt, din fondul local, sau,
uncoil, din anumite fonduri specializate). Cu toate acestea, as
sfatui conceperea acestor colectii vechi ca pe veritabile fonduri
particulare dotate cu propriul for protocol de selectie: aceasta

concepere permite, de fapt, controlarea cresterii fondului si

garantarea, pe cat posibil, a coordonarii sale cu restul colectiilor.


Cei ce selectioneaza vor fi adesea cei care administreaza fondul
local, dar deosebirea formals a acestui fond de fondul vechi va
permite o politica conceputa in ceea ce priveste toate
documentele, altele decat acelea din fondul local, 'inainte ca ele sa
atinga varsta fatidica de 100 de ani.

6.6. Fondurile specializate


Definitie

A distinge fondurile specializate de fondurile locale sau

curente este o operatiune mai delicata decat ar parea. Aceasta


deosebire este indispensabila data dorim sa stapanim obiectivele
sale documentare. A.- P. Syren, intr-un articol despre fondurile
locale, remarca faptul ca "exists fonduri mai putin locale decat
localizate, esalonarea minima a punerii for in valoare - si de
protejare a acestora - este o esalonare nationals[...]' ".
Un fond specializat, .conceput si administrat ca atare,

nu este doar o parte privilegiata a colectiilor curente dintr-o


biblioteca; adesea, este tentanta valorificarea unuia din
elementele puternice ale colectiei, denumindu-1 fond specializat:
200 de lucrari curente in portugheza sau 300 de titluri referitoare
la Revolutia franceza nu vor constitui un fond specializat, nu mai

mult decat un sector de utilizare privilegiat (spatiu pentru

adolescenti, spatiu pentru meserii, laborator pentru invatarea


limbilor.)

A.P.Syren, op. cit.

188

www.dacoromanica.ro

0 colectie constituita in jurul unui personaj ilustru al


orasului este in realitate integrata in fondul local. Dar, care este
situatia unui fond specializat despre Loire (Biblioteca din
Orleans) sau gastronomie (Biblioteca din Dijon)? Cu certitudine,
permanenta interesului local este confirmata si, adesea, este la
originea unui astfel de fond, dar acest cadru se extinde repede
dincolo de interesul strict local spre reteaua bibliotecilor.
Deci, fondul specializat se deosebeste de fondul curent Si
fondul local prim
-

publicul caruia ii este destinat este situat, in principal,

dincolo de limitele teritoriale;


-

interesul sau national sau cel putin regional este

recunoscut de catre celelalte biblioteci;


- partea detinuta de documentele cu interes local este
minoritara, chiar daca definitia sa este posibila datorita acestui

interes;
-

numarul de documente este semnificativ in raport cu

productia privind acest subiect;


- documentele ce constituie acest fond sunt supuse unor

conditii deosebite de comunicare si sunt clasificate separat de


fondurile curente;
-

acest fond continua sa fie alimentat si reinnoit in

cadrul specialitatii sale.


Aceste ase conditii cumulative exclud din definitie

majoritatea colectiilor de carts in limbi strain din bibliotecile


publice, de cart" de arta, etc, cat si donatiile.
Constituire

In Franta exists trei tipuri de fonduri specializate Uri afara


bibliotecilor specializate):

Fondurile constituite dintr-o donatie sau o dispozitie


testamentara, a caror tema centrals a fost continuator de catre
biblioteca: fondul specializat al Bibliotecii Municipale din Orleans

despre razboiul din 1870 este un bun exemplu in acest sens, el


fiind creat plecand de la "fondul Croissandeau", sau colectia in
curs de elaborare de la Biblioteca Municipals din Lyon, ce are ca
punct de plecare cedarea de 80 000 fonograme de catre France 3.
Fondurile ce se constituie plecand de la o traditie locals
ce se dezvolta intr -un centru de interes mai larg si, de fapt, diferit

de interesul local: am mentionat deja fondul gastronomic al


Bibliotecii Municipale din Dijon.

189

www.dacoromanica.ro

Fondurile create din initiativa bibliotecii, pentru a


ocupa un "domeniu documentar". Ele sunt posibile si interesante
doar in masura in care un program de achizitie este lansat si in

care acest fond prezinta un interes local: decizia Bibliotecii


Municipale din Toulouse de a crea un fond aeronautic sau cea a
Bibliotecli Municipale din Saint- Pierre-des-Corps pentru un fond
al "cailor ferate "' sunt exemple bune in acest sens.
Toate acestea reclama rnijloace care se dezvolta pe masura
ambitiei nationale ce le anima. Personal, sunt sceptic in ceea ce

priveste numeroasele veleitati care agita bibliotecile in acest


domeniu, din pacate, putin incurajate in

acest sens de

reglementarile privind subventiile, cum ar fi cele ale Centrului


National al Cartii, unde se observa Intr -o mica masura o
sustinere privind reechilibrarea voluntarista a fondurilor pentru
incurajarea creatiei sau dezvoltarii adevaratelor fonduri
specializate cu interes national.

Crearea unui fond specializat necesita examinarea in

prealabil a urmatoarelor cinci conditii:

Care este interesul national fats de tema retinuta? in


lipsa unei carte documentare fiabile, ne putem referi la cativa
indicatori: analiza fiselor Catalogului colectiv national al
publicatiilor In serie (CCN) permite verificarea prezentei revistelor

foarte specializate in celelalte biblioteci si plecand de aici,


existenta si importanta unui alt fond specializat pe acelasi
subiect.

Atentie! Acest examen nu inseamna ca un fond

specializat poate fi unic in Franta, dar putem judeca, printr-o


analiza a altor biblioteci, daca ne lansarn in constituirea unui
astfel de fond sau ne multumim cu amplificarea achizitiilor unei

parti din fondul curent (atribuindu-le eventual un spatiu de


utilizare; este cazul spatiilor destinate limbilor strain, meserilior,
etc)

Verificarea faptului ca acest interes national se sprijina

pe un interes

local privilegiat.

Este cazul in care fondul

specializat este o extensie autonoma a fondului local (exemplul


gastronomiei din Dijon sau Istoria cartii din Lyon, vechi oras al

tipografilor), dar acest lucru poate raspunde si unui interes


economic mai recent sau chiar unui context politico-cultural
favorabil (fondul de texte teatrale din Poitiers).

Afirmarea deosebirii dintre fondul local si celelalte


fonduri specializate eventuale. Aceasta nu inseamna Ca va fi
obligatorie achizitionarea unui document in mai multe exemplare
'. Vezi articolul lui J.Paillet si C.Desbois in Bulletin de L'Association des
bibliothecaires francais, nr. 161, 1993.

190

www.dacoromanica.ro

daca el prezinta interes pentru mai multe fonduri (iar fondul local
va fi mereu prioritar), ci va permite dermirea clara a domeniului
de selectie a fondului specializat.

Trebuie sa se verifice daca biblioteca dispune de un


numar suficient de documente necesar pentru afirmarea
existentei unui fond specializat. Acest numar este variabil in
functie de subiecte; este necesara, de asemenea, o analiza a
raritatii documentelor in raport cu celelalte biblioteci si cu
cataloagele colective -Catalogul colectiv al Frantei, CCN...

Controlul capacitatii de achizitie a unei biblioteci in


ceea ce priveste subiectul: daca productia va atinge 1 000 de
titluri, biblioteca va trebui sa achizitioneze doar 50 daca ea
preconizeaza

crearea unui fond specializat. Acest control

cuprinde, de asemenea, verificari fizice (capacitate de stocare si

constrangeri legate de comunicarea for utilizatorilor), umane


(competenta
(posibilitatile

si
de

timpul personalului) si organizatorice


furnizare la distanta, posibilitatile de

valorificare).

Sa 'incheiem aceasta prima abordare cu probleme care


revin bibliofiliei contemporane. Unit bibliotecari cedeaza in fata

unei carti care reuneste caracteristici rare: imprimarea ei in


foarte putine exemplare, ingrijirea deosebita privind conceptia si

prezentarea acesteia (stampe sau fotografii exceptionale,

legatura remarcabila, o hartie exceptionala); flecare se gandeste


ca prin achizitionarea unui astfel de document, sa dea valoare
fondului bibliotecii. Fara a nega nici valoarea intrinseca a cartii si
nici interesul sau demonstrativ, trebuie sa ne intrebam care este
aportul documentului la colectiile existente. Un fond specializat
in bibliofilie contemporana, chiar daca este foarte interesant si
valoros, se justified uneori doar prin simpla satisfactie personals

a bibliotecarului: este exagerat sa credem ca astfel se poate


constitui viitoarea bogatie a unei biblioteci publice. In schimb,
achizitionarea unui astfel de document se poate impune daca el

prezinta interes prin continutul sau pentru fondul local (sau


pentru un fond specializat) sau, in mod exceptional, pentru
domeniul "Arta" CM acest caz, el va fi introdus in colectille
semipatrimoniale, unde va astepta sa i se verifice capacitatea de
integrare in fondul vechi...).
Selectia si achizitia

Definirea unui fond specializat cere redactarea unui


Protocol de selectie foarte precis, mai ales in ceea ce priveste
corelarea lui cu fondul local si celelalte fonduri specializate. Ca si
191

www.dacoromanica.ro

in cazul fondurilor locale si vechi, decizia de achizitie este luata


de bibliotecarul responsabil cu selectia. Acest lucru nu exclude,

ci din contra, definirea precisa a bugetelor si prioritatilor din

cadrul Planului de dezvoltare a colectiilor. Trebuie adaugat faptul


ca once creare a unui fond specializat trebuie sa fie validata de

Carta colectiilor. Pe de and parte, oricare ar fi interesul fata de


fondurile specializate, cresterea for nu trebuie sa penalizeze

reinnoirea fondurilor curente. Sa reamintim obiectivul achizitiei


pe care it propunem: intregul ansamblu al achizitiilor efectuate
pentru fondurile de patrimoniu si cele specializate nu trebuie sa
fie ca numar mai mare decat jumatate din achizitiile efectuate

pentru fondurile curente; once depasire a acestei limite ridica


probleme privind competenta unei biblioteci publice de a ocupa
rolul pe care-1 are o biblioteca specializata si, deci, al echilibrului
sau intern in serviciul intregii populatii.
Listele de achizitie vor fi comunicate persoanelor
responsabile cu selectia fondurilor curente pentru ca prioritatile

fondului specializat sa nu fie neglijate in cadrul colectiilor

curente. Daca un titlu prezinta interes atat pentru fondul local

cat sl pentru fondul specializat, el poate fi achizitionat, uneori, in

doua exemplare. Dar nu intotdeauna un document merits

aceasta atentie; in acest caz, va sfatuim sa acordati prioritate


fondului local, ceea ce nu exclude o semnalare bibliografica in
cadrul fondului specializat (cu o localizare diferita in clasificarea
fondului specializat).
Biblioteca vegheaza asupra valorificarii propriilor fonduri
specializate in cadrul retelei regionale sau nationalel. Este

important ca aceste fonduri sa participe la toate cataloagele


colective care sunt interesate de reperarea lor: interesul unui
public exterior este cel mai bun garant al continuitatii fondului
specializat, iar, in ceea ce priveste fondul local, el este asigurat
datorita interesului locuitorilor orasului.
Fondurile specializate sunt oare fonduri de patrimoniu?

Daca fondul local are vocatia de a exista in mod natural ca

un fond de patrimoniu chiar inainte ca documentele ce-1

constituie sa fi atins varsta de 100 de ani, nu acelasi lucru se


intampla cu fondurile specializate. Intr-adevar, parierea pe
perenitatea colectivitatii locale este un lucru admis, dar parierea
pe durata interesului fata de un continut este plina de hazard.
I. De exemplu: Decouuertes, redecouuertes: guide des fonds specialises des
bibtiotheques municipales et departamentales de la region Centre, AGIR, 1992.

192

www.dacoromanica.ro

Vom da doua exemple imaginare, unul legat de uttlizari, celalalt


de productia documentary:

Biblioteca X a constituit un fond de lucrari despre

pielarie legat de o activitate economics in crestere in localitate.


Dupe 20 de ani, aceasta activitate descreste si apare o alts axa
economics. Biblioteca va avea tot interesul sa-si modifice politica
de achizitie si sa-si cedeze fondul de pielarie inainte ca acesta sa
fie incorporat in fondul vechi.
Biblioteca Y a constituit un fond specializat referitor la
o stiint.a." noua si promitatoare (cum a fost cazul fiziognomonia

acum 100-200 de ani); din pacate, aceasta stiinta este astazi

depasita si productia documentary inceteaza... din lipsa de


cititori. Biblioteca Y 1si va lasa fondul, devenit mort, sa
imbatrineasca si sa intre in fondul vechi sau va avea interesul
sa-1 cedeze unei biblioteci specializate in istoria stiintelor?

Deci, contrar fondului local, fondurile specializate nu au


vocatia naturals de a se Integra in fondul vechi. Cu toate acestea,
pentru ele nu exists etapa intermediary a colectiilor
semipatrimoniale: toate documentele fondului specializat prezinta

un interes constant la nivel regional sau national; dace acest

interes ramane constant la sfarsitul a 100 de ani, este normal ca


fiecare document sa fie integrat fondului vechi.
Sa reamintim obiectivele documentare ale colectiei:

ansamblul documentelor fondului specializat (si local - sub 100


de ani) nu trebuie sa fie niciodata superior in numar fondului
curent. Dace apare aceasta situatie, ar fi de dorit sa se creeze una
sau doua biblioteci specializate distincte pentru aceste fonduri
specializate, pentru a garanta echilibrul bibliotecii publice.

6.7. Colectiile depozitului legal


Acest fond foarte particular va fi doar amintit aici intrucat
problemele pe care le ridica depind intr-o mica masura de politica

de achizitie cu initiative locals, intrucat bibliotecile ce ar putea


alcatui un astfel de fond sunt putine la numar, iar optiunile ce
vor fi luate tinand cont de Legea din 20 iunie 1992 sunt incerte.
Dar, colectitle provenite din depozitul legal ridica probleme foarte
interesante privind realizarea unui fond de patrimoniu in cadrul
colectiilor unei biblioteci.
Sa reamintim cateva elemente concrete:
- bibliotecile beneficiare de depozit legal sunt in numar
de 19 (18 biblioteci municipale, Biblioteca Nationale si
Universitara din Strasbourg, conform Decretului din 3/07/1973);

193

www.dacoromanica.ro

documentele avute in vedere sunt depuse in cloud

exemplare in biblioteca depozitara, care trimite un exemplar la


Biblioteca Nationale;
astfel, 150 000 de exemplare au facut obiectul
depozitului in 1992 (toate tipurile de documente).

Ne referim aid doar la fluxul al cdrui cadru este fixat

reglementar, Biblioteca Nationale oferind diferitelor biblioteci


exemplare pe care nu le utilizeaza (mai ales exemplarele din
tipografie, primite de catre biblioteci in cazul in care exemplarele
editorilor au fost deja depuse la Biblioteca Nationale) in functie
de specificitatea fondurilor for (de exemplu, gastronomia din
Dijon).

Deci, biblioteca depozitara realizeaza achizitii cu titlu


gratuit (obligatie legald) in contul BNF, dar aceste achizitii
influenteaza propriile colectii, deoarece ele conserves cate un
exemplar din documentele adunate. Practicile cele mai diverse
s-au instituit pentru aceste fonduri: conservarea separatd,
integrarea partials in fondurile locale sau specializate si chiar
raspandirea in fondurile curente. Aceste practici au multiple
cauze: absenta unor persoane desemnate numai pentru
gestionarea acestor colectii, insuficienta depozitelor de
conservare, bugetele mid destinate achizitiilor... . Fondurile
depozitului legal se confrunta cu numeroase probleme:
Colectate si conservate in principal de bibliotecile
municipale, ele raman in proprietatea Statului.
- Delimitarea colectei, fixate pe criteria istorice, nu

corespunde intotdeauna nici ariei de influents a comunei

responsabile (de exemplu, Chalons-sur-Marne din ChampagneArdennes), nici delimitarilor administrative (un numar de regiuni
cum ar fi Pays de Loire sunt impartite in mai multe
circumscriptii).
- Acest fond este singurul fond viu, a carui alcatuire nu

este nicidecum legata prin continut, ci printr-un element de

descriere bibliografica: locul imprimarii.


Furnizorii nu au relatii comerciale sau contractuale cu
biblioteca ci raspund unei obligatii legale. Mai mult, find vorba
de tipografii, colecta este foarte particulars si relatifie personale
joaca un rol important: biblioteca nu este un client, iar tipografia
are relatii preferentiale doar cu "editorii" de carts, reviste, afise,

fonograme, etc.

Aceste caracteristici ne fac sa recomandam o gestiune cu


totul distincta a acestui fond a carui necesitate are un caracter
exclusiv national. Colecta este foarte specified, conservarea

194

www.dacoromanica.ro

riguroasa, comunicarea precauta. Cu toate acestea, biblioteca are


anumite avantaje:
semnalarile bibliografice pot fi integrate in catalogul
bibliotecii;
-

colecta permite reperarea documentelor interesante

pentru fondul local.

Dar, achizitiile ce au ca destinatie acest fond nu pot fi


confundate cu celelalte.
In incheiere, vom emite patru conditii pentru a Incuraja o
sinergie intre acest fond si ansamblul colectiilor (un raport foarte
precis al lui D.Pallier si A. Poirot a fost trimis, in octombrie 1993,
Ministerului Cu lturii) :

Formularea unor reguli de gestiune a colectiilor

provenite din depozitul legal ar permite o mai bund insusire a


utilizarii acestui fond in corelare cu celelalte colectii din cadrul
bibliotecii locale. BNF lucreaza la un astfel de manual si speram
ca el nu va intarzia sa apard si va lua in consideratie aceasta
corelare locals.

Cu toate ca nu este mereu evident in continuturile


documentelor avute in vedere, extsts o complementaritate
intelectuald (si administrativa) intre fondul depozitului legal si
fondul local. Deci, ar fi necesard reorganizarea circumscriptiilor
de colectare conform delimitarilor regiunilor administrative si
redefinirea bibliotecilor depozitare (utilizand, de exemplu, criteriul
de biblioteca municipals cu vocatie regionala)1.
Aceasta complementaritate. put-- teoretica intre fondul
local si depozitul legal ar fi incurajata prin adaugarea la depozitul

legal a documentelor realizate de Care editura regionala (si nu

numai de tipografii). Aceasta decizie ar conserva unul din


principiile de constituire a fondului depozitului legal (colectarea si
conservarea documentelor in functie de aria de realizare si nu de

continut) si ar legitima mai mult acest fond de patrimoniu

particular din cadrul bibliotecii depozitare.


in ciuda acestei ameliorari posibile a complementariatii
partiale, colectiile provenite din depozitul legal reprezinta o
sarcind foarte distincta si de interes national. Ar fi deci de dorit
ca mijloacele necesare colectarii si gestiunii sale sa fie identificate
in mod clar si sa fie furnizate de catre Stat prin negociere.

I. B.Calenge, "Reseaux a facettes", Bulletin des bibliotheques de Fl-ance, nr.5,


1992.

195

www.dacoromanica.ro

III. SURSE, INSTRUMENTE SI PROCEDURI

Dupa ce au fost construite principiile unei politici


documentare, trebuie puse in aplicare procedurile de achizitie. In

ciuda multitudinii domeniilor, suporturilor si sectoarelor de


utilizare ("sectiilor"), acest proces poate urmari principii, reguli

si criteria comune, care aa permits pastrarea unei coerente a


intregului ansamblu al procesului de achizitie si, deci, a
colectiilor dintr-o biblioteca.
Procesul poate ajunge la o modelare a practicilor necesare

de indata ce dorim sa informatizam achizitiile: se vor defini,


pentru fiecare bibliotecar, functifie sale precise in cadrul
diferitelor etape ale procedurii si

se vor elabora

diferite

instrumente care vor permite punerea in aplicare a acestor etape.


7. SURSELE DE ACHIZITIE

Sursele de alimentare ale achizitiilor sunt diferite: unele


sunt, evident, editoriale (productia dintr-un domeniu), altele sunt
intelectuale (instrumentele de selectie) si altele sunt materiale
(furnizorii publici sau privati).

7.1. Importanta productiei editoriale

Interesul fats de productia documentary pare a fi o

evidenta neutra intr-atat este de adevarat faptul ca majoritatea


utilizatorilor cer documents... a caror prezenta pe piata editorials
este evidenta: editorii (In sensul larg, incluzand aproape toate
suporturile) investesc a priori in titlurile care au o sansa de a
gasi un public la un moment dat. Cu toate acestea, afirmatia

trebuie temperata prin mai multi parametri. Primul este

interdictia legala. Cu toate Ca traim intr-o tars pluralists rmca


din 1830, Carta proclama: "cenzura nu va fi niciodata
restabilita"?),acceptam ca unele titluri sa fie interzice in numele
unui consens social sau in numele unor exigente democratice
(incitarea la ura rasiala, pornografia "excesiva", erori ce ar putea
leza sanatatea sau viata): acest gen de lucrari nu vor ajunge
niciodata la cititori si este de datoria bibliotecilor publice ca ele

sa nu fie puse la dispozitia utilizatorilor daca exists pentru

acestea o interdictie legala. Cazul poate parea litigios cand este


vorba de o "simply" interzicere a afisarii (provenita din legea
privind publicatiile destinate tineretului): dar functia publics a
bibliotecii ii interzice acesteia prezentarea unor astfel de lucrari
si ea va limita eventualele cumparari numai pentru cresterea.
fondului local sau specializat, cu comunicare controlata, in
masura in care aceste titluri ar putea prezenta interes pentru
aceste fonduri.

196

www.dacoromanica.ro

In general, panorama editurilor nu este atat de variata pe


cat pare. In domeniul cartii se poate remarca, de pe la mijlocul

anilor 1950 si mai ales in acesti ultimi ani, o concentrare a

editorilor (si a in.dustriilor de comunicatie in general): grupul


Hachette poseda Grasset, Fayard, Stock, Libraria din ChampsElysees, Pauvert, etc; grupul Cite include Larousse, Bordas,
Dunod, Perrin, Retz, Julliard, Plon, Orban, Presses-Pocket, etc'.

Chiar daca mai exists marl case independente, cum ar

fi

Gallimard, si chiar daca micii editori se inmultesc fares Incetare


(autorii-editori, utilizand tehnologii de reproducere foarte

eficiente si tinand sa-si organizeze difuzarea singuri sau in

cooperare, nu inceteaza sa apara; si in unele regiuni, cum ar fi


RhOne-Alpes, s-au nascut mici editori, a caror aparitie a fost
chiar incurajata), in ciuda deci a acestor semnale incurajatoare,

este sigur faptul ca majoritatea titlurilor "despre care se


vorbeste" provin dintr-un numar foarte restrans de grupuri

editoriale. Sigur, majoritatea caselor intrate in aceste grupuri isi

pastreaza o autonomie relatives in ceea ce priveste linia for


editorials, dar in.dependenta reala s-a redus2. Nu exists nici o
indoiala ca rolul bibliotecilor publice este important pentru a
sustine acest pluralism al ideilor reprezentat de o varietate de
surse editoriale, cu conditia ca, bineinteles, continuturile
documentelor propuse sa fie in confonnitate cu obiectivele
bibliotecii.

Trebuie remarcat faptul ca. in Franta exists o abundenta


de editori si titluri publicate. Dar, aceasta constatare trebuie
nuantata: once bibliotecar a remarcat carentele editoriale in
domeniile pe care dorea sa le acopere: unde s-ar putea gasi o
carte despre rock-ul acrobatic din 1986? Cum s-ar putea reinnoi
un fond general de geografie pentru anul 1975? De ce albumele
pentru cei mid au fost atat de putin numeroase 1a Inceputul
anilor 1970? Cati editori de cart! cu caractere speciale pentru
nevazatori exists? Sa nu mai vorbim despre disponibilitatea pe
piata" a "cartilor-caseta"... Aceasta situatie din Franta este Inca

avantajoasa daca o comparam cu aceea din alte tan, unde

nevoile documentare ale bibliotecilor nu pot fi satisfacute de o


productie nationals: bibliotecile publice din Nigeria trebuie sa

importe 90% din cartile de care au nevoie3, cu tot ce poate


implica aceasta situatie: restrictii la import, dificultati in
reperarea bibliografica, amandri in livrare, comenzi ratacite. 0
I. ABF, Le Mtier de bibliothecaire, Editions du Cercle de la Librairie, 1992.
2.

Se pot gasi informatii utile in dosarele Livres Hebdo privind evolutia

tendintelor editoriale.
3. C. Nzotta, "Acquisitions in a Developing Economy: A Case Study of Nigerian
State (Public) Librairies", Collection Building, vol.7, nr.4.
197

www.dacoromanica.ro

tars dezvoltatd ca Australia' producea doar 2653 not titluri in


1984, din care 40% erau manuale scolare, romanele cuprinzind

doar 182 de titluri, iar cartile pentru copii 26 de titluri!

Bibliotecile din Australia pot astfel acoperi cu cart! australiene

doar 10-40% din proprilie cumpardri. Situatia este si mai


delicatd in tarile sarace: in 1982, Africa francofond (16 tar!)

numara 303 edituri2 dar dintre ele doar 95 erau societdti

comerciale iar 106 organisme guvernamentale! Cauza nu este


doar analfabetismul, care este prezent Inca, ci si traditiile locale
putin orientate spre stapanirea scrisului si cu siguranta situatia
economics ce nu favorizeazd productia de cart! atat din cauza
numdrului mic de achizitil potentiale, cat si datorita lipsei de
hartie (material manufacturat al cdrui import este scump in
devize). Sd compardm cloud cifre: Africa neagra numara, in anii
1970, 5 titluri aparute la un milion de locuitori, iar Franta 200...

Dar totul este relativ: chiar in Franta, editarea in limbile


regionale nu este la inaltimea mediei nationale. In 1984, 12

edituri bretone publicau 50-60 titluri pe an; se puteau numara


102 titluri basce pentru 700 000 bascofoni nativi, in tamp ce
Catalonia-spaniolk avea 90 de editor! si 3 000 de titluri datorita
unei politic! active de sustinere a Generalitatii in raport cu
editarea cataland3.

Numdrul de titluri aparute nu trebuie sa creeze iluzli:

uncle subiecte pot fi putin sau insuficient abordate, fie ca lipsesc


autorii, fie ca editorii nu au "stmt comercial" in acest domeniu.
Nu trebuie incriminati acesti editori a cdror prima indatorire nu

este de a satisface utilizatorii bibliotecilor. Dar, in acest caz


trebuie demarata o arie de cercetare mai larga: pentru cititorii
francezi si pentru fondul francofon, editarea nu trebuie sa se
limiteze doar la domeniul francez ci trebuie sa porneasca in
cautarea editorilor canadieni, belgieni, elvetieni, africani, etc.,
pentru a achizitiona continuturi care sa rdspunda obiectivelor
bibliotecii. Aceasta exigenta ridica imediat problema surselor la
care bibliotecarul se poate refers (vezi 7.2.): vom remarca mai

intai faptul ca pentru fondurile specializate, stapanirea unei


relationale, relativ putin organizate, va favoriza
descoperirea productiei dintr-un anumit domeniu; de fapt,
reintalnim aid reteaua informationald a cercetatorilor in
domeniul avut in vedere si bibliotecarul va trebui sa se faces
acceptat in aceasta retea: societatea savants, unitatea de
cercetare doctorald sunt de cel mai mare ajutor pentru cei ce
retele

selectioneazd fondul local. Acest fenomen poate actiona si pentru


1. J. Sheehan, "Library Supplies in Australia", Library Acquisitions, yo1.10, 1986.
2. A.K. Diallo, La Livre en Afrique noire francophone, ENSB, 1982.
3. Directia carpi si lecturii, Bibliotheques publiques et longues regionales.

198

www.dacoromanica.ro

anumite suporturi: de exemplu, editarea muzicala


imprimata

muzica
"este extrem de complexes din trei ratiuni esentiale:

difuzarea muzicii este internationals. Documentele de muzica


imprimata (...) pot fi reimprimate cu usurinta fares a fi necesara
nici mentionarea datei, nici indicarea reimprimarii. Viata caselor
editoriale este foarte agitata si adesea este dificil sa se determine
cine editeaza o anumita partitura, intr-un anumit moment, cine

o difuzeaza, cu atat mai mult cu cat anumite fonduri sunt


divizate si recumparate de case editoriale diferitel". De fapt,
achizitionam ceea ce stim ca exists!

Si, achizitionam ceea ce apare... 0 anume tema este la


mods pentru un limp, apoi ea dispare din preocuparile editoriale,

pentru a renaste cativa ani mai tarziu. Am efectuat un scurt


sondaj comparativ pe anumite teme ce au aparut in titlurile

iesite de sub tipar in trimestrul 1/1976 si trimestrul 1/1991, deci


intr-un interval de 15 ani. Unele rezultate sunt semnificative,
chiar daces ele au doar o valoare de sondaj partial:
1976
(Nr. de titluri)

Muzica si dans
invatamin. t, formare...
Prevedere, ajutor social,
asigurare
Istorie literara, critica,
corespondents

18

37
2
146

1991
(Nr. de titluri)
75
177
66
91

Chiar raportate la cresterea numarului global de titluri


fats de aceeasi perioada (+80% aprox1mativ), aceste cifre arata in
ce masura lectoratul poate fi mai sensibil fats de un subiect intro perioada sau alta. Astfel, si bibliotecarul depinde de productia
editorials.

Putem adauga in acest sens ca editarea este din ce in ce


mai supusa unei politici de "flux Incordat ": daces numarul anual
de titluri aparute a crescut foarte mult (de la 6 000 la Inceputul

anilor 1960 la mai mult de 15 000 in 1990), tirajul mediu a

scazut considerabil in aceeasi perioada, trecand de la


15 000 de exemplare de noi titluri la mai putin de 10 0002. Acest
lucru inseamna o disponibilitate minima a fiecarui titlu si de aid,

o durata mai scurta de punere in vanzare. Acest fenomen este


agravat de faptul ca in fata afluentei de titluri aparute (noutati si
editari noi), librariile sunt fortate sa aplice o rotire foarte rapids a
Guide d'acquisition de la musique imprimee..., AIBM. 1993.

2. F. Rouet, Le Livre: mutations d'une industrie culturelle, La Documentation


Frangaise, 1992.
199

www.dacoromanica.ro

propriilor stocuri (tentatie accelerate prin practicarea de /ivrdri


gratuite, excesive din partea editorilor, livrari pe care librarii le
returneaza foarte rapid atat pentru problemele legate de spatiul
din rafturi cat si pentru evitarea cheltuielilor financiare). Cat
priveste editor!!, acestia au din ce in ce mai mult tendinta de a
nu mai conserva stocurile, care sunt generatoare de cheltuieli.

Aceasta situatie dificila. pentru cart! este si mai periculoasa


pentru alte suporturi: "cinci sute de CD-uri (compact discuri)
sunt puse in vanzare in fiecare lung si majoritatea dintre ele sunt

greu de gasit limp de trei luni, uneori si mai putin, dupe


publicarea lor" (Alain Lompech, Le Monde, 16 aprilie 1994). In
aceste conditii, achizitia devine un joc si un exercitiu periculos:
un joc, pentru ca unele lucrari interesante pentru biblioteca vor
disparea rapid de pe plata, iar biblioteca ce be va achiziliona va

juca un rol de conservator al acestei product!! disparuta prea


repede; un exercitiu periculos, intrucat el lass putin loc lungilor
tergiversarl, deoarece o carte neachizitionata in ianuarie nu va
mai putea fi, probabil, disponibila in decembrie. Rapiditatea
deciziei devine foarte importanta; ea va D. cu atat mai importanta
cu cat biblioteca va avea o viziune clara a propriei politic! de
achizitie.

Productia editorials francezi de titluri Intre 1960-1990


(noutati si retipariri)

MI
1960

1965

1970

1975

1980

1965

1990

* Perioada 1960-1969: not edilii si retipariri; incepand


cu 1970, numai retipariri unice.
Sindicatului national de editare (SNE):
-

Conform

defmitiei

un titlu este nou dace nu a mai fost niciodata editat


200
www.dacoromanica.ro

inainte de anul luat in considerare;


o editie este noua fie ca este revizuitd, fie ca este un
titlu deja editat dar care apare pentru prima oars in format de
buzunar;
-

retiparirea este un nou tiraj al aceluiasi titlu in

aceeasi forma.

Un titlu (noutate, editie noua sau retiparire) tiparit de


mai multe on intr-un an este considerat doar ca un singur
titlu. Pentru colectiile de memorii, opere complete sau
enciclopedii, fiecare volum este considerat ca un titlu. Pentru
lucrdrile vandute in fascicule, fiecare fascicul este considerat
ca un titlu.
Sursa: SNE
Extras din: F. Rouet, Le Livre:
mutation d'une industrie culturelle, La

Documentation frangaise, 1992 (Coll. Les


Etudes de la Documentation frangaise).

Tirajele medii ale noutitilor si retipiririlor in Franta


(1960-1990)

Rellparir
16676

Noutall
C00

Aril
1

1965

1970

1975

1980

1985

1990

* Perioada 1960-1969: not editii 0 retipariri; incepand


cu 1970, numai retipariri unice. Conform definitiei
Sindicatului national de editare (SNE):
un titlu este nou dacd nu a mai fost niciodata editat
inainte de anul luat in considerare;
o editie este noua fie ca este revizuitd, fie ca este un
titlu deja editat dar care apare pentru prima card in format de
buzunar;
-

retiparirea este un nou tiraj al aceluia0 titlu in

acelasi format.
201

www.dacoromanica.ro

Un titlu (noutate, editie noua sau retiparire) tiparit de


mai multe on intr-un an este considerat doar ca un singur
titlu. Pentru colectiile de memorii, opere complete sau
enciclopedii, fiecare volum este considerat ca un titlu. Pentru
lucrarile vandute in fascicule, fiecare fascicul este considerat
ca un titlu.
Sursa: SNE
Extras din: F. Rouet, Le Livre: mutation

dime industrie culturelle, La Documentationfrangaise, 1992 (Coll. Les


Documentation francaise).

Etudes

de' la

7.2. Sursele intelectuale


Achizitii curente, retrospective pi la cerere

A realiza o lista a surselor intelectuale ale achizitiilor este

comparabil cu trasarea unuia sau a mai multor itinerarii pe o


harts geografica: in cadrul masei inflationiste a productiei de
documente, bibliotecarul alege instrumentele care-i permit
reperarea documentelor ce raspund bbiectivelor pi politic!! sale
de achizitie. Alegerea acestor instrumente nu este neutra Si nici
excluderea vreunuia dintre ele. Putem repertoria aceste surse in
trel marl categorii:
Repertoriile bibliografice

curente: sunt grupate in

aceasta rubrics atat periodicele care inventariaza actualitatea


bibliografica intr-un mod necritic (Livres Hebdo sau Livres de
Fl-ance, Bibliographie de la France) cat si revistele critice, (Lire,
Magazine litteraire, Le Monde des Livres sau rubricile
bibliografice ale diferitelor periodice - La Recherche, Le Debat,
Elle, etc.) precum Si cataloagele cartilor disponibile in librarii.

Caracteristica comuna a acestor repertorii este referirea la


actualitate pi disponibilitate,fiitratei intr-un mod mai mult sau mai
putin explicit prin selectie. Selectia dupa continut este evidenta
pentru revistele critice, chiar daces am putea regreta faptul ca
aceste criteria de selectie sunt putin lizibile. Selectia exists prin
modul de stabilire a titlurilor pentru inventarierile necritice si
cataloagele cartilor disponibile: o revista ca Livres Hebdo anunta
uneori aparitiile dupa punerea in vanzare a titlurilor si ea este
lacunara pentru micii editori pi "literatura gri", care dispune de
un instrument de inventariere foarte interesant, cu mai mult de
310 000 referinte inventariate de Care INIST, pe baza SIGLE,

accesibila prin Minitel 3616, cod de acces SUNIST: notele


depozitului legal se refers doar la titlurile frantuzesti - excluzand,
deci, cartile belgiene, elvetiene, quebecoaze, etc; repertoriile
202
www.dacoromanica.ro

cartilor disponibile nu sunt mereu demne de incredere in ceea ce


priveste disponibilitatea reala a titlurilor inventariatel.
sunt o sursa
Chiar editorii si distribuitorii
intelectuala. Poate fi vorba fie de vizite in librarii, fie de livrari
gratuite de not aparitii la biblioteca, fie de cataloagele editorilor.

De aceasta data, selectia este evidenta chiar dace criteriile nu

sunt mereu clue: alegerea unuia sau unora dintre librari,

constituirea gruel livrarilor, compozitia schimbatoare a


comitetelor de lecture ale editorilor sunt tot atatea "preselectii" in
alegerea pe care o va efectua bibliotecarul. Dar, in acest caz,
disponibilitatea lucrarilor este garantata.
Sursele ce nu sunt curente nu se refers la actualitate
si disponibilitate, ci doar la continutul documentelor. Ele pot fi
impartite in trei grupe: cererile utilizatorilor, selectiile
bibliografice inserate chiar in carti, selectiile bibliografice operate
de alte biblioteci sau de organisme specializate. In toate aceste
cazuri, reperarea efectuata de aceste surse necesita o verificare a
disponibilitatii de achizitie si, uneori, chiar cerceari indelungate
pentru a confu-ma identificarea documentelor semnalate.

Nu este cazul sa ne oprim prea mult asupra limitelor

acestor surse. Conceptia fiecareia dintre ele raspunde unei nevoi


precise care nu poate fi doar a unei anumite biblioteci, fiecare
colectie find originala in felul ei: singura selectie bibliografica ce

corespunde exact nevoilor unei biblioteci este propriul sau


catalog! In aceste conditii, tentatia de a examina un numar
maxim de repertorii, cataloage si liste este foarte mare. Dar,

timpul stabilit pentru selectie nu permite acest lucru; iar, pe de


aka parte, chiar logica politicii de achizitie determine o orientare
precise a fondurilor, care conditioneaza alegerea instrumentelor
de selectie: luand un caz extrem, ne putem oare imagina ca un
responsabil cu selectia fondului local va examina toate sursele
bibliografice existente, indiferent de limba folosita si tara din care
provin acestea, sub pretextul ca s-ar putea sa existe, pe undeva,
o referinta interesanta pentru fondul sau? Trebuie sa ne limitam:
un astfel de responsabil va conta in mare parte pe propria retea
informala pentru a-i semnala existenta unui document, retea in
care sunt prezenti si ceilalti responsabili cu selectia.
De fapt, procedeul de achizitie analizeaza sursele

bibliografice tinand cont de doua exigente privind selectia:


obiectivele documentare definite in protocoalele de selectie si
natura curenta, retrospective sau "la cerere" a selectiei ce
urmeaza a fi efectuata: instrumentele difera in functie de caz.
Aceasta triere este indispensabila pentru o rationalizare a
I.

B. Ca lenge, "Le bibliothecaire et son approvisionnement", Bulletin des

bibtiotheques de n-ance, nr.5, 1989.

203
www.dacoromanica.ro

selectiei si pleaca de la urmatorul principiu: achizitilie curente

cer o consultare absolut regulata a anumitor instrumente

bibliografice, achizitilie retrospective cer o consultare exacta, dar


sistematica, a altor instrumente specifice, iar cererile din partea
utilizatorilor autorizeaza o cercetare heteroclita.
Fiecare tip de selectie isi are propriile instrumente, chiar

daca anumite surse pot fi aparent comune: de exemplu, vom


utiliza capitolul "Livres de la semaine" din Livres Hebdo pentru
achizitiile curente si dosarele tematice ale aceluiasi Livres Hebdo
pentru achizitilie retrospective.

Achizitil curente, retrospective si la cerere


Trei demersuri bibliografice diferite

Instrumente

Etape

AchizitiiInteresul si
Selectia cu instrumente curente de
curente disponibilitatea inventariere bibliografica (tip Livres
se confunda in Hebdo)
mod ideal

Completare prin alte surse curente, a


caror disponibilitate a referintelor este
verificata

Achizitill)Selectie in
retros- raport cu

pective interesul

continutului
2)Verificarea

disponibilitatii

Selectie prin surse

curente

ce nu sunt

Utilizarea repertoriilor bibliografice de


disponibilitate (tip Livres disponibles
sau listele pentru schimburi)

Achizitii 1) Verificarea
Punctarea existentei documentelor
la cereredisponibilitatii in repertorilie pentru disponibilitate.
2) Conflrmarea . Validarea interesului, prin raportare,
interesului
daca este cazul, la listele critice

N.B.: Cercetari bibliografice frecvente


pentru a confirma identificarea
documentului (autori gresiti, titluri

prost redactate, etc) inainte de a


verifica disponibilitatea.

204
www.dacoromanica.ro

Obiectivele documentare de selectie

Fiecare domeniu de selectie face apel la instrumentele sale


specifice. Responsabilul cu selectia in domeniul istorie va utiliza
revista L'Histoire, lista cu achizitii dintr-o biblioteca specializata,

etc, care nu vor fi luate in considerare de cel ce selectioneaza


romane. Acesta este un lucru evident, dar el trebuie completat cu
notiunea de "nivel de achizitie": intensitatea achizitiilor prevazuta

intr-un domeniu sau altul conditioneaza natura (pi numarul)


instrumentelor bibliografice de selectie. Pentru a completa
exemplul de sus, un responsabil cu selectia in domeniul istoriei,
care vizeaza nivelul 1(elementar) de achizitie, se va limita, de
pilda, in a alege Livres Hebdo pi revista Historia pentru selectiile
curente, dar va alege revista L'Histoire dace va viza nivelul 2 pi
revista Anna les pentru nivelul 3. 0 revista bibliografica critics

cum este Le Bulletin critique du livre francais poate fi foarte


interesanta prin nivelurile de public pe care ea le propune pentru
titlurile analizate pi unele biblioteci mentioneaza astfel de nivele
de audienta in selectiile for bibliografice. Regretam ca astfel de
indicatii nu se generallzeaza (cand ele sunt practicate de catre
editori in propriile cataloage, sunt adesea deformate de interesele
comerciale ale acestora). Putem considera ca selectia

documentelor intr-un domeniu necesita cu atat mai multe

instrumente de selectie cu cat:


- nivelul maxim al achizitiei este mai ridicat (nivelul 4,
de cercetare, ne cere sa recurgem la mai multe surse
specializate);
- nivelele cercetate sunt mai numeroase (o biblioteca
publics care dorepte sa acopere in mod omogen nivelele de

achizitie 1, 2 Si 3, trebuie sa utilizeze sursele care tree in revista


documentele aflate la aceste trei nivele).
Trebuie mentionat faptul ca este posibila (pi necesara?)

semnalarea fiecarui instrument bibliografic privind domeniul


(domeniile) de acoperire pi nivelul (nivelele) de complexitate
parcurs (e).
Pe de alta parte, referirea la obiectivele de selectie implica
o definire precise a etapelor procedurii, pe parcursul carora va fi
utilizat fiecare instrument:
-

0 sursa bibliografica utilizata pentru selectii este

aleasa pentru valoarea sa in cadrul domeniului sau si nu pentru

ca ea are deja alte utilizari in biblioteca. De exemplu, sa nu


confundam instrumentele de catalogare cu cele de selectie: CD-

Rom de la Biblioteca Nationale reprezinta un instrument


privilegiat in selectia documentelor de achizitionat nu pentru ca
este utilizat la catalogarea documentelor achizitionate.
205
www.dacoromanica.ro

Se disting instrumente ce permit relizarea selectiei (pe


domenii si nivele precum si dupes ritm - curent, retrospectiv, la
cerere) si cele ce permit verificarea disponibilitdtii acestor

documente in cazul achizitiei: cercetarile retrospective sau la


cerere reusesc sa formuleze identificarea documentelor a caror
selectie a fost anticipata de cdtre bibliotecar. Dar va trebui sa ne
referim si la alte instrumente pentru a determina
disponibilitatea. De exemplu, referirea la un titlu mentionat in
revista L'Histoire necesita o verificare ulterioard in Livres Hebdo

sau Books in Print, pentru a ajunge la decizia de selectie (vezi


schema de maijos). Din punct de vedere biblioteconornic, selectia
nu se deosebeste de achizitie, in sensul ca se selectioneaza doar
ce se poate achizitiona, chiar daces etapa de achizitie urmeaza
etapei de selectie si este distincta de aceasta.
Criterii de alegere a instrumentelor de selectie
Obiective documentare
Nivelele

Ritmurile Domeniile pentru fiecare


selectiei
selectiei
domeniu

Curent

Retrospectiv
La cerere

A
A

A
A

>

Verificarea
disponibilitatii la
achizitie
(cumpalrare,

donatii,
schimburi, etc)
B

Sursele bibliografice legate de identificare = A


Sursele bibliografice legate de achizitie = B

Instrumentele bibliografice
de
selectie
pot
fi
complementare unele fats de altele si trebuie operates o alegere
intre ele. In ceea ce priveSte complementaritatea "intelectuakr
(domenii si nivele acoperite) se utilizeaza principiile ratelor de

acoperire: pentru achizitiile din anti precedenti, Cate titluri


recenzate:
-

erau comune celor cloud instrumente bibliografice?

s-au semnalat cu ajutorul unui singur instrument?


Analiza va arata, de fapt, valoarea titlurilor semnalate doar
de o sursa bibliografied: interesul fats de aceste titluri (valoarea
si adecvarea fats de prioritatile documentare ale bibliotecii) va

permite acordarea de prioritate uneia sau alteia dintre surse.


Aceasta analiza realizata de responsabilul cu selectia se va
sprijini pe de o parte pe titlurile reale achizitionate (si nu pe
selectii) iar pe de aka parte, se va efectua prin sondaje in surse
206
www.dacoromanica.ro

(exhaustivitatea inventarierii fiind greu de realizat din punct de


vedere material).

Complementaritatea poate fi in acelasi timp economics,


daca aceleasi instrumente vor fi prezentate sub forme diferite.
Vom avea un exemplu in paginile urmatoare cu analiza preturilor
diferitelor produse propuse de care Cercle de la Librairie pentru
a identifica lucrarile editate in Franta si disponibile in librarii.
Observand aceste tabele, se poate constata ca:
- Analiza preturilor trebuie sa integreze intotdeauna
timpul destinat cercetarii bibliografice: de exemplu, in situatia

unei lipse de personal, poate ca ar fi mai interesant sa se


cheltuiasca mai mult pe credit si sa se rezerve timpul
personalului altor activitati.

Preturile trebuie confruntate cu succesul scontat; o


cercetare informatizata, prin posibilitatile multiple de cautare
(cuvinte din titlu si nu numai inceputul titlului, de ex.), poate

aduce mai multa satisfactie decat o cercetare "pe ha.rtie".


Selectiile realizate cu instrumente imprimate necesita

adesea cercetari repetitive, care prelungesc timpul de lucru: in


exemplul nostru, tot ce nu a fost gasit in "Livres disponibles",

trebuie cautat din nou in "Livres du mois" si apoi in Livres


Hebdo. Aceste multiple cercetari trebuie evaluate tinand cont de
timpul personalului.
Analiza economics nu va fi utila daca instrumentele avute

in vedere nu vor fi studiate sub toate aspectele ce tin de


complementaritate..

Dupa cum am aratat mai sus, Livres Hebdo poate fi

interesanta pentru responsabilii cu selectia datorita dosarelor


tematice (achizitii retrospective), dal' si datorita continutului
unui anume subiect (fondul profesional) si aceasta pe langa
interesul posibil pentru achizitiile curente din majoritatea
domeniilor (rubrica "Cartile saptamanii"). Aceste multiple

utilizari trebuie impartite intre toate domeniile pentru a analiza


interesul fats de un instrument si astfel sa se fixeze prioritatile in
ceea ce priveste examinarea surselor bibliografice. Serviciul
tehnic al bibliotecilor din Paris a stabilit o astfel de lista pentru
revistele destinate
Atentia deosebita de a se raspunde rapid cererilor venite
din partea utilizatorilor actuali si durata redusa a disponibilitatii

numeroaselor lucrari au determinat ca actuala tendinta sa

prefere sursele bibliografice curente si in primul rand Livres

Hebdo sau Livres de France', indiferent ca este vorba de


biblioteci municipale mijlocii sau de servicii tehnice importante
cum ar fi cel din Paris.
1. Comment diable choisissent-ils leurs Livres ? ", Livres Hebdo, nr.6, 1993.

207
www.dacoromanica.ro

-.-A!

Alegerea din punct de vedere economic a surselor


bibliografice
Exemplu de analiza efectuata pentru verificarea
disponibilitatil a 2 000 de titluri cerute.
Mod de

cercetare

Rata de Titluri Minute Titluri


acopede
consu- identillcate
tire cercetat mate

Preturi

Numai
repertorii pe

battle

50%

2000

2000

1000

20%

1000

6000

400

3990 F LD

15%

6000

2400

300

1600 F L1-1

1) Livres
disponibles"

2)Livres du
mots"

3) Livres
Hebdo"
(4 numere)

Total 5590 F 0
10400 minute
pentru 1700
titluri identificate
0 300 esecuri

15%
(300)

(negasite)
Numai

cercetare in
Electre
3 617
Electre

Total:

95%

2000

2000

1900

2000x2,19 F/min
= 4380,00 F
$ 2000 min
pentru 1900
titluri identificate
$ 100 esecuri
3990 F LD

5%
(100)

(negasite)

Combinare a
belor cloud

1) Livres
disponibles"

50%

2000

2000

1000

2) 3617
Electre

45%

1000

1000

900

(negasite)

5%
(100)

1000x2,19 F/min
= 2190,0 F

total: 6180 F 0
3000 min pentru
1900 titluri
identificate si
100 esecuri

Livres disponibles: 6 volume autori - titluri - subiecte (Ed. Cercle de la


Librairie).

