Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vorona-Botosani
PROIECT
Pentru examenul de certificare a competentelor profesionale pentru
obtinerea certificatului de calificare profesionala nivelu II.
Indrumator
Absolvent
Profesor, Inginer
Cuciureanu Dinu
Elev
Vasiliu Cristian
Sesiunea iunie 2009
CUPRINS
Temele de proiect
Argumentul..
Consideratii generale.
Clasificarea generala a masinilor agricole.
Domeniul de utilizare si metode de recoltare a plantelor furajere..
Cositori..
Masini de adunat si incarcat fan.
Prese de adunat si balotat fan..
Parti componente ale preselor si procesul de lucru executat de acestea
Constructia organelor componente ale preselor.
Mecanismul de presare..
Aparate de legat..
Tipuri constructive de prese de adunat si balotat.
Productivitatea si puterea necesara pentru actionarea preselor..
Combine de recoltat si tocat
Aparate de tocare.
Tipuri constructive de combine de siloz..
B.COSITORI
1. Clasificare.Constructia partilor componente
Forta de presare necesara P, corespunzator clor trei faze, variaza dupa curba
abcd, valoarea maxima a acesteia fiind P, corespunzatoare sfarsitului fazei aII-a,
de presare propriu-zisa.
Formarea unui ballot se realizeaza prin presare succesiva a 10-25 portii de
fin de cate 2-3 kgf fiecare. Cand balotul este format (ajunge la lingimea
necesara), dupa presarea ultimei portii si evacuarea acesteia din camera ABCD
are loc reglarea balotlui Baloturile legate sant treptat evacuate din presa prin
impingerea lor succesiva in camera CDCD.
Gredurile de presare (greutatea volumica a balotului) depinde de rezistentele
ce se opun la comprimarea si deplasarea pe portiunea eg a portiei de material
introduce. Aceste rezistente depend de valoarea fortelor de frecare ce se pun la
deplasarea baloturilor in camera CDCD. Reglarea gradului de presare prin
modificarea valorii rezistentelor opuse la deplasarea baloturilor in camera
CDCD. In acest scop la toate prsele se prevede posibilitatea reglarii inclinatiei
peretelui superior sau inferior a acmerei CDCD,prin aceasta raglandu-se gradul
de presare.
Presiunea specifica exercitata de suprafata frontala a pistonului la sfarsitul
fazei a II-a si incepitul fazei a III-a la presale de presiune mijlocie (=150-250
kgf/m) este =2-2.4 kg/m.
b) Organe de alimentare
Organele de alimentare servesc pentru preluarea materealului ridicat de
ridicatoare si introducerea periodica a acestuia in camera de presare. Ele sant
prezentate sub forma unor transportoare, furci de alimentare sau transportoare si
furci de alimentare.
Transportoarele de alimentare folosite in majoritatea cazurilor sant cu melc,
dispusi in consola; la unele masini melcul are posibilitatea de a-si modifica
pozitia in plan vertical, in functie de grosimea stratului de material.
In figura 14.23, se arata schema unui malc de alimentare. Axul melcului este
sustinut intr-o teava prin intermediul a doi rulmenti cu ace. Teava de sustinere
este montata pe cadrul masinii.
Melcii de alimentare se construesc cu diametrul exterior al spirei de 460-550
mm, pasul spirei s =470-600 mm, turatia melcului fiind n =150-430 rot/min.
Introducerea periodica a materealului transportat in camera de presare se
face cu furci de alimentare (fig.14.23,b). Furca de alimentare este formata din 23 brate 1 montat pe un arbore cotit 2. In partea superioara furca este articulate de
bara 3. In timpul functionarii extremitatile furcii descriu curba indicata punctat.
c) Mecanismul de presare
Mecanismul de presare este format din camera de presare, piston actionat
de un mechanism biela-manivela si volant.
Camera de presare este reprezentata printr-un canal de forma
paralelipipedica, realizata din tabla. Peretii laterali sant formati din tabla
profilata in forma de rigidizati prin peretele superiorsi inferior, in partea din fata
sau cu platbandein partea din spate.
In peretele inferior al camerei de presare sunt prevazute orificii pentru
trecerea acelor, precum si pentru clichetii de protejare a acelor. La extremitatea
posterioaraa parti cu sectie constanta a camerei de presare sant prevazuti
clichetii de retinere a materialului preset.
In peretele lateral al camerei de presare este montata o roata dintata care este
actionatade de ballot in miscarea acestuia si comanda mecanismul de cuplare a
transmisiei la arboreal aparatului de legat.
Pistonul (fig.14.24,a) este format dintr-o sectie de placi din otel sudate intre
ele, prevazute cu bucati de lemn (in special in exterior), care asigura gidarea
acestuia. La unele masini este prevazut cu rulmenti de ghidare.
Rezulta:
Fp
Fb= cos
T=F p
sin( )
cos
M t
,
75
CP
In care:
este viteza unghiulara a manevrei, 1/s.
P= 750 60 , CP
in care:
L este lucrul mechanic necesar pentru presarea unei portii de fan de 2 3 kgf, in kgfm;
n turatia manivelei, rot/min.
d) Aparate de legat
In functie de materealul folosit pentru legarea baloturilor (sarma sau
sfoara) se folosesc doua tipuri distincte de aparate de legat: cu sarma si cu
sfoara.
