Sunteți pe pagina 1din 36

Grup scolar ,,Stefan cel Mare si Sfant

Vorona-Botosani

PROIECT
Pentru examenul de certificare a competentelor profesionale pentru
obtinerea certificatului de calificare profesionala nivelu II.

Indrumator

Absolvent

Profesor, Inginer
Cuciureanu Dinu

Elev
Vasiliu Cristian
Sesiunea iunie 2009

CUPRINS

Temele de proiect
Argumentul..
Consideratii generale.
Clasificarea generala a masinilor agricole.
Domeniul de utilizare si metode de recoltare a plantelor furajere..
Cositori..
Masini de adunat si incarcat fan.
Prese de adunat si balotat fan..
Parti componente ale preselor si procesul de lucru executat de acestea
Constructia organelor componente ale preselor.
Mecanismul de presare..
Aparate de legat..
Tipuri constructive de prese de adunat si balotat.
Productivitatea si puterea necesara pentru actionarea preselor..
Combine de recoltat si tocat
Aparate de tocare.
Tipuri constructive de combine de siloz..

Masini de adunat si balotat fan


Prese de adunat si balotat fan
Combine de recoltat si tocat

Motivul alegerii acestor teme a fost cel de documentare


si informare cu privire la procesele si pasii care pot fi
parcursi pentru o dezvoltare a unei ferme si totodata
subiectele acestei teme sunt elemente de uz general in ce
priveste viata rurala.

Consideratii generale priviind masinile agricole


Masinile agricole sunt destinate pentru a efectua o diversitate de lucrari in cadrul
proceselor de productie din agricultura, conform cu cerintele agrobiologice si
tehnicoeconomoce, impuse fiecarei lucrari in parte.
Prin mecanismele diverselor lucrari, din agricultura, se asigura:
marirea productivitatii muncii
realizarea unor lucrari cu indicatii calitative si
executarea acestor in termini optimi agrotehnici,
ducand la cresterea productiei pe unitetea de
suprafata cultivata.
usurarea munci, munca manuala se transforma intr-o
munca de conducere a masini
Toate aceste consulente justifica tendinta general ce se manifesta la nivel global de
dotare a agriculturi cu tractoare, masini si instalatii, din ce in ce mai performante, si
crearea a noi tipiri de masini cu indici calificative si tehnicoeconomici superiori.

Clasificarea generala a masinilor agricole


In cadrul proceselor de productie agricole, se utilizeaza o divrsitate mare de
tipuri de masini agricole.
Clasificarea acestora se poate face dupa mai multe criterii
a) Dupa modul in care executa procesul, se clasifica in:
- masini agricole mobile
- masini agricole stationare
b) Dupa feulul actinarii, pot fi:
- masini cu actionare manuala
- cu actionare animala
- cu actionare mecanica
c) Dupa felul lucrarii pe care o executa, se impart in:
- masini pentru lucrarile solului (pluguri, cultivatoare, grape, etc.)

- masini de semanat si plantat


- masini pentru combaterea bolilor si daunitorilor culturilor si
produselor agricole
- masini pentru recoltarea culturilor agricole
- masini pentru conditionarea si prelucrarea produselor agricole
- masini si instalatii pentru lucrari specifice sectorului zootehnic
- masini pentru lucrari speciale (lucrari de irigatie, de secari,
trasare)

MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE


A:CONSIDERATII GENERALE
1. Domeniul de utilizare si metode de
recoltare a plantelor furajere
Recoltarea plantelor furajere (ierburi de pe faneturi narurale trifoi,
lucerna, porumb verde, porumb siloz, floarea-soarelui etc)se face, in functie de
produsul final ce se urmareste a se obtine (fan sau masa ocata)cu un grup de
masini care efectueaza diferite operetii.
Recoltarea plantelor pentru fan se poate face dupa diferite metode
utulizandu-se in acest scop masini corespunzatoare, produsul final obtinut fiind
cladit in sire sau baloturi de fan cladite in stive.
An cazul primei metode de recoltare pentru obtinerea fanului trebue
executate urmatoarele operatii: cositul plantelor, adunatul in brazde, formarea
capitelor (sau incarcarea fanului in mijloace de transport), transportul fanului si
claditul sirelor.
An cazul celei da a doua metoda, pentru obtinerea fanului balotat se
executa urmatoarele operatii: cositul plantelor, adunatul in brazde, si presarea in
baloturi, transportul si depozitarea acestora.
In cazul lucrarilor enumerate intre cosit si adunat in brazde, in ultimul timp
apare inca o lucrare si anume strivitul plantelor. In functie de necesitate in
vederea accelererii uscarii se poate efectua si ravasirea sau intoarcerea brazdelor
cosite.
Perioada optima de recoltare a plantelor pentru fan este aceea care
corespunde a imbobocirii plantelor. Inaltimea de recoltare a acestora, element ce
influenteaza atat asupra cantitatii de fan optinut cat si a calitatii acestora, este de
5-6 cm in cazul fanetelor naturale si 6-8 cm in cazul plantelor semanate.