3617 Electre: bath' bibliograllca a cartilor disponibile (Ed. Cercle de la


Librairie).

Livres Hebdo: saptamanal ce inventariaza aparitiile saptamanale ale


cartilor franceze; Livres du mots este o recapitulare lunara. (Ed. Cercle de
la Librairie)

208
www.dacoromanica.ro

Acestea Bind spuse, se va evita dubla cercetare (continutul

si apoi disponibilitatea). Dar, daca este logica adoptarea unei


astfel de functionari, este bine sa fim constienti de propriile
riscuri si limite:
sursele de inventariere bibliografica nu contin elemente
critice chiar daca continutul for este semnalat si daca dispunem
de indicatii privind editorul, colectia,...
- orice domeniu trebuie acoperit prin mai multe surse.
Trebuie
adaugat
la
aceasta
interesul
unei
complementaritclti necesare intre responsabilii cu selectia pentru
selectiile curente. Intrucat, fiecare responsabil nu poate sa treaca
in revista toate sursele si pentru ca trebuie sa efectueze operatii
de cautare prioritare, este indispensabil ca fiecare responsabil cu

selectia sa se gandeasca si la ceilalti: responsabilul cu selectia


cartilor pentru copii va conta pe colegul sau care este
responsabil cu muzica pentru a-i retransmite referinte despre
caseta audio ce contine povesti de Craciun. In bibliotecile cele
mai marl pot fi create comitete de selectie (de exemplu, in Paris,
unde serviciul tehnic coordoneaza reuniunile ce au ca tema
selectia). Daca crearea acestor comitete este prea complexa, se
poate sugera ca responsabilul cu achizitiile sa fie destinatarul
referintelor reperate din diferite locuri de catre un responsabil cu
selectia din afara domeniului sau de selectie si pe care el le
redifuzeaza celorlalti responsabili cu selectia, pe care ii considers

a fi cei mai apti pentru a prelucra aceste referinte. Unele


biblioteci (cum ar fi serviciul tehnic al bibliotecii orasului Paris)

centralizeaza ansam. blul elementelor critice reperate in jurul


fiecarui titlu aparut, pregatind astfel munca responsabililor cu
selectia. Pentru bibliotecile cele mai mid, exists o solutie
interesanta care consta in utilizarea de "capete de retea" (de
exemplu, BDP pentru selectiile curente) sau bibliotecile
specializate intr-un domeniu: listele for reprezinta surse de
selectie interesante daca cunoastem modul for de constituire.
Joseph W. Palmer' remarca faptul ca jumatate din bibliotecile
publice din Ontario utilizau serviciile de la "Ontario Library
Services Center"(OLSC), centrala tehnica pentru achizitiile de

romane; printre acestea, cele mai marl biblioteci (cu peste


200000 volume) achizitionau 30 % din titlurile for datorita
cautarilor din reviste si 70 % din cercetarea selectiilor din cadrul
OLSC, car cele mai mid biblioteci (sub 50 000 volume) utilizau

OLSC pentru 90 % din achizitiile lor. Datorita unor evidente


cauze economice si a rigorii procesului de selectie, recomandam
sistematizarea acestor liste realizate de Care bibliotecile "cap de
1. J. W. Palmer, "Fiction Selection in Ontario Public Libraries: How Important
Are Reviews"?, Public Library Quarterly, nr. 10 (4), 1991.

209

www.dacoromanica.ro

retea", cu conditia ca protocolul de selectie sa fie facut public si


necesitatile bibliotecilor mid din retea sa fie bine analizate.
In concluzie, o analiza precisa a surselor de selectie poate
fi stability conform unei grile foarte simple ce ridica urmatoarele
cloud probleme:

Sunt oare interesante aceste surse pentru cumpararile


curente, retrospective sau la cerere? Pentru ce suporturi? Pentru
ce domenii? Pentru ce nivele de utilizare? Pentru ce acoperiri in
prioritatile bibliotecii?
Pentru un anume domeniu, pentru un anume mod de
achizitie (curent, retrospectiv, la cerere), pentru un anume
_

suport, pentru un anume nivel de utilizare, pentru o anume

acoperire, oare putem avea la dispozitie un instrument sau mai


multe instrumente de selectie?
Aceste intrebari prezinta un dublu interes: putem
selectiona cele mai interesante surse dintr-un domeniu evitand
dispersarea, putem, de asemenea, s cercetam noile surse din
domeniile in care constatam prezenta unor carente. Cred ca aici
interesul comitetelor de selectie este cel mai mare: un astfel de
comitet va constitui sursa intelectuala complementary intr-un
domeniu putin acoperit din punct de vedere bibliografic
(exemplu: romanele pentru adolescenti, daces biblioteca a decis
sa constituie un subdomeniu de selectie).
Si, in sfarsit, complexitatea colectiilor dintr-o biblioteca
poate determina, ca, in tamp, sa se sugereze sau sa se propuna
eliminari. Listele constituite pentru eliminari sunt, intr-o
oarecare masura, si o sursa de selectie pentru alte biblioteci.

7.3. Fumizorii comerciali


In logica unui proces de achizitie, furnizorul intervine
dincolo de procesul de selectie, dupes urmatoarea schema:

Selectie -- Decizie de achizitie -- Cumparare


lif

Instrumente de
selectie (surse
intelectuale)

lif

Furnizori

Realitatea este adesea mai complexa,in masura in care


furnizorti nu sunt simpli achizitori ci sunt adesea, dupes cum
vom vedea mai departe, parteneri ai bibliotecii in operatiunile de
selectie.
Panorama furnizorilor - comercianti cuprinde:
editorii insist,
210
www.dacoromanica.ro

cluburile vanzarilor prin corespondents (France Loisir,


etc),

vanzarea prin cautarea la domiciliu a eventualilor

client',

angrosisti,
puncte de vanzare a cartilor (regrupate sub denumirea
de "librarii")

Fiecare furnizor are o capacitate de propunere proprie.


Vom vedea mai jos bilantul unui studiu reslizat pe baza prezentei
intr-o "librarie" a 30 de titluri selectionate din catalogul "France

Loisir"1. Acest tip de analiza, oricat de clara ar fl, ne des doar


indicatori partial! in ceea ce priveste interesul de a alege un
furnizor sau altul.

Numarul de titluri prezente in functie de tipul punctelor de


vanzare
Studiul efectuat pe prezenta, in cadrul a 379 de puncte
de vanzare a cartii (In afara Parisului si a Regiunii pariziene), a
titlurilor selectionate dupes cataloagele France Loisir din
semestrul II/1992.
Librar' ie Librarie

fard

presa
Nici unul
1-4 titluri
5-9 titluri
10-14 titluri
15-19 titluri

20 titluri si
peste 20

cu
presd

163=100 67=100
2
9
12
8
20
16
21
24

Suprafata Magazin SupraPersoand Total


mare
mare fats mare care cumspecified
nespeci- path solduri
14=100

29=100

11

7
21

50
25

flea
si le revinde
81=100
25=100
8
43
29
57
43
-

8
16

18

25
20

24

20

43

11

16

25

19

29

15

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

Sursa: Observatoire France Loisirs de la lecture, 1992.


Extras din: B. Seibel, "Types d'edition et differenciation
des marches du livre", Cahiers de Veconomie du luxe, nr.9, 1993.

In Franta au loc lungs dezbateri privind interesul de a se


recurge la librarii si mai ales la libthriile locale, ca furnizori
privilegiati. Se opun cloud argumente esentiale:

Resursele financiare ale bibliotecilor sunt limitate Si

este in interesul public sa se utilizeze judicios

creditele

B. Seibel, "Types d'edition et differenciation des marches du livre", Cahiers de


l'economie du lime, nr.9, 1993.

211

www.dacoromanica.ro

colectivitati,
financiare.

deci sa se gaseasca cele mai bune conditii

Biblioteca participa in calitate de instrument colectiv la

difuzarea creatiilor spirituale si deci, trebuie sa vegheze la


mentinerea creatiei; o concentrare a distribuliei limiteaza
numand de not titluri si biblioteca, intrand in acest joc pur
comercial, condamna, in limp, o productie pe care ar trebui sa o
promoveze'.

Dar, se pare ca cele doua argumente nu pot fi opuse

totalmente realitatii functionarii bibliotecilor si nu se raporteaza


la aceleasi puncte de referinta.
Biblioteca isi are proprifie nevoi st prioritati; libraria are
constrangeri comerciale (in care biblioteca intervine in medie

doar cu 5% din cifrele de afaceri). Nu are sens sa le opunem


uncle fats de altele si pare mai intelept sa definim terenul pe care
se poarta dialogul:
- Terenul comercial incite la lecture: biblioteca ocupd un
loc restrans in aceasta cerere de lecture. Slabirea bibliotecii sau
aceptarea falimentului librariei nu ar senri nici uneia nici alteia.
- Biblioteca are exigente specifice privind rapiditatea si
conformitatea livrarii (asa cum libraria ist are propriile exigente

privind plata facturilor sale...). Ea trebuie sa specifice aceste


exigente pentru a verifica in mod selectiv competentele
potentialilor furnizori: prezenta unei lucrari de referinta este
arareori la fel de urgenta ca si furnizarea unui document ca
urmare a unei cereri venite din partea unui utilizator.

Biblioteca conteaza pe furnizorii sai in senriciile de


colaborare: dace o librarie este specializata intr-un domeniu,
servicifie sale vor putea fl utile nu numai la nivelul achizitiilor,
-

dar si la cel al selecliei (librarifie specializate in lucrari religioase,


de teatru, etc.).

A lua in consideratie numai rabatul este o grava eroare:


intr-o economic in care politica fluxurilor tensionate a devenit o

regula, exists din ce in ce mai putine librarii care sa accepte


rabat uniform, insotit de servicii. De indata ce politica de
achizitie este precizata prin tipuri (curenta, retrospective, la
cerere) si prin domenii (fonduri specializate, arta, societate, etc),

analiza raporturilor biblioteca-librarie devine mai complexes,


incluzand trei parametri articulati in mod distinct, in funclie de
documentele avute in vedere:
- rapiditatea livrarii (cumparare la cerere, noutati, etc);
-

capacitatea de a livra un numar mare de documente

dintr-un domeniu specific;


'.Vezi Danielle Oppetit, "Bibliotheques et librairies, complices
concurrentesr, Bulletin des bibliotheques de France, nr.1, 1991.

212
www.dacoromanica.ro

ou

- aptitudinea de a furniza servicii in ajutorul selectiei


(competenta in anumite domenii de selectie pi instrumente

descrise mai departe).


Dar nu se poate nega faptul ca, imediat ce aceste analize

au fost operate in functie de cantitatea de achizitii avute in

vedere, trebuie sa intervind logica comerciala. Biblioteca nu mai


poate aduce ca argument restrictiile sale bugetare pentru a nega

rolul sau cultural, rol pe care libraria it avanseaza pentru a


masca preocuparile economice pe care le are. Putem da doua
exemple din acest dialog posibil... sau imposibil:
- 0 biblioteca apeleaza la o librarie specislizata pentru a
realiza selectii intr-un domeniu specific. 0 onestitate elementary

o va obliga sa faca comanda la "aceasta" librarie, in ciuda unei


eventuale absente a rabatului.
- 0 librarie propune unei BDP un rabat interesant, dar it
refuza bibliotecilor din reteaua departamentala, cu toate ca ele

sunt sustinute de aceeasi BDP. Solidaritatea retelei poate


determina ca BDP sa dea prioritate obiectivelor retelei pi sa caute
alti furnizori.

Faptul ca se confrunta cloud logics, una culturala pi alta


comerciala, nu inseamna ca fiecare din acestea este proprie unui
singur partener; este vorba, mai degraba, de prioritate:

bibliotecarul nu este indiferent fats de aspectul comercial, iar

libraria are conptiinta rolului sau cultural, pe care it si revendica.


Dupd cum semnaleaza Danielle Oppetit, "daca institutiile publice
trebuie din ce in ce mai mult administrate ca intreprinderi [...],
intreprinderile private, cum sunt librariile, au pi ele in sarcina o

parte din serviciul public". In plus, vom remarca distribuirea


inegala a libratilor in teritoriu: unele localitati cu mai putin de
20 000 de locuitori nu dispun de o librarie capabila sa raspunda
e]dgentelor normale venite din partea unei biblioteci publice.
In afara de aceasta problems privind reducerea pretului de

vanzare si parteneriatul posibil pentru selectia intr-un domeniu

dat, bibliotecile acorda o atentie deosebita urmatoarelor trei


puncte:

Capacitatea librarului de a furniza toate titlurile

identificate. In ceea ce privepte acest punct, ar fl bine sa existe


un mod de a judeca impartial: o analizal a semnalat faptul ca
nefurnizarea titlurilor repertoriate ca disponibile se poate datora
deficientei repertoriilor bibliografice sau a unor practici editoriale
(nesemnalarea titlurilor epuizate).

Capaciatea de a administra ansamblul domeniului


editorial avut in vedere de catre sectorul de achizitie: nimic nu
este mai enervant decat sa vezi returnat un bon de comanda sub
'. B. Calenge, op. cit.

213
www.dacoromanica.ro

pretextul ca "editorul nu a livrat" (vezi: librarul nu are un cont


deschis la acest editor).
Capacitatea de a administra prea numeroasele "note",
"retipariri", "lipsuri", etc., a caror semnalare excesiva ne face sd
presupunem inadecvarea in aprovizioanare a librarului.
Cand acesti parametri au fost definiti pentru fiecare sector

de achizitie, nimic nu poate impiedica functionarea logicii


comerciale, ... st deci, necesitatea de a se adresa librarilor din
exterior, angrosistilor, editorilor, in functie de avantajele
financiare si functionale aduse de unit sau de altii:
- rapiditatea comenzii,
- capacitatea de a comanda pe unitati,
- modalitatile de livrare,
reducerile la preturile de vanzare (generale, specializate
in functie de editori sau distribuitori),
-

reprimirea lucrarilor cu greseli (chiar si dupd cateva

saptamani de la livrare si chiar in cazul in care cartea este


stampilata).
Alegerea furnizorilor
1)Elaborarea Accesibilitatea
caietului de
editorilor
sarcini
avuti
(semnaland
in vedere
pentru un
prioritatile)
domeniu

specific

Modal 'Utile de
achizitie (curente,
retrospective, la
cerere) si
constrangerile
adiacente (servicii
materiale)

Definirea serviciilor cautate

Parteneriatul
dorit (vizite,
oficii, liste,
etc.)

1
2) Alegerea

furnizorului

Date le financiare (reduceri, termene de


reglare, etc)
11

Furnizori

Aceste trei elemente vor interverii doar dupd urmatoarele


trei prioritati: accesibilitatea editorilor intr-un anumit domeniu,

modul de achizitie retinut (curent, retrospectiv, la cerere) si

parteneriatul dorit. Librarii (si editorii) reprezinta grosul


furnizorilor dar trebuie semnalate si urmatoarele:
- vanzarea prin intermediari, adesea singurul mod de a
achizitiona anumite enciclopedii si lucrari de referinta; intalnirea
214
www.dacoromanica.ro

cu reprezentantii este utild pentru a analiza cu grija aceste


lucrari costisitoare (si nu doar a observa o simple macheta);
-

persoanele care vand cu pret redus prezinta interes

cand distribute fondurile editorilor (si mai ales cartile de arta); de

sunt mai putin interesante cand vand lucrari la pret redus,


create special pentru acest tip de circuit de distribuire;
-

salile de vanzare sau particularii, in special pentru

fondurile specializate sau vechi;


- distribuitorii specializati (Offilib) care propun din oficiu
selectli de carte strains;

unele intreprinderi propun livrarea unor carts echipate in


intregime pentru imprumut (NB: exists mereu probleme legate de
termenele de livrare).

Principala procedure de aprovizionare este comanda


punctata, dar mai sunt folosite, in mod frecvent, si alte cloud
practici in care demersul pentru selectie este legat de cel al
achizitiei:

Vizita la librdrie este o ocazie ideals de a achizitiona

imediat lucrarile care ne-au atras; este adevarat ca aspectul


cartii, cateva fraze citite ici si colo, consultarea indexului,
ilustratilie, tipografia sunt elemente importante in selectie. Cu
toate acestea, putem recomanda ca selectia sa se limiteze aid:
putem on sa utilizam fisele (vezi 7.2.) pentru a inventaria titlurile
interesante, on sa decodarn o lista cu titlurile preselectionate,
plecand de la sursele bibliografice. Evident, aceasta practices este

permisa doar dace organismul vizitat este destinat sa fie


furnizorul titlurilor achizitionate dupe aceasta vizita/selectie.
Sistemul oficiului va examina lucrarile chiar in
biblioteca, lucrari care au fost livrate [gratuit] de catre librar sau

editor in functie de grila de selectie prestabilita. Lucrarile


retinute pentru achizitie sunt pastrate, celelalte vor fl trimise

inapoi furnizorului. Vom regasi aid aceeasi ambiguitate ca si in


cazul vizitei la librarie; selectia si achizitia tind sa se confunde,
inducand un control mai mic al dezvoltarii colectiilor, mai ales in

ceea ce priveste repartizarea exemplarelor achizitionate prin


prisma diferitelor sectoare de utilizare. Dar, dace oficiul este

rezervat etapei de selectie si dace exists o grila precisa de


constituire a oficiului, acesta va fl un instrument excelent:
putem astfel cita selectia in domeniul drept-economie din
universitatea Paris X-Nanterre (oficiu lunar de 50 - 70 lucrari,

provenite de la 15 editori, fare returners dupe cum a fost


prevazuta grila de elaborare a oficiului). Sistemul este practicat si
de biblioteca municipals din Lyon cu librarii, celelalte biblioteci
ca cele din Paris beneficiind de oficiul editorilor.
Aceasta tehnica a oficiului este utilizata in mod deosebit

in domeniul cartii pentru tineret. Putem remarca faptul ca


215
www.dacoromanica.ro

aceasta practices este uneori excesiva in masura in care acest


sector de selectie beneficiaza deja de un numar mare de surse
bibliografice curente.
Un
loc
aparte

trebuie

acordat

tratamentului

continuditdrilor. 0 continuitate are in comun cu un periodic


faptul ca presupune aparitii de volume esalonate in timp, cu
doua diferente esentiale: titlurile particulare ale fiecarui volum
Bunt. adesea distincte si periodicitatea aparitiilor este
imprevizibila. Exists doua cauze ale acestui fenomen:

examinarea de care editor a unui varf comercial inainte de

realizarea unui alt volum (cazul numeroaselor best-sellers-uri),


esalonarea aparitiilor in ritmul redactarilor (Histoire biografique
de la Revolution francaise de Claude Manceron, de exemplu).
Aceste continuitati trebuie privite cu "liniste": on continuitatea
formeaza un tot realmente constituit si prevazut si este normal
sa fie integrata intr-o grila de oficiu raportata la un furnizor, sau
este vorba de o strategie comerciala si bibliotecarul trebuie sa se
refere exclusiv la obiectivele pe care le-a adoptat si le-a redactat.
Relatille cu furnizorii comerciali nu se rezuma la
problemele, legate de oportunitati politice. Ele au propriile for
constrangeri juridice i regulamentare:
Acordul dintre bibliotecar si furnizor privind anumite
principii de functionare ar trebui formulat in scris. Drepturile si
obligatille fiecaruia, scrise negru pe alb, vor fi utile nu doar in

cazul unui dezacord ci si ca instrumente de lucru pentru


parteneri.

Regulile de contabilitate publics impun lansarea unui


apel de oferta de indata ce nivelul cheltuielilor publice depaete
700 000F. Cu privlre la acest subiect trebuie subliniate patru
puncte:
Procedurile de apel la oferta ar trebui lansate doar
dupes analiza nevoilor calitative ale achizitillor: nimic nu
impiedica propunerile de tranzactii pe loturi, fiecare lot
corespunzand unui domeniu/mod de achizitie/tip de senriciu

specific.
-

Unele achizitii se fac in functie de oportunitate: este

util sa se rezerve o parte din buget pentru aceste tipuri de


cumparaturi;
Regulile tranzactiilor publice nu impun adjudecarea in
favoarea celui ce ofera mai putin, ci a celui ce ofera mai bine.
Daces practicile obisnuite ale colectivitatii nu se conformeaza
acestui principiu sanatos, va fi mai bine ca aceste achizitii sa fie
repartizate mai multor furnizori.
- incheierea unui contract este posibila in cazul unei
tranzactii sub 700000F si este chiar obligatorie sub forma unei
"tranzactii negotiate" de indata ce pretul cumulat al

216
www.dacoromanica.ro

cumparaturilor depaseste 300 000F. Daca analiza a fost corect


realizata, aceasta procedure contractuala devine interesanta nu
numai pentru biblioteca (prestari garantate) dar si pentru
furn.izori (modalitati si cifre de afaceri asigurate).

Cumpararea de documente vechi, rare sau pretioase


poate fi obiectul dreptului de preemtiune. Acest drept, rezervat
Statului in cazul unei vanzari in public, poate fi exercitat de
care un functionar de Stat, abilitat de catre Directorul cartii,
pentru evaluarea colectiilor de Stat, dar si pentru colectivitatile
teritoriale (Legea din 23 iulie 1987); ar fi bine sa se verifice in
prealabil dace achizitiile prezinta un real interes si dace nu se
risca aparitia unei concurente Intre mai multe institutii (si mai
ales arhive, muzee, etc.). Plata acestor achizitii este asigurata de
care colectivitatile ce achizitioneaza si nu de care Stat.
Achizitille

care sunt prevazute pentru punere la

dispozitie publics, ceea ce este a priori de datoria bibliotecii,


trebuie acute in cadrul respectului dreptului de autor : se vor
consulta lucrarile specializate pentru specificitatea anumitor
suporturi, dar regula cuprinde toate tipurile de documente. Se
stie oare ca durata de protectie a operelor muzicale imprimate
este variabila de la tars la tars, ceea ce permite difuzarea, in
cadrul unor anumite limite teritoriale, a unei opere ce nu a intrat
Inca in domeniul public din alts parte'? Trebuie semnalat si
faptul ca posibilele directive europene privind dreptul la
imprumut vor provoca intrebari nu numai legate de capacitatea
bibliotecilor de a achizitiona in mod anonim lucrari frantuzesti
destinate cititorilor abonati la institutiile lor, ci si de
disponibilitatea de a cumpara pentru public (si de a Imprumuta!)
lucrari editate in alte tars europene.
Daca, teoretic, este posibila o regrupare a mai multor
institutii pentru a constitui un centru de cumparare, va trebui sa
existe o structure care s autorizeze aceste tranzactii comerciale
in contul colectivitatii publice. Cele cateva experiente incercate

(pe cale asociativa) arata ca aceasta problema nu este bine


stapanita. In plus, s-ar putea realiza o coordonare intre biblioteci

in momentul redactarii caietelor de sarcini si eventual, in


momentul analizei propunerilor comerciale, cu conditia sa nu

existe proceduri de apel la oferta lansata de Care fiecare

colectivitate in mod individual, caz in care codul tranzactiilor


publice ramane o referinta.

/. Guide d'acquisition de la musique imprimee...", op. cit.

217
www.dacoromanica.ro

7.4. Furnizorii necomerciali

Bibliotecile dispun si de mijloace nefinanciare pentru a-si

marl fondurile, chiar daca aceste mijloace sunt si trebuie sa


ramand secundare in cadrul obiectivelor stabilite.
Donatide si legatee [dispozitii testamentare] intervin la

mai multe nivele. Este vorba mai intai de donatiile spontane


provenite de la utilizatorii care sunt multumiti de servicille
bibliotecii. Aceasta simpatie are insa doua aspecte: bibliotecarul
nu doreste sa-si vexeze donatorii (mai ales in localitatile mid), Jar
imaginea bibliotecii este confuza in ochii publicului (biblioteca

este privita ca un stoc de carts si nu ca o colectie). Este sigur


faptul ca publicarea unei Carte a colectiilor va fi benefices: pe de o

parte tratarea donatiilor este aid clar exprimata, iar pe de alts


parte, prezentarea obiectivelor colectiei it va ajuta pe eventualul
donator sa reflecteze asupra acestei probleme. In once caz, once
donatie importanta, pentru a fi acceptata, trebuie sa primeasca
girul oficial al colectivitatii, putand face astfel obiectul unui act
notarial sau, cel putin, al unei conventil care sa autentifice
transferul de proprietate, conditie necesara pentru ca donatorul
sa poata beneficia de o exonerare a drepturilor de inregistrare.
Trebuie stiut faptul ca o donatie sau un legat poate face obiectul
unui recurs juridic din partea mostenitorilor donatorului sau a

testatorului si chiar ca va putea fi anulata din oficiu daca

donatorul moare la mai putin de un an dupes donatie. In once

caz, un legat acceptat nu poate face obiectul unei clauze

restrictive la conditiile exprimate de catre testator. Deci, vom


evita pe cat posibil sa accep 'tarn legate cu dispozitii specifice care

tind sa faces din colectia lasata mostenire un fond tratat separat


(uneori fantezist, chiar paranoic: sales rezervata, comunicarea
numai unor personalitati deosebite, etc). Daces aceptarea donatiei
justified acest tratament, este important ca ea sa fie constituita
nu ca un fond "mort" ci ca un embrion al unui fond specializat,
ale carui obiective documentare de achizitie vor fi incluse in
politica generala de achizitie. Dar, donatiile si legatele se raresc,

in afara de cazul bibliotecilor mid, unde ele sunt o moneda


curenta si nu prezinta, in general, o valoare intrinseca: vom

incerca,deci, sa tratam ca pe niste achizitii reale doar


documentele care raspund obiectivelor documentare ale
bibliotecii. Celelalte cart! vor putea fi:
distruse in mod discret (mai ales cartile deteriorate);
-

propuse altor biblioteci care ar putea fi interesate de

anumite titluri;
-

dispuse in cosuri destinate lecturii de divertisment,

lectures al cares continut evolueaza cu timpul si cu uzura cartilor


(best-sellers, romane ce nu sunt integrate in politica de achizitie).
218
www.dacoromanica.ro

Trebuie semnalate, de asemenea, donatiile sau serviciile


gratuite emise de anumite institutii. Interesul, adesea real, fata
de aceste donatii nu ar trebui sa le dispenseze de un examen
atent din partea protocoalelor de selectie in domenille avute in
vedere.

Procedurile de comanda aplicate in State le - Unite

"Standing order" sau ordinul permanent de comanda

poate fi prezentat unui editor sau unui angrosist pentru a


primi in mod regulat continuarile, monografille publicate pe un

anumit subject, lucrarile unui anumit autor, editiile sucesive


ale anuarelor, diferitele volume ale unei opere publicate pe

parcursul mai multor ani, sau Intreaga productie a unui


anumit editor. Acestea sunt, in general, comenzi ferme, fara

posibilitatea de a putea fi Inapoiate.


"Blanket order", similar celui precedent, poate fi
prezentat editorilor sau producatorilor (dupa cum productia lor
este sau nu imprimata), distribuitorilor, angrosistilor. In acest
caz poate fi vorba de intreaga productie a editorului sau numai
de o parte si ordinul cuprinde instructiuni in vederea furnizarii

doar a unui tip de document sau doar a unor anumite

subiecte. Acestea nu pot fi inapoiate - numai daca vanzatorul


nu acorda acest privilegiu.

"Gathering plans" sunt acorduri cu marile librarii

straine, care au misiunea de a aduna si a trimite tot ceea ce.


priveste un anumit domeniu.

"Approvals plans" pot fi prezentate atat editorilor si


producatorilor, cat si angrosistilor si distribuitorilor. Un fel de
servicii ale editorilor sau librarilor important', ele sunt oferite

in functie de profilul sl specificatiile pe care biblioteca le-a


stabilit dinainte cu furnizorul. Pentru biblioteca este un mod
de a-si exprima politica de dezvoltare a colectiilor, printr-o serie
de instructiuni privind criteriile de selectie (alegere/renuntare),
domeniile precise de acoperit, tipurile de publicatii

selectionate, data publicarii lor, cronologia lor, limba si alte


criterii.

"Lease and rental plans" furnizeaza stocuri de carts cum


ar fi best-sellers-uri si le schimba la intervale regulate.
Extras din: G. Simonot, "Paris - Texas: analyse de la
politique de developpement des collections

aux Etats-Unis et en France", Bulletin des


bibliotheques de France, nr.2, 1986.

Pentru documentele de valoare, donatille si legatele


tind sa fie inlocuite de dare. Ea consists in a propune Statului
219
www.dacoromanica.ro

obiecte. de arta (carts rare sau pretioase) cu o valoare liberatoare


de sume datorate drepturilor de succesiune sau pentru impozitul
pe avere. Aceasta procedure de durata (dos -trei ant) pastreaza, in
caz de acceptare, in proprietatea Statului documentele primite si

le introduce, in general, in colectiile Bibliotecii Nationale a


Frantei. Sunt rare cazurile in care astfel de dari reusesc sa
imbogateasca bibliotecile municipale prin acest depozit al
Statului in fondurile for (putem cita cazul manuscriselor lui
Jules Verne care au intrat in colectiile bibliotecii din Nantes). Si,

in once caz, darile de cart! sau manuscrise ramin rare, ele


neridicandu-se la zece cazuri pe an, cu atat mai mult cu cat
Ministerul de Finante nu apara cu ardoare acest prin.cipiu. 0
extindere a acestor dari in profitul colectivitatilor locale este in
curs de analiza la Ministerul Culturii.

"Integrarea "unei colectii venite din exterior


Daca colectia are o oarecare valoare, vom veghea asupra

respectarii principiilor si regulilor enuntate in pagina 227 si


mai ales asupra redactarii conventiei scrise, care autentifica
transferul de proprietate.
Daca conditiile donatiei sau legatului nu se opun, se va
trece la evaluarea starii colectiei:
Starea materials (lucrarile deteriorate se vor distruge;
se vor pastra numai cele rare).

Evaluarea colectiei in an.sarriblu: poate aceasta sa


constitute embrionul unui fond specializat? Daca raspunsul
este pozitiv, se va aprecia interesul unui astfel de fond pentru
biblioteca - raportandu-ne la obiectevele Cartei colectiilor - si. la

capacitatea sa de a fi alimentata cu no! achizitii. Un eventual

raspuns pozitiv va trece prin acordul autoritatilor si va fi


consemnat in Carta colectiilor. Incapacitatea de a creste

ulterior acest fond va determina propuneri privind o posibila


donatie sau un posibil schimb cu o alts biblioteca interesata,
dace este vorba despre un fond specializat.
Daca colectia este disparate, o voin repartiza intre
diferitii responsabili cu selectia, care vor analiza interesul
documentelor, raportandu-se la Protocoalele de selectie.

Responsabilul cu achizitia se va ocupa apoi de repartitia


acestor documente (integrare, propuneri de donatii sau
schimburi, distrugere discrete, etc.).

In masura in care este posibil (-in afara de anumite


prescriptii ale unui legat acceptat), documentele vor fi integrate
in colectia bibliotecii. Se obisnuieste sa se mentioneze numele
donatorului in registrul de inventar, in unele cazuri, si chiar pe
documentul insusi, dar niciodata pe instrumentele
bibliografice (catalo age).
220
www.dacoromanica.ro

Depozitul legal at tipografului sau at producatorului este

de asemenea o sursa necomerciala de achizitie pentru 18

biblioteci municipale (si BNU din Strasbourg), dar si pentru


unele institutii care beneficiaza, mai mult sau mai putin oficial,

de repartitiile de exemplare din partea Bibliotecii Nationale.


Trebuie amintit faptul ca pentru bibliotecile municipale avute in
vedere, ale caror liste sunt fixate prin Decizia din 3 Julie 1973,
tipografii din circumscriptia avuta in vedere trebuie sa depund
doua exemplare din flecare carte, ails sau fascicul de periodice
tiparite in tipografia lor. Un exemplar este trimis la Biblioteca
Nationale Cm general o data pe luna), iar celalalt exemplar este
pastrat in biblioteca depozitard. Probleme privind aceste
documente au fost evocate mai sus, in 6.7.

Schimbul reprezinta un alt procedeu de achizitie


posibild. Cu toate ca procedura juridica este foarte simple, acest

procedeu este putin utilizat, institutiile care recurg la aceste


schimburi find Biblioteca Nationale si cateva biblioteci marl
foarte specializate (de exemplu, din 10 000 documente
achizitionate de biblioteca Muzeului national de arta moderns,
9 000 provin din donalii sau schimburi, din care 4 000 - 5 000
din schimburi; din 3 300 titluri de periodice achizitionate de
Muzeul de istorie natural's, 2 500 provin din schimburi). Once
procedura legata de donalie sau schimb intre colectivitatile
publice necesita doar un act deliberat de punere de acord intre
colectivitatile respective. Doar transferul fondurilor de Stat, at
fondurilor vechi, rare sau prelioase necesita in plus o autorizalie
prealabila a prefectului departamantelui (Decretul din 9

noiembrie 1988 relativ la controlul tehnic at Statului asupra


bibliotecilor

colectivitatilor

teritoriale).

Dace

bibliotecile

universitare au facut de mult limp tentative, farce mare succes,

de a-si comunica listele dublurilor in scopul schimburilor,


procedeul ramane aproape necunoscut de bibliotecile publice. Cu

toate acestea, ar fi foarte interesant ca in urmatoarele cloud


cazuri sa se elaboreze o astfel de politica:
Punerea la dispozitie a numeroaselor exemplare
-

achizitionate ca urmare a unei marl cereri si a caror utilizare a


scazut.
Documentele reperate dupd verificare ca ne mai find
corespunza.loare obiectivelor documentare ale bibliotecii. Pentru
ca o asemenea politica sa se poata realiza, ar fi bine sa se puns

bazele:

Unei proceduri intre biblioteci de solicitare de titluri

sau teme, mai ales, in cazul in care achizitiile comerciale


retrospective se dovedesc a fi infructuoase intr-un anumit
domeniu: schimbul funclioneaza doar dace alaturi de o oferta
spontana este exprimata clar o cerere care provoaca oferta.
221

www.dacoromanica.ro

Unor "locuri de schimb" in care se dau voluntar

informatii si se fac negocieri necesare: se pare ca bibliotecile


departamentale de imprumut (pentru localitatile sub 10 000 de
locuitori) si bibliotecile municipale regionale (pentru celelalte
localitati si BDP) ar putea juca acest rol de cooperare.
Daca intr-un domeniu, schimburile sunt numeroase, ar fi

util sa se prevada "profilul" institutiilor susceptibile sa fie


destinatare si deci, furnizoare de documente. Biblioteca Muzeului

national de arta moderns a stabilit astfel patru profiluri de


institutii partenere; aceste profiluri tin cont atat de productia
MNAM cat si de nevoile sale documentare: alaturi de "omologii"

Muzeului, care primesc toata productia sa, se mai pot observa


destinatarii singurelor productii pentru "marele public", galeriile

interesate de creatorii confidential! si institutiile cu care


schimburile, prin liste comunicate reciproc, sunt mai punctuate.

7.5. Achizitii temporare

Putem regrupa sub denumirea generica de achizitii

temporare cloud proceduri inegal repartizate intre biblioteci,


depozitul - in general reinnoit - al unei centrale cu filiale si

imprumutul intre biblioteci. Aceste cloud proceduri releva de fapt


aceeasi constatare: biblioteca care imprumuta sau depoziteaza se
afla in incapacitate de a achizitiona pe cont propriu documentele

avute in vedere. Ar fi bine sa se inteleaga ca, in acest caz,


termenul de incapacitate are cloud sensuri:
-

Biblioteca nu are mijloacele necesare pentru a

achizitiona documentele avute

in vedere

fie

pentru ca

documentele nu sunt disponibile pentru achizite,

fie

ca

mijloacele bugetare nu-i permit aceasta achizitie;

Biblioteca nu a inscris in politica sa de achizitie


cumpa.rarea anumitor documente, dar doreste sa raspunda

cererii unui utilizator. De multe on aceste cloud proceduri sunt


privite cu un anumit sentiment de resemnare: "Ahl daca am fi
avut posibilitatear... . Cu toate acestea, s-a putut observa ca

formele multiple si inflationiste ale productiei documentare


interzic categoric persistarea in aceste vise; s-a inteles mai ales
ca definirea unei politici de achizitie presupune alegeri dare in
cadrul obiectivelor urmarite, alegeri care sunt si trebuie sa fie
asumate in mod voluntar si nu cu resemnare.
Practicile depozitului reirmoit si de imprumut intre

biblioteci au puncte comune: sunt procedee de achizitie


temporard, dar a caror utilizare este perfect previzibad pentru
functionarea bibliotecii. Acest caracter previzibil este de fapt o
sursa absolut integrabild intr-o politica de achizitie atat pentru a
stapani utilizarea cat si pentru a fixa dimensiunea si limitele.
222
www.dacoromanica.ro

Depozitele reprezinta, in general, filialele bibliotecilor


municipale (sau ale bibliotecilor universitare) si ale bibliotecilor
comunale cu mai putin de 10 000 de locuitori, inserate in retelele
bibliotecilor departamentale de imprumut. Doar pentru retelele
BDP sunt depuse anual (1989-1990) 16,5 milioane volume. Pe de
alts parte, tot aceste BDP practica adesea sistemul depozitului

prelungit, chiar permanent pentru anumite tipuri de lucrari:

lucrari de referinta (dictionare, en.ciclopedii, etc), "fondul de bald"

(un ansamblu de 200-1000 de volume ce constituie nucleul


initial al viitoarelor colectii ale unei biblioteci mid in curs de
creare). Cunoscand faptul ca un depozit mediu reinnoit poate
atinge 769 carti si 107 fonograme pentru bibliotecile mid, putem

intelege ca este important ca fiecare biblioteca mica sa-si


considere aceste depozite ca pe o forma de achizitie ceea ce face
necesara integrarea continutului for in Carta colectiilor, Planul
de dezvoltare al colectiilor si eventualele Protocoale de selectie,
rind nd cont de caracterul temporar al acestor achizitii. Biblioteca
mica precizeaza, la nivelul selectiei, suporturile, nivelele,

valoarea, etc. cautate in momentul alegerii in BDP sau in


bibliobuz (aceasta precizare putand fi adusa in momentul
defmirii protocolului de selectie elaborat pentru intreaga retea si

girata, in general, de BDP), dar vegheaza si asupra defmirii


obiectivelor unui astfel de depozit reinnoit:
-

completarea fondurilor intr-un domeniu precis (vezi

PDC);

dezvoltarea temporary a unui domeniu sau a unui


sector at bibliotecii (de exemplu, in functie de un program de
-

animatie);
-

cercetarea unui nivel specific intr-un domeniu sau

altul, nivel considerat neesential pentru patrimoniul bibliotecii,


dar interesant pentru un anumit public;
-

realizarea unor teste de utilizare pentru anumite

categorii de documente inainte de a decide o eventuala achizitie


cu titlu permanent.
Ar fi foarte interesant sa se constituie, in scris, un fel de
"grila a depozitului", fixand pentru biblioteca obiective precise in
numar de exemplare pe domenli, suporturi, nivele, prioritati de

continut, o grila a depozitului constituita, de exemplu, dupa


modelul unei grile de achizitie (capitolul 8). Astfel de grile exists,
de exemplu, in Biblioteca centrals de imprumut din Monteregie

(Quebec), care sunt modificate anual in functie de evolutia


nevoilor (care ar putea fi de astfel formulate in planurile de
dezvoltare a colectiilor) si a caror administrare este informatizata
(sistemul Multilis). Pentru gestionarea unor astfel de depozite ar
fi important sa se realizeze un echilibru intre colectiile
achizitionate cu plata si aceste achizitii temporare. In acest caz,
223
www.dacoromanica.ro

notiunea de patrimoniu trebuie sa ghideze modul de gandire al


responsabililor micilor biblioteci: va fi cautata utilizarea
prelungitti sau intensa a achizitiilor, utilizarea pe termen scurt
fiind in mod evident proprie depozitului reinnoit. 0 astfel de
conceptie permite intelegerea chiar a notiunii de colectie globala:
colectia bibliotecilor mid are un caracter specific. Putem intelege,
de asemenea, de ce in BDP elaborarea planului de dezvoltare a
colectiilor si a protocoalelor de selectie necesita o coordonare cu
un esantion din bibliotecile deservite.
Trebuie adaugat faptul ca si in cazul unei biblioteci mid,
aceste depozite reirmoite ar trebui sa fie inferioare ca numar
colectiilor constituite de si pentru o biblioteca locals.
Imprumutul Intre biblioteci este Inca foarte putin practicat
in bibliotecile publice, in timp ce aceasta practices este folosita in
mod curent in bibliotecile universitare (568 213 cereri emise in
1991). in 1990, doar 151 BM au cerut 14 590 documente si 243

BM au imprumutat 19 710 documente; 37% din tranzactii

efectuandu-se sub forma de copli (Date din 1990 - Bibliotheques

municipales - Direction du livre. Date le din 199 lnu sunt


disponibile).
Printre altele, imprumutul Intre biblioteci este rar

consemnat in raportul de achizitii.


Trebuie semnalat faptul ca o simples examinare a cererilor

de imprumut emise de o biblioteca este un indicator interesant


pentru pertinenta colectiei din acea biblioteca . Doi autori
californienil au an.slizat acest aspect in 1972 pentru biblioteca
universitard din Fullerton: din aceasta lucrare reiese ca
examinarea cererilor nu permite anticiparea nevoilor de o carte
sau alta ci este un indicator al nivelului slab (al subiectelor) al
unui domeniu sau sub-domeniu; din contra, in ceea ce privete
titlurile periodicelor, in ciuda absentei unei analize a datelor
privind aparitia articolelor solicitate, se pare ca un titlu care face

obiectul unei cereri Limp de un an trebuie examinat in


perspectiva unui abonament.

Printre altele, se poate remarca destul de frecvent ca


serviciile de imprumut Intre biblioteci sunt considerate ca un
sector absolut distinct de achizitie, atasat unui sector de
informare bibliografica. Cu toate acestea, ar fi importanta
stabilirea unei legaturi puternice cu responsabilii cu selectia 1
achizitia:

'. D. New si R. Ott, Interlibrary Loan Analysis as a Collection Development Tool


" , Library Resources and Technical Services, nr.3, 1974.

224
www.dacoromanica.ro

- cererile, in functie de criteriile de selectie ale


domeniului avut in vedere, pot fi interesante pentru achizitiile

care nu au fost selectionate in prealabil;


-

ele pot fi, pentru cei ce selectioneaza, semnul unor

carente sau lacune in achizitii;


-

ele pot sa permits responsabililor cu selectia sa

precizeze, in protocoalele de selectie, partenerii privilegiati ai


bibliotecii pentru o complementaritate
in domeniul
documentelor.

S-ar putea propune urmatonil principiu: orice cerere

adresata bibliotecii trebuie sa treaca prin circuitul de selectie achizitie, decizia de a recurge la imprumutul intre biblioteci
intervenind doar la sfarsitul circuitului si in doua cazuri precise:

- inadecvarea absolutes a cererii fats de politica de


achizitie Cm general, pentru biblioteci publice, un nivel prea

ridicat in raport cu obiectivul documentary;


- incapacitatea materials de a achizitiona un anumit
document in conditiile in care ar fi dorita achizitionarea lui
(document epuizat, inaccesibil din punct de vedere comercial,

prea costisitor).

Pe de alts parte, ar fi bine ca politica nationals de

imprumut intre biblioteci sa favorizeze aceasta conceptie privind


achizitiile: sistemul englez prevede un imprumut intre biblioteci

pe baza unui model cu plata (cu un sistem foarte simplu de


cumparare de formulare), ceea ce ar permite pe de o parte
finantarea acestui serviciu si deci eficientizarea lui si pe de alts
parte incurajarea unui mod de gandire intern in ceea ce priveste
interesul sau lipsa de interes fats de achizitionarea unor anumite
documente, incluzand si costurile (bugetare si cele necesare

personalului). Pe plan bugetar, am putea sa facem cateva


precizari:

- Documentele, care circula in cadrul imprumutului


intre biblioteci, se bucura, in general, de o reducere postala.
Trebuie amintit faptul ca pentru toate bibliotecile, in afard de
bibliotecile universitare si Biblioteca Nationale a Frantei, si
excluzand documentele care tranziteaza intre biblioteci sub

denumirea de depozit legal, aceasta reducere este doar tolerates

de Posta, toleranta care tinde sa se reduces, rentabilitatea


obligand la acest lucru.
-

Imprumutul intre biblioteci recurge uneori la unele

substitute (fotocopii, etc.) care sunt facturate: in acest caz, iesim


din cadrul achizitiilor - chiar si temporar - din cadrul bibliotecii,

substitutul facturat hind, in general, plata de catre solicitant,


care devine proprietarul documentului substituit.
Si, in sfirsit, este importanta analiza imprumutului 'intre
biblioteci si din punctul de vedere al "furnizorilor"; este pacat ca
225
www.dacoromanica.ro

prea multe cereri urmeaza inca circuitul incert dintre biblioteci,

creand sarcini de lucru suplimentare... si o insatisfactie a

solicitantului. Am dori sa recomandarn o analiza rationale a


bibliotecilor susceptibile de a fi solicitate in fiecare domeniu hind

necesar si un dialog cu aceste biblioteci pentru a le examina


capacitatea de a raspunde unor cereri. Bibliotecile publice din
Satme-et-Loire au elaborat In 1987 un protocol de cooperare ce
fixeaza cateva reguli simple:
-

bibliotecile localitatilor cu mai putin de 10 000 de

locuitori se orientau spre BDP;

BDP si bibliotecile municipale importante se adresau


pentru cererile curente Centrului de Imprumut at Bibliotecii
-

Nationale (cu acordul acesteia);


-

cererile specializate erau orientate Care bibliotecile

specializate care acceptau aceste cereri si mai ales INIST-ul;


-

locul de imprimare desemna biblioteca depozitara a

depozitului legal at tipografului.

Trebuie semnalat, de asemenea, faptul ca bibliotecile


publice pot adera la reteaua de Imprumut intre bibliotecile
desemnate de Invatamintul Superior (Directia de informare
stiintifica si tehnica), numita reteaua PEB, si care dispune de un

serviciu informatizat. Cele mai marl biblioteci publice pot fi

interesate si de cooperarile Internationale si proiectele europene


(ION sau EDIL').

7.6. Resursele bugetare

Obiectivele bugetare sunt prea des considerate ca fiind


straine politicii de achizitie: bibliotecarul crede ca are sub control
achizitiile pe care le face plecand de la un buget dat, dar, uneori,

acest buget este privit ca o constrangere asupra careia nu are


nici un control; aceasta constrangere poate aduce prejudicil
aspectului intelectual at definirii obiectivelor documentare: la
Intrebarea "de ce facet! achizitii?, bibliotecarul nu va raspunde
"pentru a cheltui bugetul!". Bineinteles, bugetul unei biblioteci
este o constrangere esentiala In ceea ce priveste achizitia, dar
definitia bugetului este influentata de proiectele bibliotecil si de
modul ei de organizare.
Iata cateva analize in acest sens:
Bugetul de achizitie, fixat de catre colectivitate, poate

fi confruntat cu bugetul mediu de achizitie al colectivitatilor de


Proiectul ION (Interlending Open Networks) pilotat de cake comisia
Comunitatii europene, studiaza diferitele sisteme informatizate de imprumut
intre biblioteci. Proiectul EDIL (Electronic Document Interchange between
Libraries) trateaza problema furnizarii electronice a documentelor cerute in
cadrul imprumutului intre biblioteci.

226
www.dacoromanica.ro

acelasi rang. In 1991, bibliotecile municipale consacrau 12,35 F


pe locuitor pentru achizitii, dar aceasta intr-un interval cuprins,
de exemplu, Intre 10,04 F pe locuitor (pentru localitatile cu o

populatie de 2 000 - 5 000 locuitori) 0 14,54 F pe locuitor


(pentru localitatile de 50 000 - 100 000 locuitori). Ar fi
interesanta o analiza mai aprofundata pe regiuni.
Bugetul destinat achizitiei este o parte dintr-un buget
considerat global. In ciuda imperfectiunilor unei analize privind

contabilitatea publica, se poate verifica partea achizitiilor din


bugetul global: in 1989, acestea din urma reprezentau 13,07%
din cheltuieli, fats de 68,59% pentru personal 0 1,82% pentru
legare 0 tipariret.
Bugetul destinat achizitiilor se realizeaza avand in
vedere 0 anumite costuri unitare: s-a spus ca pretul mediu al
unei carts achizitionate de o biblioteca municipals se ridica la
aproximativ 80 F, dar el atinge 240 F Intr -o biblioteca
universitara (0 1300 F pentru un titlu de document periodic
dintr-o BU!). Evolutia pretului mediu al documentelor, ca 0 al
unor aparitii anuale (pe domenii si suporturi), este indubitabil

un indicator indispensabil, dar ramane inca prea putin


cunoscut. Ar fl interesant sa incercarn sa stabilim pentru

intreaga biblioteca pretul mediu al unui document incluzand 0


toate suporturile. Aceste date ne permit sa propunem un buget
de achizitie care sa integreze varietatea suporturilor Intr -un
numar global de documente de achizitionat, mai ales in cadrul

posibilului obiectiv de achizitie anual de 0,2 documente pe


locuitor sau 0,22 documente pe locuitor pentru localitatile cu
mai putin de 60 000 de locuitori ("documentul - echivalent carte" este estimat la 100 F in medie in 1993).