Sarma folosita pentru legare este din otel moale (recopt) OL 34 sau OL 38 cu
diametrul de 1,8 2 m, avand rezistenta maxima la tractiune de 35 45
kgf/mm. Sfoara folosita pentru legare are diametru de 2,5 3 mm, rezistand la
o forta de tractiune de 70 75 kgf.
Indiferent de materealul folosit pentru legare, aparatele de legat sant formate
din urmatoarele elemente: mechanism de aducere a sarmei (au sfori)si innodator
format din prinzator, deget innodator si cutit, elemente prin intermediul carora se
formeaza nodul. La aparatele de legat cu sarme mai este prevazut un mechanism
de degajare a nodului, care efectueaza deplasarea nodului format de pe degetulinnodator.
Actionarea tuturor elementelor aparatului de legat se face de la un arbore,
cuplarea transmisiei la acesta facandu-se automat, dup ace balotul a fost format,
prin intermediul unui dispozitiv de cuplare.
In figura 14.26 se arata schema transmisiei si modul de dispunere a
elementelor componente ale aparatului de legat cusarma de la presa PMT 5.
De la mecanismul cu bielea manivela al masinii, miscarea se transmite la
arboreal 1 si printr-un grup de roti dintate conice 2 si 3 la arborele 4 de actionare
a aparatului de legat. Roata dintata 3 face corp comun cu carcasa mecanismului
de cuplare. Pe arboreal 4 sant montate discurile 5, prevazute cu cate doua
sectoare dintate pentru achizitionarea prinzatorului si a degetului de rasucire si
cama 6 pentru actionarea axului 7 a acelor 8. Lateral pe discul din stanga este
prevazuta cama 9 pentru actionarea mecanismului de degajare a nodului.
Prin rotirea parghiei 14 se elibereaza parghia 15. Sub actiunea arcului rola 17
este deplasata spre exterior. Cuplarea carcasei 16 cu arborele 4 se face in
momentul cand proeminenta 19 in miscarea de rotatie intalneste rola 17.
Decuplarea transmisiei se va face dupa ce arborele 4 se va roti cu 360, parghia
15 ajungand in dreptul ciocului de pe parghia 14.
Prin rotirea arborelui 4 sint actionatetoate elementele aparatului de legat.
In figura 14.27, a se arata mecanismul acelor. Acul 1 este de forma unei bare
curbe, prevazute la extremitatea sa doua role, in corpul acestuia fiind prevazute
un canal semicircular pentru ghidarea sarmei. De la camera 2, prin rotirea
arborelui 3 prin sistemul de parghii 4, 5, 6, si 7 miscarea care transmite la axul 8
al acelor. Pentru aducerea acelor din pozitia limita inferioara in pozitia limita
superioara axul 9 se roteste cu 90. Intrarea in functiune a acelor se produce in
momentul in care pistonul in deplasarea sa a depasit limita m, acelor in miscarea
lor de ridicare trecand prin spatiile din corpul pistonului. In felul acesta miscarea
acelor nu este impiedicata de materialul ce se gaseste in camera de presare.
In cazul blocarii acelor, cand acestea se gasesc in camera de presare, spre a
evita deformarea acestora de catre piston este prevazut dispozitivul de siguranta
format din parhgiile 10 si 11, clichetul 12 si arcul 13. Cand acele se gasesc in
camera de presare, sub actiunea arcului 13, clichetul 12 este rotit in sensul acelor
unui ceasornic si intra in camera de presare. La deplasarea acelor in pozitia
inferioara axul 8 se deplaseaza pe doua frane cu banda 14.
In figura 14.28, a se arata discul de actionare a prinzatorului 1 si a degetului
2. Pe partea laterala a discului 3 sint prevazute sectoare dintate 4 si 5 pentru
actionarea prinzatorului si a degetului, precum si ghidajele 6 si 7 pentru
mentinerea pozitiei acestora.
Prinzatorul este format din doua placi 8 (fig. 14.28, b) montate rigid pe un
ax. Fiecare placa este prevazuta cu doua degajari, sub forma de V in care se
introduc sarma adusa de ac. Degajarile sint decalate intre ele sub un unghi de
2. APARATE DE TOCARE
In constructia combinelor de siloz se folosesc aparate de tocare cu cutite
dispuse pet oba sau pe un rotor. In ultimul caz cutitele sint montate pe suporti
montati artivulat pe un arbore realizat din teava.
Aparatul de tocare cu toba (fig. 14.32) esteformat dintr-un arbore 1 pe care
prin intermediul unor discuri 2 sint montate cutitele 3. Cutitele pot fi cu tais
drept sau spiral. La combinele de siloz la care lungimea aparatului este mare
(egala cu latimea de lucru a combinei) aparatul de tocare este format din mai
multe sectii, montate pe acelas arbore sau din mai multe cutite montate pe o
tabla.
taiere. Taieteii rezultati prin tocare, transportati de un melc, sant zvarliti de catre
un ventilator aruncator in remorca. In prezent se fabrica si se utilizeaza combina
CSU (combina de siloz universala).
Combina CSU (fig. 14.35) este formata dintr-un cadru 1, sustinut de doua
roti cu pneuri, prevazuta cu un triunghi de tractiune 2, pe care este montata
conducta 3 pentru transportul materealului tocat, elemente ce constitue masina
de baza.
Pe masina de baza se pot monta urmatoarele achipamente de lucru :
echipament pentru plante ierboase, echiament pentru recoltat porumb pe un rand
si echipament de recoltat porumb pe doua randuri cu distanta intre randuri sau