Pastrarea fanului in sire este posibila in cazul cand umiditatea acestuia nu


depaseste 14-17% iar cand este preset in baloturi, umiditatea acestuia trebiue sa
fie de 12-15%.
Uscarea fanului se oate face pe cale naturala sau pe cale artificiala. In
ultimul caz plantele cosite si ofilite in brazde sant transportate spre locul de
depozitare si supuse uscarii artificiale, prin ventilare cu aer rece sau cald.
In ultimul timp capata raspandire o noua metoda de recoltare a plantelor
pentru fan, caracterizata prin aceea ca produsul final obtinut este faina de fan. In
acest caz plantele cosite si recoltate sant supuse uscarii si macinarii in instalatii
de uscat si macinat.
2.Clasificarea masinilor de recoltat plante furajiere
Masinile folosite la recoltarea plantelor furajere, dupa procesul de lucru pe care-l
executa se pot clasifica in urmatoarele grupe:
- masini de cosit, cere efectuiaza operatia de cosire a plantelor;
- masini de strivit plante care efectuiaza strivirea plantelor cosite, imediat
dupa cosirea sau concomitent cu aceasta;
- masini de greblat destinate a efectua strangerea fanului cosit in brazde,
intoarcerea sau ravasirea brazdelor in vederea accelerarii uscarii acestora;
- masina de facut capite utilizate pentru adunarea fanului in brazde si
formarea capitlor;
- masini de transportat capite;
- masini de adunat si incarcat fanul care efectuiaza incarcarea fanului din
brazde in mijloace de transport;
- masini de ridicat si transportat fan, in vederea cladirii stogurilor;
- prese de adunat si balotat fanul care efectuiaza ridicarea fanului din brazde
si presarea acestuia in baloturi;
- combine de recolt si tocat care efectuiaza recoltarea si tocarea plantelor
furajiere.

B.COSITORI
1. Clasificare.Constructia partilor componente

Cositorile sunt masini cu tractiune animala sau mecanica folosite pentru


cosirea plantlor. In prezent cea mai mare raspandire au capatat cositorile purtate,
montate lateral in spatele tractorului sau lateral antre rotile din fata si din spate.
Orgul de lucru al cositorii este prezentat prin aparatul de taiere, montat
prin intermediul unui sasiu sau a unei placi de sustinere pe tractor sau pe un
cadru sustinut pe roti si prevazut cu un mecanism de ridicare si reglare.
Aparate de taiere folosite la cositori sant in mare majoritate cele de
constructie clasica, cu cutite ce primesc miscare rectilinie alternativa. In ultimul
timp au aparut cositori cu aparate de taiere rotative. Aparatul de taiere este
format din bara de suport 1(fig.14.1) a degetelor prevazuta cu doua patine 2 si 3.
Pe bara suport sunt montate degetele si cutitul propriu-zis. Patinele in partea lor
inferioara sant prevazute cu cate o talpa a carei pozitie este reglabila fata de
corpul patinelor, ceea ce permite reglarea inaltimii de taiere. In timpul lucrului
patinele aluneca pe suprafata solului.
Montarea aparatului de taiere pe cadrul suport al acestuia se face articulat,
in corpul patinei inferioare fiind prevazute in acest scop bolturile 7 si 8. Pozitia
patine fata de cadrul suport se poate regla atat in plan vertical cat si in plan
orozontal, prin aceasta reglandu-se inaltimea de taierea sau pozitia barei suport a
degetelor.
Aparatele de taiere cu care se prevad cositorile sant in majoritatea
cazurilor de tip normal, unele cositori fiind prevazute cu aparate de taiere joasa.
Latimea aparatelor de taiere a cositorilor este de 1,5 m la cele cu tractiune
animala si de 1,8-2,1 m la cele cu tractiune mecanica.
Actionarea aparatelor de taiere se face frecvent cu mecanisme cu biele
manivela (n=540-900 rot/min) sau cu mecanisme cu saiba oscilanta.