Elaborarea unui buget de achizitie ar trebui sa tins cont


de intregul ansamblu al acestor parametri pentru a-i restitui
intr -o perspective cvadrupla:

Referirea la o Carta a colectiilor este un argument


pretios pentru a reflecta asupra viitorului stadiu al bugetului
destinat achizitiei. Este piatra de temelie a negocierii dintre
bibliotecar 0 autoritati, intrucat ea reprezinta un obiectiv politic
(in sens larg) prealabil oricarei negocieri privind mijloacele de
functionare.
.
Analiza realizarii precedentelor planuri de dezvoltare a
colectiilor permite distingerea punctelor slabe ale bibliotecii:
acoperirea nesatisfacatoare a unui domeniu, lacune in reinnoirea
1. A. - N. Bertrand, "Les bibliotheques municipales dans les annees 1980: un
developpement spectadulaire mais inacheve", Bulletin des bibliotheques de
Frcuice, nr.4, 1992.

227
www.dacoromanica.ro

unui sector de utilizare, alunecari" in recurgerea la imprumutul


interbibliotecar, etc.
Examinarea obiectivelor teoretice fixate de fiecare
protocol de selectie, pentru fiecare domeniu de selectie, trebuie
sa semnaleze obiectivele bugetare partiale: in fiecare domeniu,
fiecare suport are un pret unitar mediu; acest pret unitar mediu
poate fi folosit pentru a semnala in mod concret numeral
potential de documente care vor fi achizitionate cu un buget dat.
Proportia preturilor de la un an la altul (abonamente, continuari)
trebuie calculate pentru a putea prevedea cu precizie bugetul
realmente disponibil din momentul in care s-au dedus aceste
cheltuieli programate.

Un grup de lucru din cadrul Directiei cartii (reunit


intre 1993-1994) a evaluat la 20 F pe locuitor si pe an si 22 F
pentru localitatile cu mai putin de 60 000 locuitori, cheltuielile
destinate unei achizitii medii necesare numai pentru cresterea i
reinnoirea fondurilor curente ale unei biblioteci municipale.

Dupe stabilirea obiectivelor bugetare generale pentru


achizitii, se trece la

repartizarea acestora pe tipuri de

documente, de exemplu, 12,45% pentru abonamentele la


periodice (date din 1991), cat si pentru casetele video, fonograme,

stampe, etc. Aceste elemente pot avea un interes statistic a


posteriori, in mod deosebit pentru evaluarea evolutiei economice
a suporturilor. Cu toate acestea, as fi tentat sa privesc cu rezerva
aceste repartitii autoritare:
Pentru constituirea unei colectii este necesara

stapanirea domeniilor de continut la diferite nivele fiecare


responsabil cu selectia trebuie sa propuna, in propriul sau
;

domeniu, un echilibru intre carts, titluri de periodice, suporturi


audio-vizuale etc, in functie de specificarile din protocolul de
selectie (care poate interzice, de exemplu, cumpararea
stamp elor) .

0 pre-definire a partii din bugetul destinat cumpararii


fiecarui suport sau tip de document favorizeaza tratarea fiecarui

suport ca pe un domeniu aparte; dar aceasta abordare este


eronata din punct de vedere intelectual dace privim aceasta
problems din punct de vedere al continutului; un anume
document periodic este interesant pentru ca abordeaza un
domeniu putin tratat de monografii, un anume CD-Rom se
substitute unei anume enciclopedli nu prin natura suportului
sau ci datorita interesului comparativ al informatiei pe care o
contine, o anume caseta video despre Picasso este interesanta
pentru ca se integreaza intr-un domeniu al "Artei" si nu intr-un
fond de suporturi video, etc.

Anumite fonduri specializate si fondul local sunt in


esenta destul de exhaustive in privinta suporturilor acumulate
228
www.dacoromanica.ro

si, in general, aceste suporturi sunt conservate in sectorul


fondului specializat si nu intr-o "seclie" consacrata unui suport
specific.

Aceste elemente ne fac sa considera'm toate tipurile de

suporturi (si mai ales fonogramele, videogramele si stampele de


once natura) ca pe niste documente integrate in mod natural in
colectille obisnuite ale unei bibliotecii functie de continutul pe
care 11 vizeaza in scopul achiz'tionan Cu toate acestea, este

evident faptul ca fiecare biblioteca nu po to sa-si extinda la


infinit campul sau de achizitie: deci es e preferabil sa se
precizeze, la nivelul textelor ce fixeaza olttica de achizitie,
suporturile admise sau refuzate, dup" caz. De exemplu,
refuzarea unei fonograme determine o aracire a domeniului
"muzica"...

Elementele complementare de analiza a costurilor se pot


sernnala tre' puncte esentiale in analiza bugetara a unei pohtici
de achizitie.

Evaluarea pretului individual al fiecarui document


eactii variate, unele d'ntre ac s ea necesitand o
relativizare Mu lt limp s-a zis ca d on modului de legare,
dirtile cu format de buzunar erau costs'toar de f pt, se poate
constata ca pe de o parte editille curente mai costisitoare sunt
adesea la fel de frag' e, iar pe de alts parte ca formatul de
buzunar convine unor an 1 e utilizan( e exem lu pentru
adolescenti) e tru ca a 1, co ceptu initial e cart de
buzu ar (, pa erback": ed'lie "n rm t d uzunar care reia un
text in form t ma' mare) de 'ne minontar r ort cu product'a
determind

formatului de buzunar in prima ed'lie ( e d exemplu, coleclia


"10/18'). Si notiunea de carte co tisito
b e relativizata mai
ales ca b b oteca ar u r 1 1 ctv ( hizilionarea pe ru
indivizii soc etatil a ceea ce e' au drept 1 s nmeasca): utilizar a
earth si importanta sa pentru colec
trebu e luat in
considerare in estimar a p etului s' nu valoar a sa 'ndividuala;
un album de arta este achiz'lion t pentru nd 1 local, pentru un
sector de imprumut, pentru un sector de s di atasat unei Scoli

de arte frumoase ? Aceasta analiza trebuie bine cantarita de


indata ce pretul de achizitie al unui document depaseste dublul
pretului mediu al documentului in cadrul domeniului avut in
vedere, dar tinand cont de aceste exigente.
Achizitia documentelor innuenteaza celelalte cheltuieli
ale bibliotecii. Costurile induse sunt imediat reperate si usor de
calculat in functie de practicile bibliotecii: directe, de exemplu
pretul legaturii, al echipamentului material pentru punerea la
dispozitie si imprumut (etichete, fise, codurile de bard, etc), cat si
at mobilierului specific destinat organizarii pentru accesul liber
sau depozitare; indirecte, reprezentate de costurile pentru
229
www.dacoromanica.ro

personalul necesar prelucrarii, a constituirii listelor cu noutati,


etc. 0 crestere subita a bugetului destinat achizitiei (subventlile
exceptionale, dar si donatiile) poate dezechilibra modul de
functionare al unei biblioteci.

Analiza amanuntita a preturilor este indispensabila


imediat ce este abordata problema suporturilor de substituire;
vom da un scurt exemplu: trebuie pastrata colectia cotidian.ului
Le Monde (legarea, costul stocarli in bune conditii...) sau trebuie
achizitionate microcopii sau CD-Rom-uri destinate consultarii?
Aceste intrebari se vor inmulti odata cu proliferarea CD-Romurilor, a suporturilor optice, a bazelor si bancilor de date...

Costurile cunosc variatii care trebuie intregate in


previziunile legate de preturi: pret.ul mediu al documentelor
creste de la un an la altul (atingand 10% pentru periodice de
exemplu); exists o marja de incertitudine intre comenzile lansate
si documentele livrate (aceasta marja legata de "ne-livrari" este

de 5 % in medie pentru bibliotecile publice si 20 % pentru


bibliotecile destinate cercetarii)
Originea resurselor bugetare: cresterea si reinnoirea
colectiilor bibliotecli sunt determinate, in principal, de
colectivitate. 0 biblioteca municipals trebuie sa conteze mai intai
pe bugetul local chiar daca politica sa documentary se decide de

Care autoritatea municipals. Cheltuielile destinate achizitiei se


organizeaza pe articole in cadrul bugetului municipal; articolul
663: achizitii (in functionare); articolul 21: achizitii ('l I 1 investitii);

vom vedea mai tarziu interesul pentru aceasta deosebire.


Pentru locantatile cu peste 10 000 locuitori articolele sunt

coordonate cu capitolele pennitand regruparea cheltuielilor pe


servicil sau sectoare. Astfel, cheltuielile destinate functionarii
unei biblioteci municipale sunt regrupate in capitolul 945.22, iar
cele destinate investitiilor in capitolul 903.
Principiul nomenclaturli articolelor bugetare este
declinabil pe un model zecimal. Deci, biblioteca poate propune o

mai bund repartitie bugetard utilizand aceasta posibilitate, de


exemplu, declinand 6 630 (achizitii pentru biblioteca centrals),
6631 (pentru finale), 6632 (pentru fondul destinat bibliobuzului),

etc. In colectivitatile importante, se poate folosi, de asemenea,


procedura "sub-conturilor" care individualizeaza capitolele

bugetare. Aceste repartitii pot interveni fie pe sectoare de


utilizare (centrale, filiale...), fie pe suporturi (carti, fonograme...),

fie pe domenii de selectie. In practica, sunt favorizate anumite


sectoare de utilizare (care apar in Carta colectlilor), ceea ce
impune in acest caz crearea celui de al doilea buget previzional,
intern bibliotecii, pentru a recapitula bugetul teoretic alocat
fieca.rui domeniu de selectie sau pentru a-1 traduce in numar de
documente.
230
www.dacoromanica.ro

Localitatea, pentru a-si echilibra bugetul, utilizeaza


impozitele, diversele donatii, imprumuturile, etc. In cadrul

acestor resurse exterioare, biblioteca cunoaste resursele specifice

care pot intra in bugetul de achizitie. In cazul in care aceste


resurse pot fi utilizate doar pentru aceasta functie precisa, ele
sunt denumite resurse afectate. Avem urrnatoarele exemple:
Subventii in valoare de 50,4 milioane franca acordate

de catre Centrul national al cartii pentru a incuraja orientarile


specifice achizitiilor (fonduri tematice, reviste literare, etc), au
fost astfel acordate in 1992 la 979 biblioteci (580 BM, 100 BU, 80
BDP, 219 alte biblioteci).
-

Subventii pentru achizitia de documente vechi, rare

sau pretioase acordate de care Stat (1,750 MF consacrate pentru

aceasta de catre Directia cartii in 1992) sau de care Regiuni


(0,850 MF consacrati de acestea in cadrul a cinci FRAB - Fonduri
regionale de achizitie pentru biblioteci - finantate in paritate cu
Directia cartii).

Credite pentru cumpararea de cacti deschise de unele


biblioteci departamentale de imprumut micilor biblioteci din
reteaua lor.
Am putea adauga aid dotarile in natura (fondurile video
propuse de Care Directia cartii ...) si in cazuri rare, resursele
obtinute prin mecenat (consacrate, in general, fondurilor
-

specislizate sau fondurilor vechi, rare sau pretioase). Aceste


resurse complementare sunt departe de a fi neinteresante, dar
invita la o mare vigilenta: modalitatile sau obiectivele diferitelor

subventii isi urmeaza propria logica, care nu este mereu cea a


bibliotecilor; chiar daca presiunea este mare, chiar daca bugetele
bibliotecii nu sunt cele dorite, ar fi bine ca aceste subventii sa fie
analizate in functie de politica de achizitie si nu sa se profite de

once resursa fara a aprecia finalitatea in functie de aceasta.


Subventia poate fi perversa in sensul ca poate devia echilibrul
global al unei colectii fora ca acest lucru sa fie dorit de catre
bibliotecar, sau ca documentele achizitionate prin acest mijloc
indirect nu vor fi utilizate (am vazut cazul anumitor credite
pentru cumparari de discuri de catre Directia cartii la inceputul
anilor 1980, sau, cel al subventiilor destinate cumparaturilor de
cacti de poezie de catre Centrul national de litere din aceeasi
epoca).

Cdteva aspecte reglementare:


Daca pretul fonogramelor si al videogramelor este liber,
cel al cartilor nu se bucura de aceleasi drepturi. In virtutea Legii
din 10 august 1981, pretui unei cdrti la vanzare este fixat de catre

editor sau importator. Bibliotecile publice si universitare pot

obtine reduceri libere la aceste preturi, exceptand regula comuna


231
www.dacoromanica.ro

care interzice un rabat mai mare de 5%. Se pune problema

suprimarii acestei exceptii, ceea ce pare logic, avand in vedere


principiul potrivit cdruia nu sectoarele private (librarie) trebuie
sa finanteze colectiile publice, care, in mod straniu, ar fi

singurele capabile sa face jocul legilor pietii intr-un cadru

legislativ, care, pentru tots ceilalti cumparatori, limiteaza aceste


legs ale pietei pentru un interes cultural. Trebuie remarcat faptul
ca aceste carts pot fi soldate in conditile in care ele sunt "editate

sau importate de mai bine de doi ani si ca ultima for


aprovizionare s-a efectuat de mai mult de Base luni". Cartea de
ocazie nu este vizata de aceasta lege.
in bugetele colectivitatii, cheltuielile consacrate
achizitiei de documente sunt, in general, inscrise in capitolul de
functionare. Cu toate acestea, inscrierea in capitolul de investitii,
care a generat interpretari contradictorii din partea Ministerului
Finantelor, permite colectivitatii sa recupereze TVA-ul; ea este

uneori limitata la achizitii al caror caracter patrimonial este


indubitabil (lucrari foarte costisitoare, cart! vechi, rare sau
pretioase). 0 instructiune a Ministerului Bugetului (92-132-Mo
.

din 23.10.1992) precizeaza ca o hotarare express a adunarii


deliberante poate inscrie la capitolul de investitii bunurile
mobiliare ce au o valoare mai mica de 4000F, nivelul normal pe
care 11 poate avea o inscriere in capitolul de investitii; cu toate
acestea, aceasta inscriere la investitii ar putea determina
pierderea de catre colectivitate a beneficiului legat de concursul
particular venit din partea dotarii generale de descentralizare in
care achizitiile de documente reprezinta cheltuieli importante,
destinate functionarii. Fiecare biblioteca trebuie sa verifice
analiza efectuata pe plan local de catre propriul contabil...
Pe de aka parte, trebuie semnalate cloud puncte care
ridica uneori probleme:
-

contabilul colectivitatii este uneori reticent fats de

plata in avans a abonamentelor, act contrar principiilor privind


"plata contra servicii". In acest caz, lucru rar din fericire, solutia

trece prin dezbaterea consiliului municipal care va decide


problema abonamentelor in cauza;
unii librari, lucru rar intalnit, pot cere plata prealabila

pentru cartile comandate. Aceasta procedure de facturare proforma sau de subscriptie este si ea posibila (instructia
Ministerului insarcinat cu Bugetul nr. 90.122 B 1. Mo. M9 din
07.11.90), documentele livrate ulterior trebuie sa fie insotite de o
facture cu mentiunea "achitat".

Se recomanda sa se solicite o precizare globald a


bugetului pentru achizitie odata cu stabilirea bugetului initial al
colectivitatii si aceasta pentru a concepe in mod coerent propriul

plan de dezvoltare al colectiilor. Bugetele suplimentare sau


232
www.dacoromanica.ro

deciziile de modificare ar trebui sa intervina doar pentru

programele specifice, de exemplu, achizitiile exceptionale din


domeniul patrimonial...
Nu putem ignora o problema care agita bibliotecile in

contextul europenizarii reglementarilor, problema importanta


pentru responsabilii cu achizitia, si anume dreptul la irnprurnut.

Principiul acestui "drept la imprumut", remunerarea varsata


autorilor si editorilor de care organismele care imprumuta de
mai multe on o carte cumparata doar o singura data, ar putea
influenta bugetul bibliotecilor: astfel, once lucrare ar atinge un
cost indus direct (calcularea numarului previzibil de

imprumuturi) Si indirect (cheltuielile administrative) capabil sa


puny In pericol toate bibliotecile publice. Instantele europene
diferentiaza deja Imprumutul (gratuit) de Inchiriere. Consiliul
superior al bibliotecilor incurajeaza o abordare respectuoasa a
nevoilor tuturor partenerilor, atragand atentia asupra daunelor

aduse de "fotocopiere", dar recomandand exonerarea pentru


dreptul de imprumut propriu-zis. Nu putem ignora impactul pe
care 1-ar avea asupra achizitillor refuzul eventual (prevazut prin
proiectele de reglementari) al unor autori de a -si vedea cartea
imprumutata, lucru care ar duce la renuntarea bibliotecilor de a
achizitiona numeroase document &. In once caz, problema puss

merits un raspuns, biblioteca ocupand un loc important in


cadrul dezbaterilor privind transmiterea de informatii: chiar si
biblioteca publica nu este in afara circuitului economic Si este

mai urgent ca oricand sa se fixeze si sa se evalueze cadrul


politicilor de achizitie.
8. INSTRUMENTE SI PROCEDURI

Din procedurile obivnuite practicate in bibliotecile publice,


cele pe care le-am putut examina, rezulta trei scheme de diferite
complexitati:
Elaborarea unei five de selectie/achizitie, apoi o sinteza

puss in atentia furnizorului;


Elaborarea de five recapitulative sub forma unor liste
de selectie pe care responsabilii cu achizitia din diferite sectoare
isi vor marca

Selectia operata de catre un librar prin intermediul


unui "oficiu" regulat, din care diferitii responsabili de sectoare Isi
vor alege titlurile interesante.
I. Vezi dezbaterile din Actes de la FFCB din 26 oct. 1992 privind "Le projet de

directive europeene sur le droit de pret et ses consequences pour les


bibliotheques", FFCB, 1993.

233
www.dacoromanica.ro

Aceste trei scheme sunt destul de eficiente. Fara a nega


practicile utilizate in general, dorim sa propunem o analiza care
ar permite reperarea cu precizie a diferitelor etape de achizitie.
Aceasta analiza nu are ambitia de a reprezenta un model, ci de a
fi o sursa de meditatie privind practicile cotidiene ale proceselor

de achizitie si consecintele for asupra organizarii lucrului si

asupra competentelor dobandite. Procedurile descrise se bazeaza


pe diferenta dintre selectie si decizie de achizitie. Avand in vedere

grija pentru formularea diferitelor operatii, vom vorbi, deci,


despre responsabilii cu selectia, achizitia si cumpararea. Cu
toate acestea, nu ar trebui personalizate in exces aceste functii:
realizate de catre persoane efectiv distincte in cele mai
importante biblioteci, ele vor fi, adesea, realizate de o singura
persoand in bibliotecile mici, sau vor fi "faramitate" in diferite
locuri in cazul unei retele. Personalizarea acestor functii este
totusi binevenita aici pentru a intelege mai bine opiniile diferite
asupra achizitiel.

Pe de alts parte, procedurile descrise sunt cele ale

achizitillor "in actiune"; acestea presupun validarea procedurilor


de elaborare a obiectivelor documentare. In timp ce procesul de
achizitie studiaza mai intai continutul documentelor de
achizitionat, elaborarea obiectivelor documentare se stabileste
plecand de la nevoile sectoarelor de utilizare:
Nevoile fiecarui sector sunt adunate, traduse in
cantitati (buget), nivele, indici-cote. Dimensiunea for este

verificata in functie de disponibilitatile bugetare si orientarile


biblioteeii.

Cu ajutorul regruparii indicilor-cote, se efectueaza o


sinteza pe domenii de continut. Sunt realizate rectificari pentru a
armoniza corespondentele dintre indicii din acelasi domeniu si
dintre sectoarele din jurul aceluiasi domeniu sau indice. Aceste
rectificari se repercuteaza asupra bugetelor si obiectivelor
diferitelor sectoare de utilizare.
Un plan de dezvoltare a colectilior fixeaza obiectivele
pentru o anumita perioada (anul urmator?), objective preconizate
de fiecare sector de utilizare; protocoalele de selectie ale fiecarui
domeniu integreaza si aceste objective.

8.1. Circuitul achizitiilor


Circuitul teoretic cuprinde trei etape: selectia, decizia de
achizitie si operatiunea materials de "cumparare". Acest circuit

elementar urmareste un anumit numar de proceduri si poate


utiliza unele instrumente (grila obiectivelor, fisele de selectie,

grilele de urmarire), sinteze ale numeroaselor fie si grile utilizate


de mai multe biblioteci publice.
234
www.dacoromanica.ro

1). Trebuie amintit faptul ca selectia se organizeaza in


jurul "domeniilor" de selectie, stabilite prin marile categorii ale

cunoasterii si nu a priori in jurul sectoarelor unei biblioteci

(spatiile in care documentele sunt puse la dispozitia publicului).


Pentru a ghida responsabilii cu selectia din fiecare domeniu, s-a
redactat un Protocol de selectie. Protocolul a fost validat de catre
responsabilii cu achizitia, care au adoptat prioritatile si
obiectivele selectiei in functie de utilizarile prevazute (pe termen
lung si scurt) pentru documentele achizitionate.
Domeniile de selectie sunt definite in functie de marimea

institutiei si de prioritatiile acesteia. intr-o biblioteca publics


exists minimum sase domenii (Literature, Arta, Stiinta si
tehnica, Societate, Tineret, Fond local).

Selectia poate fi rezultatul unui responsabil unic cu

selectia; ea poate fi efectuata de catre un comitet de selectie, al


carui responsabil ar trebui sa fie mereu un angajat al bibliotecil

si ai carui membri sunt persoane exterioare institutiei

(de

exemplu, profesori pentru o biblioteca universitara).

Responsabilul cu selectia stabileste pentru domeniul


sau o grila de objective (exemplu imaginar de moijos), elaborate
tinand cont de Planul de dezvoltare a colectiilor si conform
principiilor descrise in Protocolul sau de selectie; aceasta grila
mentioneaza foarte concret:

Definitie si coordonare: cadrul domeniului de selectie si

coordonarea cu celelalte domenii. In cadrul acestor repere,

responsabilul cu selectia adreseaza responsabililor altor domenii

semnalmentele documentelor situate in punctul de intalnire a


cloud teme si a caror selectie nu provine din partea lui.

Buget previzibiI: acest buget se articuleaza cu ritmul

achizitiei (o parte poate fi rezervata cumpararilor retrospective,


dace anumite aspecte trebuie reactua)izate sau intar' ite; jar

cealalta parte se refers la angajamentele de lunga durata:

periodice, continuari. Aceasta repartitie este propusa de catre cel

ce selectioneaza in functie de cunoasterea productiei dintr-un


anumit domeniu) si cu suporturile. Dace sunt cunoscute
costurile medii, ar fi util ca bugetul sa se traduce in nurnar de
documente. Acest buget este teoretic, doar decizia de achizitie
determine cheltuielile reale. Trebuie subliniat faptul ca. aceste
date bugetare sunt stabilite pe baza exigentelor venite din partea
diferitelor sectoare de utilizare.

Suporturi prevdzute: acest punct se refers nu numai la


suporturile propriu-zise ci, adesea, la diferitele tipuri de
documente (periodice, manuale... vezi capitolul 9). Suporturile

sau tipurile de documente excluse sunt semnalate. Dace un


suport sau mai multe suporturi, altele decat cartea, detin o
235
www.dacoromanica.ro

importanta deosebita in domeniu, ar

fi

util sa dispersam

indicatiile PS in tot atatea fise descriptive cate suporturi.


Ritmuri si surse: responsabilii cu selectia se angajeaza sa
furnizeze in mod regulat selectifie.

Objective precise: indice dupes indice, responsabilii cu


selectia fixeaza criteriile pe nivele de complexitate sau de utilizare
(scara de la 0 la 5) si de specificitate a continutului.

Campuri acoperite: daces este cazul, sunt mentionate

limitele sau imperativele privind aria geografica, limba, perioada._


Prioriteiti: evaluate conform PDC
Corespondenti complementari: resursele documentare utile
mai ales pentru imprumutul intre biblioteci.

Recapitularea unei grile de objective pentru un domeniu de


selectie
(exemplu imaginar)
Definitie:

Stiinta si tehnica
Dewey : 500 - 600 - 001.6
Coordonare:
- Etica tehnicii de semnalat responsabililor cu selectia
000 - 100 - 200

- Istoria tehnicilor incluse


Bugetul previzibil teoretic:
500 000 F
-Curent (inclusiv cererile): 350 000 F
-Retro spectiv
:
50 000 F
-Continuari si periodice : 100 000 F
Suporturile prevcizute:
Cart!: 75% (350 titluri)
Periodice: 10% (20 titluri)

Altele: 5% (in afard de fonograme; a se verifica rapoartele


inginerilor la ENSAM)
Ritmurile:

Selectia saptarnanala curenta


2 bilanturi retrospective (ianuarie si iulie) cu o reuniune a
comitetului restrans
Verificarea pentru eliminari in luna august
Sursele (altele decal Livres Hebdo):
Reviste: -Bulletin critique du tivre frangais
-La Recherche
-Pour la Science
236
www.dacoromanica.ro

-Science et avenir
Bibliografii: - Listele Mediatecii din Villette
Persoane: - Comitetul bianual cu X, profesor la IUT s i
asociatia locald Y
Objective precise: (Nivelul general 2)
Nivel de

Observatii

intensitate
600 Tehnica.

610 Medicines

620 Inginerie
630 Agricultori
636 Crescatorie

2
2
3

640 Viata. Casa


650 intreprindere
660 Chimie
668.9 Polimeri
670 Fabricare industrials
678 Elastomeri
680 Si 690 Constructii

Istorie veche Inca


insuficienta.
Puericultura de dezvoltat
Atentie la informatics
Mai ales bovine (A se
consulta liceul agricol de
langa filiala)

4
2
4
2

Vezi Plasturgie (IUT)

Plasturgie
Mai ales locuinte
individuale

(in anexa, exemplele documentelor corespunzatoare scarii


nivelelor)
COmpuri acoperite:
Engleza posibil la nivelul 4
630: vezi nivelul 1 pentru Africa (Villes du monde")
Prioriteiti:
Sectia plasturgie din IUT (50 titluri)

Informatics de tip birotica (50 titluri)


Corespondente complementare:
Biblioteca din IUT
- Cetatea stiintei din Villette
- Corespondent CADIST X.

Responsabilul cu selectia stabileste pentru fiecare


document selectionat o fisa de achizitie, instrument de legatura
in ansamblul procesului de achizitie (vezi modelul posibil pag.
245).

Principalele indicatii pot fi codificate pentru responsabilul


cu achizitia; acest lucru accelereaza munca de selectie. In afard
de elementele de identificare ale documentului sunt esentiale si
urmatoarele mentionari:
237
www.dacoromanica.ro

"Subiectur avut in vedere: indice Dewey dezvoltat sau


codul intern (pentru diferitele genuri de fictiune: de exemplu, SF

pentru Science-fiction; RP pentru romanul politist, RI pentru


romanul istoric,etc) sau indicele "Discotheque des Ha lles"
(pentru muzica).
- Nivelul de complexitate sau de utilizare (de la 1 la 5).
-

Calitatea estimates pentru titlurile selectionate: A, B

sau C.

Referirea la o prioritate a PDC.

Natura selectiei (curenta sau retrospective, inlocuirea


unui document pierdut, furat sau eliminat fund o forma specified
-

a selectiei retrospective).
-

Mentionarea cererii unui document, venita din partea

unui utilizator.
Pretul este mentionat dace documentul este disponibil.
Poate fi alaturata o analiza literara.

Responsabilii cu selectia tin la zi o fisa recapitulative


cu angajamentele bugetare reale care le sunt semnalate de catre
responsabilii cu achizitia. 0 data sau de cloud on pe an, este

facut un bilant impreuna cu serviclile de cumparare si cu


responsabilii cu achizitia pentru a trage concluzii privind
cheltuielile reale si deci, a rectifica, dace este cazul, obiectivele
bugetare. Responsabilii cu selectia alerteaza responsabilul cu
achizitia dace imputarile care-i sunt raportate slabesc sau cresc

prea mult domeniul for de actiune. Acest parcurs bugetar nu


trebuie sa fie de o exactitate riguroasa in stadiul de selectie. El
ofera responsabilului cu selectia mai multa sau mai putina
dezinvoltura pe masura ce se consume creditele destinate
fiecarui sector.

2) Trebuie amintit si faptul ca decizia de achizitie este


luata in functie de utilizarea preferentiala a documentelor
achizitionate si, deci, in functie de diferitele sectoare din cadrul
bibliotecll. Aceasta decizie tine cont de prioritatile generale ale
cresterii si reinnoirii colectiilor si se leaga strans de e)dgentele si
nevoile "servicillor de documentare" (denumite in mod traditional
servicii publice): responsabilii cu imprumutul, responsabilii cu
indrumarea bibliografica, responsabilii cu animatia, etc).
Sectoarele sunt definite in functie de marimea institutiei. S-ar
putea sa existe doar o biblioteca mica; dar, chiar si biblioteca cea
mai mica face distinctie intre sectorul pentru adulti si cel pentru

tineret. Decizia de achizitie poate fi rezultatul unui unic

responsabil cu achizitia pentru intregul ansamblu al sectoarelor.

Ea poate sa reuneasca mai multe persoane din biblioteca (nu


sunt dorite persoanele venite din exteriorul institutiei), care sunt,
de preferinta, responsabili de sectoare: de exemplu, responsabilii
discotecii, ai sectorului pentru copii,, etc; iar intr-o BDP,
238
www.dacoromanica.ro

responsabilii cu zonele geografice deservite prin puncte de


Imprumut; sau in BU responsabilii saki cu aces liber, etc.

Document recapitulativ al unei grile de objective necesare


responsabilului cu achizitia
(exemplu imaginar)

Repartitie bugetard:
ectoare deimprumut Tineret
utilizare adulti

Serviciul de
referinta.

...

Total

10 000

...

50 000

Domem
de selectie
Literatura.
Societate

25 000

Arte

5 000

Stiinta si
tehnical

Total

Norme pentru suporturi: (pe sectoare de utilizare):


Imprumut adulti: Carti 90%
- Periodice 10%
Cdrti 90%
- Periodice 5% .
- Fonograme maximum 5%

Copii:

etc.

Norme pentru exemplare:

Imprumut adulti: Literature: 2 ex. max., cereri pand la


4 ex.

- Allele: 1 ex., cereri pand la 2 ex.


- Alte suporturi: 1 ex.
Imprumut tineret:- Fictiune: 2 ex. , exceptional pand la
3 ex.

- Doc. : 1 ex. , exceptional pand la 2


(toate suporturile)
- etc.

Responsabilul cu achizitia stabileste pentru propriul


sau sector o grila de objective (exemplu imaginar, complementar
celui dirt grila obiectiuelor de selectie, uezi mai sus). Aceasta grila
mentioneaza:
Repartitia bugetara: se stabileste prin repartlzarea
diferitelor objective bugetare ale flecarui sector de utilizare in
functie de diferitele domenii si sub-domenii de continut, si chiar
239
www.dacoromanica.ro

prin indicii Dewey. Eventual, responsabilul cu achizitia poate


crea "subsectoare" in acord cu 'serviciile documentare avute in
vedere: de exemplu, in sectorul "imprumut adulti", subsectoarele
"noutati", "periodice", "centrul de interes prioritar"... Trebuie

subliniat faptul ca aceasta repartitie bugetara este foarte


importanta si conditioneaza bugetele teoretice alocate in
continuare fiecarui domeniu de selectie.
Document recapitulativ al obiectivelor pe domenii de

selectie
Obiective de achizitie

800

(pe nivel)
3

300

600

Prioritati

Ritm

C: saptamanal
R: 2 si 8
C: lunar

Cresterea noutatilor

R: 7

C: saptamanal
R: 1 si 7

Plasturgie IUT (50 titluri


?)

Birotica. (50 titluri?)


etc.

(C = curent; R = retrospectiv)
Coordonare
- Aspecte etice de once fel din domeniul Societate
-

Aspecte istorice ale unui subiect tratat de un domeniu de

selectie, pe un anumit subiect.


- Aspecte informatice ale subiectului idem.
-

etc.

Norme generale pentru suporturi: recapitularea pe sectoare

de utilizare a suporturilor admise pentru depozite si pentru


public.

Norme pentru exemplare: pentru a determina num'aml de


sau maxime, destinate repartitiei pe

exemplare dorite
subsectoare.

Recapitularea obiectivelor prioritare ale domeniilor de


selectie: pentru a conserva spiritul orienfarilor esentiale din
cadrul dezvoltarii colectillor si pentru a fixa nivelul de intensitate
dorit pentru un anumit sector (utilizand indicli Dewey).
Coordonare: acest punct recapituleaza regulile de
articulare intre domenille de selectie pentru ca responsabilul cu

achizitia sa poata consulta diferiti responsabili cu selectia in


cazul in care documentele selectionate prezinta ambiguitati de
continut privind obiectivele documentare ale bibliotecii.

Pe de aka' parte, responsabilul cu achizitia dispune de


copia flecarui protocol de selectie, la care face apel cand
240
www.dacoromanica.ro

analizeaza. lista cu sugestii a responsabilului cu selectia. Listele


sunt transmise responsabilului cu achizitia pe fiecare domeniu
de selectie.
Responsabilul cu achizitia completeaza flsa de
achizitie (exemplu din pag. 245), cu trei posibilltatt
- Refuzul achizitiei: inapoierea fisei responsabilului cu

selectia, apoi eventuala transmitere pentru imprurnutul intre


biblioteci (daca exists o cerere).
-

Amanarea: fisa este pastrata pentru o examinare

ulterioara (lucru frecvent in cazul unei incertitudini bugetare);


aceste fie amanate trebuie revazute regulat (cel putin o data pe

an), impreura cu responsabilul cu selectia pentru a verifica

prioritatile acestor achizitii.


Decizia de achizitie:
Daces decizia de achizitie este luata, responsabilul cu

achizitia trece la verificarea disponibilitatilor, in cazul in care

pretul documentului nu este mentionat pe fisa (cercetari in


Livres disponibles, etc.).
Responsabilul

cu achizitia indica numarul de


exemplare de achizitionat si destinatia acestor exemplare,
repartizate pe sectoare de utili7are
Eventual, responsabilul cu achizitia va indica circuitul
de cumparaturi specifice in zona de prelucrare: acest lucru este

deosebit de important pentru o rezolvare accelerate a cererilor


sau pentru inscrierea intr-un fisier de continuari, etc. Fisa este
apoi trimisa la serviciul cumpararr.
Responsabilul cu achizitia inregistreaza cheltuielile
necesare pentru fiecare sector. impreuna cu responsabilul cu
selectia, el va face un bilant, de 1-3 on pe an pentru a constata
cheltuielile reale si pentru a redeschide, daca este cazul,
creditele.

3) Ctunpararea este o operatiune concretes de comanda


lansata furnizorului si de reglementare a procedurilor care vor
confirma intrarea documentelor in colectiile bibliotecii. Termenul
de cumparare este relativ eronat in masura in care furnizorii pot

sa nu fie comercianti, dar vom pastra totusi acest termen.

Serviciul de cumparare este unic pentru intregul ansamblu al


bibliotecii

(centrals,

finale,

etc.).

Responsabilul

(sau

responsabilii) acestui serviciu poate (pot) fi din personalul de


specialitate al bibliotecii sau salariati din compartimentul
ad ministrativ.

Serviciul de cumparare verified in fisierul sau daca


documentul de achizitionat nu este deja in comanda, caz in care
el va returna celui ce achizitioneaza fisa corespunzatoare.
241
www.dacoromanica.ro

Responsabilul cu cumpararea efectueaza o clasificare a


fiselor sau a listelor care-i sunt transmise de catre responsabilii
cu achizitia. Aceasta clasificare este impartita in trei parti in
functie de elementele transmise:
- dupd suport: carti, videograme, softuri, periodice, etc.;
- dupa tipul de aprovizionare: prin livrarile editorilor,
prin comanda directs, prin negocierea drepturilor, etc.;
-

dupd ritmul de cumparare: cereri urgente, noutati

urgente, acumulare pentru retrospective.

La aceasta triple triere corespund grile de repartitie cu

dubla intrare (vezi pag. 244) , care permit


documentelor de achizitionat in functie de furnizor.

regruparea

Comanda data in functie de specificatiile dictate de


Care furnizor este pastrata pentru contabilitate. Pisa de achizitie
(pag. 245) este completata si clasificata dupa autor/titlu; fisierul
va servi in momentul sosirii documentului si pentru punctarile
initiale ale fiselor provenite de la responsabilii cu achizitia (vezi
mai sus). Pentru continuari si periodice se va constitui un fisier
aparte.
La sosirea documentului se verified:
concordanta dintre colet si comanda;
starea materials a documentului.

Documentele sunt inventariate in registrul de inventar


(sau trecute in buletin.e in cazul periodicelor), stampilate cu
marca bibliotecii (cel putin pe pagina de titlu, persoanele

insarcinate cu prelucrarea documentary trebuie, dace este cazul,


sa pund stampila si pe alte parli ale documentului); numarul de
inventar este pus pe pagina de titlu sau in once alt loc desemnat
de care serviciul de prelucrare a documentelor. Pisa de achizitie

este alaturata exemplarelor documentului respectiv, dublura


fiind pastrata pentru contabilitate, care urmareste cheltuielile.
Dace biblioteca nu este informatizata, numerele de inventar ale

documentelor sunt trecute pe bonul de livrare sau pe facture


inainte ca acestea sa fie trimise la contabilitate.

Serviciul de cumparare impreund cu serviciul de


contabilitate si responsabilii cu selectia si achizitia verified de 2-3
on pe an starea general& a folosirii si angajarii creditelor.
In caz de nelivrare, serviciul de cumparare returneaza

fisa de achizitie responsabilului cu achizitia semnaland cauza


returului (epuizat, etc.) si dublura va fi trimisa la serviciul
contabilitate pentru anularea cheltuielilor. 0 verificare regulates
va fi efectuata la fisierul ce contine continuarile. Serviciul de
cumparare stabileste ritmul de verificare al fisierului pentru
relansarea comenzii furnizorilor in functie de scadenta stability
(de exemplu, cereri nesatisfacute de mai mult de o lung, comenzi
curente nesatisfacute de mai mult de cloud* luni, etc.).
242
www.dacoromanica.ro

Trebuie semnalate pentru acest serviciu destinat


cumpararilor cateva elemente foarte sensibile:
1) Legatura sa cu responsabilii cu selectia si achizitia este

foarte importanta pentru eficienta serviciului: "cumparatorul"

trebuie sa cunoasca specificitatile ce tin de ritm, continut,


obiectivele fiecarui domeniu de selectie si sectoarele de achizitie
pentru a negocia mai bine cu furnizorul conditiile de comanda.

Responsabilii cu selectia sunt utili cumparatorului si pentru a


repera noii furnizori specializati intr-un domeniu. In ceea ce
priveste cumparatorul, acesta poate ajuta in diverse moduri
biblioteca: de exemplu, sa negocieze sosirea comas-voiajorilor de
enciclopedii actualizate. Responsabilul din biblioteca municipals

din Lyon este un element esential in cadrul sistemului de

comunicare cu responsabilii cu selectia si achizitia, comunicare


care priveste interesul potential fata de noile suporturi.
2) "Cumparatorul" trebuie sa incerce sa unlike
procedurile de comanda. Daca biblioteca nu este informatizata,
ideal ar fi sa se fotocopieze in dublu exemplar fisele de achizitie
(copii in doua culori diferite), fotocopii ce vor fi adresate

furnizorului. Acesta va pastra un exemplar pentru pregatirea


facturii si va introduce celalalt exemplar in documentul livrat
pentru a permite o mai buns reperare a concordantei dintre
documentul comandat (fisierul cu comenzi) si documentul livrat
(fisa introduce in document); eventual, cea de-a doua copie poate
fi uttlizata apoi pentru contabilitate.
3) Normslizarea trebuie cautata in toate etapele. Trebule
semnalat interesul fata de numarul ISBN al cartilor sau ISSN al

continuarilor sau al periodicelor in cazul procedurilor de


cumparare. Acest lucru presupune ca indicatia trebuie sa fie
mentionata din momentul selectiel.
4)
Mentionarea continuarilor

incomplete

(inclusiv

periodicele) trebuie efectuata cu grija in registrul de scadente:


saptamanal pentru periodicele zilnice, lunar pentru periodicele
saptamanale, etc. "Continuarile deschise" fare periodicitate
regulata trebuie sa face obiectul unui control anual.
5) "Cumparatorul" trebuie sa vegheze asupra regularitatii
livrarii eventualelor nett, chiar dace acestea vor face obiectul
unor cump-arari (partiale) doar dupd un examen efectuat de catre

"responsabilii cu selectia" si dupa decizia de achizitie de catre


"responsabilii cu achizitia".
6) Furnizorilor trebuie sa li se ceard o claritate deosebita a
raspunsurilor la comenzi; se poate observa o incoerenta extrema

in exprimarea nelivrarilor: "epuizat", "in curs de retiparire",

,,absenta" sunt adesea doar variatii at absentei fare nici un fel de


speranta si ar fi utila o verificare a circuitelor de aprovizionare
ale furnizorului. Acceptarea "notelor" (funizorul pastreaza
243
www.dacoromanica.ro

comanda unei lucrari pe care editorul nu o poate livra imediat)


este foarte riscanta in cazul gestiunii unui buget de achizitie.

Cele trei etape ale achizitiei


Selectia Verificarea identificarii documentului.
Analiza interesului in functie de protocolul de selectie.
Validarea. Mentionarea pretului in caz
de
disponibilitate
Decizia Verificarea disponibilitatii daces pretul nu este
de
mentionat.

achizitie Analiza interesului fatd de diferitele sectoare de


utilizare.
Acordul sau respingerea (amanarea) privind titlul.
Determinarea destinatiei exemplarelor/exemplarului.

Cumpa- Comanda lansata diferitilor furnizori (in functie de

rarea

editori, ritmul dorit).


Ttansmiterea spre "prelucrarea documentard" in
functie de ritmul dorit.
Informarea responsabilului cu achizitia despre
nelivrari, intarzieri, etc.

Instrumentele serviciului de achizitii


Suport-carte
flea

Continuari

Curent
Noutati

Legate

Comenzi
- Editorul A
- Libraria D

- Libraria B

N (cool)
Y (stiinte
1,

Cererl

-C

Retrospectfv

E
F

I-

General

braria C
.

..

1.6

Fists pentru furnizor


Coordonatele
Mentionarea pietei
- Domenii de competenta

-X
responsabilul
sectorului
destinat
fondului vechi

Specificarile privind comanda (liste, copii de Ilse, tipuri de


244
www.dacoromanica.ro

clasamente)
Editorii avuti in vedere
Ritmurile comenzilor in raport cu natura comenzii
Ritmurile si modalitatile de livrare
Particularitati

7) Evaluarea preturilor anuale pentru continuari si alte


abonamente trebuie verificata cu grija impreund cu cei ce
selectioneazd si achizitioneazd si aceasta, dupes verificarea
furnizorilor potentiali.

8) Serviciul pentru cumpardri poate deveni foarte repede

anevoios daces nu este informatizat, intrucat el trebuie sa


analizeze in mod cumulativ criteriile si constrangerile venite din

partea celor ce selectioneazd si achizitioneazd si sa raspunda


exigentelor contabilitatii publice.
9) Cumparatorul verified si controleaza restrictifie care pot
interveni in ceea ce priveste utilizarea documentelor achizitionate
dintr-o colectie publicCt: constrangeri juridice legate de achizitie
(donatii, depozit legal, etc.) sau legate de utilizare (de exemplu,

videograme destinate doar consultarii in sala de lectures sau


constrangeri legate. de licenta de utilizare pentru un CD-Rom in
retea).

Fisa de achizitie,
instrument de legatura in procesul de achizitie
(Elemente prealabile unei informatizari)
Pret:

TITLU:

Editor:

Selectioner:

Suport:

AUTOR:

Achizitie:

Alt acord:

Anul:

Destinatie: Deja in posesie

Colectie:

SELECTIE

TOTAL EX:

n comanda.":

ISBN
I

- Curent:

Prelucrare:
Total angajat:
Cumparare:
Furnizori:

- Retrospectiv:

Data:

- Inlocuit:

Ra'spuns:

Cerere:

- Domeniul precis:
- Nivel:

- Valoare:
-

Prioritate PDC:

Aceasta fists poate fi alcatuita din trei file:


- Ma nr.1: selectie/achizitie/fise de cumparare, apoi inserarea
245
www.dacoromanica.ro

ei in document dupa achizitie pentru prelucrarea cartii;


fila nr.2: selectie /achizitie /file de cumparare, apoi
pastrarea ei pentru serviciul de contabilitate dupd livrare;
- fila nr.3: selectie/achizitie, apoi revenirea la responsabilul
cu achizitia pentru resfizarea angajamentelor bugetare.
(Uneori este necesara si o a patra files pentru angajamentele
contabile).
Evident, gestiunea informatizata a acestei file este mai simply
si mai fiabila.
-

10) Cumparatorul trebuie sa prevada pe cat posibil solutii


pentru o eventuala inlocuire in caz de nelivrare: Harold Sander'
citeaza biblioteca Universitatii California-Berkeley, care
adreseaza saptamanal o lista unei librarii iar in caz de nelivrare
in decurs de o saptamana se orienteaza spre o alts librarie.

8.2. Selectie, decizie de achizitie si cumparare:


articulatii flexibile si elaborate
Coordonarea dintre selectie, decizia de achizitie si

cumpararea" propriu-zisa Cm sensul procedurii de integrare


materials a documentului achizitionat in colectille bibliotecii)
cere o armonizare intre cele trei functii teoretic distincte, chiar
daces s-ar putea sa nu fie repartizate mereu la trei persoane
diferite.

Ritmurile acestor trei functii trebuie sa fie coordonate.


Trebule reamintita mai ales necesitatea efectuarii de 1-3 on pe
an a bilantului bugetar pentru a evalua rectificarile necesare in

cadrul repartitiilor programate prin planul de dezvoltare a


colectilior.

Este important sa ne convingem de functionarea aproape


autonomy a acestor ritmuri: caracterul efemer al unui numar de
aparliii, eventuala urgenta a puneril la dispozitia utilizatorilor a
materialelor documentare, stabilirea anuala a bugetelor,
varietatea resurselor intelectuale (reviste, comitete...) sunt

elemente ce obliga biblioteca sa gaseasca ritmicitatea, sa

determine scadente a caror ritm va fi impus tuturor


responsabililor cu selectia, cu achizitia si tuturor cumparatorilor.
Aceste ritmuri sunt in numar de cinci:
Achizitiile curente: ele se fac pe masura semnalarii

productiilor in sursele curente (bibliografii curente, vizite in


librarii, etc.). Responsabilii cu selectia pot propune diferite
ritmuri (saptarnanale,

bilunare,

lunare...)

in functie

de

. in: Selection and Acquisition Procedures in Medium-Sized and Large 'Libraries.


Allerton Park Institute, 1969.

246
www.dacoromanica.ro

periodicitatea surselor pe care le Milizeaza. Responsabilii cu


achizitia pot acumula un ansamblu de selectii pentru a trata in
bloc comanda intr-un ritm care nu va avea o amplitudine mai

mare decat cea a domeniului de selectie de cea mai mare


amplitudine: de exemplu, daca selectiile curente de romane

pentru adulti sunt saptamanale si cele de carts pentru copii sunt


lunare, tratarea selectiilor de catre responsabilul cu achizitia va
trebui sa fie efectuata cel putin in fiecare lung.
Oficiile sunt utile pentru noutati. Avand in vedere circuitul
necesar selectie - decizie de achizitie - cumparare, trebuie
vegheat ca regularitatea for sa fie compatibila cu ritmul general
at achizitiilor.
Achizitiile retrospective, reaprovizioncirile sau inlocuirile
trebuie, pe cat posibil, revazute la anumite perioade (1 - 4 on pe
an) pentru a permite o mai bung evaluare a propunerilor legate

de achizitie intre curent" si retrospectiv" si pentru a facilita


activitatea din cadrul serviciului de cumparare.

Contiriudrile (la acestea vom adauga abonamentele sau


cererile de servicii referitoare la periodice, CD-Rom-uri
reactualizate, etc.) trebuie sa fie examinate anual, sau maximum
de doua on pe an. Aceasta perioada este deosebit de utila pentru

a determina interesul fats de urmarirea" unui titlu precis,

eventual pentru a repera transformarea unei aparente monograffi


intr-o continuare (fenomen frecvent pentru lucrarile de succes).
Cererile utilizatorilor prezinta un caracter particular:

urgenta punerii la dispozitie este aceea care comanda, iar un


"circuit urgent" poate fi realizat pentru a asigura rapiditatea
prelucrarii achizitiei. Aceasta urgenta trebuie repercutata la
nivelul prelucrarii (catalogare accelerate, echiparea sau legarea
in regim de urgenta). Se va vedea in capitolul 10.4.
Deci, vom verifica daca circuitul achizitiilor poate avea un

ritm regulat, cel putin saptamanal pentru cereri. Acest circuit


elementar de prelucrare rapids este semnalat printr-o mentiune
specials atribuita titlului selectionat (de exemplu, atasand o fisa
de cerere la fisa documentului achizitionatr.

Plecand de la aceasta prima cadenta, putem cauta

asigurarea unor ritmuri regulate si complementare (vezi mai sus),

tlnand cont de constrangerile furnizorilor (mai ales sa se evite


depasirea celor case saptamani pentru a comanda o noutate,
librarul returnandu-si deja propriile oficii in care aceasta noutate
ar fi putut fi prezentata si deci, livrata rapid; sa se tina cont de
'. G. Simonot ("Paris - Texas: analyse de la politique de developpement des
collections aux Etats-Unis et en France", Bulletin des bibliotheques de Prance,

nr. 2, 1986) subliniaza interesul de a se diferentia achizitiile in functie de


urgenta nevoilor si necesitatea de a stapani aceste urgente pentru a evita
dezorganizarea bibliotecii.

247
www.dacoromanica.ro

eventualele constrangeri pe care le resimt numeroase librarii


legate de inceputul anului scolar si de inventarul ce are loc
adesea in ianuarie si deci, se impune orientarea spre furnizorii
mai disponibili in aceste perioade) si de repartitia sarcinilor de
lucru pe intregul an (de exemplu, concentrarea reaprovizionarilor
si inlocuirilor in timpul verii, care reprezinta o perioada cu mai
putine cereri in regim de urgenta si productie curenta). i, in
sfarsit, ritmul trebuie asigurat chiar de biblioteca: pot fi stabilite

calendare pentru a asigura o desfasurare corecta a procesului,


de exemplu:

Circuitul unei cereri


Cerere precis&

Responsabilul cu
selectia
Judeed valoarea,
verified disponibilitatea

Servicii documentare:
(verified identificarea)

Daces nu) exists

interes
si disponibilitate

Daces exists interes si


disponibilitate

+
Responsabilul
cu achizitia

ni

Decide

achizitionarea
1

Decide neachizitionarea

-Iii.

Imprumut
interbibliotecar

I-

"Cumparatorul"
(comanda)

Livrare

Nelivrare

4
(Prelucrarea acceleratd
a documentului)
N.B.: Fisa de cerere urmareste fia de achizitie pe tot parcursul
circuitelor.

Luni: strangerea selectiilor sapamanii precedente de Care


responsabilii cu selectia.

Marti: ziva in care responsabilii cu achizitia efectueaza


prelucrarea documentelor.
Miercuri: ziva in care prelucrarea se face de Care serviciul
de cumparare.
248
www.dacoromanica.ro

Joi: comanda adresata furnizorilor.

Vineri: punctarea sa.ptamanala a comenzilor anterioare


nelivrate si returul la responsabilul cu achizitia sau trimiterea la
alt furnizor.
Interferentele

dintre

calendarele

responsabililor

cu

selectia, achizitia si cumpararea trebuie analizate pentru ca


procesul de achizitie sa se pund in miscare. Se recomanda, de
asemenea, repartizarea bugetelor previzibile in functie de aceste

ritmuri (xF pe saptamand pentru cereri, yF pe lung pentru

achizitiile curente, zF pe an pentru continudri si periodice, etc.)',

serviciul de cumparare dispunand de un cumul previzibil,

conform tipului de achizitie, al bugetelor "decupate" astfel de


fiecare responsabil cu achizitia.
Ritmuri de achizitie posibile

Curente,
Noutati
Cereri

Continuari si
periodice
Retrospective,
inlocuiri

Biblioteci marl Biblioteci medii Biblioteci mica


(Peste 5000 de (1000-5000 de
(sub 1000 de
titluri
titluri
titluri
achizitionate pe achizitionate pe achizitionate pe
an)
an)
an)
Saptamanal
Bilunar
Lunar

Saptamanal
sau cotidian
Semestrial

Saptamanal

Saptamanal

Anual

Anual

Trimestrial

Semestrial

Anual

Coordonarea bugetelor reprezinth, de asemenea, cheia


bunei function-an a procesului de achizitie. Am vazut ca bugetul
cunoaste o tripla repartitie pe domenii de selectie, pe sectoare de
achizitie, dupa tipul furnizorilor. Construirea bugetului previzibil
nu poate . urmari in totalitate liniaritatea procesului teoretic, ci,
mai degraba:
achizitia: cumul al bugetelor previzibile, repartizate in
functie de diferitele sectoare de utilizare (subclasate dupd tipul
suportului);
selectia: buget aproximativ repartizat dup'd marile
domenii (si dupd suport), in conformitate cu recapitularea

analiticd a previziunilor diferitelor sectoare;


- cumpararea: fixarea bugetului real.
1. Selection and Aquisition procedures,...op.cit.

249
www.dacoromanica.ro

Realizarea acestui buget ar trebui sa urmareasca o ordine


diferita, fondata pe ritmul previzibil al achizitiilor: de exemplu,
daca cumpararea saptamanala la cerere trebuie sa aiba o valoare
saptamanala previzibila de 2000F, once variatie superioard sau

inferioard unui procent de 25% va alerta responsabilii cu


achizitia, alerta venind din partea serviciului de cumparare.

Trebule stabilit cel putin un bilant semestrial, care va permite


responsabililor cu selectia si achizitia sa verifice situatia
propriilor repartitii bugetare. Evident, sistemul informatizat este
aproape indispensabil.

Informatii cumulative in procesul de achizitie


Autor:
1.
Identificare Tit lu:
Editie:
Colectie:

Suport:

An
ISBN

Responsabi
1 cu selectia
SELECTIE

2.

Analiza

- Domeniul
precis:
- Nivel:

continutu- - Valoare:
lui

- Prioritate PDC:
(analizd
textuald)

3.

Pret:

Cerere

- Curent
Retrospectiv
- Inlocuire

Disponibilitate

Deja in posesie

4.
Decizie de

Acord/Refuz/PEB:
Numar de exemplare
si destinatie:
Prelucrare specified:
(cerere, noutati,...)

(unde?):
DECIZIE DE

achizitie

5.
Furnizori:
Cumparare Data comenzii:
Angajament
bugetar final:
Livrare
sau
nelivrare:
(data si cauze)

250
www.dacoromanica.ro

ACHIZITIE

"CUMPARARE"

Gestionarea achizitiilor cu destinatie multipld poate ridica


unele probleme ce tin de coordonare. Vom vedea mai departe
(capitolul 12) gestiunea coerentei acestor colectii "multipolare";
trebuie semnalate aici doar cloud proceduri materiale ce trebuie
organizate:

1.S-a sugerat faptul ca pentru finale sau puncte de


imprumut, selectia ar trebui sa fie global& pentru intregul
ansamblu al colectiflor si decizia de achizitie ar trebui sa tines

cont de fiecare sector de utilizare. Este deci important ca

responsabilii cu achizitia ce au in sarcina filiala, sa-si impuna


acelasi ritm de achizitionare si aceleasi constrangeri pe care le
are "centrala". In aceeasi ordine de idei, daces s-au constituit
comitete de selectie pentru anumite domenii, asociind personal
din centrals si personal din anexa, va trebui stabilit un plan
pentru a asigura o buns participare a tuturor (sistemul de rulare
stabilit in cadrul serviciului tehnic din Paris reprezinta un bun
exemplu in acest sens).

2.Pentru economie si o mai bund stapanire a bugetului


este de dorit sa existe doar un singur serviciu de cumparare
pentru toata biblioteca, inclusiv pentru filialele sale. Cu toate
acestea, aceasta regula necesita cloud adaptari:
- livrarea directs a documentelor catre filiala (mai ales in
cazul periodicelor);
- vizite intr-o librarie apropiata pentru cererile urgente.

Responsabilul filialei sau al punctului de imprumut

trebuie sa informeze serviciile centrale despre aceste livrari sau


vizite.

Procedeele descrise in acest capitol nu au valoare de

model. Singura noastra ambitie a fost aceea de a arata concret in


ce fel acelasi document poate fi abordat in trei moduri diferite si
anslizat cu ajutorul a trei procedee complementare.

8.3. Personalul si procedurile de achizitie


Panes in prezent s-a discutat mult despre responsabilii cu

selectia, achizitia si cumpararea. Acestea reprezinta de fapt


functii si nu statute. Pentru a intelege aceasta problems in
ansamblu, ar trebui sa completam o lista cu multe alte functii ce

au legatura cu gestiunea documentului aflat in biblioteca:


responsabilii cu indexarea,

catalogarea,

cu echipamentul

material, cu serviciul de documentare, etc. Aceste functii, in


general si in particular, sunt uneori cumulate de catre aceleasi
persoane: de exemplu, la BPI, cel ce selectioneaza documentele
unui domeniu se ocupd si de indexarea, catalogarea si
gestionarea colectiilor oferite publicului (verificare, eliminare,
251

www.dacoromanica.ro

etc.) Rene Deriez', evalueaza ca ponderea achiziliilor intr-o


biblioteca univesitara este de 9,50% din limp si de 11% din
costuri, iar 60% din timpul consacrat este cel al conservatorilor
si bibliotecarilor adjunct': achizitionarea unei monografii ocupa
39 minute si costul este in medie de 77 F. Pentru bibliotecile
municipale, Rene Deriez evalueaza ca timpul de lucru necesar
achizitiilor (pentru intregul personal) este de 10% si o achizitie ar
costa 60 F, calculat pentru timpul necesar personalulue.

Achizitiile trebuie sa fie rezultatul activitatii unui


personal izolat sau al unui comitet? Albert Ronsin3 se pronunta,
Para ambiguitate, pentru un comitet de cumparare constituit din
ufflizatori" in cazul rnicilor biblioteci de intreprindere, a caselor
pentru tineret, a grupurilor confesionale, a asociatiilor

coordonate adesea de catre o persoana neprofesionista, chiar


benevola", si in favoarea unei comisii de cumparare formats din

profesionisti" pentru mediatecile publice". Aceasta afirmatie


trebuie nuantata din trei motive: biblioteca publics este uneori
prea putin dotata pentru a putea constitui o astfel de comisie de
profesionisti; notiunea de munca benevola nu exclude o formare
cu caracter profesional; si, in sfarsit, este foarte important sa se
deosebeasca cele trei etape care sunt selectia, decizia de achizitie
si cumpararea, flecare etapa putand primi un raspuns diferit in
functie de tipul bibliotecii. Prezenta comisiilor este intotdeauna

importanta deoarece ea permite confruntarea unor puncte de


vedere si ele sunt adesea indispensabile in conditiile in care
biblioteca este multipolara" (cu Male sau puncte de imprumut),
dar ponderea for poate greva puternic organizarea muncii; insa,
in lipsa comisiilor, separarea functiilor intre cei ce selectioneaza

si cei ce achizitioneaza reprezinta un principiu de organizare


facil,

care ofera mai multa autonomie fiecaruia si permite

examinarea unui titlu de catre cloud persoane ce au doua puncte


de vedere diferite (de continut si de utilizare).
Daca raportarn aceste elemente la statutut perso' anelor
ce intervin in procesul de achizitie, putem aborda urmatoarele
puncte de vedere:

1. Selectia este rezultatul muncii unui specialist sau al


unui cunoscator al domeniului. Este necesar ca un profesionist
al bibliotecilor sa fie responsabil in domeniul selectiei, dar nimic
nu-1 impiedica pe acesta sa se inconjoare de persoane
competente, profesioniste sau nu.
'. R. Deriez, Le circuit du livre dans les bibliotheques universitaires", Bulletin
des bibliotheques de Fl-cuice, nr.2, 1993.
2. R. Deriez, Informatiser, le bon usage", Archimag, decembrie 1992.
3. A. Ronsin, Le choix des livres dans les bibliotheques publiques",
Mediattuhques publiques, nr. 51, 1979.

252
www.dacoromanica.ro

2. Decizia de achizitie este atributia unui responsabii care


ocupa o functie de conducere. El poate sa se in.conjoare de alte
cadre, mai ales de responsabilii sectoarelor de utilizare.

3.Cumpararea cere competente administrative, atat in


gestiune cat si in contabilitate, dar si capacitati de reperare in
randul producatorilor (editors, not suporturi, etc.).

Aceste elemente ar putea autoriza lecturi variabile in

functie de tipul institutiei avute in vedere.


- Intr -o biblioteca municipals medie, asistentii si
asistentii cslificati in conservare sunt adesea cei care efectueaza

selectiile, singuri sau in grup (inclusiv personalul filialelor).


Achizitia este efectuata de catre bibliotecar sau conservator
(ajutat de responsabilul filialei si eventual de responsabilii
sectiilor man). Cumpararea este efectuata de catre un
administrator. Personalul administrativ si de executie poate
asista la constituirea listelor si a bonurilor de comanda, la
punctarea fiselor.
Intr-o BDP, asistentii si asistentii calificati sunt aceia
care fac selectia in colaborare cu partenerii formats din reteaua

departamentala (de exemplu, pentru achizitiile retrospective),


conservatorii si bibliotecarii find cei care decid achizitifie.
- Specializarea fondului si importanta sa conditioneaza,
de asemenea, statutul personalului: selectia unui fond specislizat

de interes national cere o competente mai ridicata decat aceea


pentru un fond de literature dintr-o localitate mica.

In once caz, trebuie avut in vedere rolul central si

primordial al deciziei de achizitie. Responsabilitatea acesteia este

esentiala pentru ca ea conditioneaza atat continutul colectiilor


cat si utilizarile publicului. Este important ca in jurul acestei
responsabilitati sa se organizeze repartizarea diferitelor
indatoriri, diferentiind clar functiile de selectie, de decizie de
achizitie si de cumparare. Repartitia nu inseamna rigiditatea
diferitelor responsabilitati, ci din contra, schimburl ss dialoguri

constante in functie de multiplele competente posibile ale


fiecaruia. Pe de alts parte, locul central pe care-1 ocupa
utilizatorul in cadrul constituirii colectiei impune tuturor
agentilor implicati in procesul de achizitie sa aiba o practice
regulata in serviciile publice (orientare, informare).

Dace biblioteca este prea mica pentru a avea mai multi


profesionisti, vom recomanda o coordonare cu biblioteca ce se
afla in fruntea retelei (BDP sau SCD), pentru a utiliza munca de
selectie a acestei biblioteci si pentru a pastra la nivel local numai
decizia de achizitie'.
I. De exemplu, BDP din Saone-et-Loire si din Savoie publics in mod regulat o
selectie critics a noutatilor pentru bibliotecile mid din reteaua lor.

253
www.dacoromanica.ro

In continuare, propunem urmatoarele sapte reguli:

1. Oricare ar fi numarul de personal avut in vedere,


trebuie deosebite functiile si procedeele de selectie, de achizitie si
de cumparare. Chiar daca intr-o biblioteca exists doar o singura

persoana, ea trebuie sa respecte din punct de vedere intelectual


aceasta distinctie pe parcursul diferitelor etape ale muncii sale.
2. Pe cat posibil, trebuie evitata munca de unul singur.
Cooperarea intre biblioteci, confruntarea cu competentele
exterioare favorizeaza activitatea de selectie.

3. Din contra, nu ar fi dorita o hiperspecializare -a

personalului, mai ales in cadrul selectiei: este de dorit ca un

responsabil cu selectia intr-un anumit domeniu sa alba o

activitate intr-un serviciu de documentare, pentru a constata


modul in care colectia este primita de catre public. Daces nu,
oricat de detaliat ar fi protocolul sau de selectie, el va risca sa
uite de activitatea concretes de utilizare a documentelor
selectionate si nu va lua in consideratie decat partea

intelectuala.
4. Avand in vedere caracterul fundamental pe care-1 are
politica de achizitie in biblioteca, este interesant sa i se asocieze
maximum de personal, fiecare putand interveni pe parcursul mai
multor stadli de proceduri in cadrul precis al proprilior
.competente si functii.
5. Ajutorul reciproc este necesar la toate nivelele: daca o

persoana este responsabila cu selectia pentru domeniul x nu


inseamna ca ea nu poate semnala responsabilului cu selectia din
domeniul y un document pe care it considers necesar.

6. Trebuie tinut cont de activitatea reslizata in afara

bibliotecii pentru a reduce sarcinile de munca ale personalului.


S-a citat cazul unei biblioteci mid care utilizeaza competentele
de selectie ale BDP; se poate semnala si selectia efectuata de
grupuri speciale ("Bucuria prin carte" pentru cartile pentru
copii, de exemplu) daca aceste liste sunt entice si criterille for de
constituire verificate.

7. Publicul actual trebuie sa participe la achizitii. Un


sistem de cerere bine rodat permite completarea selectiilor si
achizitilior reparand omisiunile sau insuficientele.

inchelem acest tur de orizont evocand etapele de


formare necesare in scopul indeplinirii sarcinilor legate de
procesul de achizitie.

Formarea initials este diferita pentru fiecare dintre cele

trei etape ale achizitiei. Aptitudinea de a selectiona este

determinate de studiile generale urmate de angajat, mai mult


decat de diplomele profesionale: diploma de muzicologie 11 va

ajuta pe cel ce selectioneaza in domeniul muzicii si nu o diploma

de tratare a fonogramelor. Decizia de achizitie insa necesita


254
www.dacoromanica.ro

imperativ o diploma profesionala in biblioteconomie. Cumpardtorul va fi mai eficient daces are o formatie in drept sau gestiune.

Formarea permanenta este neaparat necesard deoarece


productia evolueaza, iar regulile privind gestiunea se pot
modifica. Pentru selectie se va urmari perfectionarea in domeniu,
dar mai ales se va tine cont de productia de documente in raport
cu evolutia procesului de cunoastere (nu suntem obligati sa fun
medici pentru a selectiona lucrarile de medicines din bibliotecile
publice). Pentru decizia de achizitie vom avea grija sa urmarim
evolutia obiceiurilor ce tin de lectures Cm sensul larg al
cuvantului), a tehnicilor de evaluare a acestor forme de utilizare
dar si evolutia dreptului la informare pentru a distinge in mod
clar utilizarile posibile ale fiecarui tip de document (de exemplu,
o videograma VHS nu poate fi plasata intr-un sector rezervat
unei consultari la said). Iar pentru cumparare va trebui sa se
tina cont de evolutia distributiei, a reglementarilor privind taxele
sau restrictlile ce tin de cumpararea documentelor si de evolutia
regulilor contabile (plata publics, etc.).

Fiecare biblioteca va clarifica, in felul sau, responsabilitattle bibliotecarilor investiti cu selectia, decizia de achizitie si
cumpararea si va veghea ca aceste persoane sa .fie Intotdeauna
cele mai competente atat in cunoasterea continutului documentelor cat si in cunoasterea utilizarilor posibile ale acestora.

8.4. Informatizarea achizitiilor


Procedeele descrise sunt foarte dificil de reslizat manual,

ele impunand reluarea datelor in mod repetitiv sau utilizarea


unor procedee greoaie si cu fiabilitate redusa (fotocopii, etc.).
Informatizarea acestor procese este foarte importanta. In 1990

existau 233 biblioteci municipale care utilizau un modul


informatizat de achizitie din 432 biblioteci municipale
informatizatel. Acest modul este Inca slab adaptat functillor sale.

Un tur de orizont al sistemelor integrate de gestiune


pentru biblioteci arata ca acest modul de achizitie este, in
general, conceput ca un soft de contabilitate, confruntand
angajamentele de cheltuieli si cheltuielile reale cu numeroasele

conturi" deschise (pe sectiuni bugetare, pe sector, pe tip de

document). Bibliotecile universitare pefera adesea sa utilizeze un


sistem dedicat tuturor formelor de achizitie (de exemplu,
Datatrek). De fapt, informatizarea achizitiilor este mai
complexa 2.
L' Equipement informatique des bibliotheques municipales et departamentales:
evaluation 1992, DLL, 1993.

2. A. Jacquesson, L7nformatisation des bibliotheques, Ed. du Cercle de la


Librairie, 1992.

255

www.dacoromanica.ro

1. Note le de achizitie constitute prin ele insele un fisier cu


caracteristici foarte precise, ce tin de:
-

domeniul avut in vedere (codat), enuntat prin sub-

domenii precise;
- nivelul achizitiei (fisier legat de domeniu);
- numarul de exemplare a caror achizitie s-a decis;
- sectorul (sectoarele) de destinatie pevazut(e) (codate,
eventual enuntate prin sub-sectoare; de exemplu, sectia adulti a

unei finale);
pretul stabilit in momentul luarii deciziei de achizitie;
-

orice date care nu vor fi pastrate ca atare in catalogul

definitiv al bibliotecii.

2. Acest fisier se afla intr-o relatie stransa cu alte fisiere


particulare si mai ales cu:
eventuale baze bibliografice externe, surse de note;
- fisierul utilizatorilor, pentru documentele achizitionate
in urma unei cereri;
un fisier al furnizorilor;
un sistem de gestiune adaptat achizitiilor.
3. Acest fisier este asociat bazei bibliografice a bibliotecii
pentru a permite:
reperarea notelor (si a exemplarelor) deja prezente in
biblioteca;
semnalarea, pentru personal si public, a documentelor
in curs de achizitie.
Formatul de descriere UNIMARC este insuficient pentru
toate aceste informatii: zona 345, atribuita informatiilor privind
achizitia, limiteaza continutul sau la mentiuni ce tin de furnizor,
de suport si de disponibilitate. pste indispensabil sa se dezvolte
.

nota privind exemplarele cat si pentru interactiunea ei cu nota


bibliografica.
In continuare, vom examina aceste aspecte:

Fisierul achizitiilor se constitute urmarind procesul


care merge de la selectie la decizia de achizitie si la cumparare,

dupa cum se poate vedea in pagina 250, cu urmatoarele


observatii majore:
1. Fisierul cunoaste trei etape succesive:
a) note selectionate, nevalidate de

catre

cel

ce

achizitioneaza: fisier neconectat la sistemul de contabilitate si


nici la OPAC;

b) note a caror achizitie s-a decis: fisier conectat la

sistemul contabil (angajament) si la OPAC (lucrari la comanda");


c) note ale caror documente au fost livrate: fisier conectat

la sistemul contabil (realizare) si la OPAC (lucrari aflate in


prelucrare").
256
www.dacoromanica.ro

2. Etapele succesive autorizeazd unele modificari: pretul


poate fi modificat in momentul achizitiei sau livrarii, iar titlul

poate fi rectificat. In momentul selectiei este posibild, de

asemenea, imaginarea unor nivele de pertinentd": calificarea


persoanei care sugereazd o achizitie (agent izolat, persoand
oficiald responsabild cu selectia, cerere de ut1117nre. .) poate fi
codificatd, lucru ce se practices in serviciul comun de
documentare din Lyon-III.

3. Fiecare etapd poate permite editdri ordonate in mod


specific pentru fiecare nivel de interventie.
4. Trierile statistice trebuie sa permita combindri multiple
de titluri, de numere de exemplare si de cheltuieli:
a) dupes domeniul de selectie;
b) dupes sectorul de destinatie;
c) dupes suport.
Cele trei criterii se pot intersecta in fiecare etapd succesiva

a fisierului. De exemplu, responsabilul cu achizitia trebuie sa


aibd capacitatea de a edita pentru responsabilul cu selectia lista
documentelor achizitionate si a totalurilor statistice pe domenii,
clasate dupes suporturi, cu subtotalurile cheltuielilor angajate.
Fisierul achizitiiior poate fi alimentat manual. Se poate

face apel si la bazele bibliografice exterioare cum ar fl Livres


Hebdo (prin observarea opted' a codurilor de bard imprimate
pentru fiecare notes), Electre Bib Zio pe dischete, sau CD-Rom-uri.

Am putea cita si CD-Rom-ul Books in print" sau pentru cdrtile


germane CD-Rom-ul VLB - Aktuel", sau, in sfarsit, pentru
cartile disponibile in S.U.A. CD-Rom-ul Bibliofile Acquisitions".
Anumite sisteme (cum este ALS) permit completarea regulates a
unui flier cu comenzi potentiale, baza de lucru pentru selectia
propriu-zisd.
Fisierul utilizatorilor este folosit pentru a face legatura
intre o not-a selectionatd dupes un exemplar de achizitionat si un
solicitant. Se poate edita o scrisoare in atentia cititorului care-1
va tine la curent cu diferitele etape (cand este comandat titlul,
cand are loc livrarea, cand va avea loc comunicarea). Aceasta

legaturd dintre fisierul utilizatorilor si fisierul achizitiilor ar


trebui sa prevadd rezervarea unui document comandat,

indiferent de faptul ca aceasta rezervare are legatura cu un titlu


ce nu este incd prezent in bibliotecd sau faptul ea ea se referd la
un nou exemplar al titlului ce se afla deja in bibliotecd.
Fisierul furnizorilor este conectat la fisierul achizitiilor
in momentul cumpararii propriu-zise. Putem integra parametrii
specific! care vor influenta o comandd incheiatd:
- termenul inainte de relansare;
-

avizul de anulare a comenzll ce a depasit un anumit

termen;
257
www.dacoromanica.ro

comisionul consimtit pe comenzi.


Se poate deja concepe redactarea comenzii ce va fi trimisd
prin curierul electronic.

Sistemul gestiunii contabile combing de fapt trei fise


legate intre ele:
Bugetul previzibil el repartizeaza masa bugetard in
paralel cu domeniul (subclasat dupes suport) si cu sectorul de

utilizare (subclasat dupes suport).


- Acest fisier este actualizat in momentul angajamentelor
de cheltuieli (decizia de achizitie) si de cheltuieli reaLizate (dupes
livrare).
-

Bugetul realizat inregistreaza cheltuielile reale dupes

livrare.

Avand in vedere fluctuatia preturilor cunoscute si a

comisioanelor adesea variabile, este de dorit separarea bugetului


angajat de bugetul realizat, pentru a evita blocajele in cazul in
care pretul facturat nu este acelasi cu pretul angajat.
Actualizarea fiselor contabile
Decizie de
achizitie

------;

Buget

Buget
angajat

previzibil

__0.

Stadiul
angajamentefor nerealizate

4.

Buget
realizat

4----

Actualizare

Realizarea
cumpararii
(facturi)

Actualizarea bugetului preconizat este rezultatul unei duble


sustrageri: "BP - buget realizat - buget angajat nerealizat".

Baza bibliograficci a bibliotecii este legata de fisierul


achizitiilor pe parcursul tuturor etapelor:
In momentul selectiei, ea semnaleaza o eventuala prezenta

a notes in baza, cu numarul si localizarea exemplarelor. Baza


poate chiar servi drept sursa cand este vorba de a inlocui un
exemplar pierdut sau furat.
- In momentul deciziei de achizitie, ea semnaleath nota
privind cartea cu mentiunea in comanda".
-

In momentul inventarului, ea este substituita cu

mentiunea "in prelucrare".


258
www.dacoromanica.ro

Pe de alts parte, nota privind achizitia poate servi drept


sursa pentru catalogare, chiar si nota din catalogul temporar
pentru cumpardrile la cerere (echiparea accelerate a cartii si
comunicarea sa solicitantului poate precede catalogarea). Ea va fi
completata sau "distrusts" printr-o nota obisnuita in momentul
catalogarii (mai ales in ceea ce priveste accesul intelectual indexarea alfabetica si sistematica).

Acest lucru presupune ca formatul de percepere al

"fiselor" de achizitie sa fie compatibil cu cel al notelor privind


baza bibliografica a bibliotecii: este deci preferabil sa luptam

pentru ca sistemele integrate de gestiune din biblioteca sa

dezvolte module de achizitie adecvate, mai degraba decat sa ne


intoarcem la solutii "inchise", pe micro-ordinatoare de exemplu.
Pe de alts parte, este de dorit ca modulul pentru achizitii sa ofere
o suplete necesard, in ergonomia sa, pentru a permite girarea

oficiilor sau a schimburilor (tinute la zi prin actele de debit credit impreund cu institutiile partenere), in conditiile in care

acest lucru se dovedeste a fi necesar.

Trebuie sa ne aratarn foarte exigenti in ceea ce priveste


calitatea a patru materiale editate:
Editarea listelor ordonate la toate nivelele:
-

achizitia;
-

a selectiei pentru trierea de Care responsabilii cu

a achizitiei pentru validarea de Care serviciul de

cumparare;
a cumparani pentru trimiterea comenzilor;
a fisierelor secundare (titluri "in asteptare" sau
"refuzate").

Aceste liste pot

fi

ordonate dupd domenii, sectoare,

suporturi, editors, mod de achizitie (la cerere, curente, etc).


Redactarea corespondentei particulare sau de protocol:
- pentru solicitanti;
pentru furnizori;
pentru urmarirea exemplarelor dupes livrare (prelucrare
accelerate, etc).

Redactarea unor statistics cumulative incrucisate, pe


suporturi, domenii (subdomenii si nivele), sectoare (si nivele).

Redactarea bilanturilor contabile in toate etapele pe


suporturi, domenii, nivele, sectoare.

Se recomanda redactarea precise a unui caiet de sarcini


pentru acest modul de achizitie care sa cuprinda cinci capitole:
Gestiunea selectiei: modalitati de realizare a fisierului
de selectie.
Gestiunea achiziftei: specificatii complementare legate
de decizia de achizitie.
Gestiunea cumpararii: trimiterea comenzilor.
259
www.dacoromanica.ro

- Urmarirea receptiei
i a prelucrarii: inventar,
actualizarea fisierelor.
Specificatii complementare: contabilitate, editare,
statistici.

Procesul informatizat al achizitiilor


Intercalarea
fisierelor
exterioare
Baza
bibliografica
posibila
(Electre, de ex.)

Operatiuni

Redactari

Actualizarea
fisierelor
interne

Crearea notei de
comanda
-Suport
-ISBN sau nr.
comanda
-A/T/Ed.
-(Pret)

Intercalarea in (Mentionarea
catalogul
existentei notei i
bibliotecii>
localizarea
exemplarelor)

Dedublarea in
raport cu
catalogul
bibliotecii

Ana liza:

- Domeniul precis
- Nivel

Fiqierul-->
cititorilor

- Valoare
(analiza textuala)
Mentionarea cererii
Natura selectiei
Curent, Retro...

Lista selectillor
clasate dupes
domeniu si ritm
(cereri, curent...)

(Pret)

Titluri refuzate
Titluri amanate
Decizia de
curnparare
Ex. i sectoare

Fisierul-->
furnizorilor

Liste
Liste
- pe domenii

- pe sector
-(cu pretul qi
cumulul
bugetar)
- Liste pentru
Aparitia
fiecare furnizor titlurilor in
OPAC (in

Comanda catre
furnizor

comanda")

Fiqier contabil>
(angajamente)

- Aviz de

comanda pentru
utilizatoril care
au inaintat o
cerere
- Aviz de

Anularea in

relansare
- Bilantul
nefurnizarilor

OPAC

260
www.dacoromanica.ro

Fisier
Inregistrarea
contabil
cheltuielilor pe
(cheltuieli reale) factures

- Fise pentru
urmarirea
prelucrarii
- Situatia
contabild

Actualizarea
fisierului
contabil

(credite 0 nr.
de documente)
pe domenii
(subclasate pe
suport), pe
sector
(subclasate pe
domenii), pe

sector
(subclasate pe
suporturi).

261
www.dacoromanica.ro

Model conceptual de comunicare


Domeniul Achizitli

Serviclul de

press
'Ayres Hebdo

Editorul S.P.
Lista de
comanda

Cerere S.P
Lista S.P. NC

Viza pentru
comanda

Sibliotec

Cerere de vines

Lista completes

contabila
Estimare

Facturare
Contabilitate

Preluare
In sarcina
MA.

Bon de
livrare

contabila
reala

Factures

Cerere de

Preluarea
reala a sarcinil

Reclamatie

Factures pentru
legare

laza pentru
comanda mold
Bon de
comanda real

Furnizor
Legare

Elaborat de serviciile de informatics din Paris pentru Serviciul tehnic


al bibliotecilor din Paris.

262
www.dacoromanica.ro

IV. BIBLIOTECA, LOCUL IN CARE DOCUMENTELE SI


UTILIZARILE AU FORME VARIABILE
9. PROBLEM LEGATE DE VARIETATEA SUPORTURILOR SI A
TIPURILOR DE DOCUMENTE

9.1. Orice biblioteci poate fi o mediated?

In prima etapa a procesului de achizitie, documentele se


selectioneala In functie de continutul for si de domeniul la care se
refers cu prioritate. In acest stadiu, este evident faptul ca o astfel de
selectie ar trebui sa neglijeze natura suporturilor care vehiculeaza o
informatie sau alta - documentara sau de fictiune - pentru a analiza
numai interesul continutului colectiei bibliotecii. Aceasta ipoteza se
loveste de cateva obstacole:
sursele intelectuale sunt variate si uneori se refers la un
anumit suport;
furnizorii sunt repartizati adesea in functie de suporturile
pe care le distribute;
prelucrarea catalografica pleaca de la suport ca baza a
descrierii;
-

punerea la dispozitia publicului a acestor documente

impune diferite constrangeri ce tin de clasificare, stocare;


-

si,

mai ales, natura suportului nu este indiferenta

publicului: de exemplu, fiecare cunoaste reticentele cititorilor fats


de microfise

Deci, exists tendinta de a impart.' bibliotecile in cele care isi


dezvolta colectiile exclusiv pe baza cartilor (sau a tipariturilor in

sensul larg at cuvantului) si cele care introduc si alte suporturi

documentare (fonograme, videograme, etc.) si Isi tau atunci numele

de mediated. Dar unde Incepe definitia mediatecii? Sunt rare

cazurile in care institutiile nu au in cadrul colectiilor o caseta video


achizitionata pentru o animatie sau o caseta audio, o fotografle a
regiunii, un abonament la un CD-ROM bibliografic...
Cand vorbim despre ansamblul colectiilor unei biblioteci, nu
pare deloc interesant sa ne oprim la aceste documente marginale.
De fapt, mediateca este o biblioteca care achizitioneaza suporturi

documentare, altele decat carts si tiparituri, si aceasta in mod


voluntar si cu oarecare amploare.

263
www.dacoromanica.ro

Sa facem o prima constatare: multiplicarea voluntary a


suporturilor se traduce in analiza statistics a imprumuturilor
acestor suporturi'.

BM imprumuturi 1977
de:
Discuri
Video-casete
Softuri
Stampe
Diapozitive

1980

1983

1987

1989

1990

1991

87
0
0

122
0
0

181

360

587

18

104

123

nc
nc

nc
nc

17

63

76

494
67
nc
nc
70

576

nc
nc
nc

nc
nc
nc

19

nc

Se poate observa tendinta putenica de mediatecizare". Dar,

trebuie avut in vedere urmatorul aspect: progresia diferitelor


suporturi propuse spre imprumut este foarte inegala si unele
cunosc chiar o stagnare, sau chiar un regres. Cauzele sunt

multiple: constrangeri bugetare, dificultati in gestiunea materials a


suporturilor, interesul limitat al utilizatorilor, etc. Dar, aceste cauze
nu permit explicarea in totalitate a acestor variatii. curioase. De

fapt, se pare ca utilizarile prevazute sunt partial de viva: sunt


achizitionate anumite tipuri de suporturi pentru imprumut si altele
pentru consultarea in said. In cazul imprumutului la domiciliu,
masa de documente achizitionate devine mult mai mare decat aceea

destinata consultarii pe loc; si, in sfarsit, daca exists restrictii -

bugetare sau de alts natura - este mai la indemana sa se

incetineasca, chiar sa inceteze, achizitia unui suport destinat


numai consultarii in sala.
Ar fi interesanta prezentarea 'intr-un cadru istoric a aparitiei
si dezvoltarii acestor diferite suporturi in biblioteci. Foarte sumar,

suporturile urmaresc sa se adapteze nu numai la modalitatile de


transmitere a cunoasterii dar si la obisnuintele publicului; dar,
aceasta adaptare s-a realizat, in general, in mod succesiv, fiecare
etapa adaugandu-se celei precedente, impreuna cu propriile sale
caracteristici si revendicate ca atare (in bugete, personal specific,
moduri de descriere si de indexare, clasificari, localuri sau chiar
publicuri), raid ca acest nou strat si nici cele precedente sa fie
reintroduse in coerenta globala a unei colectii si a unui public unic.
Bibliotecile sunt in mare parte o reflectare a acestei istorii: sala de
studiu s-a nascut odata cu biblioteca publica; aceasta a lasat sa se

dezvolte o biblioteca pentru copii; apoi, aparitia fonogramelor a


I. Sursa: M. Bertrand, Les bibliotheques municipales dans les annees 1980", op.
cit.

264
www.dacoromanica.ro

permis crearea discotecilor iar videogramele au atras aparitia


videotecilor. Aceasta miscare se accelereaza, explodand in multiple

forme de utilizare (sectia pentru adolescenti, bebe-tecile", etc),


suporturi (artoteci...) si materiale (localuri specifice, bugete

rezervate...). Aceasta miscare ameninta coerenta bibliotecii, fora ca


denumirea de mediateca sa-i redea cea mai mica unitate. Dar, poate
ca biblioteca nu este destinata sa fie o institutie unica iar aceasta
explozie s-ar putea sa fie logica si necesara? De fapt, acelasi individ

doreste sa citeasca o carte, sa rasfoiasca o revista, sa asculte un


disc, sa vizioneze o caseta video, si aceasta din dorinta unica de a
cauta sa se informeze (legat de aceasta, vezi cercetarile Institutiei
publice a Bibliotecli din Franta privind posturile de lecture asistata
pe calculator, denumita uneori statie de legatura active
multimedia), si in plus, suporturile se multiplied pe baza aceluiasi
continut: o comedie de Moliere apare in carts, pe discuri audio, pe
videocasete; opera lui Mir6 se regaseste pe stampe, diapozitive,

videodiscuri, carts, etc. Aceasta multitudine de suporturi si de


abordari determine o reunificare dupe continut: sate de ce not
aparam selectia documentelor plecand de la domeniile de continut,
a priori fare a avea in vedere suporturile.

Costuri medii constatate in achizitiile bibliotecilor municipale


Carti: 61,11 F, din care:
carts pentru copii: 45,08 F
carts pentru adulti: 71,34 F
- Titluri de periodice: 242,37 F
- Fonograme: 87,07 F
- Videograme: 204,32 F
-

Aceste date trebuie manipulate cu precautie deoarece ele provin


dintr-o simply impartire intre bugetul de achizitie si nurnarul de
documente achizitionate. Trebuie tinut cont de;
- reducerile obtinute de la furnizorii comerciali;
- serviciile gratuite, donatiile, etc.

Nu ne putem, deci, dispensa de o evaluare medie, calculate de


catre fiecare biblioteca pentru propriile sale colectii, plecand de la
achizitiile din anul precedent.
Sursa: ancheta statistics a DLL- Anul 1991

Cu toate acestea, selectia nu este achizitie. Este sigur faptul


ca informatia sau creatia pot lua multiple forme materiale, a caror

265
www.dacoromanica.ro

achizitie va ridica probleme multiple. Acestea din urma pot fi


regrupate in cloud marl categorii:

Capacitatea materials a bibliotecii de a introduce aceste


diferite suporturi; daca tiparitura nu necesita o aparatura speciala

de lectura, nu acelasi lucru se intampla cu celelalte suporturi;

microfilme, fonograme, videograme, softuri, memorii optice care cer

aparate mai mult sau mai putin sofisticate pe care va trebui sa le


achizitionam si SA' le intretinem, uneori chiar sa le actualizarn:
micro-ordinatoarele evolueaza, softurile de pilotare a C.D.-ROMurilor de asemenea, etc. Putem fi chiar ingrijorati in ceea ce priveste

capacitatea bibliotecilor de a citi" viitorul anumitor suporturi


achizitionate astazi: un soft achizitionat in 1990 risca sa fie
inaccesibil consultarii in anul 2000. Pe de alts parte, achizitia Si

gestiunea fiecarui suport necesita un buget specific 1 competente


particulare.
Cateva domenii, suporturi si productii documentare
Clasificarea Dewey
000
100
200
300
400-800
din care Romane adult).
Poezie

Teatru
500
600
700

Productia anuala (titluri/suporturi)1


518 cart'
1535 cart!
1545 cart.'
4768 cart'
8908 cart'
(4204 carts)
(1684 carts)
(370 carts)
1836 carts

5378 cart!
3396 carts
16319 fonograme 2

900

2200 partiture
7000-8000 casete audio'
5356 carp

1. Numarul de note inventariate in Depozitul legal in 1992 (deci,


numai productia franceza).

2. Numarul de titluri/suporturi iregistrat in 1991 in Depozitul


legal de fonograme, dar care include si fonogi-amele documentare".
3. Tit luri de partituri primite in Depozitul legal.

4. Numarul de casete video depuse in flecare an cu titlul de

Depozit legal audio-vizual, incluzand casetele video documentare".


N.B.: Se poate remarca faptul ca referirea la Depozitul legal poate furniza
doar o indicatie partiala privind productia ce intereseaza bibliotecile; ar
trebui introdusa cel putin productia francofona.

266
www.dacoromanica.ro

utilizarea dorita a noului suport achizitionat: un soft


exceptional care functioneaza doar intr-un sistem de exploatare in
faza de prototip nu va putea ff imprumutat la domiciliu; calitatea

vizuala a diapozitivelor face ca acestea sa fie rezervate adesea


cluburilor sau scolilor, dar si imprumutate la domiciliu; romanele
inregistrate sunt foarte importante pentru orbi, dar vor putea fi
solicitate si de persoanele care calatoresc cu
Examinand
diversele experiente efectuate in biblioteci, apare clar faptul ca
alegerea in cadrul achizitiei a unui anumit suport raspunde in mod
sigur grijii de a acoperi un domeniu de continut, dar mai intai de
toate raspunde dorintei de a privilegia o an.umita forma de utilizare

a documentului; in acest cadru, decizia de a propune suportul


imprumutului la domiciliu este adesea un factor determinant intr-o
politica de achizitie.
Aceste cateva observatii evidentiaza necesitatea unei analt7e

privind raportul dintre suporturi si coerenta globald a colectillor,


inainte de repartizarea acestor suporturi catre sectoarele de
utilizare predeterminate. Vom diferentia, din acest punct de vedere,
fondurile curente de fondurile de patrimoniu si specializate. Pentru
acestea din urma, cerinta de suporturi multimedia poate fi mai
mare decat pentru fondurile curente: fondul local poate cuprinde
videocasete despre o regiune sau casete cu muzica locals fara ca

biblioteca sa dispuna numai pentru aceasta de discoteci sau

videoteci cu regim de imprumut. Cu toate acestea, biblioteca poate


decide excluderea voluntary a unor suporturi:
cand biblioteca nu dispune de nici un mijloc de citire";
-

cand biblioteca crede ca nu va putea sa le asigure o

pastrare in conditii rezonabile (de exemplu, demagnetizarea


suporturilor magnetice ...).
In acest caz, ar fi mai bine sa se prevada o cooperare cu alte
fonduri de patrimoniu si specializate care sunt mai apte sa pastreze
si sa utilizeze aceste suporturi.

In ceea ce priveste fondurile curente, ele vor accepta once

suport sau tip de document, altul decat cartea, numai dupa


examinarea urmatoarelor cinci conditii:
-

capacitatea de citire" si de gestiune materials a fiecarui

suport;
-

adecvarea

conditiilor juridice

de

achizitie

si

de

comunicare la public in functie de utilizarea dorita (de exemplu,


cumpararea drepturilor la videocasete este diferita in functie de
modul de utilizare: consultare la sala sau 'imprumut la domiciliu);
-

aptitudinea (in competenta si limp) a bibliotecii de a

prelucra aceste suporturi;

267
www.dacoromanica.ro

capacitatea financiara de a achizitiona aceste documente


si de a le gestiona, lard a prejudicia dezvoltarea fondurilor de carte;
si, mai ales, evaluarea utilizoirii preconizate a
documentului in raport cu continutul sau; in ce fel o litografie a lui
Miro ar trebui utilizata de catre utilizatorii bibliotecii: sub forma de

litografie, de album de arta sau de diapozitiv? in ce fel dorim sa


citim o anume carte: ca pe o carte editata obisnuit, ca pe o carte de

buzunar sau in caseta inregistrata? Regasim aid notiunea de


public potential", care raspunde unei politici voluntariste - a

bibliotecii mai mult decat unei probabilitati a utilizarii: oferta, intrun anume fel, creaza cererea.

Cum se pot, deci, multiplica suporturile dintr-un acelasi

domeniu fara a pune in pericol coerenta globala a colectillor?

In once caz, utilizarea generalizata a materialului tiparit

impune construirea colectiflor plecand, mai Well de toate, de la un


fond de carte, compIetat de periodice, inainte de a aborda celelalte
suporturi.

Incepand cu ce fond de carte putem realiza o astfel de

extensie?

Intr -o biblioteca publics putem lua, in prezent, drept bald


urmatoarele referinte:

Un fond curent de carte ar trebui sa atinga cel putin 1,5


volume pe locuitor si o reinnoire anuala de 0,15 volume pe locuitor
inainte de a preconiza o extindere spre un alt suport.

Achizitia de periodice sa reprezinte cel putin 10 % din


bugetul de achizitie consacrat fondului curent.

data' ce aceste puncte au fost stabilite, putem distinge


urmatoarele trei puncte de vedere pentru introducerea unui nou
suport:

Continutwile obisnuite inventariate in acest tip de


documente completeaza numai anumite domenii de documentare: de
exemplu, filmul documentar completeaza fiecare din domeniile de
documentare.
Aceste continuturi dezvolta in mod deosebit un domeniu
slab acoperit de carti. S-a constatat ca este cazul anumitor domenii

de fictiune si mai ales muzica prin fonograme si imaginea prin


videograme.

Aceste continuturi intereseaza o forma de utilizare


particulars a unui domeniu acoperit in mod diferit de carti: de
exemplu, romanele inregistrate reprezinta aceleasi texte ca in cazul
persoanele
romanelor tiparite dar pot fi citite" de catre

nevazatoare; sau anumite softuri pentru jocuri sau invatare

268
www.dacoromanica.ro

reprezinta o abordare foarte diferita de cea a cartilor de joc sau a


manualelor.
Fiecare punct de vedere trebuie analizat cu grija pentru a
determina decizia sau excluderea achizitiei. Dar, atentie, faptul ca
decidem sa achizitionam fonograme pentru a creste colectiile in
domeniul muzicii nu ne obliga sa achizitionam, de exemplu, texte

inregistrate sau faptul ca dorim sa completam domeniile de

documentare cu videograme nu ne obliga sa dezvoltarn un domeniu

de imagine. Vom vedea mai departe (capitolul 10.4) ca este

indispensabil sa deosebim procesul de constituire a colectiilor de


cel de punere la dispozitie a documentelor. Pentru fiecare suport
precis (o caseta. video U-Matic nu este o caseta VHS, o caseta audio

nu este echivalenta cu un CD audio, un soft DOS nu este


echivalent cu UNIX, etc) vom recurge la analiza de mai jos. Pe de
alts parte ne putem imagina, ca de pilda la mediateca din Villette,

stabilirea unor grupe de lucru care, intr-un mod transversal,

studiaza locul diferitelor suporturi in cadrul numeroaselor sectoare

ale bibliotecii (fiecare grupa de achizitie desernneaza un suport


corespunzator); aceste grupe contribuie la mentinerea unitatii
bibliotecii fara ca suportul sa ocupe primul loc in procesul de
selectie.

Sapte probleme de analizat inainte de a achizitiona un nou


suport
sau tip de document
1) Care sunt domeniile de selectie acoperite de productia
existents pe acest tip de suport?
- Exists un domeniu in care acest suport este esential?
- Care este productia de titluri pentru acest suport (in numar si
interes)?
-

Care este dezvoltarea previzibila a acestui tip de suport in

raport cu domeniile de interes?


- Care este gradul de acoperire existent cu alte suporturi?
- Care este fiabilitatea materials a suportului?

2) Care sunt utilizarile pe care le favorizeaza acest suport spre


deosebire de alte suporturi? Si, care este importanta acordata
acestui tip de utilizare?

3) Este oare stapanita introducerea acestui suport din punct de


vedere al selectiei (domeniile avute in vedere, nivelul achizitiei,
campurile acoperite) si armonizata cu criteriile de selectie
generale, fara prezenta unui risc de dezechilibru involuntar cu

269
www.dacoromanica.ro

restul colectiilor si serviciilor?

4) Este oare garantata aceeasi coerenta pentru prelucrarea


documentary (armonizarea descriptorilor, indexarile...) si pentru
serviciile documentare (amplasarea, organizarea, modul de
comunicare)?
5) Constrangerile ce tin de utilizarea acestui suport ( existenta
unui volum suficient de material de lecture dace se preconizeaza
imprumutul la domicillu, restrictifie juridice privind comunicarea
publics...) sunt compatibile cu utilizarea dorita a acestui suport
sau tip de document?