Fig.14.1 Aparatul de taiere al cositorii

C. MASINI DE ADUNAT SI INCARCAT FAN


Pentru adunatul fanului din brazde se folosesc masini de facut
capite, masini de facut si transportat capite si masini de adunat si incarcat fanul
in mijloace de transport (remorci).
Masinile de facut capite pot fi cu camere de colectare sau cu platforme de
incarcare. In primul caz masina este formata dintr-un ridicator de plante, un
transportor si o camera de colectare cu capacitatea de 8-15 m. La unele masini
de facut stoguri capacitatea camerei este de 60 m.

Platforma la multe masini are dimensunile: latimea 2750-3600 mm, si


lungimea 1850-2700 mm, distanta intre degete fiind de cca 300 mm, putand
forma capite cu greutatea de 200-600 kgf.
Pentru adunat si incarcat fan din brazde se folosesc masini de adunat si
incarcat, montate in fata sau in spatele remorci. Constructia acestor masini este
similara, organului principal fiind reprezentat printr-un transportor.
Unele masini se prevad si cu ridicatoare de plante.
In figura 14.18 se arata schema unei masini de adunat si incarcat furaje,
formata dintr-un sasiu sustinut pe patru roti(doua roti principale si doua roti de
copiere) pe care se monteaza un transporter.
Transportorul masinii este format din doua lanturi, pe care prin intermediul
unor traverse sant montate ghearele elastice. Viteza transportorului este de 2,1
m/s. Actionarea arborelui motor al transportorului se face la priza de putere a
tractorului, prin intemediul unei transmisii cardanice, a unui reductor si a unei
transmisii cu lant. Incarcarea fanului se face intr-o remorca cuplata in spatele
masinii. Aceste masinii se prevad cu posibilitatea reglarii inclinatiei
transportorului fata de orizontala.
Pe principiu similar celui reprezentat in schema din figura 14.18 este
construita masina MA-1,2(masina de adunat cu latimea de lucru 1,25 m).

Fig 14.18 Schema masinii de adunat si incarcat furaje

Transportul fanului pentru depozitare sau pentru claditul stogurilor se


poate face cu elevatoare (cu racleti sau pneumatice) sau cu masini speciale de
ridicat, denumite si masini de cladit stoguri.

D. PRESE DE ADUNAT SI BALOTAT FAN


1. Consideratii generale
a. Domeniul de utilizare si clasificarea preselor
Presele sunt folosite pentru strangerea fanului din brazde si
presarea paielor in baloturi. Ele se folosesc de asemenea pentru strangerea si
presarea paielor rezultate in urma recoltarii cerealelor cu combine. Avantajele
presatii fanului constau in: miscarea volumului fanuliu recoltat, ceea ce usureaza
transpotrul si pastrarea; fanului presat pastrandu-si mirosul si culoarea mai mult
timp decat cel nepresat.
Presale de adunat si balotat se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a Dupa forma balotului cxecutat pot fi prese ce formeaza balot de forma
paralelipipedica (numite prese cu camera de presare sau cu piston).
b Dupa gradul de presare (greutate volumica a baloturilor) presale pot fi: de
presiune mica (=600-100 kgf/m), de presiune mijlocie (=150-250 kgf/m), si
de presiune mare (=250-400 kgf/m).
c Dupa fluxul tehnologic (circuitul materialului) presale pot fi cu flux in
forma de L si cu flux in forma de I.
presale de adunat si balotat construite in present sint masini cu functionare
continua, camerele de presare fiind la majoritatea preselor dispuse paralel cu
directia de inaintare. Ele pot fi tractate, purtate, semipurtate si autodeplasabile.
Legarea baloturilor se face cu sfoara sau cu sarma, pe ditectia paralela cu
directia de presare. Numarul legaturilor este in mod frecvent de doua.
Actionarea organelor de lucru ale preselor de adunat si balotat se face in
majoritatea cazurilor de la priza de putere a tractorului. Exista unele tipuri de
prese care pentru actionarea organelor de lucru sint prevazute cu motoare proprii
(cu putere de 15-20 CP), tractorul servind numai pentru tractare.