6) Care sunt procedeele de achizitie (existenta surselor de


selectie, prezenta furnizorilor, ritmul si modalitatile de cumparare
posibile...)?
7) Care este costul achizitiei anuale de x titluri, cat si al achizitiei
materialului destinat lecturii, al mentinerii si reinnoirii lui? Care

sunt cheltulelile legate de gestiunea interns specified acestui


suport (amenajarea localurilor, modificarea proceselor de

prelucrare, formarea personalului ...)? Aceste probleme nu pun in


pericol echilibrul colectiilor?

S-ar putea reprosa autorului acestei lucrari ca nu propune


norme categorice in ceea ce priveste introducerea in bibliotecile
publice a altor suporturi decat cartile sau periodicele. Eu cred ca
once biblioteca, care a atins un nivel minim pentru carts, poate sa
preconizeze introducerea altor suporturi sau tipuri de documente.

Acestea din urma sunt extrem de numeroase: fonograme si


videograme (prezente deja in discoteci si videoteci) si este sigur ca

aceste suporturi prezinta dublul interes de a avea o larga

raspandire si de a fi purtatoarele unui domeniu de creatie (muzica


si imagine); dar evolutia tehnicilor determine din ce in ce mai mult
incrucisarea suporturilor: o enciclopedie se editeaza pe hartie, pe
CD-ROM, pe microfise, filmul este editat pe casete video, pe CD-V,
etc. Da, once biblioteca poate sa devina o mediateca cu conditia ca
ea sa stapaneasca fiecare suport sau tip de document intr-o relatie
privilegiata cu un domeniu de cunoastere sau de creatie si nu in

raport cu suportul el insusi sau cu un sector dedicat acestui

suport.
Aceasta analiza, formulate pentru cerintele bugetare, trebuie
sa acorde un spatiu de libertate si initiative in stadiul de selectie:
evolutia tehnica a suporturilor determine adesea cresterea

270
www.dacoromanica.ro

interesului unui document fata de suporturile considerate cu putin


timp inainte, marginale.

9.2. Fonogramele, videogramele si celelalte suporturi


Fonogramele si videogramele sunt abordate aici nu doar ca
produse fizice ci ca suporturi prvilegiate pentru cloud domenii de

fictiune in care ele reprezinta documente esentiale: muzica 1


imaginea ca fictiune audiovizuala. In aceste cloud domenii cartea nu

poate fi un suport satisfacator pentru aceste forme de creatie.


Aceasta nu inseamna ca materialul imprimat nu poate completa
fondurile de fictiune muzicala (de exemplu, partiturile) sau
audiovizuala (scenarifie ilustrate cu fotografii), dar, acest suport nu
este niciodata esential. Si 'flyers, aceasta nu inseamna ca not dorim
sd limitam fonogramele la muzica i nici videogramele la fictiunea
audiovizuala: politica de achizitie ar putea preconiza completarea,
de exemplu, a unui fond de carte de zoologie cu videograme privind

fauna sau fonograme care reproduc cantecul pasarilor. Dar, in


acest caz, vom constata ca (vezi pag. 269):
- interesul
bibliotecii pentru muzica

sau fictiunea
audiovizuala va determina achizitia unor suporturi audiovizuale
esentiale;
-

este preferabil sa nu se preconizeze achizitia unui suport

specific intr-un domeniu in care ar ocupa un loc secundar, doar


daces acest suport este deja achizitionat pentru un domeniu in care

este esential: de fapt, investitia in materialul de lectures i in


materia cenusie nu poate fi rentabilizata prin cateva documente cu
caracter auxiliar.
Vom discuta, de asemenea, problema imaginilor fixe (stampe,
fotografii si diapozitive) i a softurilor.
Muzica

si fonogramele

Nu vom incerca sa dezvoltam toate problemele legate de


achizitia fonogramelor, ci vom aborda succint problema domeniului
muzicii in biblioteci. Utilizarea unui manual cum ar fi Muzica In
biblioteci' este indispensabila si permite sa se atraga atentia asupra

ambiguitatii conceptului traditional al discotecir: acest sector de


utilizare, dupes denumire, ne trimite la un suport precis, in jurul
caruia se organizeaza nu numai prelucrarea si comunicarea

fonogramelor, dar si achizitia lor; se poate remarca faptul ca


I. Musique en bibliotheques, sub directia lui Michel Sineux, Edition du Cercle de la
Librarie, 1993.

271

www.dacoromanica.ro

demersul a constat, de fapt, in a defini mai intai' un domeniu de


achizitie printr-un suport si apoi de a-i adauga diferite suporturi
prin referire la domeniul acoperit in majoritate de acest suport
(partituri, video-uri muzicale", carts si periodice despre muzica).
Principlile de clasificare a fonogramelor (asa numita clasfficare
Discotheque des Hanes"), pastrand in continuare ezitarile dintre

suport si continut (aid se amesteca intr-adevar o class 600 -

fonograme nemuzicale,- diviziunile 720 - texte pentru copii - si 740


- documentare pentru copii - si recent o class 800 - ptiinta- si
tehnica muzicala - majoritatea constituite pe suporturi tiparite),
permit deci dezvoltarea conceptului de biblioteca muzicala" dupe
acela de discoteca". In fata acestei evolutii, al card caracter pozitiv

nu poate 11 negat in ceea ce priveste recunoasterea muzicii in


bibliotecile publice (550 de biblioteci municipale au achizitionat

455881 fonograme in 1991), recomandam o mare atentie in ceea ce


privepte politica de achizitie:
Daca domeniul de selectie al muzicll este in mod normal
considerat a fi important in constituirea colectiilor unei biblioteci,

ar trebui sa nu se conftmde domeniul de selectie cu suportul: o


conversatie la Radio France pe tema astronomiei, o caseta de
invatarea unei limbi straine, o piesa de teatru inregistrata nu
reprezintd muzicd. Selectia acestora tine de domeniul ptiintelor
pure, de lingvistica, de literature. Achizitia fonogramelor muzicale
nu legitimeaza achizitia tuturor fonogramelor.

Muzica imprimata si muzica inregistrata au utilizari


foarte diferite: va trebui definit publicul la care se doreste sa ajunga
cu prioritate s1, pornind de aid, se va decide politica de achizitie (se
recomanda, pentru a avea o colectie echilibrata, sa se achizitioneze
initial 3000 - 5000 fonograme pi 1000 - 1500 partituri).
Chiar dace fictiunea muzicala" (opere de creatie) si
documentatia muzicala (tratate despre muzica) au aceleapi

competente de selectie, este nevoie sa se fixeze obiectivele de


achizitie tinand cont de deosebirea dintre acestea: documentarea
muzicala este o documentare despre arta ca si documentele despre
picture, sculpture, etc. si trebuie sa-si armonizeze obiectivele cu
acestea din urma, fara insa a se lega in mod exclusiv de operele
muzicale achizitionate.
Suporturile pentru muzica inregistrata vor fl alese tinand

cont de utilizarea intensive constatata in bibliotecile publice (63


imprumuturi la 100 locuitori in medie in 1990); se va recomanda
compact discul, caseta audio se va limita la titlurile care nu sunt
diponibile altfel (muzica pentru copii, muzica folclorica), discurile
microsillon nu sunt recomandate pentru fondurile curente. Pe de
272
www.dacoromanica.ro

alts parte, se poate remarca faptul ca durata de disponibilitate a


unei fonograme pe plata este foarte scurta si achizitia ei va fi foarte
dificila in afara acestui circuit.
Fictiunea audiovizuala ... si videogramele

Videogramele se confilunta cu aceleasi probleme pe care le


are muzica si fonogramele dar ele sunt percepute in mod diferit din
motive istoricel. In 1991, 248 biblioteci municipale au achizitionat
41820 casete video (12600 pentru BDP in 1990). Ne-am putea
limita la evocarea acelorasi avertismente prezentate pentru muzica
si fonograme, incitand la diferentierea imaginii ca fictiune

audiovizuala (film transpus pe suport video) de documentarele


propuse in video.

Vom prezenta in continuare cele cinci constrangeri


suplimentare care intervin in acest domeniu (imagine ca fictiune
audio - vizuala) sau acest suport (videograma):

Foarte tanara traditie" biblioteconomica a introdus mai


intai in prioritatile achizitiei filmul documentar", urmarind astfel
optiunile Directiei Cartii, preocupata de achizitionarea drepturilor
de vizionare publics prea costisitoare si de a propune o promovare a
creatiei cinematografice (in sens larg), dar care este putin sustinuta
de circuitele comerciale.

Ezitarea Intre diferitele suporturi (U - Matic, Betamax,


VHS), din motive ce oscileaza Intre calitatea tehnica si capacitatea
de difuzare, a determinat bibliotecile sa opereze alegeri de suporturi
care, cu aceeasi ocazie, s-au dovedit a fi alegeri de continut: putem
spune acum, foarte schematic, ca o versiune U - Matic a impus o
alegere in domeniul filmului documentar, o versiune VHS
favorizand fictiunea audiovizuala (si cinematografica). Aceasta
deosebire tinde, din fericire, sa dispara.

Imaginea animata, care este foarte tanara in peisajul


suporturilor documentare, este supusa unor restrictii juridice foarte

puternice in ceea ce priveste comunicarea publics: drepturile de


difuzare pot fi negociate doar pentru consultarea in biblioteci sau
pentru imprumutul la domiciliu.*Aceste negocieri sunt dificile (BPIul constata existenta unui termen de un an Intre prima vizionare si
cumpararea drepturilor) si antreneaza costuri importante; utilizarea
suportului in biblioteci conditioneza astfel natura achizitiei. Exists

o crestere rapida a bibliotecilor care propun videograme pentru


imprumut la domiciliu: in 1987, 113 biblioteci ofereau videograme
Vezi dosarul constituit de catre Directia Caryl in Arret sur images dans les
bibliotheques publiques", DLL, 1988".

273
www.dacoromanica.ro

pentru consultarea la sala si 38 pentru imprumut; in 1991, 91


biblioteci propun consulthri la sala si 111 imprumut la domiciliu.
Primii furnizori ai bibliotecilor publice au fost mai intai

negociatorli de drepturi", care erau interesati mai mult de

comercialtzare decat de biblioteci in general: DLL pentru un catalog


de videocasete documentare rill principal in regim de consultare la
sala), ADAV (Asociatia pentru difuzarea audiovizuala, Legea 1901),
pentru un numar de videocasete de fictiune audiovizuala (mai ales

pentru imprumut la domiciliu). De catva Limp bibliotecile au

incercat sa achizitioneze (negocieri de drepturi) prin alte mijloace:


asociatii de cooperare, acorduri directe cu producatorii, etc. DLL
(1500 de titluri aprcodmativ) ca si ADAV (3500 de titluri
aproximativ) i-au diversificat recent oferta, incercand sa rezolve
fractura juridica dificila dintre consultarea colectiva si imprumutul
privat la domiciliu.
Videogramele

(pentru fictiunea audiovizuala) sunt


singurele suporturi pentru care difuzarea prin inchiriere (mai mult
decat prin vanzare) reprezinta un mod important de comunicare cu
publicul: este suficient sa se consulte programele de televiziune ss
sa se parcurga videocluburile", pentru a constata ca oferta de video
a unei biblioteci trebuie sa tinteasca aceste varfuri", deci domeniile

de selectie si de utilizare a videogramelor in cadrul bibliotecii,


pentru a -si gas! locul in circuitul cultural al ospectatorului".

Video-ul in bibliotecile municipale


Biblioteci care dispun de videograme
: 248 (in 1991)
Buget mediu pentru o videoteca
: 56427 F (in 1987)
% in raport cu bugetul global destinat achizitiei : 7,4 % (in 1987)
Numar de videograme achizitionate de biblioteca : 213 (in 1991)
Date extrase din: DLL - ,.Arret sur images dans

les bibliotheques publiques", 1988 si sursele


DLL pentru 1991.

Aceste constrangeri ne determina sa recomandam pentru


videograme o analiza foarte precisa a criteriilor expuse in pag. 201,

pentru fiecare tip de suport, inainte de a decide principiul de

achizitie al unui anumit suport i efectuarea unei prospectii, daca

este posibil in colaborare cu alte biblioteci sau asociatii de


cooperare, pe langa furnizorii potentiali al bibliotecii. Si, in sfarsit,

mi-as permite o reflectie personals asupra unui argument, adesea


auzit, privind calitatea cinematografica" necesard pentru video-

274
www.dacoromanica.ro

urile cu caracter documentar: cred ca este vorba despre apararea


unui teritoriu care este mai intai cel al unui suport; un responsabil
cu selectia in domeniul istoriei va cere mai intai o calitate stilistica
sau un continut stiintific? Pentru imaginea animate (tradusa in
videograme pentru o biblioteca), calitatea stilistica este esentiala
doar pentru fictiune (domeniu precis in selectia imagini") dar nu si
pentru documentare (videogramele documentare ar trebui sa fie
selectionate de catre responsabilii domeniilor avute in vedere dupe
continutul documentar). Aceasta opinie nu exclude, dorinta de
formare a bibliotecarilor in domeniul citric* imaginii 1 stilulai
cinematografic", care participa la calitatea oricarei scrieri, cum ar
trebui sa fie in cazul documentelor scrise. In once caz, vom veghea,
pentru achizitia fictiunii audiovizuale i a videogramelor, sa reluam
avertismentele precizate pentru muzica i fonograme.

Imaginea fixes: stampe, fotografii, diapozitive, hfirti si planuri

Aceasta problems a fost deja abordata in cadrul retelei


bibliotecilor de arta i a_celor cateva artoteci" din Franta. A aparut,
de asemena, o carte la Editions du Cercle de la Librairie: Images en
bibliotheques, de Michel Me lot, Claude Collard, Isabelle
Giannatasio. Pentru a prelua logica rationamentelor de pans acum,
vom spune ca imaginea fixes nu trebuie sa fie considerate doar ca

un suport specific ci ea trebuie sa prezinte un anumit interes

pentru domeniile in care este susceptibila s-o face. In acest caz,


trebuie constatata o relatives dispersie a acestor suporturi in cadrul
.diferitelor domenii de selectie: hartile si planurile intereseaza
geografia sau arhitectura, economia, religia, etc. (harti tematice);
diapozitivele, gravurile sau fotograffile pot avea legatura cu toate
subiectele, etc. Deci, orice suport trebuie, inainte de luarea oricarei
decizli de achizitie, sa face obiectul unei analize ca cea descrisa in
pag. 269.
Cu toate acestea, imaginea fixes poate fi si un suport preferat

(sau cel putin egal cu cartea) din domeniul artelor plastice flind

legat de emotia estetica si vizuala. In aceste conditii, un loc


preferential este acordat adesea litografillor, fotogravurilor i in

general stampelor, a caror reunire cauta in principal trezirea


emotiei estetice si nu numai o documentare ilustrata. Astfel,
bilantul statistic semnaleaza ca 19 BM propuneau in 1990 0
artoteca de imprumut (care poate imprumuta 22306 lucrari pe an),

275
www.dacoromanica.ro

sau ca. BPI a constituit 2550 de dosare de imagini", care reprezinta


140000 imagini (pentru 43 % cu continut estetic)'.

Inainte de a se angaja 'intr-o astfel de politica de achizitie

sistematica (fondata deci pe realizarea unui subdomeniu de selectie

de imagine") trebuie cantarit cu grija interesul fata de fiecare


suport si mai ales fata de utilizarea prioritard care se asteapta:
Nu vom infra 'intr-o dezbatere care opune artotecile" (a

caror vocatie si metode de achizitie se inrudesc cu cele ale


muzeelor) afisotecilor" (care tin cont mai putin de caracterul
original al documentelor achizitionate); vom remarca mai ales faptul

ca decizia de achizitie presupune vointa de a pune in valoare


imaginea estetica si nu un anumit suport.

Prin urmare, vom veghea ca aceasta preocupare sa se


repercuteze asupra altor domenil de selectie si in achizitii (carts
ilustrate pentru copii, carts de arta, fictiune audiovizuala, etc.).
Interesul fata de aceste suporturi ne va face sa acordarn o

importanta deosebita punctului 5 din analiza propusa in pagina


270: aceeasi imagine poate fi propusa publicului intr-o carte, sub
forma de afis, printr-un diapozitiv, etc; intr-un fond curent,
utilizarea cautata de public va fi mai importanta decat calitatea"
intrinseca a suportului: o carte se consults individual, afisul sau
litografia pot fi contemplate in colectiv CM famine, intreprinderi, in
locuri publice), diapozitivul are, in general, o utilizare pedagogica...

De fapt, imaginea fixes, cosiderata sub aspect artistic", se


alatura videogramelor dintr-un vast camp unificat, imaginea".

Softurile
Softurile reprezinta un suport complementar al scrisului sau
al imaginii, prin utilitatile" pe care le propune publicului (softuri ce
ofera jocuri, harti ale cerului, etc.); pentru unii ele sunt

instrumente specifice biroticii: softurile de editare de texte, etc.,


sunt documente de sine statatoare al caror continut si utilizare nu

se pot inlocui prin nici un alt suport. Acest subiect poate fi


consultat in manualul lui JOelle Muller, Les Logitheques2.

In mod curios, aceste suporturi foarte moderne cunosc o


relatives libertate in ceea ce priveste difuzarea si aceasta din cloud
motive: unele softuri utilitare sunt difuzate la preturi scazute (25 F
aproximativ) si sunt numite de incercare ", utifizatorul find nevoit
sa solicite o documentatie scrisa contra unei sume de
50-100 F; alte softuri (educative sau jocuri) sunt protejate impotriva
1. La politique d'acquisition multimedia de la BPI", op. cit.
2. J. Muller, Les Logitheques, Editions du Cercle de la Librarie, 1991.

276
www.dacoromanica.ro

copierii ceea ce incurajeaza pe editori sa accepte Para reticenta


imprumutul la domiciliu (pretul mediu este de 250 F). Matte"
softuri de birotica, din contra, nu sunt protejate si sunt deci mai
costisitoare si trebuie rezervate doar consultant la sala (500 - 4000
F in functie de soft). In 1990, in Franta existau numai patru puncte
de imprumut pentru softuri.
Problema privind achizitia de softuri necesita o tripla analiza
(vezi siftsa din pag. 283):
Doreste oare biblioteca sa dezvolte un domeniu pe care

1-am putea califica drept instrument de tratare a informatier si

deci sa redacteze un Protocol de selectie in acest sens? Softurile pot

ft in aceeasi masura legate de domeniul de selectie ce include

divertismentul si de cel at stiintei si tehnicii si aceasta in functie de


prioritatile bibliotecii.
Este oare biblioteca in masura sa achizitioneze lucrari ce
contin dischete aplicative a caror gestiune este dificila in afara unui
serviciu specializat?
Preconizeaza biblioteca sa completeze achizitiile de carte

din anumite domenii prin softuri utilitare sau de invatare, care


reprezinta o alts forma de abordare a continuturilor avute in
vedere?

Bazele de date
Se poate vorbi de achizitie pentru bazele si bancile de date in
linie? In mod sigur, ele nu constitute un suport material ce poate ft

pastrat de catre o biblioteca, dar exists numeroase aspecte ce le


apropie de documentele materiale si, in particular, de periodice: ele

sunt adesea accesibile sub forma de abonament (care are la baza


si/sau un serviciu), ele cunosc o actualizare si detennina cheltuieli
documentare (si telefonice) s1, mai ales, de nu pot ft gandite
independent de restul colectiei pe care o completeaza si careia i se
substitute, chiar in anumite domenii (mai ales juridice, stiintifIce

sau tehnice). Cu toate ca bazele si bancile de date nu au

dimensiuni patrimoniale pentru biblioteca care le revendica


utilizarea, interesul fats de ele se alatura celui al documentelor
materiale:

bancile de date nu sunt depozite nediferentiate, fiecare


biblioteca selectionand doar cateva accese preferate...,

fiecare banca de date, in scopul unei utilizari eficiente,


cere o mai bund cunoastere a continutului si o urmarire a evolutiet
sale.

277

www.dacoromanica.ro

0 banca de date se aseamana putin cu un periodic imaterial,


a carui utilizare punctuala sau regulata va fi decisa de biblioteca
(asa cum ne abonam la un ziar) , ea platind doar ceea ce utilizeaza,
dar pe care evident nu o va putea pastra. in 1994, cu 4500 de band
de date, 1600 producatori si 650 de servere, biblioteca Isi poate gasi
punctele de reper in ceea ce priveste selectia si decizia de
nachizitie".

BPI-ull propune opt indicatori pentru procesul de alegere:


1) limitarea lingvistica (pe Med line, din 4,6 milioane de note
doar 214000 referinte sunt in franceza);
2) limitarea geografica (sediul in Franta sau in afara Frantei);

3) noutatea informatiei (modularea in functie de domenii:


Iconos" semnaleaza fotografii da "tand din 1839);
4) instantaneitatea accesului;
5) accesul rapid sau la catva timp la documentul primar;
6) natura documentului primar;
7) prezenta fisierelor de indrumare a cercetarii;
8) prezenta altor baze interesante pe server-ul avut in vedere.

Pe de alta parte, BPI-ul atrage atentia ca urmatorii factori sa


fie luati in considerare pentru a decide interesul fats de lansarea
unei intrebari:
subiectul intrebarii;
natura intrebarii;
nivelul la care utilizatorul are nevoie de informatie;
timpul necesar pentru furnizarea unui raspuns;
-

.preferintele utilizatorului;

- abundenta informatlilor susceptibile de a fi obtinute sau


in ce masura acestea sunt complete;
disponibilitatea si competenta personalului.

Trebuie subliniat faptul ca accesul la bazele si bancile de


date reprezinta un cost, care trebuie identificat in cadrul bugetului
de achizitii. Lista precisa a interogatiilor este foarte interesanta
pentru a evalua pertinenta colectiilor intr-un domeniu sau altul;
putem, de exemplu, sa decidem, reducerea nivelului de
complexitate al documentelor Intr -un domeniu daca interogatiile
bazelor de date, care sunt de nivelul 4 sau 5 in general, aduc un
plus de neinlocuit.

Suporturile optice numerice

1. ,.La politique d'acquisition multimedia de la BPI ", op. cit.

278
www.dacoromanica.ro

Suporturile

optice

cuprind

cloud

categorii

distincte:

suporturile optice analoge (de tip videodisc) si suporturile optice


numerice (compact discul cu citire cu laser este cel mai raspandit).
Primul suport este utilizat penru a stoca imagini fixe (iconografla
Rhonalpina pe Videralp) sau animate (ffime) iar cel de-al doilea
suport pregateste o adevarata rasturnare" in cadrul suporturilor
documentare de once categorie. Intr-adevar, tehnica de numarare a
informatiilor permite stocarea pe compact discuri atat a textelor cat
si a sunetului sau a imaginii si autorizeaza, datorita unui soft-pilot,
once forma de cautare in informatiile stocate. Multimedia si-a gasit
suportul! Alaturi de CD-ROM-ul cunoscut deja de biblioteci pentru
inventarierile bibliografice, apare CD-video care propune imagini
animate si sunet, CD-Interactiv si CD-Rom care permit cercetari
encicliopedice ce combines textul, imaginea si sunetul. DON (disc
optic numeric) permite Inscrierea in biblioteca a informatiilor
scanate, preconizandu-se, intr-o perioada relatives de timp,
disparitia microformelor in consultarea frecventa: anumite discuri
optice numerice pot confine mai mult de 500000 pagini intr-o
memorie de 10,2 gaga- octanti. In acest timp, apar (la Sony de
exemplu) cititori de CD-ROM de buzunar care vor modifica anumite
practici ale utilizatorilor.

Este evident faptul ca suporturile optice numerice nu vor


elimina productia celorlalte suporturi, iar cartea va mai avea inca
zile frumoase datorita simplitatii in utilizare Dar, in ceea ce
priveste colectiile si politica de achizitie, aceste suporturi ne obliga
sa acordam o atentie deosebita. atat prezentei celorlalte suporturi,
altele decat materialele tiparite in biblioteci, cat si analizei bogatiei
bibliotecilor nu in ceea ce priveste suporturile ci continuturile.
In definitiv, ce este o mediateca? Dupes ce am analizat pe
scurt aceste suporturi, trebuie sa ne detasam de conceptia cu care
s-ar examina suportul fizic al fiecarui document luat in parte (fares a

vorbi inca de formele si substitutele pe care le pot lua aceste


suporturi) si sa abordam aceasta problema examinind colectiile

bibliotecii in coerenta for globala: mediateca ar fi o biblioteca care a


ales sa-si extinda aria colectiilor sale spre o realtzare documentary
dincolo de fictiunea scrisd (romanesca sau poetics) pentru a aborda
fictiunea" muzicala, iconografica, audiovizuala, si de ce nu, main,

pe cea

olfactiva... Biblioteca devine mediateca prin difuzarea


multiplelor fatete ale creatiei imaginatiei umane si nu prin cea a

diverselor suporturi. Acestea din urma sunt de fapt, adesea,

randurile unei partituri pe care diferitele domenii ale cunoasterii vin

sa intrepatrunda diverse forme de utilizare cerute de publicurr:

faptul ca un roman este propus sub forma de carte, carte


279
www.dacoromanica.ro

inregistrata sau microforma, nu pune in discutie continutul


intelectual al colectiilor; faptul ca harta cerului ca forma unei carti,
a unei harts, a unei videocasete sau a unui soft utilitar nu interzice
reflectarea asupra coerentei globale a domeniului" astronomiei in
cadrul colectiilor bibliotecii. Suportul deosebit este o problems ce
tine de modul de utilizare. Vom vedea cateva aspecte ale acestui
lucru in capitolul 10, examinand modul in care felul de utilizare al

publicului si prioritatile bibliotecii ii pot influenta politica de


achizitie pentru anumite suporturi sau tipuri de document. 'On nou

continut (muzica, imagine estetica...) provoaca dezvoltarea unei not

fatete in cadrul colectiilor si creeaza intr-adevar conceptul de

mediateca. Biblioteca va trebui sa vegheze asupra pastrarii


coerentei materialelor destinate lecturii acestui nou suport:

segmentarea publicurilor in functie de capacitatea materials de a

diferitele suporturi este un mare risc pentru viitorii ani.


Colectiile evolueaza atat prin continutul for cat si prin utilizarea lor:
citi

biblioteca nu ar trebui sa exclude din cadrul formelor de utilizare

unele categoric de utilizatori pe considerentul ca nu ar avea


mijloace de acces la acestea. Ambitiile tehnice nu trebuie sa

determine crearea unor delimitari ale publicului si nici sa restranga


accesul doar la unele categorii de documente privilegiate: achizitia

unui nou suport nu depinde doar de adecvarea tehnica a

suportului ci si de previziunile ce se pot face in ceea ce priveste


difuzarea in randul diferitelor publicuri. Ar trebui subliniate, legat
de aceasta, interesul si urgenta educarii (scolare?) utilizatorilor in
manipularea tuturor suporturilor de informare si, de asemenea, in
manipularea conceptelor si a logicii care anima fiecare disciplind a
cunoasterii. Intr-adevar, aceste concepte si logici, care sunt
formalizate de aceste not instrumente, raman Inca opace pentru
cititorul obisnuit sa consulte doar un unic domeniu al cunoasterii,
cel al scrisului, in care limbajul specific al disciplinei are adesea
forma unui limbaj familiar.

9.3. Cateva elemente tehnice ale altor suporturi cleat


scrierea tipirita
Fisele propuse sunt doar recapitulari pentru o abordare
rapids privind unele constrangeri ce In de achizitie. Ele nu pot
inlocui un studiu aprofundat in cazul in care biblioteca doreste sa
achizitioneze in mod regulat unul din aceste suporturi. Acest
studiu poate fi efectuat datorita lucrarilor de referinta mentionate
in fise pentru fiecare suport in parte. Dar, dace biblioteca doreste
sa inceapa achizitia unui suport pornind de la un domeniu de
280
www.dacoromanica.ro

continut (muzica, fictiune audiovizuala, imagine estetica,


instrument birotic) ar trebui sa se studieze acest domeniu,
verificand toate anslizele prezentate in cap.II (A construi o politica
de achizitie"). Pe de alts parte, not am renuntat la trecerea in revista

a tuturor suporturilor posibile, ceea ce nu stirbeste cu nimic


interesul eventual fats de ele... si nici complexitatea utilizarii lor.
SUPORT: AUDIO COMPACT DISC

Pretul mediu pe unitate in 1993: aproximativ 120 F.

Evaluarea productiei: In 1991, 8480 CD 12 cm. i 86 CD 8


cm.inregistrate la Depozitul legal (peste 95% din documentele

disparitia
CD-ului de 8 cm in 1992 i microsillon-ul de 30 cm. reprezinta in
muzicale).

Observatii:

1992 mai putin de 5 % din depuneri (1693 titluri inregistrate in


1991).

Specilicatii tehnice: Semnal numeric, 70 min de sunet aproximativ,

2 formate: CD 12 cm" si CD 8 cm.", dar aparitia Mini-Discului


(Sony) cu un diametru de 6,4.

Date regulamentare: Posibilitatea imprumutului i consultarii in


sala. Restrictii privind plata drepturilor la SACEM (care actioneaza
si in cadrul SDRM) in cazul difuzarii colective.
Surse intelectuale: In franceza, reviste: - Diapason, Harmonie.
- Repertoire des Disques compactes
- Ecouter voir

In haze de date: -BN Opaline


-

3615 FNAC
3615 DISC

Furnizori: Furnizori de discuri, supermagazine (FNAC, Nuggets,


Virgin, etc), angrosisti (GAM, ...).

Observatii privind continutul si utilizarea: Suport esential pentru


domeniul muzicli. S-au inlocuit microsilloanele pentru muzica
clasica.

Lucrdri de referintcl: Musique en bibliotheques, sub directia lui


Michel Sineux (Editions du Cercle de la Librairie, 1993).
SUPORT: CASETA AUDIO

Pretul mediu pe unitate in 1993: aproximativ 70 F.

Evaluarea productiei: 5113 titluri inregistrate la Depozitul legal in


1992. Productia constants (4936 titluri in 1989) cu toata
dezvoltarea CD-ului.

281

www.dacoromanica.ro

Specificatii tehnice: Benzi magnetice cu semnal analogic. Semnalam,

de asemenea, tentativele de a introduce casete cu semnal numeric


(DAT sau DCC, care au actualmente o intrebuintare profesionald).
Date regulamentare: Idem ca in cazul CD audio.
Surse intelectuale; Idem ca in cazul CD audio.
Furnizori: Idem ca in cazul CD audio.

Observatii privind continutul si utilizarea: Suport foarte important

pentru domeniul muzicli si esential pentru anumite manifestari


muzicale locale sau confidentiale. Pe de alts parte, suport important

pentru fictiunea destinata copiilor si pentru diferite intrevederi,


comentarii, etc.

Lucrari de referintcl: Musique en bibliotheques, sub directia lui


Michel Sineux (Editions du Cercle de la Librairie, 1993).
SUPORT: CASETA VIDEO

Pretul mediu pe unitate: 204,32 F in 1991 pentru bibliotecile


municip ale.

Evaluarea productiei: 7000

8000 casete video inregistrate in

fiecare an la Depozitul legal.

Specificatii tehnice: Numeroase tipuri de formate pentru care


materialele de citire sunt incompatibile intre ele. Benzile largi au o

calitate mai bund (de exemplu, U-Matic 3/4); formatul pentru


marele public este mai ingust (VHS, Betamax)!
N.B.: Apare pe plata CD-V, suport cu semnal numeric care asociaza
imaginea si sunetul.

Date regulamentare: Bibliotecile trebuie sa negocieze drepturile in

functie de modul in care biblioteca va propune materialul:

imprumut sau consultare la said. Aceasta negociere, dificila si


costisitoare, este adesea asigurata de administratie (DLL) si
asociatiile nationale (ADAV) sau regionale (asociatiile de cooperare).
Surse intelectuale: Reviste franceze: Images en bibliotheques.

N.B: Editarea este in stadia de embrion si este impiedicata de


difuzarea televizata.
Furnizori: Furnizori de discuri, magazine specializate (FNAC, etc.),
uneori video-cluburi, dar mai ales Directia Cartii (film documentar)

si ADAV (fictiuni si documente destinate imprumutului - format


- Editori si producdtori locali (drepturi de negociere):

VHS)

drepturile productiilor televizate pot fi negociate.


Observatii privind continutul si utilizarea: Procedurile de achizitie a

drepturilor tind sa rezerve documentarele pentru consultarea la


said si fictiunea pentru imprumutul la domiciliu. Se observes o
evolutie privind pozitia discotecilor cu regim de imprumut.

282
www.dacoromanica.ro

Videocaseta este un suport esential pentru fictiunea audio-vizuala


(si mai ales filmul, transferat pe acest suport).
Lucrdri de referintd: Images en bibliotheques, de Michel Me lot,
Claude Collard, Isabelle Giarmatasio, in curs de aparitie la Ed.
Cercle de Librairie.
SUPORT: SOFTURI

Pretui mediu pe unitate in 1994: De la 25 F (softuri pentru domeniul

public sau de incercare") la 250 F (softuri protejate") si pans la


4000 F(softuri birotice neprotejate).
Evaluarea productiei: Neprecizata

Specificatit tehnice: Restrictii privind materialele de lecture (PC,


Macintosh, Amiga, Atari, etc).
Restrictii privind protectia scrisului.
Restrictii privind protectia contra virusilor.
Uneori este nevoie de o restaurare.
Softurile sunt furnizate in general pe dischete.

Date regulamentare: Softurile protejate sau pentru domeniul public


pot fi, in general, imprumutate la domiciliu, dar se afla in curs o
reglementare.
Surse intelectuale: Once revista informatics, cataloagele editorilor
(usor de obtinut).
In principal: Science & Vie Micro

Vizite in buticurile micro".


Furnizori: Editor!, magazinele micro.

Observatii privind continutul si utilizarea: patru marl categorii:


utilitare diverse, invatare, jocuri, instrumerrte birotice.

Optiunile privind achizitia pot fi orientate in trei direct&


stapanirea instrumentului de informare de catxe public; 'jocurile
(mai ales pentru adolescenti); complemente utilitare' pentru alte
suporturi.
Lucrdri de referintd: Le Crosnier (Herve), La Micro-informatique, 1986
si Ltdition electronique, 1988 (ambele la Ed. Cercle de la Librairie),
Muller (Joe 11e), Les Logitheques, Ed. Cercle de la Librairie, 1991.

9.4. Periodicele

Ceea ce numim carti si tiparituri" acopera, de fapt,


numeroase tipuri de documente. Achizitia acestora determine,
adesea, o analiza analogs celei folosite pentru celelalte suporturi,
altele decat cartile: in primul rand intervine achizitia de periodice.
Toate detaliile referitoare la editarea periodicelor si prelucrarea for
in biblioteca sunt analizate in lucrarea lui Annie Bethery, Revues et
283
www.dacoromanica.ro

magazines d'aujourdliui'. Periodicele reprezinta o forma majors a


scrierii pentru bibliotecile municipale: intr-adevar, ele reprezentau

in 1991 un numar de 150635 abonamente (serviciile gratuite


inclusiv) pentru cele 1633 biblioteci municipale inventariate. Aceste

abonamente sunt stabilite in moduri foarte diferite: uneori, un


serviciu specific decide propriile achizitii, alteori, fiecare serviciu

stabileste lista de titluri. Foarte rar se intarnpla ca achizitia

periodicelor sa fie gandita impreuna cu celelalte documente. Cu


toate acestea, titlurile de reviste acopera totalitatea domeniilor de
interes pentru biblioteci, atat in domeniile de documentare, cat si
in cele de fictiune scrisa (mai ales noutatile) si achizitia for ar trebui
sa releve aceleasi preocupari, tinand cont de urmatoarele
specificitati proprii acestui tip de document:
Actualitatea este prima calitate a periodicului: el prezinta
ultimele date ale unei probleme, ultimul stadiu al creatiei. Aceasta
antreneaza, adesea, un stil particular, un text progresiv care leaga

periodicul de actualitate2" si furnizeaza periodicelor domenii de


predilectie, acelea in care cunoastera sau tehnica se afla intr-o
progresie rapids: tehnicile, majoritatea stiintelor pure, politica si
actualitatea, elementele legate de viata practica, de exemplu, vor
furniza mai mult material pentru publicare decat creatia literara,
filosofia sau istoria literara, pentru care cunoasterea prezinta o
sedimentare mai lenta.

Daca exists anumite domenii in care cartea ramane o


sursa principals, periodicele pot, uneori, sa-i is locul in ceea ce
priveste calitatea si exactitatea informatiei difuzate:. domeniul
informatiei este emblematic in aceasta inversare a rolurilor si unele
biblioteci vor prefers sa. propuna 01 Informatique et Science & Vie
micro, decal sa achizitioneze carts perimate foarte repede.
Din punct de vedere at publicului, periodicele propun o

forma de lectura foarte diferita de cea a cartii si adesea foarte


apreciata: un periodic se poate citi intr-o ordine dispersatcr oferind
astfel o abordare diversificata mai rapida. Periodicele pot astfel sa
fie nu numai instrumente complementare cards, dar si vectors de
sine statatori pentru anumite forme de lectura.
Periodicele se caracterizeaza prin duratd: o carte

reprezinta un moment din gandirea unui autor, incununarea


munch de creatie sau de compilatie. Periodicul este un titlu unic,

care-si croieste putin Cate putin un drum propriu: asta nu


Revues et magazines d'aujourd'hui, sub directia lui A. Bethery, Ed. du Cercle de
la librairie. 1990.
2. A. Bethery, ibid.

284
www.dacoromanica.ro

inseamna ca o biblioteca se va angaja cu usurinta in achizitia unui


titlu de periodic (trebuie relativizata ponderea acestui angajament:
titlul evolueaza si poate sa prezinte un foarte mic interes pentru
publicul local care evolueaza si el), dar, inseamna si faptul ca un
titlu de periodic tinde sa-si castige un public fidel si acorda o mare
importanta defmirii acestui public. Astfel, Annie Bethery
segmenteaza periodicele in binoame: informare/opinie, cercetare/
popularizare, cultura/destindere si divertisment, feminin/masculin,
sau copii i adolescenti/ persoane in varsta.
Tinand cont de acest interes multiplu fats de periodice, se
poate constata o mare varietate a utilizaril in biblioteci a acestui tip
de suport. Vom prezenta in continuare patru modalitati de tratare a
periodicelor:
a) Periodicul utilizat drept complement pentru alte suporturi,

mai ales pentru noutatea" sa: se va recurge la abonament in

scopul actualizarii si nu se va impune pastrarea lui limp indelungat

(de exemplu, revistele de informare generala dintr-o biblioteca


publics mica).

b) Periodicul considerat drept titlu de sine statator, titlultotalitatea numerelor -find tratat in mod global, impreuna cu toate
problemele de pastrare ce se impun la acest nivel (de exemplu, o
revista de arta). In acest caz, biblioteca poate fi determinata sa

achizitioneze coleclii intregi pentru a reconstitui" titlul unui


periodic.
c)
Periodicul luat in considerare pentru varietatea
informatiilor, care permite decupaje si fotocopii _ in vederea

constituirii unor dosare documentare, de exemplu, un cotidian


regional dintr-o biblioteca publics foarte mica, care cedeaza
pastrarea acestuia unor biblioteci mai importante i BPI-ul care
constitute, pe baza periodicelor, dosare documentare pe 1500 teme
(durata de viata trei ani) si 15000 personalitati.

d) Periodicul al carui numar este considerat ca o carte de


sine statatoare si deci, poate fi tratat ca atare (cazul revistelor
pentru copii ca J'aime lire sau Je bouquine, sau al revistelor ca
L'Avant -scene)
Aceasta abordare cvadrupla este necesara pentru studierea
eventualului interes fats de achizitia unui periodic: de astfel,
diferitele

utilizari au ocazia sa se intrepatrunda, un periodic

"complement" putand fi utilizat in continuare ca sursa de


constituire a unui dosar documentar; se poate remarca faptul ca un
criteriu traditional al unei investitii de durata (abonamentul se face
pe o durata lungs de timp) este astfel relativizat, intervenind, de
fapt, doar in cazurile a si b de mai sus. Pentru cazurile a si b se

285
www.dacoromanica.ro

poate constata, printre altele, ca notiunea de periodic are un


caracter extensiv; observarn existenta unei frontiere mid intre
periodic Si enciclopedia cu actualizare , CD-Rom-ul actualizat sau
anumite contin.uari (cum ar fi bibliografiile incrucisate de Claude
Manceron despre Revolutia Franceza). Intrepatrunderea dintre a, b
si c introduce, de asemenea, o eventuala confruntare cu utilizarea

bazelor si bancilor de date, pentru care interesul bibliotecii se


traduce prin abonamente la furnizori specializati (de exemplu,
Questel). Vom remarca faptul ca numarul de titluri de periodice
prezente intr-o biblioteca creste data cu gradul sau de specializare
(bibliotecile universitare dau adesea regula: 50% monografii, 50 %
periodice), dar si odata cu preocuparea pe care o are biblioteca de a

informa. In plus, aceasta conceptie autorizeaza cele mai variate


moduri de utilizare: biblioteca Fundatiei nationale pentru stiinte
politice a izolat mai multe sute de titluri de periodice, ce se pot
consulta si chiar imprumuta pe anul in curs studentilor din ciclul
until.
Aceste multiple utilizari si varietatea domeniilor ce prezinta
interes pentru acest tip de suport incurajeaza responsabilii cu
selectia sa integreze rapid periodicele in domeniul suporturilor
acceptate pentru selectie si aceasta, oricare ar fi celelalte suporturi
preferate ale domeniului for de selectie: periodicele ocupa un loc
atat in domeniul muzicli" pe langa fonograme, cat si in domeniul
tiintei" pe langa carts. Experienta bibliotecilor publice duce la
reperarea unui obiectiv global de 8-13 % din cheltuielile de achizitie
necesare pentru achizitia periodicelor, dar aceasta cifra reprezinta

doar o constatare generala: politica de achizitie, care prefers fie


anumite forme de utilizare (informare rapids, de exemplu), fie
prospetimea datelor (domenii stiintifice sau juridice), va acorda
periodicelor un spatiu mai larg. Alegerea titlurilor de achizitionat
poate fi orientata printr-o analiza incrucisata:
- referinta la productia de cercetare a periodicelor
(Repertoriex, de exemplu, sau CD-Rom Indexpresse);
- analiza cererilor de imprumut interbibliotecar;
-

existenta de titluri usor accesibile in alte biblioteci sau

centre de documentare.
J.-P. Cressent2 a realizat un studiu foarte interesant privind

periodicele dintr-o biblioteca universitara, stabilind o politica de


achizitie bazata pe frecventa citarii de titluri de periodice in Science
'. Valerie Tesniere, ,,De l'usage d'une politique d'acquisition", articol in curs de
aparitie.

2. J.-P. Cressent, ii propos des plans de developpement des collections: une


experience devaluation ", Interlignes, nr.4

286
www.dacoromanica.ro

Citation Index: in chimie generala de exemplu, din 60 de titluri


inventariate, 9 titluri furnizeaza 75 % din citate, deci, esentialul
pentru interesul documentar... Intr -o biblioteca publics o astfel de
analiza ar merita sa fie efectuata pentru fiecare domeniu, cel putin
din momentul in care intensitatea achizitiei atinge un nivel ridicat,
utilizandu-se baze cum ar fi Francis sau Pascal (INIST). In once caz,
dorim sa recomandam o analiza in trei timpi:
1)

Studierea interesului prezentat de periodice in raport cu

colectille generale ale bibliotecii (vezipag. 269).


2)

Studierea prioritatilor de utilizare dorite de biblioteca

(vezi capitolul 10).

3) Studierea modalitatilor de utilizare dorite de acest tip de


suport, domeniu cu domeniu.
Astfel, responsabilii cu selectia vor Integra criteria de alegere
in protocoalele for de selectie. Dar sarcina cea mai delicata va fi
aceea a responsabililor cu achizitia: numeroase periodice prezinta
multiple interese, atat din punct de vedere al domeniilor abordate
cat si al posibililor utilizatori. Teleran= reprezinta un bun exemplu:
acest periodic se refers la domenii ca literatura, imaginea,
societatea ...; periodicul este interesant atat prin noutatea

informatiilor (jurnal al actualitatifior televizate, instrument de


reperare pentru achizitiile curente), cat si pentru constituirea
dosarelor documentare (fisier pentru analiza filmelor...).

Serviciul de cumparare se va ocupa de durata titlurilor

achizitionate atat din punct de vedere al angajamentelor bugetare


cat si al urmariril liyrarilor, in functie de periodicitatea titlurilor
achizitionate.
Recurgerea la centrele de difuzare (Dawson, Europeriodica,

etc.) prezinta un foarte mare interes, dar trebuie avute In vedere


urmatoarele restrictii: reslizarea regulates a buletinelor impune
relansari, de asemenea, regulate pe langa aceste centre, in caz de
nelivrare saparnanala pentru cotidiene, lunara pentru

saptarnanale, o intarziere prea mare necesitand recurgerea la


librariile de ocazie, la schimbul de dublete" cu alte biblioteci, si
chiar la fotocopii. Verificarea/confu-marea abonamentelor trebuie s

fie, pe cat posibil, regrupata pe una sau doua perioade pe an (de


exemplu, septembrie - inceputul anului scolar si ianuarie inceputul anului civil), responsabilii cu selectia si achizitia stabilind
un bilant cel putin cu Base saptamani inainte. In cazul bibliotecilor

foarte mica, se poate programa

impreuna cu Casa Preset un

serviciu de livrare pentru a asigura prospetimea livrarii. Pe de alts

parte, biblioteca va putea utiliza donatiile (mai ales in cazul


constituirii dosarelor de documentare) si solicitarea dublurilor" de

287
www.dacoromanica.ro

la alte biblioteci (In principal pentru a completa o colectie destinata


conservarii).

Printre altele, s-a putut observa ca titlul unui periodic

evolueaza in limp, cautand o adecvare constants la o categoric de


public ce poate deveni Fidel. Aceasta caracteristica incurajeaza
testarea inainte de realizarea unui abonament adesea costisitor: in
general, este posibila fie achizitionarea directs a catorva numere de
la o Casa a Presei (prin facturare sau adesea, utilizand resursele
unei regii in avans), fie obtinerea unui serviciu de incercare foarte
scurt din partea editurii; acest lucru permite verificarea interesului
periodicului in privinta domeniilor acoperite, posibila utilizare a
cititorului (prezentarea ,,titlurilor de incercare") si utilizarea
preconizata de catre biblioteca.
Trebuie sa mai subliniem faptul ca achizilia de periodice este
foarte sensibila la suporturile de substitulie; bibliografiile
specializate (de exemplu, in domeniul medical) pot fi prezentate pe
hartie, pe dischete, pe CD-Rom, aceste periodice necesitand, deci, o
analiza prealabila in ceea ce priveste utilizarile dorite, capacitatea
materials de utilizare, coerenta dorita a colectifior si aceasta inainte
de a determina care va (vor) fi suportul (suporturile) achizitionat
(achizitionate). Acest lucru este valabil doar pentru revistele de
cercetare: L'Euenement du Jeudi este oare disponibil pe caseta?
Liberation este accesibil pe Minitel? Pe de alts parte, dorinta de
conservare a unui titlu poate determina o achizitie complementara:
este clasic exemplul revistei Journal Officiel (pe hartie apoi pe

microfisa sau CD-Rom), dar si Le Monde propune o astfel de


varietate de suporturi.

Titlurile de periodice inregistrate la depozitul legal


(1992)

Numarul de titluri
590
42

Clasele Dewey
000
100
200
300

88
2134
84

400-800
500
600
700
900

164
1091
511
135

Total

288

www.dacoromanica.ro

4839

9.5. Diferite forme de tiparituri


Evolutia bibliotecii publice spre mediateca tine mai mult de
introducerea in fondurile curente a domeniilor de fictiune nescrise
(muzica, fictiune audiovizuala, film ...) decat de achizitia unor

suporturi altele decat cartea tiparita. Pentru aceste suporturi,

variatiile tehnologice in jurul domeniului avut in vedere ridica mai


ales probleme privind utilizarea materials si juridica in functie de o
anumita productie (vezi diversele recomandari legate de muzica,
intre discul microsillon, caseta audio, compact disc, caseta DAT,
etc.). Dar, insasi tiparitura cuprinde forme extrem de variate care
adesea, probleme in fata biblioteca publice: sub ce forma ar
fi mai bine sa se achizitioneze o opera tiparita sau alta si in functie

de ce criterii? Iata zece exemple aplicate la achizitia fondurilor


curente (am veizut in capitolul 6 problema fondurilor specializate):

1) Cartile de buzunar propun, din ce in ce mai des, texte


inedite in biblioteca franceza (colectiile Que sais-je", 10/18",
Presence du futur", de exemplu). Dar, un mare numar de titluri
sunt reeditari, publicate in acest format, ale operelor aparute
inainte in editie ordinary ". A existat acum mult timp o reticenta
fats de achizitia acestor paperbacks" (pentru a folosi o expresie
anglo-saxona) mai ales din cauze economice si de conservare
(costul redus al unei carts de buzunar este compensat de costul
ridicat al legarii sale, indispensabila pentru a-i asigura o durata de

viata relativ lunga). De fapt, si editiile normale" sunt adesea


brosate, iar calitatea for este extrem de inegala. Pe de alta parte, s-a

constatat ea anumite forme de lectura se adaptau mai bine la

formatul de buzunar: in cazul adolescentilor, pentru lecturile de


recreere, pentru cele efectuate la orizontala, lecturile facute in tren,
autobuz sau metrou. Alegerea unei astfel de achizitii tine deci, de
forma de utilizare preferata de catre biblioteca. Biblioteca din

Shenectady (SUA) a stabilit o grila de cinci criterii in scopul


deciderii cumpararii cartilor de buzunarl:
- cand titlul este foarte popular;
-

cand exists o cerere mare a unui titlu

(exemplare

suplimentare);
cared titlul a fost epuizat in alte formate;
- cand titlul exists doar in format de buzunar;
cand titlul are o cerere prea slabs iar formatul normal are
un pret prea mare.

1. Library Acquisition Policies and Procedures, Oryx Press, 1977.

289

www.dacoromanica.ro

Trebuie semnalata prezenta frecventa a cartilor de buzunar


in cazul donatiilor si aceasta mai ales in cazul bibliotecilor mici:
aceste titluri, cu conditia cp. ele sa corespunda obiectivelor
documentare ale bibliotecii, pot constitui un complement apreciabil
pentru lecturile de recreere.

2) Carp le scrise cu caractere marl sunt in general, romane


editate intr-o tipografie adaptata nevazatorilor. Nu e/dsta un numar

mare de astfel de editori (trei in Franta) si productia este slabs

(maximum cincizeci de titluri pe an). Bibliotecile cumpara adesea


astfel de lucrari pentru a le propune unui public in varsta. Fara a
nega importanta acestui tip de lucrari, recomandarn vigilenta in
ceea ce priveste titlurile achizitionate: cataloagele scoase de editori
prezinta un numar mare de opere minore, pe care biblioteca poate
nu le-ar fi achizitionat in editii normale; trebuie avut grija sa se
pastreze coerenta globala a calitatii colectiilor. Pe de alts parte,
daca este nevoie, pot fi reperate editiile care sunt mai Lizibile, fara
ca acestea sa fie scrise in asa numitele caractere marl".
3) Editii critice si variate: clasicii (vechi sau contemporani)
fac adesea obiectul editurilor; Germinal, de Emile Zola, numara nu

mai putin de 16 referinte disponibile la sfarsitul anului 1993,

inclusiv culegerile de extrase cu caracter pedagogic. Ce sa alegem?


Raspunsul 11 vom gasi in nivelul de achizitie urrnarit si in forma de

utilizare dorita. Cu cat biblioteca a ales un nivel de achizitie mai


ridicat lntr -un domeniu, cu atat va fi mai necesard varietatea
editiilor: de exemplu, o intensitate de nivel 4 va cere, pentru acesti
clasici, cel putin o editie de nivel 1 (extrase), una de nivel 2 (carts de
buzunar), una de nivel 3 (editii normale, cu prefata critica), una de

nivel 4 (editie adnotata). In ceea ce priveste forma de utilizare


dorita, s-a vazut ca un public alcatuit din persoane in varsta va fi
adesea reticent fats de editiile scrise cu caractere mid, in timp ce
liceenii sau studentii vor prefera cartile cu aparate critice. Si, in
sfarsit, sa abordam operele complete". Experienta arata ca in afara
aparatului critic excelent si a faptului ca lucrarea nu exists intr-o

alts forma, acestea sunt foarte costisitoare si prezinta un interes


redus atat in ceea ce priveste echilibrul colectiei cat si al cererii
limitate din partea cititorilor. Referitor la editiile cu caracter
bibliofil, ele vor fi interesante eventual pentru un fond specializat,
dar nu vom dezvolta un fond curent cu astfel de lucrari decal daca
biblioteca preconizeaza o politica in sensul dezvoltarii imaginii
estetice prin editii ilustrate.

4) Retipiririle constitute o categoric aparte de titluri ale


unor editii originate reeditate in facsimil. In general, achizitia for
poate fi limitata la fondurile locale sau specializate. Pentru un titlu

290
www.dacoromanica.ro

epuizat in totalitate si a carui achizitie este fundamentals pentru


colectiile bibliotecii, aceasta din urma se poate adresa librariilor sau

chiar sa propund o reeditare prin subscriere avand grija de


respectarea eventualelor drepturi de autor.

5) Cartile in limbi straine ridica bibliotecilor publice trei


probleme:

Trebuie oare achizitionate operele majore in limba for


originala in plus de traducerea for in limba franceza? Un raspuns
pozitiv este posibil doar in urmatoarele doua cazuri: o actiune
voluntarista in directia unor anumite publicuri si forme de utilizare
(de exemplu, pentru studenti) si aportul la fondul specializat.

Cum trebuie constituit un fond curent intr-o limba


straina, destinat minoritatii lingvistice? Pentru bibliotecile suedeze
este o obligatie; pentru bibliotecile din Quebec, fiecare fond trebuie
sa reflecte echilibrul lingvistic al comunitatii; in Franta, se cunosc
numeroase exemple in acest sens (de exemplu, biblioteca Melville

din Paris, fats de comunitatea chineza). 0 astfel, de alegere pare


oricand posibila, cu conditia sa se respecte anumite conditii:
- colectia in limbi strain" trebuie sa detina toate
garantiile privind posibilitatea de crestere si reinnoire si sa nu fie

un act de achizitie izolat si punctat; este indispensabila pentru


selectie prezenta specialistilor si a potentialilor utilizatori;
-

serviciul de cumparare trebuie sa dispuna de una sau

cloud librarii specializate, de preferat chiar in Franta;


lucrarile achizitionate trebuie sa acopere un spectru vast
-

de domenii de selectie si nu numai fictiunea, in coerenta cu restul


colectiilor (mai ales la nivelul de achizitie);

fondul astfel constituit trebuie sa aiba un corespondent


in limba franceza: de exemplu, titlurile achzitionate intr-o limba

straina trebuie sa propuna, pe cat posibil, o editie tradusa in


franceza; iar tarile ai caror autori au fost tradusi trebuie sa
achizitioneze lucrari in limba franceza (despre istorie, societate, etc)

pentru a promova o integrare reala atat a publicurilor cat si a


colectiilor in cadrul comunitatii si a bibliotecii.
Bineinteles, este indispensabil un studiu prealabil al

potentialelor publicuri, ele putand D. reprezentate de emigranti de

data recenta dar si de numerosi turisti (in acest caz, va fi vorba


despre o lectura de divertisment sau informare culturala). Practica
bibliotecilor publice franceze ramane ezitanta in acest domeniu si
manifests o indecizie privind obiectivele urmarite; trebuie sa se
incurajeze asimilarea", sa se respecte diferenta", sa se apere
francofonia, sa se caute subterfugii pentru a atrage cititorul"... ?
Nu indraznim sa avem o pozitie transanta privind aceste diverse

291

www.dacoromanica.ro

motivatli,

preferand abordarea acestei probleme sub unghiul

colectiei luate in mod global daca decizia de achizitie a cartilor intr-

o limbs sau alta rezulta dintr-o oportunitate (sau decizie) politica


locals. Integrarea acestui fond in colectii poate fi an.alizata cu
ajutorul instrumentelor comune care sunt indicii Dewey, nivelele de
complexitate si utilizare, domeniile acoperite, si aceasta in cadrul
preocuparii de a avea o omogenitate a colectiilor in ceea ce priveste
continutul.
Cum sa constituim un fond atudliar metodelor de invatare

a limbilor? De fapt, un astfel de fond corespunde unei valize


multimedia": se vor achizitiona doar cateva lucrari de nivel
elementar si din domenii variate (romane, geografie, istorie, carts
pentru copii ...), a caror reinnoire se va face doar daca se
actualizeaza si se reinnoieste si metoda limbilor. Nu este cazul sa se
modifice politica de achizitie in plus de aceste cumparari globale si
exacte.
Bibliotecile

universitare, avand in vedere exigentele


publicului, trebuie sa prevada un numar foarte mare de achizitii in
limbi strain (de exemplu, pentru stiintele pure sau medicina).

6) Lucrarile in scrierea pentru orbi sunt costisitoare si

incomode (in ciuda aparitiei de not tehnici); cu toate aceastea, ele


sunt foarte importante pentru un numar mare de nevazatori. Pe de

alta parte, o politica de achizitie voluntarista nu pare a fi

convenabila decat in perspectiva unei cooperari. Achizitia acestor

lucrari presupune fie consultarea la said,

fie

transportul la

domiciliu; deci, trebuie evaluat cu precizie numarul de nevazatori,

preconizand si o extindere in localitatile Invecinate. In aceste


conditii, ar fi mai bine sa ne gandim
colaborarea cu institutiile specializate.

la un depozit sau la

7) Cartile inregistrate s-au dezvoltat foarte mult in acesti


ultimi ani, mult dupa ce anumite biblioteci le-au promovat (de
exemplu, B.M. din Caen). De fapt, aceste carti inregistrate au o
dubla utilizare descoperirea titlurilor de catre nevazatori,
ascultarea titlurilor de Care vazatori in momentele in care ei nu pot
citi (in masina, in timpul
Plecand de la aceste cloud
practici initiale, se poate constata ca publicurile s-au diversificat:

copiii captivati de o poveste a cares iustrare sonora inlocuieste


ilustrarea vizuala, persoanele in varsta cu o vedere in declin,
bolnavii din spitale, publicurile cu un nivel scazut de lectures, etc.,
se adauga nevazatorilor sau
$i in acest caz, politica voluntarista a bibliotecii (definirea

publicului potential) va fi aceea care va determina politica de


achizitie,

care va putea merge de la cumpararea de romane


292
www.dacoromanica.ro

preinregistrate (in general, de catre povestitori confirmati) la

cresterea fondului datorita donatorilor de voci" (sa se faca o


selectie nemiloasa, avandu-se o mare grija la obtinerea autorizatiei

de la autorul cartii tiparite), trecand prin toate formele de texte


preinregistrate (s-a citat, de exemplu, saptamanalul L'Evenement
du Jeudi). Biblioteca va trebui sa-si calculeze posibilitatile in functie

de prioritatile sale in domeniul formelor de utilizare, respectand


obiectivele documentare... si in limita propriilor limite bugetare!

8) Microformele prezinta interes pentru biblioteca in dublu


sens: Inlocuind textele tiparite detinute de biblioteca, ele permit

accesul mai usor la aceste texte (consultarea unui cotidian,


vizionarea unor texte foarte rare, vechi sau pretioase) si chiar
distrugerea acestor texte tiparite care au devenit incomode
(periodicele care prezinta un interes mediu pentru biblioteca).
Uneori, biblioteca editeaza chiar ea microforme pe care le va pastra

(microfilme sau microfise) sau chiar le va multiplica pentru a le


difuza altor biblioteci. Dar, adesea, microformele sunt achizitionate
pentru ele insele: fie datorita unei preferinte deliberate in raport cu

versiunea tiparita, fie pentru ca este singura forma sub care este

disponibil un material tiparit (mai ales cazul tezelor sau al


memoriilor). In aceste cazuri, dificultatea de lectura a acestor

suporturi necesita luarea unei decizii pentru domeniul considerat,


privind un obiectiv de achizitie de nivel ridicat de utilizare: daca nu,
ar fi mai bine sa se recurga la imprumutul interbibliotecar; daca
acest ultim mod de furnizare impune editarea facturata a microfisei,

costul se va repercuta asupra utilizatorului care a solicitat


materialul, biblioteca neavand nici un interes in a pastra aceasta
microforma in propriile colectii (microforma va ramane bineinteles
in posesia solicitantului).

9) Extrasele sunt, in general, editii autonome" de articole


aparute in periodice si care devin, datorita acestei autonomizarr,
veritabile monografil sau cel putin brosuri. Extrasele difuzate prin
comercislizare sunt inregistrate la Depozitul legal (300 titiuri pe
an); ele intereseaza in mica masura fondurile curente fiind avute in
vedere mai ales pentru fondurile specializate. Ele se cumpara pe
baza de abonament sau din librariile specializate. Multe biblioteci
isi creeaza propriile extrase prin fotocopiere: aceasta practica este
adrnisa doar daca s-a obtinut o autorizatie de la autor sau editor.
10) Suporturile optice reprezinta ultimul avatar al scrierii.
Hachette editeaza prima sa enciclopedie pe CD -Rom, Livres
disponibles sunt propuse pe hartie sau CD-Rom; biblioteca poate,
eventual, sa scaneze" documente pentru a stoca continutul pe
DON (Discuri optice numerice). Aceste tipuri de suporturi au in

293
www.dacoromanica.ro

vedere, in prezent, enciclopediile, dictionarele, partile de texte, dar

maine, ele vor viza si operele de fictiune datorita miniaturizarii


aparatelor de redare i a suporturilor precum si datorita lizibilitatii

accentuate a ecranelor cu cristale lichide. Dezvoltarea softurilor de


pilotaj, autorizand o interactivitate sporita, va .oferi autorilor not

resurse, combinand textul, imaginea si sunetul

de ce nu si

mirosurile? Se preconizeaza ca in anul 2000, produsele electronice


destinate operelor de fictiune si celor pentru copii sa reprezinte 1635 % din intreaga productie de acest tip. Bibliotecile trebuie sa fie

atente la aceasta evolutie si mai ales sa examineze criteriile


enumerate in pagina 269 si sa vegheze, asupra pastrarli
accesibilitatii tehnice" a bibliotecii (corespondenta dintre oferta de
continuturi documentare i capacitatea de lectura a publicului care

solicita aceste continuturi): aceasta nu inseamna ca trebuie sa


asteptam ca intreaga populatie sa dispuna de sisteme de lectura
portabile CD-Rom, dar biblioteca trebuie sa fie prudenta si sa
realizeze faptul ca partea de public, susceptibila de a poseda astfel

de sisteme de lectura, nu reprezinta, Inca, decat o minoritate


privilegiata a publicului.

Prin intermediul acestor 10 forme de scriere" s-a putut

observa ca fiecare text poate fi prezentat in mai multe feluri, si deci,


sa ridice probleme in momentul elaborarii unei politici de achizitie.

Dar, pana in prezent, era vorba despre formele multiple ale unui
text initial identic. In continuare vom examina cinci varietdti
particulare de materiale tip drite, a caror achizitie este uneori
controversata in cadrul bibliotecilor publice.

Publicatiile oficiale sunt prea putin puse in valoare de catre


publice franceze: adesea, exists doar buletinul
municipal si editiile Documentation francaise. In acest timp, in
Marea Britanie, in S.U.A. sau in tarile nordice, prezenta efectiva a
publicatiilor oficiale este considerate ca o obligatie a bibliotecilor
publice: dezbateri, rapoarte,, legi, discursuri, statistics, periodice
publicate de administratii sunt tot atatea produse documentare pe
bibliotecile

care publicul poate spera, in mod legitim, sa le gaseasca in

biblioteca. Dar, avand in vedere numarul mare al acestor publicatii


si gradul de dispersie al furnizorilor acestora (dificil de achizitionat
prin intermediul librariilor), este necesard precizarea limitelor
geografice, cronologice si lingvistice a achizitiei lor, tinand cont de
resursele propuse de reteaua bibliotecilor. Biblioteca poate solicita
inscrierea ei pe listele administratiilor editoare. Comisia de
coordonare a documentatiei administrative a incercat, incepand cu

1992, o ameliorare privind accesul la acest tip de literature,

294
www.dacoromanica.ro

propunand un acces privilegiat prin INIST si prin Documentation


frangais el.

Anuarele si enciclopediile actualitate sunt esentiale pentru


a garanta prospetimea informatiei si multi utilizatori vor fi fericiti sa

le gaseasca in biblioteca. Aceste achizitil sunt supuse unei duble


restrictii:

Cheltuielile necesare actualizarii for sunt marl: ar ft bine


sa limitam domenlile in care acest tip de achizitie este necesar, in
general, domeniile in care informatia evolueaza rapid. Ne gandim,
bineinteles, la anumite domenii tehnice sau juridice, dar trebuie
analizate utilizarile dorite: biblioteca poate prefera cateva sinteze
juridice si sa decide sa nu urmeze restrictiile legate de o actualitate
juridica perfecta; in schimb, ea poate analiza data o enciclopedie
destinata stiintei si tehnicii trebuie achizitionata cu actualizare,
avand in vedere consultarea sa frecventa.

Urrnarirea livrarilor este imperative si raspunde unui


registru de scadente riguros: once actualizare trebuie intercalata
rapid; once anuar nou trebuie sa-1 inlature din fondurile curente pe
cel vechi.

Plachetele, brosurile si prospectele furnizeaza o Informare


de actualitate rapids si curenta. Aceste documente se pot
achizitiona gratuit si ofera informatii interesante: turism, securitate
socials, orarul autobuzelor, activitati asociative, etc. Ele sunt

procurate prin inscrierea bibliotecii pe listele de adresare ale


organismelor editoare sau de difuzare. Achizitia for determine
anumite observatii:

Aceste documente sunt procurate pentru a fi distribuite


publicului. Dar, ele infra si in politica de achizitie a bibliotecii care

va pastra in mod sistematic cate un exemplar intr-un dosar


documentar sau un dosar de brosuri.

Aceste dosare trebuie semnalate in protocoalele de


selectie.

Urmarirea si actualizarea sunt imperative, noul prospect


inlaturandu-1 pe cel vechi. Inventarierea nu este necesara si nu va
interveni decal a posteriori, in cazul in care biblioteca va decide
conservarea in timp a unui document.
Manualele ridica adesea probleme bibliotecilor publice in

masura in care ele nu doresc sa investeasca in mod excesiv in

proiecte pedagogice si in care utilizarea manualelor impune adesea

o durata lunga de imprumut si un numar mare de exemplare;

'. C. Lupovici si L. Grasset, La collecte de la litterature grise", Bulletin


d'information de l'Association des bibliothecaires francais, nr. 161, 1993.

295
www.dacoromanica.ro

tendinta este ca CDI, IUT si scolile profesionale sa se doteze cu


aceste manuale, pentru a consacra toata energia si toate mijloacele

documentelor ce nu au o

orientare precisa catre formare


profesionala. Aceasta reactie este de inteles avand in vedere sarcina

financiara si de gestiune pe care o reprezinta manualele pentru


bibliotecile universitare pentru primul ciclu. Cu toate acestea, se
poate observa ca. BU americane nu investesc in manuale (acestea
din urma fiind administrate in paralel - prin vanzare sau inchiriere

de catre librarli), ei preferand sa achizitioneze documente


secundare necesare studiuluil. Dar, aceasta excludere posibila a
manualelor din bibliotecile publice atrage uncle observatii: ar fi
bine ca o Carta a colectiilor sa indice locurile in care elevii si
studentii ar putea gasi manuale; colaborarea activa cu o scoala sau
un institut poate determina dezvoltarea achizitiei anumitor
documente complementare utile pentru scoli si universitati; si in
toate cazurile vom face deosebirea dintre manualele scolare si
manualele profesionale. Pentru acestea din urma, nivelele pot
merge de la initiere la tehnicitatea cea mai avansata si achizitia for
-

poate interesa biblioteca publics care este atenta la insertia


profesionala atat a tinerilor cat si a adultilor.

Ansamblurile multimedia sunt propuse foarte des atentiei


bibliotecilor in asteptarea viitoarelor suporturi numerice, care
combing textul, imaginea si sunetul. Cele mai cunoscute sunt
cutlile care, reunesc .cartea si caseta audio (Cassettines de
Gallimard) sau cartile, diapozitivele si casetele audio (Bibliotheque
du Travail sonore).. Aceste documente sunt intersante in conditilie

in care ele sunt vandute ca un ansamblu unic, mai ales cand sunt
destinate copiilor2. Vom remarca in mod deosebit dezvoltarea
ansamblurilor destinate invatarii limbilor strain (BPI, BPP, Satineet-Loire, BM din Albertville, etc), care sunt insotite adesea de

manuale si de un esantion al unei productii literare si orale in


limba avuta in vedere. Persoanele care se ocupd de achizitie trebuie
sa acorde o grija deosebita observatiilor venite din partea serviciilor
insarcinate cu prelucrarea documentary si a diferitelor sectoare de
utilizare. Inventarul se va face pentru ansamblul multimedia si nu

pentru fiecare element in parte. Pe langa aceste ansambluri se

dezvolta si suporturile optice numerice pe care le-am evocat, mai


ales CD-Interactiv.
1. F. Ma let, Les manuels: une solution americaine", Bulletin des biblitheques de
n-ance, nr.5, 1988.
2.

Lectures, (lures et bibliotheques pour enfants, sub directia lui Claude-Anne

Parmegiani, Ed. du Cercle de la Librairie, 1993.

296
www.dacoromanica.ro

Pentru toate aceste forme de scriere, se poate observa ca se

poate folosi aceiasi analiza propusa in pagina 269 pentru alte


suporturi decat cartea. De fapt, este vorba de a verifica interesul
flecarui suport sau format fats de fiecare domeniu de continut si
mai ales de a verifica la ce nivel de achizitie suportul sau tipul de
document poate prezenta interes. Apoi, intervine analiza formei de

utilizare care poate fi facuta chiar de public sau de o anumita


categorie de public. Se va verifica coerenta tehnica pentru
ansamblul bibliotecii a introducerii in colectie a unui anumit suport

sau tip de document. Doar dupa ce acest studiu a fost realizat,


Carta colectillor va semnala suporturile si tipurile de documente
excluse tar fiecare protocol de selectie va enumera, cat mai precis

posibil, interesul minor sau major, fats de aceste documente si

deci, fats de cercetarea for in vederea selectiei. Principalul pericol


privind aceasta abordare a suporturilor si tipurilor de documente
vine de la acordarea unei atentii exclusive utilizarilor privilegiate,
inainte de a analiza coerenta interns a fiecarui domeniu de selectie:

in aceste conditii, riscam sa atomizam" biblioteca in atatea


segmente de publicuri cate tipuri de documente exists (si s-a vazut

cat de numeroase sunt acestea), cu riscul de a face ingerabile


colectiile... 1 de a nu satisface un public schimbator, obligandu-1

sa se readapteze, de fiecare data, la logics de continut diferite


pentru fiecare suport sau tip de document. 0 abordare in ,untie de
domeniul de continut a acestui univers proteiform al documentelor
este singurul mijloc de a mentine un echilibru bugetar; conteaza
putin faptul ea biblioteca dispune sau nu de microforme sau de

ansambluri multimedia; esential este faptul ca intr-un anumit


domeniu, suportunle si tipurile de documente se completeaza
armonios in preocuparea comuna de a acoperi un domeniu la
nivelele (de intensitate si utilizare) si domenlile (geografie, istorie ...)
cautate si aceasta in respectul fats de practicile utilizatorilor.
10. INFLUENTA PRACTICILOR UTILIZATORILOR ASUPRA
ACHIZITIILOR

Daca importanta diferitelor suporturi si tipuri de documente


intervine mai intai in definirea domeniilor de selectie acoperite de
biblioteca, importanta diferitelor sectoare de utilizare joaca un rol
major in politica si procedurile de achizitie. Dorim sa studiem in
continuare influenta pe care o poate avea organizarea bibliotecii in

sectoare de utilizare asupra acestei politici de achizitie si nu

impactul caracterului proteiform al documentelor asupra aceleiasi


politici.

297
www.dacoromanica.ro

intr-adevar, achizilia cuprinde un dute-vino intelectual care

consta, bineinteles, in a confrunta productia de documente cu


situatia colecliilor si cu publicul vizat, dar si in a verifica, in mod
constant, interesul publicului real fats de colecliile propuse. Fiecare

responsabil al unui sector de utilizare (denumit uneori sectie")


transmite deci serviciului de achizitie practicile constante,
propunand uneori, sa se ocupe direct de achizitii. Noi am denuntat
aceasta ultima practica cand ea deturna ansamblul procesului de
achizitie. Dar, este evident faptul ca in spatele selectiei, care acorda
atentie continutului documentelor (si nivelului, domeniului,
calitatii acestora, ... In cadrul elaborarii unei colectii), sectoarele de

utilizare au o influents majors asupra deciziei de achizitie cat si


asupra definirii Protocoalelor de selectie. EPBDF' este un exemplu

ilustrator privind confruntarea cu diferentierea spatiala dintre

nivelul Cercetare" si nivelul Referinta", dar care dorea sa pastreze


unitatea in procesul de achizitie. Introducerea la Propositions pour
une charte documentaire" analizeaza clar acest aspect: de exemplu,
departamentele D2" (Stiinte economice, juridice si politice) si D3
(Stiinta si tehnica), tinand cont de situatia satisfacatoare a
bibliotecilor specializate, nu vizeaza acelasi nivel ca acestea. La

Tolbiac, Rez-de-Jardm se va adresa unui public de specialist


doritor sa lucreze fie cu un fond de reviste, fie cu referinte generale

actualizandu-si cunostintele Intr -un domeniu pe care centrul for


specializat nu-1 poate acoperi; Haut- de - Jardin se adreseaza unor
publicuri mai eterogene, putin familiarizate cu partea tehnica a
disciplinelor abordate si care doresc fie o sinteza accesibila, fie o
informare actualizata. Asistenta serviciilor de documentare
performante, printre altele si datorita prezentei CD-Rom si a
bancilor de date, va fi un atu suplimentar. Deci, D 1 si D2 propun in
acelasi limp o valorificare a fondurilor existente (fondurile stiintifice

vechi, fondul de publicalii oflciale...) si un context enciclopedic


bogat care actualmente nu exista in alte parte. Analiza detaliata a
practicilor si a utilizarilor conditioneaza, in mare parte, definirea
obiectivelor documentare; dar si simpla organizare materials a
bibliotecii in sectoare, influentand aceste practici si forme de
utilizare, joaca un rol important in definirea obiectivelor achiziliei.
Vom evoca acest lucru prin intermediul a doua forme de abordare
'. Reamintim ca Institutia public& a Bibliotecii din Franta a fost inlocuita. in
ianuarie 1994 de Biblioteca Nationale a Frantei, ca urmare a fuziunii dintre
EPBDF si Biblioteca Nationale.

2. EPBDF, Propositions pour une charte documentaire, (1993) si V. Tesniere, ,,La


politique d'acquisition de la Bibliotheque de France" Bulletin des bibliotheques de
FI-ance, nr.6, 1993.

298
www.dacoromanica.ro

foarte distincte si foarte prezente in bibliotecile publice: cartile


pentru copii si documentele de referinta. Ambele sunt definite, mai

intai, prin formele de utilizare, dar vom vedea ca ele acopera


realitati foarte diferite. Vom studia, de asemenea, in ce masura
urgenta cererilor poate influenta achizitiile (cum trebuie dusa o
politica a noutatilor) si aceasta dupe ce s-au evaluat cateva
dificultati privind importanta diferitelor sectoare de utilizare in
raport cu achizitiile (cum trebuie organizata, in cadrul achizitiilor,
acoperirea domeniilor de la un sector la altul).

10.1. Carti pentru copii si carp pentru adulti


Logica analizei colectiilor prin intermediul continutului ar
trebui sa aboleasca once domeniu desemnat ca documente pentru
copii. Intr-adevar, cartile cu imagini si povesti ar fi o forma de

Literature ", un album despre culori s-ar referi la Stiinta si


Tehnica" si albumele lui POre Castor si-ar gasi locul in domeniul

Societate". Cu toate acestea, se mentine voit existenta unui

domeniu de selectie pentru aceste documente pentru copii". Nu


este vorba aici sa lasarn ca sectorul Tineret" sa se impuna ca
domeniu de selectie, ci sa se alature continutului de documente
conceput pentru copii.

Un continut specific
Asa zisele carts pentru copii (dar acest lucru se aplica si in
cazul celorlalte documente destinate tineretului, fie ca este vorba de
povesti inregistrate, de filme sau de jocuri video) au fost sense sau
concepute pentru un public specific: cu rare except% literatura
pentru copii este o literatura dedicates. Scenariul, psihologia, totul
este orientat spre un public infantil, care trebuie distrat si educat.
Dace exists produse adaptate unei anumite categoric de populatie
(de exemplu, cartile cu caractere marl pentru nevazatori), dace,
bineinteles, editorii concep anumite produse pentru a cuceri o
categoric de consumatori, documentele concepute pentru copii
reprezinta o masa importanta de lecture nu doar dorita dar, intr-o
oarecare masura, prescrisa. In acest caz, regasim vocatia
pedagogica a bibliotecii: chiar prin necesitatea placeril de a citi se
profileaza certitudinea pedagogica potrivit careia insusirea placerii
de a citi este utila atat pentru individ cat si pentru colectivitate. Pe
de alts parte, autorii acestor documente, practic, nu se confunda

niciodata cu publicul destinatar: adultii sunt aceia care scriu

pentru copii. In aceste conditii, ei vehiculeaza valori expuse in mod


voluntar ca valori de exemplu, cu vocatie pedagogica. Editorii nu se

299
www.dacoromanica.ro

inseala cand identified in mod clar colectiile pentru copii in


productia for (Gallimard Jeunesse, Hachette - Jeunesse).

Astfel, domeniul Tineret" poate fi aproximativ identificat


datorita faptului ca el selectioneaza documente al caror continut a
fost conceput si creat pentru copii. Trebuie avute in vedere cloud
elemente:

Domeniul de selectie Tineret" nu se limiteaza doar la


cart!; putem gasi aici alte tipuri de documente: povesti inregistrate,
povesti pe diapozitive, jocuri pe calculator, desene animate, etc. Se
prevede ca in anul 2000 aproximativ 15% din produsele electronice
vor fi destinate copiilor.
Domeniul de selectie, orientat spre continutul

documentelor, nu trebuie confundat cu sectorul de utilizare

Tineret". Intr-adevar, acesta din urma poate integra, in vederea


selectiilor operate in toate domeniile, documente care intereseaza
copill dar fara ca acestea sa fi fost concepute pentru ei: sa ne
gandim mai ales la numeroasele lucrari documentare simple, a

caror prezenta in sectorul Copii" va interesa un public tanar


pasionat de aceasta tema, chiar daca acest document nu a fost
scris pentru el.

Obiectivele documentare

Nu avem ambitia sa enumeram toate criteriile

pi

toate

procedurile care permit constituirea unui fond pentru copii. Vom


gas! explicatii detaliate in cartea coordonata de C.-A. Parmegiani:
Lectures, livres et bibliotheques pour enfants'. Dorim sa reamintim
doar trei puncte:
Cantiteitile: profesionistii recomanda prezenta a trei carts (sau
documente echivalente - cart') pe copil, din cauza rates foarte marl
de rotatie a documentului constatata in general. Repartitia interns
preconizata poate cuprinde pentru carts:
1/3 albume si benzi desenate;
1/3 povesti si romane;
1/3 albume distractive destinate cunoasterii", dupa cum
sunt denumite de specialistii din Quebec2 .
Intr -o biblioteca publics, in general, proportia constatata a
cartilor pentru copii" reprezinta 40 % din documentele cu acces

liber din bibliotecile municipale (ponderea cartilor pentru copii


organizate in depozitul semipatrimonial este neglijabild)3. Cartea
Op. cit.
2. Choir et acquisition des documents au Quebec, Montreal, ASTED, 1977.
1.

s. Bibliotheques municipales: statistiques 1990, DLL, 1993.


300
www.dacoromanica.ro

pentru copii costa in medie 45,08 F, tinand cont de toate reducerile,

fats de cartea pentru adulti care costa 71,39 F'. Cartile pentru
tineret CM afara cartilor scolare) reprezentau 3077 de titluri not in

1991: aceasta inseamna ca este' necesar un numar mai mare de

exemplare pentru a raspunde setei tinerilor cititori. Cu toate


acestea, oricare ar fi ambitia bibliotecii, s-ar parea ca ar fi
preferabila limitarea la 20000 a numarului de documente prezente
in acelasi sector.

Contin.uturi: caracterul pedagogic" al carte - sau mai general,


at documentului destinata copiilor necesita o precizare maxima in
obiectivele de constituire a colectiilor (Carta colectiilor) si in
procesul de selectie (Protocolul de selectie). Daca calitatea" este un

obiectiv comun impartasit, nimic nu este mai dificil decat sa


definim, chiar daca este adevarat, faptul ca o carte buns pentru

copii este o carte buns pur si simplu"2. Uncle criteria vor interveni
in mod imperativ:
- valorile vehiculate de document;
- calitatea
pedagogica"
a documentului
(raportul
text/imagine, lizibilitate ...);
-

adecvarea continutului la forma materials in raport cu

varsta prevazuta a cititorului

(se stie,

de exemplu, ca un

preadolescent respinge sa citeasca un roman sub forma de album cu toate ca acesta a fost conceput pentru el.)
Daca s-a stabilit bine un protocol de selectie, prezenta unui
comitet de selectie este puternic recomandata.

Selectie: selectia din oficii, in conditfile in care ea poate fi

practicata, este foarte interesanta si completeaza in mod util


revistele bibliografice specializate (Revue des livres pour enfants mai
ales). Ea permite verificarea, pentru fiecare categoric mai
importanta de selectie (albume, benzi desenate, romane si povestiri,

documentare pentru copii), a nivelelor de lectura corespunzatoare

varstei si judecarea lizibilitatii documentelor propuse. Aceasta


analiza va fi cu atat mai necesara cu cat suporturile documentare
destinate copfilor sunt nevoite sa se diversifice. Copiii find mai
putin avizi de noutati decat adultii, selectia trebuie efectuata cu
multa grija.

1. Conform rapoartelor anuale ale bibliotecilor municipale pentru 1991.


2. Lectures, liures et bibliotheques pour enfants, op. cit.

301

www.dacoromanica.ro

Achizitiile si sectorul de utilizare tineret"


Sectorul de utilizare tineret" este farce indoiala, cel care are
cele mai multe interactiuni cu celelalte sectoare de utilizare ale
bibliotecii. Intr-adevar, constituirea sa se bazeazd nu numai pe
achizitia de documente conceputd pentru copii (si provenite din
domeniul de selectie copii") dar si pe integrarea documentelor
nescrise pentru tineret dar care prezintii interes pentru acestla.
Responsabilii cu achizitia trebuie sa vaneze" titlurile selectionate
prin intermediul tuturor celorlalte domenii, mai ales acelea ce au
nivelele cele mai elementare, pentru a include in spatiile destinate
copiilor documentele ce le sunt utile: acest lucru va fi valabil pentru

toate documentele ce depasesc nivelul albumului distractiv


destinat cunoasterii" sau pentru constituirea fondurilor in limbi
strain, destinate copiilor. Responsabilul cu achizitia pentru

sectorul tineret va trebui sa fie atent ca sectorul sa fie in

complementaritate cu restul bibliotecii: existenta intr -un domeniu


sau subdomeniu de selectie a unui nivel de intensitate de tip 4 sau
5 (specializare si exhaustivitate extreme) 11 va obliga sa vegheze ca
sectorul tineret sa nu rarnm- indiferent fates de acest subiect. Dar,
pe de alts parte, interesul semnalat de copii pentru o anumita temd
va trebui sa -i determine pe responsabilii cu selectia din domeniul
respectiv sa acorde o atentie deosebita acestei teme: intr-adevar,
chiar daces ei dispun de un sector conceput special pentru ei, copiii
frecventeazd pe de o parte alte sectoare (mai ales pentru
documentare) iar pe de altd parte ei cresc si deci descoperd aceste
alte sectoare de pe pozitia adolescentului si apoi a adultului.

Un exemplu interesant: adolescentii


Cazul sectoarelor (zonelor sau spatiilor) destinate
adolescentilor reprezinta un exemplu interesant privind apropierile
si deosebirile dintre domeniul de selectie si sectorul de achizitie.
Definitia indecisd a adolescentei face improbabild once selectie
specified a documentelor destinate acesteia si interesul
adolescentilor se extinde dincolo de cele cateva colectii existente pe
plata si destinate lor. Pe de aka' parte, se poate constata ca aceste

sectoare sau zone atrag, de asemenea, si un public adult, fie

datorita coniventei fats de loc, fie datorita interesului Ltd de nivelul


colectillor prezentate. In ceea ce priveste constituirea colectiilor, se
poate semnala practica BM din Auxerre: coordonatorul sectorului
adolescenti care este responsabil cu achizitia, utilizeazd
competentele privind selectia din toate domeniile, pentru a constitui
.

302

www.dacoromanica.ro

colectia sectorului sau, care este aproape in intregime alcatuit din


exemplare suplimentare de titluri prezente in biblioteca.

10.2. Achizitii si sectoare de utilizare


Din momentul descompunerii procesului de achizitie in doua

etape, selectia continutului si decizia de achizitie in functie de


diferitele sectoare de utilizare, nu putem trece sub tacere

organizarea bibliotecii in diferite servicii documentare. Dar, aceasta

organizare ar merita o analiza in mai multe volume si ar aborda


toate aspectele biblioteconomiei. Ne vom multumi insa sa atingem

problemele generale ridicate de introducerea unor numeroase


servicii, care readuc in discutie spatiile traditionale (imprumut
adult!, said de studiu, imprumut copii, eventual discoteca,
videoteca, etc.). Deciziile de achizitie se fac plecand de la aceste
multiple servicii si tinand cont de analiza responsabililor cu

selectia; definirea fiecarui sector de utilizare, semnalat ca atare in


carta colectiilor si formulat in planul de dezvoltare a colectiilor, este
foarte importantd.

0 reorganizare a sectoarelor de utilizare


productiei documentare,
miza economics
reprezentata de informatie, valorificarea cunoasterii si a culturii in
Explozia

promovarea personals si profesionala au adus la biblioteci un


public care prezinta cereri din ce in ce mai precise in fata unor
colectii din ce in ce mai bogate si diversificate.

Primul raspuns a constat in a propune, pentru carts in

principal, organizari pe centre de interes (bibliotecile din Grenoble


sau Mans), iar cel de-al doilea a propus valorificarea unei organizari
multimedia conform clasificarii Dewey (schita prezentata de Michel

Bouvy in revista Lecture et bibliotheques); cu toate acestea,


multiplicarea diferitelor spatii (pentru copii mici, adolescent!,
invatarea limbilor straine, meserli, artoteca, etc.) implied intrebari
privind coerenta serviciilor propuse, lizibilitatea lor, cu atat mai

mult cu cat aparitia suporturilor optice numerice si accesul la


bancile de date fragilizeaza frontierele dintre aceste numeroase
sectoare. Institutia publics a Bibliotecli din Franta propunea, de
exemplu, in propria sa carta documentaral o reflectie de drept in
functie fie de faptul ca este favorizat studiul universitar, fie

serviciile destinate intreprinderilor economice. Francis Agostini,


conservator la Madiateca din Cite des sciences et de l'industrie, is
'. EPBDF, Propositions..., op. cit.

303
www.dacoromanica.ro

in considerare pentru colectiile din Villette macroprogramele" in


care se interfereaza un larg public amator de o anumita cultura

stiintifica si tehnica, un public mai restrans de profesionisti

(ingineri, tehnicieni, etc.), un strat intermediar hind alcatuit din

student!. El crede ca aceste trei publicuri creeaza trei nevoi


documentare distincte.

Este normal ca, in aceste conditii, bibliotecile publice sa


tinda sa reproduca in organizarea propriilor sectoare, domeniile
semnalate pentru continuturile documentare: BM din Lyon doreste
sa adopte aceasta logica pentru biblioteca centrals din Part-Dieu
dar si alte biblioteci mai modeste preiau aceasta idee (de exemplu,
BM din Fresnes). Incontestabil, aceasta organizare va ajuta
lizibilitatea pentru vizitator si va asigura o regrupare a functiilor
logice pentru utilizator. Sectorul Arta si divertisment" va regrupa
cart!, afise, videodiscuri, fonograme muzicale, fictiune audiovizuala,
etc. toate gravitan.d in jurul creatiei artistice. Din acest moment, de

ce sa nu se confunde selectia cu achizitia pentru acelasi sector de


utilizare avand in vedere ca sectorul se confunda cu continutul
domeniului? Aceasta propunere intalneste mai multe obstacole:
De indata ce biblioteca capata o anumita dimensiune (in
general peste 20000 documente) apar sectoare delocalizate": finale,
depozite in institutii, bibliobuze. Uneori, biblioteca municipals
coordoneaza achizitia sectoarelor asociate", dupa cum este cazul
Serviciilor comune de documentare din universitati.

Fiecare din aceste sectoare" poate dispune de un buget


propriu de achizitie, dar colectiile detinute de acesta acopera
intotdeauna mai multe domenii de continut. Responsabilii cu
selectia pe un domeniu trebuie, deci, sa fie constienti si avertizati in
ceea ce priveste nevoile acestor sectoare delocalizate" si o confuzie
achizitie - selectie" dintr-un domeniu/sector le-ar dezavantaja.
Oricare ar fi ambitia de a face sa coincides sectoarele de
utilizare cu domeniile documentare, anumite forme de utilizare vor
necesita o prelucrare si o organizare specifics a documentelor. Vom
vedea mai departe si exemple. Dar, sa ne gandim deja la
enciclopedii si bibliografii generale (a caror utilizare nu se refers la
nici un domeniu precis) sau la spatiile dedicate softurilor (a caror

tehnicitate a gestiunii impune o regrupare, dar care acopera atat


birotica cat si jocurile). Enciclopedia generala va fi analizata de
toate grupele de selectie dar achizitia sa o va orienta spre un sector
particular. Softurile utilitare de astronornie vor fi selectionate de

domeniul stlinta si tehnica" iar acelea destinate jocurilor de


domeniul Copii" sau Arta si divertisment, "achizitiile vor fi,
eventual, decise doar pentru spatiul logiteca".

304
www.dacoromanica.ro

Aparitia functiilor transversale in serviciile documentare ale


bibliotecilor

Para lel cu aceste reflectii privind continutul documentelor


propuse publicurilor, bibliotecarii au analizat amanuntit funcliile
transversale dupes serviciile propuse in bibliotecile nordice sau cele
anglo-saxone. Mentionam in continuare trei funclii distincte:
-

Functia de receptie, care este in acelasi limp punct de

informare generala despre biblioteca si despre serviciile localitatii,


loc de informare rapids, sala de actualitati...
- Functia de orientare, organizarea funclionala a colectillor

bibliotecii, elaborarea OPAC pentru ortentarea cu usurinta in


ansamblul colectiilor.

Functia de informare, serviciu personalizat destinat


utilizatorilor, care implica cercetari bibliografice, constituire de
dosare documentare, imprumut intre biblioteci, recurgere la bazele

sau bancile de date, etc.


Bineinteles, aceste funclii nu sunt noi, dar ele sunt din ce in
ce mai bine identificate, mai ales datorita analizelor si experientelor

duse de BPI si de Mediateca pentru stiinta si industrie. Daces in


cazul celor mai maxi biblioteci putem sa ne imaginam organizarea
acestor trei functii in interiorul fiecarui sector de utilizare, este mai
curenta specializarea unui spatiu de primire (sala de actualitati de
exemplu) iar pentru bibliotecile cele mai mid sau pentru BDP,

instalarea unei salt de documentare pentru once functie de

informare aprofundata. Si in acest caz, nu ar trebui sa se confunde


domenifle si sectoarele de utilizare.

Alte cateva sectoare de utilizare" cu continuturi


transversale
Daces este destul de usor sa definim spatife imagine" sau

bebe - cititor" ca find subansamble ale sectoarelor Arta" sau


Tin.eret" (daces acestea sunt concepute ca atare), asistam la
inflorirea unor sectoare destul de noi, care reiau in continutul for
transversalitatea evocata, de exemplu, pentru filiale. Am citat mai
sus cazul sectoarelor pentru adolescent!. Sa evocam alte doua:
Spatiul pentru meserii, cum este acela din Mediateca
Cetatii stiintei si Industrie regrupeaza toate documentele care pot
prezenta interes profesional imediat atat pentru a-i ajuta pe tineri

in cautarea unei orientari profesionale, cat si, pentru a aduna


1.

G. Floc'h si al., La cite des metiers", Bulletin des bibliotheques de France, nr. 2,

1993.

305
www.dacoromanica.ro

elementele ce tin de mediul profesional, legate de diferite meserii


(formare, aspect juridic, manuale fundamentale, etc.). In acest tip

de sector este mai important modul de insusire a continutului


decat continutul Insusi si intregul ansamblu al domeniilor de

selectie va fi luat in consideratie prin achizitiile destinate acestui


sector particular.
Spatiile destinate inudtetrii limbilor strain devin tot mai
numeroase.
Dace metodele destinate limbilor tin, in mod evident, de
domeniul literatura-lingvistica", este de dorit ca diferitele sectoare
de utilizare sa propund documente despre literatura, societatea si
arta tarilor a caror limbs este studiata. Pe de alts parte, nu trebuie
sd uitam ca uncoil exists o cerere foarte mare de invatare a limbii
franceze ca limbs strainal

Coerenta colectiilor si utilizarile multiforme


Domenil de continut
Literatura.
Societate
Arta.

Stiinta si tehnica
Tineret
Fond local
Fond specializat

Sectoare de
utilizare

Sectoare de utilizare
(Biblioteca Y)

Sectoare de
utilizare

(Biblioteca X)

Biblioteca centrals:

(Biblioteca Z)

Imprumut
adulti

- Literature
- Societate

- Sala de
aptualitati

- Periodice

- Arta

- Adult!

- Studiu
- Tineret

- Stiinta i tehnica
- Tineret
- Fond local
- Fond vechi
12 filiale care au, in
general, cel putin:
-sector adult!
-sector tineret

- Tineret
- Spatiu muzica
- Spatiu imagine

- Adolescent!
- Discoteca

306
www.dacoromanica.ro

- Spatiu studiu
- Bibliobuz

- Spatiu pentru
limbi

Precizarea nevoilor diferitelor sectoare de utilizare


Trebuie reamintit faptul ca un sector de utilizare este definit

prin existenta concretes a unui serviciu de documentare pentru


utilizatori (recunoscut de Carta colectiilor), prin prezenta unui
buget pentru achizitii si prin descrierea obiectivelor documentare

ale acestui sector in cadrul PDC. Pentru ca responsabilii cu

achizitia pe sector sa-si poata efectua achizitiile in mod adecvat, ar


trebui ca nevoile sectoarelor sa fie cunoscute de diferitele grupuri
care se ocupa de selectie. Pentru aceasta, responsabilul cu achizitia

poate sa stabileasca, in fiecare an, in momentul elaborarii PDCului, o fisa recapitulative cu orientarile si dorintele exprimate de
sectorul de care acesta se ocupa. Aceasta fisa poate fi foarte simples
pentru fiecare sector de utilizare
a) Enumerarea indicilor Dewey prioritari.
b) Evocarea (daces este nevoie precizand pentru care indici)
obiectivelor privind:
nivelul de intensitate,
tipurile de suporturi prioritare,
formele de utilizare dorite (imprumut, consultare, etc),
nevoia de reechilibrare (cumparari retrospective, numarul
de documente pentru un indice ...),
- campuri acoperite (geografice, lingvistice...).
Responsabilii cu selectia, plecand de la indicii Dewey
reperati, pot sa-si repartizeze diferitele "instructiuni" si sa
stabileasca o fisa recapitulativa, pentru domeniul for de selectie si

indice cu indice, dorintele responsabililor de servicll pentru

ansamblul sectoarelor de utilizare. De altfel, se poate constata ca


aceasta fisa se alatura "grilei de objective" evocata in pagina 236.
Astfel,se simplified coerenta colectiilor in ceea ce priveste
continuturile deoarece, in acelasi subject (indice) se intalnesc, in
mod vizibil, diferitele nevoi a caror armonizare este permisa. Dar,
aceste "fise de prioritate" ii vor servi celui ce achizitioneaza si drept
ghid pentru a efectua alegerea titlurilor propuse de responsabilul

cu selectia. Se poate remarca, pe de o parte, interesul fats de


utilizarea clasificarii Dewey ca limbaj comun al tuturor domeniilor
si sectoarelor si, pe de alts parte, pentru redactarea prioritatilor si
observatillor pentru a permite o mai buns confruntare.
In sfarsit, este mai putin dorita cresterea numanilui
responsabililor cu achizitia chiar daces sectoarele (cum sunt cele

definite mai sus) pot fi foarte diverse: o risipire prea mare a

bugetelor si a responsabililor cu achizitia poate dauna coeziunfi


307
www.dacoromanica.ro

serviciilor documentare si colectillor. Exemplele date in capitolul 8


semnaleaza doar un singur responsabil cu achizitia; s-a vazut aici
ca numa..rul for poate fi mai mare. Se poate gasi un echilibru mai

bun, incuraland reuniunile responsabililor cu achizitia in jurul


unui responsabil general cu achizitiile, care va avea sarcina de a
elabora si de a aplica Planul de dezvoltare a colectillor.
Un exemplu de interactiune intre un domenlu de selectie
si sectoarele de utilizare
Sectie copii

Spatiu adolescenti

Sala de actualitate

Domeniul
Literature -Lingvistica.

Spatiu pentru limbi

Filiale

Sector adult!

Sala de referinta

Selectia se leaga la un domeniu in functie de utilizarile preconizate,


diferitele sectoare existente constrangand decizia de achizitie.

10.3. Colectiile de referinta


Lucrarile (sau documentele de referinta) sunt parte
integranta a bibliotecilor publice, dar definirea for este
aproximativa. Dupes cum remarca Marcelle Beaudiquezi, o lucrare

este declaratd a fi de referinta printr-o judecata de valoare.

Respectul inspirat de aceasta denumire evoca notiuni ca perenitate,

enciclopedism, cunoastere complete, valoare intrinseca si chiar


patrimoniu.