b. Partile componente ale preselor si procesul de


lucru executat de acestea.
Presele de adunat si preset sint formate din urmatoarele parti
componente: Dispozitivul de adunat si ridicat (ridicator de plante), organe de
alimentare, mecanismul de presare, aparatul de legat, transmisia, montate pe un
cadru sustinut pe un cadru de rulare. In partea anterioara cadrul este prevazut cu
dispozitiv de tractiune.
Procesul de lucru executat de presa cu piston (sau cu camera de presare)
este reprezentat in figura 14.19.
Canera de presare este formata dintr-o parte cu sectiune constanta (ABCD) si
o alta parte (ADDC) cu sectiune variabila (peretele superior CC fiind
inclinat).
Organele de alimentare introduce fanul din gura de alimentare EFGH
prevazuta prevazuta in peretele lateral al camerei de presare ABCD (la unele
prese alimentarea se face pe partea superioare). Introducerea materialului in
camera de presare, de catre furca de alimentare, se face in timpul cat pistonul se
deplaseaza in zona gurii de alimentare spre PMA.
Portia de material introdusa in camera de presre, la deplasarea pistonului de
la PMA spre PMD este supusa presarii in camera ABCD.
Procesul presarii se poate considera ca decurge in trei faze :
-faza I cand pistonul se deplaseaza pe distanta ae (dup ace a deposit
marginea EF a gurii de alimentare); in aceasta faza are loc presarea initiala a
materialului caracterizata prin deformarea locala a acestuia, forta de presare
netransmitandu-se asupra altor straturilor ce se gasesc in portiunea CDDC a
camerei de presare;
-faza a II-a, cand pistonul se deplaseaza pe distanta ef cand se produce
presarea propriu-zisa, materealul fiind comprimat la greutatea volumica
necesara, forta de presare transmitindu-se si asupra altor portii de material,
presate anterior;
-faza a III-a, cand pistonul de deplaseaza pe distante fg, facandu-se
deplasarea portiei de fan preset si evacuarea acestea din camera ABCD.

Fig. 14.19 Schema procesului de


lucru executat de presa cu piston

Fig. 14.20 Schema de


functionare a presei cu benzi continue

Forta de presare necesara P, corespunzator clor trei faze, variaza dupa curba
abcd, valoarea maxima a acesteia fiind P, corespunzatoare sfarsitului fazei aII-a,
de presare propriu-zisa.
Formarea unui ballot se realizeaza prin presare succesiva a 10-25 portii de
fin de cate 2-3 kgf fiecare. Cand balotul este format (ajunge la lingimea
necesara), dupa presarea ultimei portii si evacuarea acesteia din camera ABCD
are loc reglarea balotlui Baloturile legate sant treptat evacuate din presa prin
impingerea lor succesiva in camera CDCD.
Gredurile de presare (greutatea volumica a balotului) depinde de rezistentele
ce se opun la comprimarea si deplasarea pe portiunea eg a portiei de material
introduce. Aceste rezistente depend de valoarea fortelor de frecare ce se pun la
deplasarea baloturilor in camera CDCD. Reglarea gradului de presare prin
modificarea valorii rezistentelor opuse la deplasarea baloturilor in camera
CDCD. In acest scop la toate prsele se prevede posibilitatea reglarii inclinatiei
peretelui superior sau inferior a acmerei CDCD,prin aceasta raglandu-se gradul
de presare.
Presiunea specifica exercitata de suprafata frontala a pistonului la sfarsitul
fazei a II-a si incepitul fazei a III-a la presale de presiune mijlocie (=150-250
kgf/m) este =2-2.4 kg/m.

Dimensiunile balotului de forma paralelipipedica frecvent realizate de prese


sant: lungimea 80-90 cm, sectiunea 3645 cm si 4055 cm, greutatea balotului
fiind 30-40 kgf.
In figura 14.20 se arata schematic procesul de lucru executat de presa cu
benzi continue. In cazul acestor prese formarea balotului se realizeaza sub
actiunea a doua randuri de banzi 1 si 2 montate pe sulurile 2, 3 si 4 si 5, 6 si 7.
Sulurile 2 si 5 sint motoare si isi mentin pozitia fixa. Sulurile 3, 4, 6, si 7 prin
intermediul unor mecanisme cu parghii isi pot midifica pozitia in functie de
stadiul formarii balotului.
Fanul este introdusintre ramurile active ale celor doua randuri de benzi (a
caror sens de deplasare este diferit) prin intermediul unui transportor de
alimentare, a unui uniformizator 8 si a sulului de presare initiala 9. Prin
deplasarea in sens invers a ramurilor celor dou Rnduri de benzi (curele), fanul
introdus in spatial dintre ele este preset si infasurat in spirala formandu-se astfel
balotul.
Pe masura infasurarii stratului de fan sulurile ocupa treptat pozitii diferite
(pozitia finala este reprezentata cu linii plina).
Dupa formarea balotului se face legarea acestuia prin infasurarea acestuia cu
sfoara, fara a mai lega capetele. Dupa ifasurarea balotului cu sfoara acesta este
evacuate, sulurile 6 si 3 deplasandu-se. In timpul legarii si evacuarii balotului se
intrerupe introducerea fanului in spatial dintre benzi, fie prin oprirea masinii fie
prin reciclarea fanului, prin intermediul unui transportor suplimentar.
Dimensiunile baloturilor cilindrice realizate de presale cu benzi continue
sant: lungimea 90-92 cm, diametrul 40-45 cm, greutatea unui balot fiind de 2530 kgf.

2. Constructia organelor componente ale preselor


a. Ridicatoare de plante
In constructia preselor se folosesc frecvent ridicatoare de plante
cu degete elastice. Mai rar, sant folosite ridicatoare cu geara excamotabile sau cu
transportor cu degete elastice.
In figura 14.21 se arata constructia unui ridicator de plante cu degete
elastice. Pe arboreal 1 prin intermediul unor discuri 2 sant montate 4-6 bare 3 pe
care sant fixate degetele elastice 4. Fiecare bara cu degete, la una din extremitati
este prevazuta cu un brat 5 prevazur cu rola 6.

Fig. 14.21 Ridicator de plante

Rolele barelor se deplaseaza pe o cama fixa 7. Deasupra ridicatorului sint


prevazute benzile de tabla 8, pe care se face deplasarea plantelor ridicate.
Prin rotirea axului, degetele pe linga miscarea de rotetie in jurul arborelui 1,
capata si miscarea relative an jurul axelor barelor, in functie profilul camerei, pe
care se deplaseaza rolele.
Profilul camerei (fig. 14.22) este stabilit astfel ancat la intrarea in material
degetele (pozitia1) sa aiba o pozotie radiala. In timpul ridicarii materealului,
datorita deplasarii rolelor pe cama, degetele capata o miscare de rotatie in jurul
axei barelor, miscarea necesara pentru a se asiura ridicarea materealului
(pozotoa 2 si 3).

Fig.14.22 Profilul camei

In momentul transmiterii materealului spre alte orgene, pentru a nu


impiedica deplasarea materealului, desprinderea degetelor de material se face pe
verticala.
Ridicatoarele de plante au latimea de lucru de 1,2-1,6 mm sis ant prevazute
cu degete cu lungimea de 190-200 mm, distanta intre degete fiind de 75-110mm.
Viteza periferica , a degetelor ridicatorului, in zona de ridicare a plantelor
este de 1,7-2,5 m/s.
Functionarea normala a ridicatorului de plante, cu pierderi minime, se
asigura daca viteza 1=(1,1-1,2) m m fiind viteza de inaintarea masinii.

b) Organe de alimentare
Organele de alimentare servesc pentru preluarea materealului ridicat de
ridicatoare si introducerea periodica a acestuia in camera de presare. Ele sant
prezentate sub forma unor transportoare, furci de alimentare sau transportoare si
furci de alimentare.
Transportoarele de alimentare folosite in majoritatea cazurilor sant cu melc,
dispusi in consola; la unele masini melcul are posibilitatea de a-si modifica
pozitia in plan vertical, in functie de grosimea stratului de material.
In figura 14.23, se arata schema unui malc de alimentare. Axul melcului este
sustinut intr-o teava prin intermediul a doi rulmenti cu ace. Teava de sustinere
este montata pe cadrul masinii.
Melcii de alimentare se construesc cu diametrul exterior al spirei de 460-550
mm, pasul spirei s =470-600 mm, turatia melcului fiind n =150-430 rot/min.
Introducerea periodica a materealului transportat in camera de presare se
face cu furci de alimentare (fig.14.23,b). Furca de alimentare este formata din 23 brate 1 montat pe un arbore cotit 2. In partea superioara furca este articulate de
bara 3. In timpul functionarii extremitatile furcii descriu curba indicata punctat.