Continut sau utilizare?

Les Services de reference, IES, 1992.

308
www.dacoromanica.ro

Denumirea de document de referinta" balanseaza Intre mai


multe conceptii. Documentul de referinta poate fi:
-

un document cu caracter enciclopedic, care poate fi

introdus doar in sala de referinta;


- o lucrare extrem de dificil de manipulat;
-

un instrument de lucru frecvent si care nu necesita o

lectures continua;

o bibliografie generala sau lista de adrese care trimite la


alte documente;
-

un document prea scump pentru a fi Imprumutat la

domiciliu si care nu prezinta interes pentru fondurile locale, vechi


sau specializate.
In concluzie, documentul de referinta ne trimite la un lucru

dificil de definit in care se amesteca ambitia patrimoniala a

bibliotecii, dorinta de a pastra Intre peretii sat o trecere in revista a

cunoasterii, grija de a oferi o consultare la said care sa acopere

toate domeniile cunoasterii. Astfel, putin cate putin, se constitute o


sala de referinta" in care sunt concentrate toate documentele ce nu

se pot imprumuta la domiciliu, dar care, in acelasi timp, nu sunt


incluse in fondul de patrimoniu sau cel specializat. Nu sunt rare

situatifie in care sunt concentrate aid toate cartile de arta

scumpe... dar care nu sunt folosite de utilizatorii acestei sail.


Atentia acordata consultarii pe loc" incurajeaza, de asemenea,

achizitiile pentru acest sector si de catre acest sector: sunt


achizitionate pentru aceasta said colectia Que sacs -je?", colectiile
universitare ale lui Armand Colin, etc., deplasand, implicit, spre o
utilizare in scop de divertism6nt once imprumut la domiciliu ...

Sa examinam in viziunea politicii de achizitie cele cloud


aspecte ale unui document de referinta. Referinta" este mai intai o
problemd de continut: ea este o concluzie asupra unei probleme si

adesea, ea este deci, in mod intrinsec, o opera de compilatie.

Enciclopediile,, bibliografiile, manualele, bazele de date, dictionarele


acumuleaza o cunoastere care se raspandeste in mil de documente.

Din acest punct de vedere, selectia unui document de referinta


provine, in principal, din analiza unui domeniu al cunoasteril. In
plus, acest document este supus perimarii: daces o carte despre
anatomia omului poate sa-si pastreze valoarea sa stiintifica zeci de
ani, nu aceeasi este situatia in cazul unui dictionar medical in care

anatomia se amesteca cu starea evolutiva, a cunoasterii despre


SIDA, etc.

Referinta" este, de asemenea, o problemei de utilizare: ea se

refers la documente a cciror consultare este mai usoard si este

constants mai mult in localurile bibliotecilor deceit prin imprumut la

309
www.dacoromanica.ro

domiciliu. Dar, un document de referinta nu se confunda cu


ansamblul documentelor excluse imprumutului", care cuprind, de
asemenea, documentele considerate a avea o valoare prea mare
(cartile rare, fondul vechi, etc) sau care au o utilizare punctuala

prea intense (de exemplu, titlurile studiate intr-un liceu au o


solicitare prea mare pentru ca imprumuturile individuale la
domiciliu sa satisfaca cererea).

Trebuie create o sail de referinta?


Prioritatea data domeniului de continut tinde din ce in ce
mai mult sa sparga" colectiile de referinta in diferite sectoare de
utilizare. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca prezenta
documentelor generale" (enciclopedil generale sau instrumente
bibliografice) si dezvoltarea functiei de informare in biblioteca
determine crearea unui astfel de sector.

Nu suntem de acord cu etalarea cartilor al caror singur

interes este de a fi costisitoare si in mai multe volume!


Recomandam mai degraba impartirea in cloud sectoare:
0 said de actualitate generala, orientate in jurul
informatiei imediate.
Un birou

intarit de
instrumente bibliografice. Acest birou poate gestiona in mod util
fondul asa numit profesional" folosit de personalul bibliotecii;
de

informare

bibliografica,

docuinentele de referinta tematice vor fi repartizate in toate


sectoarele de utilizare in care vor fi oferite spre consultare si studiu.

In once caz, un serviciu (nu o colectie) de referinta poate fi


constituit doar intr-o relatie stransa cu ansamblul colectiilor
bibliotecii, organizata pentru a fi disponibila pentru fiecare
utilizator, prin toate mijloacele intelectuale (cataloage) si materiale
(indicatii de disponibilitate) existente. Sala de referinta trebuie sa
dispuna doar de documentele cele mai utilizare. Statutul

publicatiilor oficiale (de la raportul guvernamental la darea de


seams a consiliului municipal, de la bilantul comisiei la sinteza
parlamentard) trebuie foarte atent studiat nu doar sub .unghiul
clasificarilor referitoare la stiintele umaniste, dar si examinand
gradul de utilizare in cadrul salilor de actualitate - primire si sable
de referinta.

Constituirea si dezvoltarea colectillor de referinta

Titlurile selectionate pentru a deveni referinte, fie ca sunt


localizate intr-un sector de referinta, fie ca sunt dispersate in

310
www.dacoromanica.ro

celelalte sectoare de utilizare trebuie sa fie adecvate urmatoarelor


patru reguli amintite de G. D. Patrick'.
sa ofere cercetatorului posibilitatea de a gasi si a utiliza
informatia;
sa ofere o cantitate si o calitate suficienta;
- sa procure o informatie pertinenta;
- sa evite un limp prea lung de cautare.

Nu vom enumera instrumentele de referinta ce prezinta

interes pentru diferitele domenii si sectoare2.


Amintim doar ca. selectia de documente generaliste"
(enciclopedii si bibliografii generale) pi de documente
biblioteconomice" sau bibliografice cu caracter profesionar

depinde de o coordonare colectiva care poate fi dusa fie de

responsabilli cu selectia in domeniul societate", fie de responsabilli


cu achizilia. Decizia de achizitie a acestor documente de referinta
trimite, in ceea ce-1 priveste pe responsabilul cu achizilia care are in

sarcina sala de actualitate si/sau sala de referinta - informare, la


examinarea titlurilor retinute de tots responsabilii cu selectia.
Bugetul destinat documentelor de referinta nu trebuie sa

depaseasca 10% din bugetul pentru achizitia globala dintr-o


biblioteca publica; repartitia pe domenii este variabila si clasa
Dewey 000 este intotdeauna favorizata (vezi exemplui de mai jos).
Vor fi, de asemenea, privilegiate toate documentele care permit o
actualizare la zi regulata.

Aceste spatii de referinta - informare - actualitate trebuie


acute sa traiasca. Este ca si cum, cartea odata plasata in colectia
de referinta, va deveni sfanta", ea ne mai facand, pe victor, obiectul
examinarii interesului fata de mentinerea sau excluderea ei4". G.D.
Partick sugereaza chiar o eliminare anuala intr-un procent de 20 %
din colectii. Sala de referinta trebuie sa faca obiectul unei verificari

foarte atente si trebuie controlata si utilizarea acesteia; in lipsa


buletinului de imprumut, este posibila efectuarea de sondaje

privind solicitarile utilizatorilor adresate responsabililor: once


document care nu a fost solicitat timp de un an ar trebui eliminat
1. G. D. Patrick, Building the Reference Collection, New - York, Neal - Schuman,
1992.

2. A se consulta in aceasta privinta studlile lui M. Beaudiquez, Annie Ben Khemis,


Annie BEthery, Ouurages de reference pour les bibliothegues publiques, Ed. du

Cercle de la Librairie, 1986.


3. M. V. Henderson si R. G. Heyser, Jdentifying a Professional Core Collection for
the Librarian of the Small-to-Medium-sized Public Library", Public Library
Quarterly, vol. 10 (4),1991.
4. G. D. Patrick, op. cit.

311

www.dacoromanica.ro

din sala. Un bibliotecar i-a imaginat sa lege fiecare carte cu un fir


subtire de atd; dupes trei luni cartea va fi verificata: cartile ale caror
fire raman intacte nu ar mai trebui sa ramana in sala de consultare
cu acces liber. Chiar daces sala de referinta, ca oricare alt sector din

biblioteca, nu trebuie sa calchieze oferta sa doar pe utilizarile


constatate, ea nu poate ramane indiferenta fata de utilizarile reale.

Colectia de referinta
de la Magnolia High Library (dupes cotele Dewey)
100

900
200

300

700

600

500

Extras din: Building the Reference Collection: A How-To-Do-it


Manual for School and Public Librarians de Gay D. Patrick 1992 by
Neal - Shuman Publishers, Inc.

i, in sfar*it, nu vom incheia acest tur de orizont fares a evoca

invazia masiva a suporturilor, allele decal cartea si periodicele,


pentru toate aceste documente de referinta. Principiul insui al
compilatiei inteligente si actualizate, care le caracterizeaza, face
obiectul ideal al suporturilor optice numerice (CD Rom sau CD-I) si

al bazelor si bancilor de date. Extinderea acestor suporturi", in

totalmente dematerializate, (datorita retelelor CD-Rom


multipost si multiplelor terminale conectate la bazele si bancile de
date) va face ca problemele privind spatiile de referinta sa pares
invechite. Alegerea achizitionarli for (suporturi) sau a accesului for
(baze 1 band de date) va fi o problems pusa celor ce selectioneaza
fond

in fiecare domeniu si celor ce achizitioneala in fiecare sector,

312
www.dacoromanica.ro

existenta bancilor de date neeliminand cu nimic necesitatea unei


alegeri care analizeaza accesele pe care biblioteca le va prefera.

Sala de actualitate
un sector in plina dezvoltare

Alaturi de o eventuala said de referinta, care propune


servicii de informare aprofundate, se dezvolta sali de actualitate,
vitrine ale bibliotecii si locuri mai mult de descoperire decat de
documetare aprofundata.
0 sala de actualitate ofera multiple aspecte, mai mult sau
mai putin utilizate, in functie de biblioteci:

Loc de informare rapids, sala de actualitate prezinta


prospecte de informare socials, turistica, etc., uneori cu
distributie libera. Aici este adaugata adesea partea cea mai
-

recenta a publicatilior oficiale nationale si mai ales locals.

Loc de informare privind actualitatea, aceasta said


cuprinde, cel putin, periodice generale si de actualitate, cu
-

consultarea for la sala.


Uneori, aici sunt prezentate noutatile achizitionate de
catre biblioteca; adesea panouri tematice .propun select!!
documentare legate de actualitate.
Sala de actualitate, in diferitele sale versiuni posibile, este

deci, o intersectie a mai multor domenli de selectie, pastran.d


legaturi stranse cu fiecare sector de utilizare.
10.4. Politica noutatilor si a cererilor

Problema noutatilor sau cea a cererilor 11 plaseaza pe actualul


utilizator pe primul plan al achizitilior si se inscrie in problematica
ritmului acestor achizitii.

Ambele necesita o rapiditate particulars a deciziei si


prelucrarii care este provocata de presiunea unui public prezent si
exigent.

Proceduri de urgenta

Cele cloud puncte comune evocate mai sus antreneaza,


uneori, o anumita confuzie intre cele doua abordari: noutatile si
cererile. Este sigur faptul ca once politica de achizitie accelerate de
noutati este conceputa pentru a preceda cererea, evitand astfel atat
ca bibliotecarii sa lanseze proceduri de cumparare individualizate -

si deci mai ales greu de gestionat - cat si ca utilizatorii sa fie

dezamagiti de oferta faclita de biblioteca. Dar, cu toate acestea, nu

313
www.dacoromanica.ro

ar trebui s& se confunde aceste cloud politic!; aceea a noutatilor este

lansata din initiativa exclusive a personalului bibliotecii si este o

politica a ofertei iar aceea a cererii este lansata la initiativa

cititorilor si este o politica a cererii. Acest lucru se traduce si prin

diferenta de continut: noutatile" se deosebesc de notiunea de

proaspat", (Eliseo Veron' ii distinge printre utilizatorii bibliotecil pe


amatorii de proaspat", mereu in cautarea de carts intrate recent in

biblioteca, mai mult decal cele aparute recent in alts parte). 0


politica a proaspatului" decurge mai degraba dintr-o strategic a
ritmului de achizitie si al prelucrarii generale pentru toate

documentele si dintr-o tactic& studiata de punere la dispozitie in


spatiile cu acces liber din biblioteca. In privinta politicil noutatilor,
aici se adauga cvasi-certitudinea unei cerei marl, dirijata in special
spre titluri precise si trebuie deci, sa se repereze de la Inceput noile
titluri susceptibile sa fie astfel solicitate. Se are in vedere:
un numar mic de titluri (sub 5 % din achizitiile anuale);
-

domenii destul de usor de reperat (literatura, muzica,

societate);
-

utilizarea prin imprumut la domiciliu.

Pe de alts parte, politica cererii nu se confunda cu aceea a


rezervarilor. Pentru acestea din urma, solicitarea utilizatorului se
adreseaza unui document deja achizitionat de catre biblioteca (sau
in curs de cumparare), in timp ce cererile se refers la documentele
neachizitionate. Deci, politica cererilor se refers la:
un numar de titluri foarte variabil (in functie de strategia
realizata de biblioteca);
toate domenille colectiilor din biblioteca;
-

forme de utilizare foarte diverse (imprumut, consultare,

utilizare colectiva ...).

Totodata, trebuie spus ca ambele politici au obiecte foarte


distincte,

care se intalnesc doar prin urge:4a provocata de

exigentele unui public real si actual. Acest punct de intalnire este


adesea pe primul loc pentru anumite biblioteci. Obiecte de
convergent& intre politica noutatilor si politica cererilor,
best-seller-urile sunt resimtite ca o necesitate dar si o constrangere,
atat de mare este presiunea publicului si intr-atat bibliotecarii se
simt deposedati de competenta for intelectuala in raport cu aceste

achizitii. Unii bibliotecari ajung chiar sa refuze acest tip de

documente, mai ales in domeniul muzicii, in care Top 50 are adesea

o reputatie proasta in randul responsabililor cu achizitia. Cred ca


exista, in acest caz, o confuzie intre calitatea intrinseca a unui
'. E. Veron, Espaces du liure, BPI, 1989.

314
www.dacoromanica.ro

anumit titlu si caracterul de nezdruncinat" dat unei colectii in


ansamblul sau. Din analiza efectuata in biblioteca departamentala
din Saone-et-Loire', care practica o politica sistematica a cererii,
reiese ca numarul de best-seller-uri (-mtelese ca titluri care
beneficiaza de o mediatizare importanta, declarate ca cele mai bune

10 vanzari ale saptamanii si care provoaca un mare numar de


cereri) nu depaseste 50 de titluri pe an, avand in vedere succesul
prelungit al anumitor lucrarI. In contextul colectiei globale, acest
numar este derizoriu in cadrul achizitiilor unei biblioteci dintr-o
localitate cu peste 10000 locuitori. Se poate nota faptul ca aceleasi
anslize dau rezultate identice pentru productia muzicala. Bestseller-urile ridica mai degraba probleme privind gestiunea listelor
de asteptare (si deci, eventuala achizitie a unui numar mai mare de
exemplare, dupd cum se va vedea in capitolul 11) decat probleme
privind devierea" in constituirea unei colectii, cu atat mai mult cu
cat este vorba, in general, de un fenomen de utilizare de catre
public (Se poate oare exclude o anumita utilizare?) si nu de continut
(de exemplu, carti care proslavesc rasismul sau pseudovulgarizari
medicale necontrolate stiintific).

Politica noutatilor

Politica noutatilor consta in a prevedea in avans o mare


cerere care este susceptibila sa intervin.a pentru anumite titluri
chiar in momentul aparitiei in librarii. Circuitul, chiar rapid, care
merge de la o selectie realizata dupe continut la o achizitie care tine
cont de utilizari (si deci de cereri) risca sa nu atinga acest obiectiv.

Anumite biblioteci, cum ar fi Cuyahola County Public Library


(C.C.P.L)2 sau Serviciul tehnic al bibliotecilor din Paris, au pus la
punct procedurile de urgenta pentru a alimenta cu noutati diferitele
sectoare avute in vedere. La CCPL, un departament de selectie a
documentelor" repereaza titlurile susceptibile sa fie best-sellers-uri,
alerteaza diferitele sectoare, is comenzile" si da ordinul de
cumparare a tuturor exemplarelor cu aproximativ Base saptamani

inainte de publicare. La Serviciul tehnic din Paris, o procedure


similara este propusa pe robotul telefonic pentru 5-6 titluri in
fiecare saptamana si este validate pentru aproximativ 4 titluri pe
saptamana (dar inainte de publicare). Avand in vedere numarul
mare de biblioteci interesate, la Paris, in fiecare an, se cheltuiesc
1,1 milioane F pentru aproximativ 200 titluri. Se poate remarca
I. Studii statistice nepublicate.
2. Susan T. Berlin, Best Sellers and Public Service: Can Public Libraries Provide
Both?", The Reference Librarian, vol. 27-28, 1990.

315
www.dacoromanica.ro

faptul ca, in ambele cazuri, cumpararea prioritard a noutatilor cu


cerere potentials mare provine de la serviciile de achizitie si nu de
la grupele de selectie, ceea ce este logic deoarece aceasta urgenta
este conditionata de utilizare. Acest sistem prezinta riscuri: a to
lasa antrenat de o conceptie extensive a noutatii cu cerere mare" si
a rasa ansamblul colectiilor sa fie constituit doar prin intuirea unei
cereri mars imediate. Deci, mai intai este necesara stabilirea unei
grile stricte de reperare a acestor best-seller-uri, grila ce se poate
raporta la anumite liste de vanzari, emisiuni televizate (Jamais sans
mon livre), selectii de premii literare, articole critice majore ale unor
reviste care nu sunt neaparat literare (Elle, Le Nouvel Observateur,

etc.); decizia de comanda ar trebui s intervina din momentul


incrucisarllor sau al cumulelor de repere. Pe de alta parte, este
indispensabil sa se fixeze o limits bugetard pentru achizitille

realizate pe baza acestui sistem (niciodata peste 10% din bugetul de

achizitie) si pentru numarul de exemplare achizitionate pentru


ansamblul colectiilor (si nu numai pentru un anumit sector).

Politica cererilor
Once politica a cererii care nu se limiteaza la rezervan are un

impact imediat asupra achizitiilor. Cererile se pot referi la toate


tipurile de documente: un studiu dus la BDP din Sa -et- Loire'
arata ea dace aproape 66 % din cererile inregistrate trimit la cartile
deja detinute de BDP sau de biblioteca din retea, celelalte cazuri
corespund unei cifre aproximative de 8 % documente mai putin
recente (epuizate in librarii) si ajung la aproape 20 % achizitii (de
care biblioteca locals sau BPD). Tot la biblioteca din Saone-etLoire, achizitille facute ca urmare a cererilor pot avea cloud circuite:
pentru titlurile precise, achizitia se decide:
-

dace titlul raspunde unui nivel maximal de achizitie

reperat pentru domeniul respectiv (nivel judecat intuitiv);


-

dace numarul de cereri este superior numarului de

exemplare detinute din titlul solicitat (cu un plafon al


cumparaturilor).
Pentru cererile de documentare (referitoare la un subiect si
nu la un titlu precis) achizitia unui document se decide:
-

dace biblioteca nu dispune de un document care sa

permits acordarea unui raspuns la inrebarea puss;


si pentru un document al carui nivel maxim de achizitie
corespunde nivelului din domeniul avut in vedere.
I. Studii statistice nepublicate. Vezi si B. Ca lenge, Le Service de teledocumentation
de la bibliotheque centrale de pret, BCP - 71, 1987.

316
www.dacoromanica.ro

Dar, si in acest caz, procesul care merge de la selectie la


achizitie este scurt-circuitat. Se poate considera ca utilizatorul, prin

cererea sa, s-a comportat ca un selectioner. Cu toate acestea,

pentru a pastra coerenta globala a colectiilor, este indispensabil:


-

ca cei ce achizitioneaza sa fie bine informati asupra

nivelelor de intensitate si ariflor acoperite de fiecare domeniu de


selectie;
-

ca un buget maximal sa fie fixat pentru achizitiile

efectuate prin aceasta modalitate (10 % din buget pare adecvat);


ca reguli precise sa fie fixate in ceea ce priveste numarul
maxim de exemplare din acelasi titlu pentru intreaga colectie.

Coordonarea noutatilor si a cererilor cu politica generals de


achizitie

Se poate crede ca aceste cloud specificitati care sunt


noutatile si cererile fac caduca distinctia dintre selectie si decizia de
achizitie deoarece operatia de selectie este, de fapt, confundata cu
decizia de achzitie. Din contra, se pare ca tocmai faptul ca aceasta

distinctie este operata si formalizata pentru intreaga politica de


achizitie, ne determina, cu constiinta impacata, sa acceptarn acest
scurtcircuit". Pastrand toate proportiile, situatia se aseamana cu
aceea a regiilor. Aid responsabilul cu achizitia are rolul de a
selectiona, lucru care-1 obliga sa dea socoteala cu multa
constiinciozitate.

Si, in sfarsit, politica noutatilor si politica cererilor se


confunda cu politica de urgenta: limitarile bugetare si grilele de
analiza sau de referinta permit controlarea efectului acestei urgente
asupra ansamblului colectiilor., Pentru o bund gestiune, trebuie, de
asemenea, sa se dea dovada unei marl rigori in controlul titlurilor
sau al exemplarelor avute in vedere: pentru aceste urgente" este
indispensabila urmarirea fisierelor de comanda si aceste fisiere
trebuie sa integreze mentiuni cum ar fi carte ceruta" sau noutate",
chiar daca aceasta mentiune nu exista in momentul crearii flsei. De
exemplu, ne putem foarte bine imagina ca un titlu a fost comandat
ca noutate Inainte ca o cerere sa faca referire la el. Deci, trebuie ca
sistemul informatic sa inroduca in bazele de date fisele de achizitie

imediat ce s-a luat decizia de achizitie si sa se autorizeze, de

exemplu, rezervarile acestor titluri din acest moment, chiar inainte

ca documentul sa intre in biblioteca. Dar, s-a constatat ca acest


moment precis, care garanteaza eficienta politica de urgente in
serviciul publicului actual, este rar prevazut in sistemele
informatizate ale gestiunii bibliotecilor.

317
www.dacoromanica.ro

Timpul retrospectivei
Dace biblioteca cunoaste adesea presiunea noutatilor si a

prospetimir ea nu poate neglija achizitiile retrospective.


Bibliotecarii se confrunta cu patru situatii distincte, care cer
solutii diferite:

0 crestere a productiei documentare duce la aparitia necesitatii


accentuarii achizitiilor intr-un domeniu: achizitiile vor fi intarite
in acest domeniu al productiei curente.

0 noua orientare a bibliotecii, legata de o noua forma de


utilizare acceptata sau dorita, va determina aparitia nevoii de a
umple lacunele bibliotecii in acest domeniu: va fi necesar sa se
repereze, in oferta documentary disponibila." pe plata,
documentele ce urmeaza a fi achizitionate. Aceasta cercetare se
face retrospectiv.

Anumite documente, datorita uzurii naturale, pierderii sau


furtului, pot sa dispara din rafturi. Fiecarui caz li corespunde o

noua analiza de selectie, care poate duce la o achizitie cu

caracter curent . (decizia de nereinnoire a titlului in


caracteristicile sale originale) sau retrospectiv.
Perimarea anumitor titluri determine excluderea for fie dintr-un

sector de utilizare, fie din colectiile generale. Eventuala for

inlocuire, analizata din punct de vedere al continutului, poate fl


decisa fie printr-o observare a productiei curente, fie printr-o
cautare retrospective a unui document identic.
.

Grija pentru achizitiile retrospective are intotdeauna un


caracter relativ: un document a carui disparitie din colectii s-a
constatat sau s-a decis nu este niciodata inlocuit automat. Dar
nici nu ne bazam doar pe productia curenta pentru a restabili
echilibrele dorite din cadrul colectiilor. Este deci necesar sa se
programeze achizitiile retrospective, fara o constrangere privind
urmarirea actualitatii, ci, cu grija fats de urmarirea colectiilor
bibliotecii. Planul de dezvoltare a colectiilor fixeaza registrele de
scadenta pi creditele destinate acestor achizitii retrospective, iar
protocolul de selectie determine orientarile si criteriile precise ale
acestor cercetari retrospective.

318

www.dacoromanica.ro

V. BIBLIOTECA, UN SISTEM COMPLEX

A construi o politica documentary impune a se lua in


considerare atat starea actuala a colectilior, cat si utilizarile

constatate sau dorite de public. Principilie politicii de achizitie


trebuie, de asemenea, sa se adapteze evolutiei bibliotecii ca
sistem de informare complex, atat prin organizarea sa interns,
cat si prin relatilie cu celelalte biblioteci si surse de informatii.
Aceste conexiuni influenteaza achizitilie in patru feluri:
Prelucrarea documentelor achizitionate (catalogare,

indexare, clasificare) nu este indiferenta politicii de achizitii:

motivele care au dus la o achizitie sunt ele respectate in


prelucrarea care ateapta doeumentul odata achizitionat?
Multiple le fonduri din interiorul unei colectii si
presiunea cererilor utilizatorilor sunt confruntate cu unicitatea
materials a fiecarui document; o anume carte este ceruta de mai
multi cititori, un alt titlu intereseaza imediat atat fondul curent
cat si fondul local. Cum sa jonglezi" cu aceste nevoi simultane?
Evolutia cunoasterii, introducerea tmui nou serviciu
documentar, aparitia de not utilizari produc tulburari in
echilibrul achizitilior i al codificarilor de clasificare. Gestiunea
colectiilor in timp are consecinte imediate asupra achizitilior.
Cum s-ar putea adapta politica de achizitie?

Biblioteca nu este niciodata izolata: ea este cand

centru al retelei documentare, cand element al unei retele mai

vaste, ce se 'inscrie intr-o comunitate documentary care

presupune o cooperare activa in jurul achizitilior. Ce repere sa


preferam?
11. DINAMICA COLECTIILOR

11.1. Importanta prelucrarii documentare


Catalogarea si indexarea modified obiectivele de achizitie
in felul lor; cumulul de functii dintr-o biblioteca a dus uneori la
refuzul de a achizitiona titluri complexe sub pretextul ca ar fi
foarte dificil de catalogat sau indexat; s-au vazut anumite lucrari
achizitionate in urgenta care au asteptat mult timp o prelucrare
documentary din lipsa timpului necesar pentru a fi catalogate,
sau din lipsa de note bibliografice corespunzatoare in baza de
catalogare utilizatd. Relativa frecventa a acestor atitudini duce la

intrebari asupra raportului achizitilior cu identificarea si cu


utilizarea colectilior intr -o biblioteca publics. Catalogarea si
319
www.dacoromanica.ro

indexarea trebuie sa fie uniforme pentru toate documentele


achizitionate? Desigur, aceasta intrebare nu se pune decat in
cazul nefunctionarii sistemului informatizat de note bibliografice.

Pentru fondurile curente cu acces fiber, interesul


colectiilor achizitionate nu depaseste cadrul local; o descriere
bibliografica minima ar fi suficienta in numeroase cazuri, cu atat
mai mult cu cat majoritatea documentelor avute in vedere ii vor
pierde once interes patrimonial dupe o durata de cateva ant
Colectiile semipatrimoniale pot avea notele imbogatite.
Numarul for este mic in fiecare an, interesul for pentru colectii a
fost verificat temporar i organizarea for in depozite necesita o
aprofundare a descrierii bibliografice, de altfel, singurul mijloc de
acces pentru utilizatori. In plus, o parte din aceste colectii poate
avea in vedere un plan de cooperare regionala.
-

Fondurile patrimoniale si specializate, prin interesul

major pe care it reprezinta in plan national sau cel putin


regional, constitute o parte importanta de descried pentru

cataloagele colective. 0 descriere completes a fiecarui document


se impune.
Aceasta diferentiere este, de altfel, practicata intuitiv de
numeroase biblioteci; in mod frecvent bibliotecile mica utilizeaza

o catalogare minimala pentru achizitiile curente tar BDP-ul


adopts nota medie" pentru colectiile sale. Aceasta tendinta tinde
sa se generalizeze si in celelalte tipuri de biblioteci, in
concordanta cu distinctia dintre diferitele fonduri, si considerand
trecerea de la un fond la altul ca o forma de achizitie.
Organizarea la raft modified frecvent obiectivele politicii de
achlzitli. Iata cateva exemple: o carte cu benzi desenate destinata

copiilor este uneori repartizata in acelasi loc cu benzile desenate


destinate adultilor datorita caracterului ei putin cam indrazner;
sau, o biografie este atat de romantata ca trebuie exclusa din
sectorul Istorie; tar o lucrare de educatie sexuala pentru tineri
este practic aranjata in depbzit, chiar de la achizitionare. Aceste
practici, oricat de rare ar fi, afecteaza achizitille: ele modifica
obiectivele documentare ale bibliotecii si influenteaza evaluarile
colectiilor. Recunosc, chiar eu insumi intr-o zi am achizitionat
cateva romane erotice din dorinta de a arata vocatia pluralists a
bibliotecii, dar pe care le-am lasat apoi in depozit Para a be scoate
vreodata la raft.
Modul de clasificare al documentelor influenteaza folosirea

for si o organizare rationale a achizitiilor impune verificarea


coerentei de ansamblu a sistemului de prelucrare documentara.
De aceea, este necesar ca responsabilii de achizitii sa aleaga din

320
www.dacoromanica.ro

selectii in functie de utilizarea prevdzuta pentru documentul


achizitionat si nu dupes interesul intrinsec al documentului.
Trebuie sa facem diferenta intre cota unui document si indicii
care it descriu:
- Indicii scosi din clasificarea Dewey

sintetizeaza

continutul unui document. Aplicat tuturor documentelor in

functie de diferitele fonduri (curente, semipatrimoniale si


specializate) permit descrierea ansamblului continutului
colectiilor.
-

Cota este semnul de clasificare al documentului

material. Cote le permit o evaluare a utilizarii unei colectii (indice


de rotatie, etc.).
.

Cota si indicele pot fi folositi impreuna in amenajarea


diferitelor sectoare de utilizare si chiar pentru o evaluare globoid,
dar eficace, a politicii de achizitie, dar nu trebuie confundati in
conceptia for intele-ctuala.

Aceste elemente diferite ne fac sa analizam destinatia


documentelor achizitionate. Fara a aprofunda problema majora
de organizare a colectiilor in servicii documentare, trebuie totusi
abordata cresterea diferitelor fonduri si in special a fondurilor
curente, in perspectiva comunicarii for. Aceste fonduri curente
sunt, prin destinatie, propuse accesului liber. Ne putem imagina
achizitii care de la intrarea in biblioteca ar alimenta depozitele
semipatrimoniale? Intrebarea este utila: accesul fiber este relativ

recent si multe cladiri nu permit o prezentare adecvata a

colectiilor achizitionate. Numeroase biblioteci permit accesul in


depozite valorificand functia acestor fonduri. Pe de alts parte, nu
putem ignora posibila utilizare a depozitelor de difuzare" pentru
a stoca lucrarile de studiu din biblioteca; aceasta modalitate este
considerate de bibliotecari ca fiind eficienta din punct de vedere

al economiei de spatiu precum si al adresabilitatii. In mod


asemanator, unele biblioteci universitare utilizeaza depozite
semirezervate" pentru cercetatori. Se poate deci concepe

alimentarea prin cumparaturi a unui depozit de fonduri curente,


dupes cum o practices si B.M. din Lyon pentru silo"-ul sau. Dupes
mine, aceasta practices se justifica intr -o biblioteca publics doar
in cloud conditii cumulate:
fondul curent (existent si in depozite) sa nu depaseasca
obiectivul de doua documente pe locuitor (2,2 in cazul
localitatilor cu mai putin de 60 000 de locuitori);
-

cladirea nu permite prezentarea in acces liber a

intregului fond curent.

321

www.dacoromanica.ro

Alte cazuri ar trebui sa dovedeasca mai intai ca exists un


interes intr-o utilizare curenta a colectiilor astfel acumulate, de

exemplu, pentru fondurile organizate in vederea unei innoiri


frecvente: bibliobuzul BM sau al BDP.
In aceste cazuri, este necesar pentru o gestiune coerentd a
colectiilor sa se distingd in interiorul depozitelor un sector de fond

curent si altul semi-patrimonial... si sa se prezinte rapid un


protect de constructie pentru a oferi publicului fondul curent in
totalitatea sal

In concluzie, trebuie examinata posibilitatea ca once

achizitie efectuata pentru fondul curent sa fle prezentata in zona


accesului liber la raft. Daces se intampla ca acest lucru sa nu se
realizeze, fie din motive privind valoarea documentului (prea
scump) fie din motive morale", atunci ne putem pune intrebari
asupra legitimitatil achizitiel: daces titlul a fost achizitionat in
cadrul fondului curent, nu s-a facut pentru ca utilizarea sa era
constatatd si/sau doritd? Iar, daces dupes achizitie, acesta este

sustras utilizatorilor, nu suntem in contradictie cu politica de

achizitie? 0 anumita problemd poate, destul de rar, sa determine


o comunicare rezervatd, deci o calsificare in acces semidirect. Ar

trebui totusi sa renuntam la asemenea achizitii in cadrul


bibliotecii publice.

Termenele de prelucrare a documentelor depasesc cadrul


achizitiilor. Ele pot fi apreciate dupes indicele de capacitate"
descris de Richard Orr' ca vitezd de furnizare a documentelor: se

constitute cu ajutorul utilizatordor o lista de documente care


sunt susceptibile de a fi solicitate, se face apoi comanda for si se

calculeazd timpul mediu necesar obtinerii accesului la ele


(document in raft, imprumut Intre biblioteci). Pentru achizititle
propriu zise, pot fl facute cloud verificari:

Pentru achizitiile facute la cerere si pentru noutatile a


caror urgent-a este recunoscutd, intervalul dintre cerere (sau
semnalarea noutatii) si punerea la dispozitie a documentului
trebuie sa fie cat mai scurt posibil. Se poate elabora un test de
circuit documentar, plasand markeri" in stocuri de cereri: toate
fisele de cereri dintr-o saptamand data primesc un semn inscris
cu rosu inainte de a urma circuitul achizitiilor: la capdtul celdlalt
al lantului este serviciul de imprumut, unde se noteazd data la
care documentul este prelucrat.

Citat in A. Curt, A propos de PDC", Bulletin des bibliotheques de Fl-ance,


nr. 2, 1986.

322
www.dacoromanica.ro

Ace lasi sistem de marcare poate fi utilizat si pe parcursul


achizitionarii propriu-zise, in scopul urmaririi selectiei, deciziei
de achizitie, lansarii comenzii, introducerii in gestiune, el
permitand optimizarea ritmurilor pentru fiecare etapa de

prelucrare si negocierea fermi cu furnizorii a termenelor de


livrare I.

11.2. Numarul de exemplare achizitionate

Oricat de mare ar

fi

dorinta bibliotecilor de a oferi

publicului for cea mai mare varietate de titluri, ele sunt limitate
de constrangeri bugetare. Desi, presiunea utilizatorilor ar putea
determina uneori obligatia de a propune mai multe exemplare
din acelasi titlu este necesard o analiza judicioasa, statisticile
recente efectuate la nivelul bibliotecilor municipale neprecizand
care ar fl numarul ideal. Sondajele efectuate in diferite tipuri de
biblioteci indica un numar mediu de la 1,4 la 1,5 pe exemplar.
Aceste cifre sunt totusi relative, valoarea hind data mat degraba
de marimea bugetului. Sunt biblioteci care achizitioneaza

anumite titluri in 6 si chiar 10 exemplare. Totusi, cele mai


frecvente sunt cazurile in care se achizitioneaza 2 exemplare,
pentru a oferi unul la imprumut, iar altul pentru consultarea in

biblioteci. Este si o securitate in caz de degradare.

0 problems legata de utilizari

Problema numarului .de exemplare este influentata de


utilizarile constatate si dorite in biblioteci. Ea are la origine o
tripla intrebare:
Cererea utilizatorilor trebuie satisfacuta integral?

Pentru fondurile curente, statisticile arata ca cele mai cerute

sunt best-sellers-urile, romanele politiste si sentimentale precum


si benzile desenate.

Achizitionarea de exemplare multiple nu va priva

utilizatorii de documente interesante in contextul limitarii


bugetare?
Putem stabili oare reguli colective cu privire la
numarul de exemplare achizitionate lard a tine seama de politica

fiecarui sector de utilizare? Cum se va mentine apoi coerenta


generala a unei colectii?
Pentru o comparatie intre librarii in privinta rapiditatii furnizarii, a se vedea
B.

Calenge, Le bibliothecaire et son approvisionnement", Bulletin des

bibliotheques de France, nr. 5, 1989.

323
www.dacoromanica.ro

Aceasta intrebare este esentiala pentru bibliotecile


multipolare care doresc sa-si controleze dezvoltarea colectiilor.

Studiindu-se noutatile in domeniul romanului in zece

biblioteci municipale s-a constatat ca 30% din noutatile

publicate anual erau prezente doar in 1 sau 2 biblioteci si ca.


numai 60 de titluri faceau unanimitatea bibliotecilor. Aceasta
dispersie dovedeste diversitatea colectiilor din aceste biblioteci.

Incercand sa raspundem la intrebarile enuntate mai

devreme, ne vom opri asupra catorva aspecte:


Oare once document achizitionat de biblioteca este
etern? 0 colectie traieste atat prin eliminari cat si prin achizitii,
pentru a pastra o vitalitate reinnoita in serviciul utilizatorilor. In
fiecare an ar trebui ca din fondurile curente sa fie dezafectate si
apoi vandute titlurile care nu mai sunt utilizate. Unele ezitari,

care sunt determinate de stabilirea numarului de exemplare


necesare, ar putea fi evitate daca aceasta practica s-ar extinde.

Ar fi necesar ca principiul sa raspunda unei politici de achizitie


formalizata, ca regulile de dezafectare din domeniul public sa fie

respectate si sa se stabileasca cu municipalitatea ca sumele


obtinute din vanzari sa fie redistribuite bibliotecli. Aceasta
metoda este practicata in mod frecvent in State le Unite si nici o

reglementare publics nu se opune institutionalizarii sale si in


Franta (a se vedea si cap. 11.3 legat de elirninal .
Titlurile foarte cerute sunt bine cunoscute de

bibliotecari. Oare care este ponderea for in cadrul colectiilor


bibliotecii? Dupa un studiu efectuat de Daniel Gore', intr-o
biblioteca universitard, sublinia ca dintr-un total de 200 000 de
titluri oferite, numai 40 000 de titluri au fost utilizate in cursul
anului precedent si ca o nanaliza informatizata a acestor 40 000
de titluri a aratat ca. numai 3 257 titluri ar necesita mai mult de
un exemplar pentru a asigura o rata de disponibilitate la raft de
95%". Astfel s-a constatat a numai 3% din buget ar fi necesar
pentru cumpararea de exemplare suplimentare.
Oare aceasta problema a numarului de exemplare din

acelasi titlu nu mascheaza uneori problema numarului de


documente disponibile despre un subiect sau de un anumit

autor? Multiplicarea abordarilor unui subiect prin mai multe


titluri permite satisfacerea utilizatorilor intr-o cat mai mare
masura. William Katz da urmatorul sfat pentru autorii clasici si

pentru operele moderne reprezentative: sa se achizitioneze

'. Citat in W.A. Katz, Collection Development... New York, Holt, Rinehart, and
Winston, 1980.

324
www.dacoromanica.ro

atatea exemplare cate sunt necesare pentru mentinerea la raft a


unei colectii reprezentative a celor mai bune opere ale autorului."

Exemplarele suplimentare ale unui titlu pot alimenta


colectia in diferite momente:

Achizitionarea deliberata de mai multe exemplare


destinate unor sectoare diferite: un roman care intereseaza

fondul local va ft achizitionat in aceeasi masura pentru fondul


curent si filiala. Pare evident ca toate bibliotecile publice ar
trebui sa dispuna de 2 exemplare din acelasi titlu, unul pentru
conservare, altul pentru difuzare, dace acest titlu prezinta un
interes major pentru cele cloud fonduri cu obiective distincte.
Achizitionarea deliberata de mai multe exemplare dintr-un

titlu pentru acelasi sector de utilizare este frecventa in doua


cazuri: prezenta unor titluri cu un potential de cerere mare
(romane ale unor autori cunoscuti, romane care au obtinut
premii literare) si insuficienta productiei editoriale fata de cerere
(albume pentru copii, carts cu caractere mari). Se impun cloud
reflectii:

Oare best-sellers"-urile sunt atat de numeroase? Se


constata ca global intr-un domeniu si pe un sector titlurile din
aceasta categorie depasesc rareori 5% diri titlurile achizitionate.
Cresterea excesiva de exemplare achizitionate

sistematic in numar mare indica o proasta adaptare a sectorului


respectiv. Dace, de exemplu, sectia pentru copii dintr-o
biblioteca este obligata sa achizitioneze sistematic mai mult de 3
exemplare din fiecare titlu de interes, nu apare oare o
supraincarcare? Dupa parerea noastra, pentru o rotatie normala

a unui fond curent intr-un sector dat, proportia medie a

numarului de exemplare in raport cu numarul de titluri, nu


trebuie sa depaseasca 1,5; peste aceasta proportie se poate
presupune ca este nevoie sa se amenajeze un alt spatiu (de
exemplu, o biblioteca pentru copii) sau o filiala capabila sa
absoarba cererea foarte mare.

Alta posibilitate este achizitionarea la cerere a unor


exemplare suplimentare dintr-un titlu anume. Aid se pot face
trei observatii:

Numarul de titluri avute in vedere nu este foarte


mare,dar este divers. Aceste cereri pot fl o ocazie pentru intarirea
punctelor forte ale colectiilor, in limitele amintite mai sus.
Persistenta cererilor pentru titlurile deja achizitionate,
obliga biblioteca la o reflectie asupra competentei obiectivelor

sale documentare: oare trebuie sa se achizitioneze inca de la


inceput unele titluri in mai multe exemplare?

325
www.dacoromanica.ro

Oare trebuie urmate automat toate cererile? Se pot

stabili reguli in functie de publicul vizat si de bugetul disponibil.


Este bine sa se fixeze pentru fiecare sector un numar maxim de
exemplare din acelasi titlu care poate fi achizitionat.
Exemplare suplimentare pot fi cumparate si mai tarziu,

dupe analiza utiltzarii fondului. Ipoteza lui Morse' propune ca


atunci cand un titlu a fost imprumutat intr-un an de zece on mai

mult decat media tuturor titlurilor dintr-un ansamblu, in

urmatorii zece ani un exemplar suplimentar din acest titlu va fi,

de asemenea, imprumutat peste medie. Aceasta analiza este


interesanta si permite achizitionarea rationale de exemplare
suplimentare, cu conditia de a face distinctie intre colectifie
oferite in acces liber si cele organizate intr -un fond
semipatrimonial.

Construirea unei politici de achizitie a exemplarelor - o


necesitate?

Vom propune o schema pragmatics care, desigur, va fi


adaptata in functie de particularitatile fiecarei biblioteci, mai ales
cand este vorba de retele.
Pentru fiecare sector de utilizare bibliotecarii pot

determina numarul de exemplare din acelasi titlu necesare


pentru o parte a fondului (de exemplu, in sectorul imprumut

adulti" sa se cumpere toate romanele in 1 pana la 3 exemplare


maximum, pentru 5% din titluri). Pentru fiecare sector putem
determina reguli de achizitie de exemplare legate de cererea
utilizatorilor: de exemplu, pentru fiecare a 3-a cerere a aceluiasi
titlu sa se decide cumpararea unui exemplar suplimentar. Se

poate fixa un plafon general de maximum 5 exemplare din


acelasi titlu.
Pentru

intreaga. biblioteca*

se

pune

problema

echilibrului general al colectiilor considerate ca un tot: intr-o


biblioteca care are un sediu central si 5 finale s-ar putea ajunge
la situatia sa dispunem de 30 de exemplare dintr-un singur titlu,

dar cu riscul de a ne lipsi alte titluri care ar fi la fel de


importante, chiar dace ar fi intr-un singur exemplar.

Utilizarea distinctiei dintre selectie si achizitie ne


permite schitarea unui rationament in trei etape:

1. S. Cane, Aplication d'une methode de Morse a. la bibliotheque publique d'Autun,


ENSB, 1986.

326
www.dacoromanica.ro

Fiecare sector sa defineasca numarul de titluri pe

domenii de care va avea nevoie.


- Cei care vor selectiona sa determine numarul de titluri

utilizand o ipoteza de acoperire a sferei de interes: numarul de

titluri interesante este cel putin egal cu numarul de titluri

achizitionate de sectorul cel mai important; fiecare alt sector are


in domeniul sau un procent de neacoperire variind de la 5% la
20% cel mult (cazul unei finale semispecislizate intr-un
domeniu). Cumulul acestor estimari fixeaza numarul de titluri
selectionate pentru toata biblioteca.
-

Numarul global de titluri de selectionat dintr-un

domeniu pentru 'intreaga colectie este confruntat cu productia in


acest domeniu: de exemplu, o biblioteca care a evaluat la 1 200
numarul de titluri de romane pe care le va achizitiona va trebui
mai intai sa vada numarul total de romane publicate in acel an.

Este necesard o discutie in momentul elabordrii Planului de


dezvoltare a colectifior intre selectioneri si responsabilii cu
achizitia pentru diferitele sectoare de utilizare ar trebui oare
diminuat continutul colectiei sau revazut numarul de
exemplare? Oricare titlu considerat important de selectioneri va
trebui sa-si gaseasca locul in colectiile curente ale bibliotecii,
chiar daces aceasta se va face diminuand numarul de exemplare
din alte titluri.

Trebuie sa adaugam ca, pentru ansamblul colectiilor

problema numarului de exemplare nu trebuie sa fie separates de

cea a accesibilitatii documentelor. In multe cazuri, numarul


exemplarelor achizitionate ar putea fi diminuat printr-o

temeinica cunoastere a fondurilor si prin circulatia documentelor


in reteaua bibliotecii.
Bogaffa unei colectii se evalueaza prin varietatea si

disponibilitatea sa si nu numai prin numarul de documente pe


care le detine.
In cazul unor retele importante este necesar sa se acorde
atentie gradului de acoperire posibil, cu grija constants de a
dispune de colectia cea mai adecvata. Sa dam cloud exemple:

Intr -o retea municipals, biblioteca poate achizitiona


500 de titluri de arta pentru sectorul adulti al bibliotecii centrale
si 300 pentru biblioteca Scorn de arte. Poate, in acest caz, este
preferabil sa prevedem un procent de neacoperire de 50% pi un
bun sistem de circulatie a documentelor intre cele cloud sectoare.
Si invers, in cadrul unei retele departamentale, BDP-ul
poate deservi 100 de biblioteci mid care vor face si proprilie for
achizitii cu un procent de neacoperire mic.

327
www.dacoromanica.ro

Numir de titluri si numar de exemplare


Exemplu de obiective intr-o biblioteca imaginary

Localitate de 46 000 de locuitori - 10 000 de documente


achizitionate anual pentru fondurile curente cu acces liber.
Pentru domeniul Literature si lingvistica" trebuie
achizitionate 3 000 de romane.
Sectoarele de utilizare avute in vedere sunt urmatoarele:

Sediul central- imprumut adulti: 1 700 (din care 10%

Filiala 1:
europene)
Filiala 2:
Bibliobuz:

exemplare multiple,
deci, 1 550 titluri).
alte sectoare :
100
600
(semispecializata
in literaturi
300
300

Bozo de lucru este cea a numarului de titluri al celui


mai mare sector (imprumut adulti) deci, 1 550 de titluri.
Fiecare din celelalte sectoare are un procent de variatie de 5%
cu exceptia filialei 1, care atinge 15% prin semispecializare;

totalul diferentei atinge 30% deci, 465 titluri. Obiectivul


achizitiei este deci de 2 015 titluri diferite pentru 3 000 de
exemplare achizitionate.

11.3. Completare Si dezerbaj

In incercarea de a constitui o colectie coerenta achizitiile


trebuiesc imbinate cu eliminarile.
In 1991 cifrele statistice oferite de Directia Cart.'" arata ca
eliminarile reprezentau pentru carp 29% din achizitiile anului si
50% in ceea ce priveste cartea pentru copii. Pentru fonograme,
reprezentau 27% din achizitiile anului.

Eliminarile pot fi accidentale (pierdere, furt), materiale


(uzura materials) sau voluntare (desherbage", reluarea
traducerii consacrate a termenului englez weeding"), eliminarea
find parte integranta a procesului de achizitie. Fiecare titlu
suprimat din colectie pune problema echilibrului acesteia; va
ramane ea coerenta? Un nou document va trebui sa acopere

acest gol de cunostinte sau de creatie. Colectia este ca un

organism viu care conserves memoria altor documente chiar dace


nu le mai poseda material.
SA dam un exemplu schematic: o biblioteca poate propune

utilizatorilor sal. in cateva titluri alese o abordare completa si


328
www.dacoromanica.ro

pluralista a istoriei stlintelor, fard a fi pastrat toate operele, din


toate stiintele.
La fel si in cazul operelor de creatie (romane, muzica)
exists curente care se manifest& intr-o epoca, apoi se transforms
in miscari diferite, iar biblioteca poate alege sa nu pastreze in
fondurile curente decat cateva titluri reprezentative ale unui gen,
scot!, curent si nu sutele de titluri care au fost achizitionate de-a
lungul timpului.
In toate cazurile, un indicator util este utilizarea reala

constatata a unui document: mai este el imprumutat sau


consultat? Un alt indicator se refers la actualitatea sau la

valoarea recunoscuta a documentului in functie de obiectivele


bibliotecii; chiar si asa el trebuie sa -si dovedeascai insa
valabilitatea in cadrul colectiei printr-o utilizare in fondurile
curente sau semipatrimoniale.
Completare

Eliminarea unui document datorita unor cauze externe


bibliotecii

(furt,

pierdere,

degradare ireversibild) este

de

aproximativ 5% din colectii, putand sugera achizitia unui nou


exemplar din titlul eliminat.
Inainte de a decide inlocuirea for trebuie verificat daces ele
mai prezinta interes pentru colectia bibliotecii. Uneori este mai

util sa se achizitioneze o alts editie sau un alt titlu referitor la


acelasi subiect.

Analiza noutitilor

Obsesia noutatii propuse publicului este un fenomen


destul de recent, legat de explozia documentary si de gusturile
contemporanilor notri. Aceste noutati infra uneori in
contradictie aparenta cu nevoia resimtita de a propune clasici
sau opere fundamentale. Uttlizatorii prefer& in mod evident
noutatile: Elizabeth Mueller', dupes o verificare in ase biblioteci
publice medii, constata ca titlurile achizitionate in cursul
perioadei anchetate aveau un indice de rotatie de 8,4 fats de 5,1
pentru titlurile achizitionate in anul precedent. Deci, cartile mai
not sunt cele mai citite. Oare ar trebui s& avem numai carti not si
sa be eliminam pe cele mai vechi? Martine Blanc-Montmayeur
rezista acestei solutii radicale: "Trebuie neaparat pastrata
notiunea de fond(...). Trebuie sa rezistarn notiunii de stoc, pentru
1. In: "Background Readings in Building Library Collection" op.cit.

329
www.dacoromanica.ro

ca, aceasta ne diferentiaza de librarii "1. Ne alaturarn acestei


parer!, adaugand urmatoarele:
clasicii" sunt reeditati sub forme noi; iar data nu mai

sunt, cum putem fi siguri ca titlurile respective Inca mai sunt


"clasice" si demne de a forma baza lung fond?
ce analiza este capabila sa faca

comunitatea

bibliotecarilor sa decida asupra calitatii perene atribuite unor


numeroase titluri?
Aceasta cerere de noutati nu trebuie sa duca la ignorarea
unor anumite parti ale fondurilor, mai putin iubite de public, dar
carora bibliotecile le acorda importanta. De exemplu, poezia care

nu intotdeauna este gustata: nu este oare util sa reinnoim


titlurile pentru a reatrage publicul? Obiectivul poate fi mai
global, extins la intreaga colectie, putand ajunge la normele

in fiecare an trebuie eliminat in medic cel putin 5%


din colectie". Aceasta atitudine este regasita la Noe Richter intramericane2:

un raport privind eliminarile in bibliotecile franceze care

precizeaza: "Dorind cu once pret sa pastram opere depasite in


colectilie universitare, in bibliotecile institutiilor de invatamant
precum si in bibliotecile municipale, inseamna sa ridicarn un
obstacol in calea cercetarii istorice si sa penalizam cercetatorii,
supunandu-i unei lungi si inutile prospectiuni catalografice...
Responsabilitatile de conservare revin in primul rand Bibliotecii
Nationale.

Este falsa opinia potrivit careia, intr-o biblioteca, toate


cartile care stau marturie unei culturi trebuiesc pastrate. In
bibliotecile municipale unde persists diferente intre sectiile de
studiu si sectiile de lectura publics se elimina relativ usor in cea
de-a doua categoric, dar este interzis a se face in prima. Este
sigur ca aceasta impartire clasica va rarnan.e o etapa in evolutia
de la biblioteca municipals traditionala catre biblioteca publics
moderna."2

Metoda DC (Dezerbajul colectiilor)

Dezerbajul este un act voluntar care asociaza verificarea


regulata a unei colectii cu retragerea unor documente dintr-un
1. in: M.Follet: La Medietheque a l'aune de sa politique d'elimination, DESS
ENSSIB, 1991.

2. Citat din Gardner: "Les eliminations et le stockage dans les bibliotheques


americaines" Bulletin d' information de L'Association des bibliothecaires frangais,
nr.101, 1978.
3.

N. Richter:Les eliminations dans les bibliotheques francaises",

Bulletin des bibliotheques de France, nr. 5, 1975.

330
www.dacoromanica.ro

anumit fond. Metoda DC a fost adusa din State le Unite de doi


conservator! de la BPI, care au experimentat-o si au prezentat-o

intr-un manual'. Metoda consists in formularea obiectivelor


dezerbajului prin combinarea a trei factori: varsta documentului,

numarul de imprumuturi si consultare si criterlile de valoare


materials sau de interes intelectual. Vom prezenta mai departe
grila completes a acestor instructiuni.

Adaptarea dezerbajului la complexitatea bibliotecii


BPI

Metoda dezerbajului Isi poate gasi o aplicare imediata la


care aceasta biblioteca achizitioneaza

in masura in

documente doar intr-un singur exemplar, sau dispune de un

singur sector de utilizare pe domeniu sau, in sfassit, nu dispune


de depozite si deci de fonduri semipatrimoniale sau patrimoniale.
Adoptand metoda la o biblioteca municipald medie, se vor
impune cinci probleme:
a) Ce parte a colectiilor eliminate din fondul curent trebuie
eliminate din colectiile generale sau transferata in depozitele de
difuzare? Sa reamintim ca obiectivul general ramane acela de a

nu Integra in fondul semipatrimonial decat un numa.'r de

documente echivalent cu 10% din achizitii. Noi consideram ca


trebuie integrate in fondul semipatrimonial urmatoarele:
-

orice document care are o varsta mai mare decat

obiectivul dezerbajului, dar mai are Inca activitate de imprumut


(in asteptarea unei reeditari actualizate a titlului);
orice roman care nu a fost imprumutat in ultimii doi
ani;
orice document care raman.e important (dupes factorii
IOUPI2), de varsta mai mica decat obiectivul dezerbajului, dar
care nu a fost imprumutat in ultimii doi ani.
b)Cum sa organizezi mai bine fondul semipatrimonial,
stiind ca in fiecare an acest fond trebuie diminuat cu un numar
de documente cel putin egal cu cel care antra? As propune o
verificare regulata a documentelor la un interval de cinci ani
folosind criteriile de imprumut sau de comunicare. Cele care nu
au fost Imprumutate sau nu au fost comunicate in ultimii cinci
ani ce au urmat intrarii for in fondul semipatrimonial ar trebui
eliminate definitiv din colectii (unii bibliotecari mai prudenti
propun zece ani). Daces documentele par Inca "valabile" dupes

1. Le Desherbage: elimination et renouvellement des collections en bibliodiegue,


dosar prezentat de Francoise Gaudet si Claudine Lieber, BPI,'1986.
2. Vezi tabelul din pag. 333.

331

www.dacoromanica.ro

criteriile de selectie ale biblioteci, este posibil sa se incerce


valorificarea for cateva saptamani (de exemplu, expunerea for in

locuri vizibile sau chiar modificarea modului de prezentare a

fondului in cazul in care numarul de titluri neutilizate este foarte


mare) cu scopul de a li se mai da o sansa". In caz de esec, dupes

aceste incercari, un alt titlu al aceluiasi autor sau un alt titlu


despre acelasi subiect va avea poate mai mult succes...
b) Pot fi oare aplicate reguli fixe la once tip de biblioteca?

Principille enuntate aid pot fi adaptate in functie de specificul


bibliotecli. 0 biblioteca municipals cu vocatie regionala va trebui
sa -si adapteze fondurile curente la dezvoltarea fondurilor locale,
specializate sau de depozit legal. Subdomeniile precise,
corespunzatoare infiuentei sale regionale si deci unei oferte (in
fonduri curente sau semipatrimoniale) mai mari (cincisprezece,

douazeci de ani?) ar trebui precis definite si adaptate spatilior


disponibile.
c) Cum sa controlezi eliminarea unor exemplare multiple?

Cu un rationament simplu, folosindu-ne de faptul ca biblioteca


este o retea de sectoare de utilizare care pot sa se ajute intre ele.
Astfel, daces eliminarea pentru fiecare sector este usoard, trebuie

sa ne gandim la colectie in intregime. Se poate decide, de


exemplu, ca once titlu achizitionat in mai mult de x exemplare va

ajunge in final sa fie pastrat intr-un singur exemplar in fondul


semipatrimonial. Acest exemplar unic se va supune regulilor
fondului semi-patrimonial si va fi disponibil pentru toate
punctele din retea.
d) Cum sa se asigure complementaritatea fondurilor? Cu
toata dorinta de a avea o coerenta a achizitilior, colectiile pot
evolua in diferitele for componente. Toate titlurile eliminate cu
ocazia diferitelor dezerbaje vor fi trecute pe liste ce vor fi oferite
spre consultare responsabililor cu fondurile specializate si
.

fondurile locale pentru verificarea eventualului interes.

Proceduri materiale de dezafectare

Este de preferat ca listele cu documentele ce vor fi

eliminate sa fie transmise bibliotecilor partenere (publice sau


universitare, precum si la Biblioteca Nationale) pentru donatii,
vanzare sau schimb. Doar pentru documentele care nu
intereseaza celelalte biblioteci se vor organiza vanzari private sau
distrugerea lor.

332
www.dacoromanica.ro

Metoda DC (Dezerbajul colectiilor)

instructiani de eliminare pentru fiecare categoric Dewey


Formulele cuprind trei pdrti:

1) Prima cifrei reprezintd numeirul anilor scursi de la


introducerea in depozitul legal (vdrsta informa(iei continute de
carte).

2) Cifra a doua reprezintd numer.r. al de ani scursi feud


irnprumut.

3) Al 3-lea element reprezintd prezenta mai multor factori


negativi denumiti factori IOUPI. De exernplu, formula 8 /3 /IOUPI
se citeste astfel: este propus'd elimineirii once carte mai veche de

8 ani, at caret ultim imprumut dateazd de 3 ani si care posedd


unul sau mai multi factori mum.
In mod general, numeirul maxim de ani de imprum.ut este
fixat la 3. Dar, limita poate varia foarte mutt si in functie de
domeniu.

Daces unul din acesti trei factori nu este semniftcativ se


inlocuieste cu X.

IOUPI rezurrui cele cinci criterii de eliminare ale unui


document.

I
O
U

P
I

- Incorect, informatie falser


- Obisnuit, superficial, mediocru
- Uzat, deteriorat

Perimat
Inadecvat, nu corespundefondului.
Regulile dezerbajului pe clase Dewey
000 GENERALITATI
020 Biblioteconomie
10/3/IOUPI
030 Enciclopedii
5/X/ IOUPI A se expune editiile
actualizate.
000 (altele)
5/X/IOUPI
-

100 FILOZOFIE ySl PSIHOLOGIE


150 Psihologie:
10/3/IOUPI Incercati sa umbdriti
temele la model.

100 (altele) Filozofie:

200 RELIGIE

10/3/IOUPI Valoare determinatd mai


ales de utilizare.

MITOLOGIE:

Trebuie avute informatii 10 /3 /IOUPI De obicei, se va utiliza


asupra fieceirei religii
formula 10/ 3/ IOUPI, cu
sau
333

www.dacoromanica.ro

reprezentate de public.

5/3/10UPI exceptia sectoarelor cu


evolutie rapidd (de
exemplu, sectele urine

se va utiliza a doua
formula).
300 TILIVTE SOCIALE
va incerca reprezentarea tuturor
piniilor si oferirea unei informatii

tualizate
310 Anuare
320 Politicci

340 Drept
350 Publicatii ofi.ciale
370 Pedagogie:

390 Obiceiuri, Folclor:

2/X/IOUPI Rar utilizate dupd doi


5/X/IOUPI ani de la aparitie pentru
10/X/ IOUPI cdrtile de actualitate.
10/X/IOUPI
10/X/IOUPI Se vor pdstra lucrarile
care au o valoare istoric
numai daces de sunt
utilizate. De eliminat
toate manualele teoretice
demodate.
5/3/ IOUPI Se vor pdstra doar
operele de bald,
actualizate.

400 LINGVISTICA SI LIMBA:

10/3/IOUPI De eliminat rnanualele si


gramaticile scolare
demodate. Sunt
irtdispensabile
dictionarele pentru
limbile vorbite si studiate
de publicul bibliotecii.

500 STIINTE PURE


510 Matematicci
10/3/IOUPI
570 Biologie generald si 10/3/ IOUPI
istorie natural&
580 Botanic&
10/3/IOUPI
500 (altele)
5/3/ IOUPI Se vor pdstra operele de
bazd cu valoare
incontestabild.
600 STIINTE APLICATE
610 Medicind

5/3/ IOUPI Cu exceptia anatomies si


fiziologiei care se

334
www.dacoromanica.ro

630 Agricultural

5/3/ IOUPI

640 Economie casnicei

5/3/ IOUPI

690 Arte si meserii

10/3/IOUPI

600 (altele)

5/3/ IOUPI

schimbd putin:
X/3/IOUPI.
Completati informatiile
cu nouteiti tehnice.
Selectie foarte stricter
pentru modes si
decoratiuni,dar pdstrati
cdrtile de buceitdrie.
Peistrati cdrtile despre
vechi pendule, arme si
alte obiecte de colectie.
Tehnica face ateitea
progrese incat tot ce
depdseste cirtci ani vafi

analizat cu atentie. 0
exceptie: manualele
pentru repcu-atii de

masini si aparaturd
electrocasnicei, care vor
tinute atetta timp cat

existd aparatura.
700 ARTE SI DIVERTISMENT
745 Artizanat
X/3/ IOUPI Pcistrati cartile de bazd

770 Foto
700 (altele)

800 Literaturd

dacd sunt bine ilustrate.


5/3/ IOUPI Verifwati sd nu fie tehnic
si rnateriale depdsite.
X/X/ IOUPI Pdstrati operele de bazd
mai ales de istorie a
artei si muzicii, numai
dacd nu sunt prea uzate.
X/X/ IOUPI Pcistrati ceirtile de bazd
mai ales criticii. Iniocuiti
autorii minori care nu

mai sunt studiati


900 ISTORIE SI GEOGRAFIE
910 Ccildtorii si geografie 5/3/ IOUPI Pentru ghiduri si
geografie descriptivd

10/ 3/ IOUPI Pentrujurnalele de

900 (altele)

ccildtorie excluzand
operele cu caracter
literar sau istoric.
15 /3 /IOUPI Criterii principale:
cererea, exactitudinea,

335
www.dacoromanica.ro

respectarea adevetrului.
Eliminati povestirile
personate si memoriile
de reizboi in favoarea
operelor cu caracter mai
general, cu exceptia
acelora uncle autorul
este o mare personalitat
locald. Eliminati operele
polemice si demodate.
B. (BIOGRAFIE)

X/3/ IOUPI Eliminati orice biografie


care nu mai este
utilizatd, cu exceptia
celor care trateazd un
personaj important.
Bibliografiile
celebritc-trilor ar trebui sd

fie reprezentate doar de


o lucrare (cea mai bund).
Biografiile de mare
valoare literard vor fi
pdstrate atezta timp cat
ele nu vor fi uzate,
oricare ar fi importanta
personajului prezentat.
R. (ROMANE):

X /2/ IOUPI Eliminati operele care nu


mai sent la model,
indeosebi dubletele sau
tripletele din vechile
best-sellers-uri. Peistrati
cc-write cerute regulat

si /sau cu valoare
literard. Un roman bine
scris care se referd la
preocupdri universale va
circula ant de zile.

336
www.dacoromanica.ro

PERIODICE
(inclusiv si cotidienele)

3/ X/ X

Legati numai periodicele


utilizate constant si
citate in bibliografi.ile
detinute de bibliotecei. Ar

fi mai bine dacd s-ar


dispune de myloacele
necesare sd se curnpere
microfilmele cu
periodicele cele mai
solicitate.

DOSARE DE PRESA
PUBL1CATII
GUVERNAMENTALE

1 /2/ IOUPI Analizati cu rigurozitate


dosarele cel putin o data
pe an. Nu trebuie pd strat
deced ceea ce se refers
subiecte de interes
pentru moment si in
masura in care nu exists
alte /ucreiri care sei
trateze problema
respective. Datati
documentele introduse
dosar, pentru ca la
aparitia unei lucrdri cu
acelasi subject, sd-I
puteti elirnina. Uneori se
publtcd carti despre
anumite subiecte la
cdteva lunt dupd
constituirea dosarului.
Se vor parcurge cel putin

o data pe an toate acest


documente pentru a se
face elimindri.
CATALOAGELE
COLEGIILOR BSI
UNIVERSITATILOR

2/X/ IOUPI Se vor palstra doar


cataloagele institutiilor
care intereseazeL
studentii regiunit

respective sau ale


universadtilor de
importantd national&
Se va elimina tot ce este
perimat, uzat, rareori

AUDIOVIZUAL

337

www.dacoromanica.ro

utilizat. Tinian' d cont de

costal ridicat al acestor


materiale se vor lua
mosuri de precautie la
eliminare, la fel de mart
ca si la achizitie.
Extras din: Frangoise Gaudet $i Claudine Lieber
din lucrarea: Le Desherbage. Elimination et renouuellernent
des collections en bibliothegue publiguer
BPI/Centrul Pompidou, 1986.

11.4. Evoluarea utilizarilor

Viata limitata a unei carts


Sub acest titlu provocator, facem referire la viata activa a
unei cart! sau a oricarui document; desigur, fiecare document
ramane oferit spre descoperire atata timp cat suportul sau se afla
intr-o stare materials satisfacatoare. Dar, aceasta eventualitate,
prezenta intotdeauna, nu este suficienta pentru a face
documentul viu", in sensul de carte citita". Tony Houghton' a

incercat sa propuna cateva formule prin care s-ar mentine o


colectie vie. Una din aceste formule defineste, Intr -o colectie

omogena de fonduri curente, ca viata a unui document,

echivalentul dublului varstei medii a colectiei: de exemplu, intr-

un fond de romane a cam! varsta medie este de 5 ant, viata


probabila" a unui roman este de 10 ant. Regasim aid notiunea de
noutate evocata anterior.

Aceasta abordare este in contradictie cu certitudinea ca


anumite titluri sunt clasice" si merit& sa ramana vesnic pe
rafturile fondurilor curente ale unei biblioteci. Alain Viala2
modified aceasta notiune de clasic", raportand-o la epoca si la
factorii care o produc: clasicismul se poate defini ca un proces
care cuprinde opere pentru a le face intrarea Intr -o aceeasi logics
de comunicare". Oare fiecare epoca genereaza clasicii sat? Fara
indoiala ca nu, cad toate epocile nu au aceeasi nevoie de clasici
ca epoca noastra, supraincarcata de informatii. Dar, nu este mai
putin adevarat ca documentul individual, ca suport material, nu
trebuie confundat cu eventuala perenitate a continutului
). T.Houghton, Bookstock Management in Public Libraries, London, C.B. 1985.

a. A. Viala, Qu' est-ce qu' un classiquer, Bulletin des bibliothegues de France,.


nr.1, 1992.

338
www.dacoromanica.ro

documentar. De exemplu, Germinal rarnane un roman clasic


pentru secolul )0C si nu editia sa din 1925; relativitatea acestui

concept de clasic se refers doar la continut care poate fi reclasicizat" prin aparatul critic. De aceea, bibliotecarii

achizitioneaza not editii ale clasicilor cand considers ca utilizarea


lor o justificA.

Oferta documentary si utilizarea constatata


Bibliotecarii isi justifica frecvent achizitiile prin posibila lor
utilizare; aceasta poate duce la cloud formulari aparent

contradictorii: Paul-Loup Sulitzer, il voi achizitiona pentru ca

este foarte cunoscut si va fi solicitat" sau acest poet este


necunoscut, dar este genial: trebuie ca biblioteca sa il
achizitioneze". Dace se elimina gusturile si optiunile personale
ale celor care fac achizitiile aceste atitudini pot determina cloud
intreb ari :

Bibliotecarii trebuie sa urmeze ce este la mods" in


achizitiile lor? Raspunsul va fi dat in aceasta situatie de Politica
1)

de achizitie stability.

2) - Achizitiile realizate cu cea mai mare grija posibila


raspund ele la o utilizare constatata? Raspunsul este mai delicat.
Nu selectia atenta a achizitiilor va duce la o utilizare sigura a lor.
Poate fi dat exemplul periodicelor: Hazel Woodward', analizand
periodicele utilizate in Biblioteca Universitatii de Tehnologie din

Loughborough, constata ca 75% din cererile de articole se

refereau la titluri care acopereau doar 25% din costul

abonamentelor; si in plus, 6% din articole erau cerute doar de


cloud mil El propunea folosirea imprumutului interbibliotecar ca
hind mai util decat abonamentele. Pentru aceasta trebuie insa o
politica documentary coordonata la nivelul bibliotecilor dintr-o
comunitate (a se vedea capitolul 12).

Reorganizarile serviciilor documentare


Crearea de servicii not antreneaza o intarire a achizitiilor
in anumite domenii. Crearea unui sector "ecologic" sau pentru
"adolescents" determina achizitli suplimentare. Dar, se constata
uneori ca anumite colectii astfel create duc la o aglomerare in
aranjarea la raft, fara sa raspunda unei necesitati exprimate. Mai
'sunt ele oare utile colectiei? Sa ne amintim de cerinta
1. Journal acquisition versus article acquisition", Collection Development, Taylor
Graham, 1987.

339
www.dacoromanica.ro

primordiald fiecdrei carts, propriul cititor" - care demonstreazd


ca un document farce o folosire realer nu-si mai are locul in
colectiile unei biblioteci.

Uneori este interesant sa schimbdm locul unei part! din


colectie, considerata ineficienta in acel spatiu, oferindu-i o a
doua sansa" is4tr-un alt sector al bibliotecii. Pentru aceasta
trebuiesc analizate propriile nevoi si selectionate cu rigoare
documentele care permit o mai bund prezentare. Titlurile care nu
se retin in timpul acestor reorganizari interne ar trebui eliminate_.

Lecturi diversificate, lecturi mobile


Ar fi o greseald sa credem ca diferitele suporturi si tipuri
de documente pot fi propuse nediferentiat utilizatorilor
bibliotecilor noastre. Problema nu este numai tehnica si

suporturile numerice, de exemplu, nu ar trebui sa astepte


aparitia unui prag ipotetic de echipare a utilizatorilor pentru
face aparitia in colectiile bibliotecii. Este poate intelept sa avem
mai multd incredere in competenta producdtorilor care, atunci
cand propun un nou suport, au convingerea ca va fi cumparat de

un numar mare de

utfizatori: expldzia CD-ului audio o

demonstreazd foarte bine. Din punct de vedere biblioteconomic


este interesant sa se verifice care! folosiri i se adreseazd noul

suport pentru a putea prevedea publicul interesat. Se poate

afirma ca este o mare diferenta intre consultarea unui text pe un

ecran si consultarea unui document imprimat. Nu trebuie sa

avem indoieli asupra faptului ca daces tehnicile not vor aduce o


adevalrata revolutie in domeniul achizitiilor ca si in domeniul

conservarii si comunicarii documentelor se va produce o

revolutie si in lectures. Consultarea unui text pe ecran necesita


competente not care modified in profunzime relatifie cu scrisul si

cu modul de constituire si transmitere a cunostintelor [...].


Anumiti autori prey-ad un" acces nelimitat si vertiginos la o
bibliotecd virtuald cu posibilitatea interventiei utilizatorilor
asupra textului. Altii insd se tern de posibilitatea aparitiei unei
culturi caleidoscopice, fardmitate, pline de confuzii si date de
consultarea fragmentatd.
"Biblioteca va trebui, ca in functie de rolul pe care si-1
atribuie, sa facer alegerile juste, care sa favorizeze cititorilor
accesul la o cultures comund dar si posibilitatea unor aventuri
singulare caracteristice inepuizabilei curiozitati umane"1.
1. Lire en France aujourdltui : sub coordonarea lui M. Poulain, Edition du Cercle
de la Librairie, 1993.

340
www.dacoromanica.ro

Evolutia circulatiei cartilor.


Curba de circulatie a unui ansamblu de carts

13.2

7.0

Imprumuturi
anuale

Durata

12 ani

Imprumuturi
anuale

Durata
Grafice extrase din: Tony Houghton,
Bookstock Management in Public
Association
Libraries,
Library
Publishing, 1985.

Este oare prematur sa incepem sa studiem si sa


achizitionarn aceste noi suporturi" ale informatiei? Deja anumite
reviste apar sub forma clasica dar si sub forma de microfilme sau
baza telematica, precum Si de CD-Rom. Fiecarui tip de suport ii
corespund utilizatori specifici. Bibliotecile medicale propun deja
o multitudine de documente in aceste diverse forme de suporturi
informationale. Dar, chiar daca textul este acelapi, folosirea lui

341

www.dacoromanica.ro

nu mai

este aceeasi; timpul si ritmul lecturii, pozitia


utilizatorului, disponibilitatea suportului si aparatele de redare

difera. Se stie de catva limp ca ambianta, pozitia corporals,


imaginea documentului au un rol important in receptionarea
informatiei.

In plus, biblioteca joaca un rol destul de restrans in acest


proces de apropiere a cunoasterii, rolul pe care fiecare uttlizator
doreste sa i-1 acorde: a dispune de un continut nu este suficient,
mai trebuie sd fie si accesibil utilizatorilor pe care preconizam
sa-i servim.
Biblioteca poate si trebuie sa evalueze nu numai
conlinutul documentelor achizitionate, ci si utilizarea prevazuta

pentru tipurile de suporturi retinute: pentru fondul curent si


fondul local se prefers Inca forma clasica, iar pentru un public

exterior (si victor) mai adecvata este forma unui suport de


substitutie (microforma, CD-Rom sau DON)...
12. ACHIZITII SI RETELE

Existenta unei retele documentare are, evident, consecinte


asupra achizitiilor. Treptele decizionale sunt diferite, in functie
de tipul de biblioteca (biblioteca municipals cu mai multe filiale,

biblioteca departarnentala in legatura stransa cu bibliotecile

municipale, etc.) dar, la toate se regasesc constrangeri legate de


cooperare.

Aceste constrangeri si obiective se regasesc in analiza

facuta de Daniel Reicher'.

"In esenta, cooperarea in materie de achizitie are drept scop


dezvoltarea rational& a colectiilor bibliotecii. Altfel spus, trebuie
sporite resursele documentare locale in functie de nevoile
utilizatorilor sac, chiar data se va apela 1 la alte surse. Este vorba
de o problem& de rentabilitate a documen 'Uri' care are mai multe
aspecte:

1. Achizitia unui document nu este niciodata gratuita


pentru ca trebuie sa tinem cont de interventia personalului in
manipularea fizica, contabila si bibliografica a documentului.

2. Oricarui document acceptat

anual[...]

se stabileste un pret

3. Orice document care completeaza colectia complica


localizarea documentelor deja detinute. Data acest document

aditional este inutil, el poate deranja buna functionare


bibliotecii, facand dificila reperarea celorlalte documente.

4. Probabilitatea de utilizare a unei mase documentare


poate fl reprezentata prin formula 1:N:N2, care simbolizeaza faptul

ca doar o mica cantitate de documente este utilizata in mod


Choix et acquisition des documents au Quebec, Montreal, ASTED, 1976.

342

www.dacoromanica.ro

intensiv, o cantitate moderata in mod ocazionai 1 o mare canutate


este utilizata foarte rar.
Ca obiective ale unei politici de cooperare, se va incerca:
1. Gruparea mai economics a documentelor pentru a obtine
un numar cat mai mare.
2. Gruparea mai metodica a documentelor pentru a obtine o
arse mai larga.
3. Gruparea mai eficienta a documentelor prin specializarea
competentelor bibliografice.

4. Amplasarea documentelor intr-un spatiu mai restrans,


deci mai putin costisitor, neachizitionand decat documente cu o
utilitate imediata.".

Aceste formule pot sa pars brutale, dar ele prezinta


realitati functionale evidente.

12.1. Achizitiile intr-o retea multipolari


Autonomia de achizitie si coerenta colectidlor

Dupa o perioada in care majoritatea

bibliotecilor

municipale centralizau deciziile si procedurile de achizitie si

prelucrare a documentelor, tendinta actuala este de a lasa

fiecarui punct al retelei locale libertatea de achizitie, intr-un

buget determinat, in limp ce procedurile de prelucrare a


documentelor (inventar, cataloage, echipament) raman adesea
centralizate Intr-un serviciu tehnic. Aceasta schimbare de
atitudine se expiica atat prin creterea competentei personalului
filialelor cat si prin extinderea obiectivelor fiecarei filiale in
functie de zona in care este amplasata. Aceasta atitudine implica,
uneori, riscul dublarii iniliale si multiplied operatiunile de
seleclie in cadrul aceleiasi biblioteci.

Conceptul de Maid si chiar de bibliobuz urban s-a

modificat: in afara de functia de divertisment si de informare


imediata, apare necesitatea unei adaptari la un public .precis si
marcheaza specificitati documentare in raport cu biblioteca
centrals sau cu celelalte filiale; astfel, o anumita filiala insists, de
exemplu, mai mult pe cartile pentru copli, alta se specializeaza
pe lucrari de insertie sociala etc.

Astfel, o filiala a BM din Saint-Etienne isi constitute

in functie de campusul universitar unde este


implantata. Uneori, o traditie locals sau dorinta de reechilibrare
colecliile

urbana tinde sa dezvolte anumite specificitati documentare:


spatiul de muzica la filiala Pont-du-Canal (BM din Dijon), spatiul
destinat artei de la filiala Condition-des-Soies (BM din Lyon) etc.

343
www.dacoromanica.ro

Finale si bibliobuz
Fisa obiectivelor achizitiel (pentru fiecare filiald)
Numar de
documente

Nivel

Observatii
(suporturi, domenii,...)

Indicicote
Dewey

(Acesti indici vor fi regrupati pe domenii de selectie" pentru


protocoalele de selectie).

Obiective cantitative

(Propunerile DLL in cadrul unui grup de lucru, decembrie


1993)

Bibliobuz: pentru unul sau cloud bibliobuze medii care


contin fiecare 3 000 volume, se va prevedea un depozit de
difuzare de 9 000 sau 18 000 volume; se vor adauga 6 000
volume in depozit pentru fiecare bibliobuz suplimentar.

Male:
Populatia Numarul Abonamente
actualitati" din
de
localitatii
finale
finale Numar % din
total
30000 loc.
1
30
20%
40000 loc. 1 sau 2 60
30%
50000 loc. de la 2 100
40%
la 4
60000 loc. de la 3 110
41%
la 5
70000 loc. de la 3 145
45%
la 6
80000 loc. de la 4 180
49%
la 7
90000 loc. de la 4 205
50%
la 8
100000
de la 5 230
60%
loc.
la 10

Documente cu Locuri disponibile


acces liber din in salile de lectures
ale 51 alelor
Shale
Numar % din Numar % din
total
total
17%
50
24%
11000
26000
30%
100
36%
50000
45%
150
43%
60000

50%

200

48%

70000

50%

250

51%

90000

55%

300

54%

100000

55%

350

56%

120000

60%

400

57%

Fondurile depozitului destinat colectivitiitii:


Se vor prevedea cloud documente de persoand deservitd?

344
www.dacoromanica.ro

Aceste not date tind, in mod natural, sa recunoasca


filialelor o autonomie mai mare privind achizitiile, renuntandu-se
la simpla reproducere diminuata a colectiilor bibliotecii centrale.

Deci, se pare ca este foarte necesar ca nevoile specifice ale


fiecarei filiale sa fie luate in consideratie in elaborarea politicii

documentare generale. Acest lucru poate fi tradus in cateva


propozitii:
- Planul de dezvoltare a colectiilor, in ceea ce priveste
partea bugetara, poate valida orientarile specifice ale fiecarei

filiale.
- Fiecare filiala poate furniza o recapitulare a prioritatilor
sale, corelate cu indicii Dewey, cu nivelele de complexitate, cu

suporturile, etc. Aceste nevoi vor fi luate in consideratie in


elaborarea protocoalelor de selectie.

- Este de dorit ca personalul filialelor sa participe (prin


rotatie?) la diversele grupe de selectie atat pentru a se lua mai
bine in consideratie orientarile acestor filiale cat si pentru ca ei
sa sesizeze complementaritatile dintre propria dotare si celelalte

sectoare ale bibliotecfi.

De fapt, aceste argumente se bazeaza pe necesitatea

diferentierii selectiei (la nivelul colectiei generale) de achizitie

(pentru o filiala specified), deosebire care incurajeaza atat


coerenta obiectivelor documentare cat si autonomia locals a

deciziei de achizitie.

Legfituri diferentiate
Filialele si bibliobuzele au o vocatie evidenta de a propune

fondurile curente in acces liber. In acest context, mai trebuie


oare ca filialele sa-si organizeze depozite semipatrimoniale
(constituite din documente actuale dar mai putin cerute decat
documentele cu acces liber)? Din lipsa unor experiente, ne vom
multumi sa propunem cateva cal:
- Filiala ar putea pastra pe plan local doar un stoc de reinnoire.
- Centrala ar putea dispune de un vast depozit de difuzare care
ar permite fiecarei filiale sa-si reaprovizioneze partial colectifie,

propunand titluri neglij ate in alts parte (aceasta presupune o


gestiune informatizata a colectiilor). BDP din DrOme, ale cares
finale au o foarte mare autonomic, a studiat in 1994 realizarea
unui depozit semipatrimonial, comun tuturor mediatecilor
administrate de catre departament, rezerva activa constituita
prin dezerbajul permanent al celor patru sectoare ale BDP.

345
www.dacoromanica.ro

Fiecare filiala poate dispune de propriul sau depozit de

difuzare, dar dezerbajele anuale trebuie realizate in colaborare cu


personalul grupelor de selectie centrale".

In acest caz, atribuirea unui fond specializat unei filiale


poate fi o solutie convenabild: filiala Blaiserie din Poitiers nu
propune oare un fond specializat de texte de teatru?
Analiza comparata a obiectivelor documentare
intr-o retea locals
Filiala 2..., etc.
Clasificare Jr. doc Nivel Observatil Nr. doc. Nivel Observatii
Filiala 1

Dewey

suporturi,
aril
acoperite,

300
310
320
330
340

...

Confruntarea diferitelor

sectoare ale bibliotecii permite

determinarea unor eventuale semispecializari a fondurilor si


asocierea obiectivelor acestor sectoare la selectiile operate la
nivel central.

Bibliotecile departaraentale de imprumut

BDP-urile prezinta o dubla complexitate: pe de o parte


sunt adesea ele insasi institutii multipolare, iar pe de alts parte

ele sunt cap de retea, care functioneaza in simbioza cu


bibliotecile mid, teoretic, independente.

In cazul in care filialele BDP sunt concepute ca simple


puncte de deservire a unui sector geografic, chiar cu anumite
particularitati documentare sau de animatie, abordarea poate fi
acelasi ca in cazul unei BM si a filialelor sale. Dar, din ce in ce
mai des, aceste filiale sunt asociate cu o biblioteca municipals
mica. Deci, dificultatea consta in diferentierea de operat intre

utilizarea BDP" (deservirea publicurilor sau a retelei unui

departament) si utilizarea BM" (deservirea unui public local). In


mod logic, se pare ca este necesar sa se diferentieze obiectivele

documentare ale BM si cele ale BDP, cu atat mai mult cu cat

346
www.dacoromanica.ro

colectiile sunt, in general, diferentiate (chiar daces schimburile


intre ele sunt 'intotdeauna posibile).

Zece principii posibile de constituire de citre BDP a unui


fond de baza, destinat utilizarii bibliotecilor mica din
reteaua departamentala
BDP poate rareori sa is in consideratie toate specificitatile
locale. Ea propune, deci, urt mic nucleu care sa provoace, in
toate cazurile, dezvoltarea lui prin cumpardri locale. Aceasta
este doar un graunte, o incitare.

Biblioteca locals trebuie sa inteleaga ca fondul de bald


este completat atilt prin depozite reinnoite cat si prin
documente transmise la cerere. Fondul de baza nu poate fi
deci constituit numai din best-seller-uri.
Numdrul minim de documente care compun un astfel de
fond de baza este de 200. Peste acest numar, ar fi mai bine

sa ne limitam la cateva lucrari de referinta sau la un

ansamblu tematic. Peste 500 de volume va fi mai util un


credit pentru cumpararea de cart!.
In cadrul intregului fond, este Cautata varietatea colectiilor

Si nu doar varietatea genurilor Si a autorilor.


Evident, clasicii sunt indispensabili; dar ei sunt limitati la

25% maximum din fondul de baza: acesta din urma nu


reprezinta "fondul clasic" al unei biblioteci publice, ci o
pista de dezvoltat.
Lucrarile de referinta incluse intr-un astfel de fond de bald

nu pot fi prea rapid perimate, deoarece exists riscul de a


constrange o biblioteca mica sa recurga la cumparari,
destinate reinnoirii, prea costisitoare.
Durata de viatcl doritd pentru un atare fond de bald este de

zece ani. Se vor evita titlurile care prezinta un interes


limitat in rill afara de titlurile a caror reinnoire este
semnalata in mod precis).
Un fond de baza prezinta un relativ echilibru in domeniile
de contin.ut fictiune Si documentare, carti pentru tineret pi

cart" pentru adult!. Este prezenta fiecare class mare din


Dewey.

Se cauta, de asemenea, un echilibru intre nivelele de


complexitate. Nivelele de initiere si popularizare sunt
sullciente. Este mai bine sa se evite titlurile specializate.

Este interesanta insertia intr-un cadru regional: lard a

pretinde constituirea unui fond local in fiecare biblioteca


347
www.dacoromanica.ro

mica, putem include, in mod util, titluri referitoare la

regiune sau care prezinta interes pentru activitatile


curente practicate in regiunea respectiva (cart! despre vin
intr-o regiune viticola, de exemplu).

In ceea ce priveste corelarea colectiilor BDP cu cele ale


bibliotecilor mid din reteaua departamentala, situatia este mai
delicata: BDP, avand un rol de complementaritate, nu poate sa-si
conceapa colectiile Para a se refer! la acelea ale localita.tilor
deservite; pe de alts parte, aceste biblioteci mid asteapta de la
BDP un ajutor si sfaturi tehnice pentru elaborarea propriei for
politic! documentare. Aceasta dubla dependenta poate D. tradusa
concret printr-o specificare a rolului fiecareia: fiecare biblioteca
stabileste, bineinteles, propria sa carts a colectiilor, in legatura
stransa cu autoritatea sa administrativa. Fiecare biblioteca mica,

pentru planul sau de dezvoltare a colectiilor, semnaleaza


resursele pe care le poate avea de la BDP (depozite reinnoite,

dotari in cart! sau alte documente). Protocoalele de selectie pot fi


incredintate BDP-urilor, care vor tine cont de ele in redactarea

nevoilor exprimate de catre bibliotecile mid. 0 concepere a


achizitilior in retea poate rationsliza munca fiecaruia,

garantandu-i-se independenta, putand sa-i asigure o coordonare


si o omogenitate a diferitelor colectii din retea: in acest caz, BDP
poate realiza grupe de selectie pe domenii, la care sa se asocieze
responsabilii de biblioteci si sa propuna in mod regulat liste de
selectie detaliate, care sa precizeze clar nivelele, indicii Dewey,
ariile acoperite, interesul (si pretul!); aceste liste pot fi utilizate si
de catre bibliotecile mid pentru propriile for achizitii in functie

de repartitiile si prioritatile stabilite de catre planul for de


dezvoltare a colectiilor. Pe de aka parte, BDP poate propune un
depozit permanent de lucrari de referinta sau de fonduri de baza:

este important ca o coordonare cu bibliotecile mici avute in


vedere sa preceada deciziile de cumparare pentru a respecta
complementaritatea acestor depozite cu colectille si achizitilie
locale.

Retelele de depozite

Reteaua de depozite" reprezinta un mod de deservite a


zones

din apropierea imediata, efectuata prin intermediul

depozitelor de documente de pe langa alte institutii decat


bibliotecile care isi asuma rolul de difuzare a publicatiilor pentru
publicul propriu. Spre deosebire de filialele 13M sau retelele BDP,
aceste depozite nu au ca functie de baza serviciile de biblioteca si

348
www.dacoromanica.ro

nu dispun de credite pentru achizitia de cart!: poate fi vorba


despre Case le pentru tineret, caminele de batrani, micile
intreprinderi, etc. Existenta acestor locuri, care beneficiaza de
depozite de reinnoire din partea BM sau BDP, influenteaza
politica de achizitie. Conventiile care prevad acest fel de depozite

ar trebui sa specifice genurile de documente avute in vedere


(domeniile si clasele Dewey, nivelele de complexitate, ariile
acoperite), astfel incest politica de achizitie sa tina cont de ele.

12.2. Cooperarea dintre biblioteci

Cooperarea in domeniul achizitiei de lucrari a fost des


utilizata in Carle anglo-saxone si in Germanial.

Fara a ne intoarce la perioada de dinaintea celui de-al


doilea Razboi mondial, s-au pus la punct mai multe planuri care
aveau diverse ambitii: in R.F.G., un plan de achizitie de lucrari
pe marl domenii, repartizeaza in 1949 achizitiile specifice intre
25 biblioteci universitare si biblioteci scolare tehnice superioare;
in Marea Britanie, Inter Regional Coverage Scheme", aspires in
1959 la repartizarea pe regiuni a cumpararii 'intregii productii
inventariate de catre British National Bibliography i

Background Material Schema" doreste sa protejeze literatura


dinainte de 1800. In S.U.A., trei mars etape vor marca un efort
constant in cadrul cooperarii: Planul Farmington reuneste 60
biblioteci pentru a achizitiona ansamblul literaturii straine; dupes
esecul acestui plan, s-a creat in 1974 Research Library Group"
(RLG) de catre patru mars biblioteci (Harvard, Yale, Columbia,
New York Public Library), care are o triples ambitie: repartizarea
achizitiilor straine in functie de o impartire geografica, fixarea

responsabilitatilor pentru achizitia documentelor costisitoare,


garantarea unui exemplar destinat pastrarii pentru periodice. In
1982, RLG s-a extins la 26 de membri si s-a reunit in National
Collection Inventory Project", care inverseaza procesul de
cooperare si realizeaza Conspectus", un instrument de evaluare
a colectiilor pentru a crea bazele unei politici comune de achizitii.

Conspectus" propune un limbaj comun articulat in jurul a


5 000 de subdiviziuni ale Biblotecii Congresului, cu cloud cifre,
1.

Vezi in mod special M.Razumovski, La collection en matiore d'acquisition

d'ouvrages dans quelques pays d'Europe et aux Etats-Unis", Bulletin des


bibliotheques de France, nr. 4, 1963; D. Stam, Collection = collaboration",
Bulletin des bibliotheques de France, nr. 2, 1986, p. 146 -153; A. Girard,
Reseaux et cooperation inter-bibliotheques en Grande-Bretagne", Mediatheques
publiques, nr.31 si 44, 1997.

349
www.dacoromanica.ro

flecare cu coduri de la 0 la 5 pentru starea fondulut *1 ritmul


achizitiilor *1 o litera de cod pentru acoperirea lingvistica a
fondului *1 a achizitiilor (de exemplu, 4/3E inseamna fond de
cercetare, cu achizitii care vizeaza nu mai mult de un nivel de
invatamant, in limba engleza). Aceasta metoda de evaluare
functioneaza sumar pe baza unei tehnici de sondaj in fiqierele
bibliotecilor avute in vedere. Ea este completata de instaurarea
PCR (Primary Collecting Responsability) in cadrul unui subject, o
biblioteca putand avea unul sau mai multe PCR (in 1985, existau

315 PCR). Astfel, apare o politica de achizitie coordonata.

Conspectus" a cunoscut o tentative de implantare in bibliotecile

universitare franceze': Directia bibliotecilor din muzee qi a


informarii *tiintifice *i tehnice trimite la B.U. borderouri

Conspectus" (1986), organizeaza stagii de formare (1987),


constitute grupe de lucru (1987 - 1988). Bilantul este slab.

Adaptarea clasificarii Congresului in CDU nu se face fara


ciocniri, evaluarea nivelelor (fonduri *i achizitit) este lipsita de
vigoare *1 coerenta, elaborarea listelor de referinta sufera din
cauza absentei unor instrumente adecvate, codurile lingvistice
sunt uneori lipsite de pertinenta. In definitiv, experienta
Conspectus reu*e*te doar sa confirrne interesul CADIST.

Traditia franceza, destul de iacobina, a mers mai degraba


pe uniforxnizarea achizitiilor bibliotecilor: sistemul listelor

limitative fixate de catre Ministerul Instructiei Pub lice din


sec.XIX a cunoscut numeroase avataruri: liste cu lucrari de
poezie si teatru selectionate de catre Centrul National de Litere *i
rambursate de acesta catre bibliotecile care achizitioneaza, dotari
uniforme cu carti ale bibliotecilor scolare in cadrul planului de

lecture" al Ministerelor Jospin *i Lang, dotarile identice ale

Ministerului Afacerilor Externe bibliotecilor diferitelor institutii


*i centre culturale franceze din strainatate... iata planifi ear' i care,
mai mult sau mai putin inco*tient, concep bibliotecile ca pe niste

puncte subordonate unei retele ierarhizate si nu ca pe niste

colectii adaptate mediului for inconjurator local. In acest caz, nu


mai poate fi vorba de cooperare, ci, Intr -o oarecare masura, de
clonare; n-ar fi existat nici un exemplu pozitiv, dace aceste dotari
nu ar ft fost insotite de un material documentar.

I. Vezi comunicarea lui B. Van Dooren la congresul ADBU din 18 septembrie


1992.

350
www.dacoromanica.ro

Ceea ce dorim al atiplinim


Ar trebui analizate caracterul neflnalizat, tatonant si chiar
eecurile diferitelor planuri colective de achizitie din Franta.

Mai intai de toate suntem frapati de caracterul

imprecis al obiectivelor urmarite de numeroase planuri de

cooperare: este vorba aici de a raspunde mai bine cererii? de a ne

asigura de varfurile de excelenta? nu s-a reinnoit pe undeva


vechea dorinta de exhaustivitate care obsedeaza spiritul
bibliotecarilor?

Aftrmarea unui Conspectus consacrat doar evaluarii


colectiilor, aa cum a fost promovat in Franta, este suspecta: nici
o evaluare nu se poate lipsi de obiective voluntariste; i in plus,
aceasta evaluare este posibila doar dupa ce s-au decis axele forte
ale politic!! de achizitie (domeniu cu care bibliotecile americane
sunt mai obisnuite).
0 politica de cooperare se bazeaza pe complementaritatile colectiilor; dar, definirea colectiilor este Inca embrionara,

bibliotecarii din Franta avand obiceiul sa identifice mai mult


documentele decat colectiile.

Obiectivul unei cooperari documentare poate sa apard


ca o dorinta de a deservi mai bine utilizatorul; sunt Inca destul
de ran bibliotecarii care au formulat in mod clar natura si gradul
senriciilor preconiz.ate, costurile for i limitele lor.
Programele ambitioase, care coopereaza insufficient, au

slabe sanse sa reueasca. A. Girard' arata ca pragmatismul


englez limiteaza majoritatea planurilor la probleme simple:
procurarea de lucrari straine prin imprumutul Intre biblioteci,
propunerea unui serviciu particular costfsitor intr-un mod
cooperant (de exemplu, fondul de partituri din South Western
Regional Library System din Bristol).

Para lel, se poate constata faptul ca aceasta cooperare

nu se decreteaza. Conspectus s-a nascut in S.U.A. dintr-un


acord intre patru biblioteci, acord care s-a extins in mod
progresiv. Once plan ambitios se bazeaza mai intai pe politicile
locale identilicate in mod clar.

Se uita prea des faptul ca bibliotecile trebuie sa


gaseasca un interes economic imediat in cooperare, fara de care,
sarcinile de lucru cotidiene absorb energia necesara cooperarii.

'Un plan de achizitie in cooperare trebuie sa ofere mai multe


I. ,,Reseaux et cooperation inter-bibliotheques en Grand-Bretagne, op. cit.

351

www.dacoromanica.ro

satisfactii pentru un cost local identic, 'inainte de a propune


avantaje suplimentare pentru un cost local mai mare.

Si, in sfarqit, limitele constatate ale planurilor de


cooperare trebuie relativizate: bibliotecile si nevoile for evolueaza

qi este normal ca protocoalele de cooperare sa devina caduce,


bibliotecile aflate in cooperare cunoscand importante schimbari
intr-un ritm foarte rapid.

Daniel Reicher', cu umor, trage patru concluzii din

planurile de cooperare pentru achizilli:

1) Bibliotecarii pot conta doar pe propriul for spirit de


initially-a daca doresc sa-si regleze problemele legate de achizitie

intr-un mod cooperant. Nici cercetatorii care sunt obsedati de


atingerea (sic) documentatiei, nici librarii care sunt enervati la
ideea ca ar putea vinde mai putine exemplare