Fig.14.23 Melcul de alimentare (a) si furca de alimentare (b)

Functionarea furcii de alimentare este sincronizatacu functionarea pistolului


presei. La cursa in gol a pistonului, furca antreneaza material si-l introduce in
camera de presare (cu sectiunea bxh). La cursa de lucru (de presare) a pistonului
furca se deplaseaza pe partea superioara a curbei. Turatia arborelui de actionare
al furcii este egala cu turatia arborelui de actionare al furcii este egala cu turatia
arborelui mecanismului cu biela-manivela.

c) Mecanismul de presare
Mecanismul de presare este format din camera de presare, piston actionat
de un mechanism biela-manivela si volant.
Camera de presare este reprezentata printr-un canal de forma
paralelipipedica, realizata din tabla. Peretii laterali sant formati din tabla

profilata in forma de rigidizati prin peretele superiorsi inferior, in partea din fata
sau cu platbandein partea din spate.
In peretele inferior al camerei de presare sunt prevazute orificii pentru
trecerea acelor, precum si pentru clichetii de protejare a acelor. La extremitatea
posterioaraa parti cu sectie constanta a camerei de presare sant prevazuti
clichetii de retinere a materialului preset.
In peretele lateral al camerei de presare este montata o roata dintata care este
actionatade de ballot in miscarea acestuia si comanda mecanismul de cuplare a
transmisiei la arboreal aparatului de legat.
Pistonul (fig.14.24,a) este format dintr-o sectie de placi din otel sudate intre
ele, prevazute cu bucati de lemn (in special in exterior), care asigura gidarea
acestuia. La unele masini este prevazut cu rulmenti de ghidare.

Fig. 14.24 Pistonul (a) si volantul (b)

In corpul pistonului sant prevazute doua canale pentru trecerea acelor la


cursa de aducere a sarmei la innodator. Astfel in miscarea lor, acele nu sant
impiedicate de materealul din camera de presare, ele trecand prin canale din
corpul pistonului.
Actionarea pistonului se face cu un mechanism biela-manivela (fig.14.25).
Raza manivelei este in general de 360-430 mm, turatia acesteia fiind de 45-70
rot/min.

Forta necesara de a fi dezvoltata pe suprafata pistonului depinde de gradul de


presare necesara s fi obtinut, respectiv in cazul functionarii presei de rezistente
opuse la deplasarea balotilor in partea posterioara a camerei de pesare.

Fig. 14.25 Schema mecanismului de actionare a pistonului

Forta pe piston este data de relatia:


Fp =pS
in care: S suprafata pistonului in cm
p presiunea specific ape suprafata pistonului, datorita rezistentei de
comprimare a fanului, in kgf/cm.
Presiunea specifica p depinde de o serie de factori: starea materealului
(greutatea volumica, umiditate etc.), grosimea stratului de material supus
presarii, valoatea fortelor de frecare etc. In cazul presarii ierburilor semanate cu
umiditate de 20 25% pentru greutatea volumica a baloturilor de 160 250
kgf/mse indica urmatoarea relatie pentru determinarea valorii lui p:
P=10 5 2,32 , kgf/cm
Momentul la arborele de actionare, necesara intr-o pozitie oarecare a
pistonului, la cursa de presare va fi:
M t =T , kgfm.
in care:

T este forta tangentiala, in kgf;


este raza manivelei, in m.

Dupa cum rezulta din schema,


T=Fb cos =Fb sin (+)
in care:
si sint ungiurile, sub care sant dispuse biela si manivela la un moment dat, fata de orizontala.
Dar

Rezulta:

Fp

Fb= cos

T=F p

sin( )
cos

Puterea necesara pentru actionarea manivelei, la un moment dat, va fi


P=

M t
,
75

CP

In care:
este viteza unghiulara a manevrei, 1/s.

Intrucat pistonul intampina rezistente mari numai la cursa de presare (o parte


de cursa de ducere), pentru a transmite la arboreale de actionare o putere
constanta minima necesara si a asigura o functionare uniforma a mecanismului,
in transmisia pentru actionarea acestuia se prevede un volant (fig. 14.24,b).
Rolul volantului este de a acumula (absorbi) energia transmisa in perioadele
cand pistonul lucreaza in gol si o ia inapoi atuncu cand pistonul executapresarea
materealului.
Volantul 1 este prevazut cu stifturi de forfecare 2. In cazul in carerezistenta
intampinata de piston este foarte mare (de exemplu pistonul este blocat de catre
clichetii de siguranta ai acelor), stifturile se foarfeca, iar volantul se rotesteca o
roata libera, flansa 3 servind drept lagar.
In general, diametrul volantului este de 150 980 mm, iar momentul de
inertie de 0,213 2,52 kgfms, greutatea de 60 120 kgf. Turatia arborelui pe
care se monteaza arboreleui pe care se monteaza volantul n=280 720 rot/min.
Puterea necesara pentru presare se poate determina folosind relatia:
Ln

P= 750 60 , CP

in care:
L este lucrul mechanic necesar pentru presarea unei portii de fan de 2 3 kgf, in kgfm;
n turatia manivelei, rot/min.

d) Aparate de legat
In functie de materealul folosit pentru legarea baloturilor (sarma sau
sfoara) se folosesc doua tipuri distincte de aparate de legat: cu sarma si cu
sfoara.
Sarma folosita pentru legare este din otel moale (recopt) OL 34 sau OL 38 cu
diametrul de 1,8 2 m, avand rezistenta maxima la tractiune de 35 45
kgf/mm. Sfoara folosita pentru legare are diametru de 2,5 3 mm, rezistand la
o forta de tractiune de 70 75 kgf.
Indiferent de materealul folosit pentru legare, aparatele de legat sant formate
din urmatoarele elemente: mechanism de aducere a sarmei (au sfori)si innodator
format din prinzator, deget innodator si cutit, elemente prin intermediul carora se
formeaza nodul. La aparatele de legat cu sarme mai este prevazut un mechanism
de degajare a nodului, care efectueaza deplasarea nodului format de pe degetulinnodator.
Actionarea tuturor elementelor aparatului de legat se face de la un arbore,
cuplarea transmisiei la acesta facandu-se automat, dup ace balotul a fost format,
prin intermediul unui dispozitiv de cuplare.
In figura 14.26 se arata schema transmisiei si modul de dispunere a
elementelor componente ale aparatului de legat cusarma de la presa PMT 5.
De la mecanismul cu bielea manivela al masinii, miscarea se transmite la
arboreal 1 si printr-un grup de roti dintate conice 2 si 3 la arborele 4 de actionare
a aparatului de legat. Roata dintata 3 face corp comun cu carcasa mecanismului
de cuplare. Pe arboreal 4 sant montate discurile 5, prevazute cu cate doua
sectoare dintate pentru achizitionarea prinzatorului si a degetului de rasucire si
cama 6 pentru actionarea axului 7 a acelor 8. Lateral pe discul din stanga este
prevazuta cama 9 pentru actionarea mecanismului de degajare a nodului.

Cuplarea transmisiei la arborele 4 se face periodic prin intermediul unui


sistem de cuplare ce intra automat in functiune in momentul cand lungimea
balotului ajunge la 900 1000 mm. Elementul care comanda cuplarea
transmisiei este reprezentat prin roata zimtata 10, montata in peretele lateral al
camerei de presare.
Miscarea de la roata 10 se transmite la rotile conice 12 si 13. Roata 13 este
prevazuta cu parghia 18 care actioneaza asupra parghiei 14, ce mentine
permanent sistemul decuplat.

Fig. 14.26 schema transmisiei la aparatul de legat

Prin rotirea parghiei 14 se elibereaza parghia 15. Sub actiunea arcului rola 17
este deplasata spre exterior. Cuplarea carcasei 16 cu arborele 4 se face in
momentul cand proeminenta 19 in miscarea de rotatie intalneste rola 17.
Decuplarea transmisiei se va face dupa ce arborele 4 se va roti cu 360, parghia
15 ajungand in dreptul ciocului de pe parghia 14.
Prin rotirea arborelui 4 sint actionatetoate elementele aparatului de legat.

Fig. 14.27 Schema mecanismului acelor

In figura 14.27, a se arata mecanismul acelor. Acul 1 este de forma unei bare
curbe, prevazute la extremitatea sa doua role, in corpul acestuia fiind prevazute
un canal semicircular pentru ghidarea sarmei. De la camera 2, prin rotirea
arborelui 3 prin sistemul de parghii 4, 5, 6, si 7 miscarea care transmite la axul 8
al acelor. Pentru aducerea acelor din pozitia limita inferioara in pozitia limita
superioara axul 9 se roteste cu 90. Intrarea in functiune a acelor se produce in
momentul in care pistonul in deplasarea sa a depasit limita m, acelor in miscarea
lor de ridicare trecand prin spatiile din corpul pistonului. In felul acesta miscarea
acelor nu este impiedicata de materialul ce se gaseste in camera de presare.
In cazul blocarii acelor, cand acestea se gasesc in camera de presare, spre a
evita deformarea acestora de catre piston este prevazut dispozitivul de siguranta
format din parhgiile 10 si 11, clichetul 12 si arcul 13. Cand acele se gasesc in
camera de presare, sub actiunea arcului 13, clichetul 12 este rotit in sensul acelor
unui ceasornic si intra in camera de presare. La deplasarea acelor in pozitia
inferioara axul 8 se deplaseaza pe doua frane cu banda 14.
In figura 14.28, a se arata discul de actionare a prinzatorului 1 si a degetului
2. Pe partea laterala a discului 3 sint prevazute sectoare dintate 4 si 5 pentru
actionarea prinzatorului si a degetului, precum si ghidajele 6 si 7 pentru
mentinerea pozitiei acestora.

Fig. 14.28 Innodatorul aparatului de legat al presei

Prinzatorul este format din doua placi 8 (fig. 14.28, b) montate rigid pe un
ax. Fiecare placa este prevazuta cu doua degajari, sub forma de V in care se
introduc sarma adusa de ac. Degajarile sint decalate intre ele sub un unghi de

180. Actionarea prinzatorului se face prin angrenarea sectorului 4 cu roata


dintata 9, miscarea la axul prinzatorului transmitandu-se prin grupul de roti
dintate elicoidale 10.
Intre cele doua placi 8 este introdusa o placa fixa 11, montata pe batiul
comun. Taierea sirmei se face de catre cutitul 12, montat pe batiul dedesubtul
placii inferioare.
Sirma adusa ce ac este introdusa in degajarea din placi. Placile 8, rotindu-se
cu 180 antreneaza sarma in miscarea de rotatie, facand-o sa se indoaie in spatiul
dintre placile 8 si placa 11. Dupa prinderea sarmei este taiata de catre cutitul 12.
Degetul-indoitor 2 (sau degetul de rasucire) este format dintr-o tija,
prevazuta in partea inferioara cu un cioc. In partea superioara pe tija degetului
este montata roata dintata conica 13(cu 8 dinti). Actionarea degetului se face
prin angrenarea sectorului 5 cu roata 13.
Dupoa ce sarma adusa de ac este antrenata de prinzator incepe rasucirea
celor doua capete ale sarmei de catre degetul 2, acestea fiind asezate pe ciocul
degetului. Degetul 2 rotindu-se in jurul axei sale rasuceste sarma, imbinand
astfel cele doua capete. Formarea nodulu prin rasucire se realizeaza prin rotirea
degetului cu un unghi de 3 360.
Dupa formarea nodului de face deplasarea acestuia de pe cioc, cu
mecanismul format din parghiile 14 si 15 si placa 16. Actionarea acestui
mecanism se face prin intermediul camei 18, rola 19 a parghiei 15 fiind montata
in canalul camei. Prin deplasarea placii 16, nodul format este evacuat ee pe cioc.
Toate operatiile de legare a balotului se fac la o rotatie a arborelui 4,
respectiv la o rotatie a arborelui cotit al mecanismului biela manivela al presei.

3. Tipuri constructive de prese de adunat si balotat


Presele de adunat si balotat cele mai raspandite in prezent sint cele tractate
cu piston, cu legarea balotului cu sirma sau sfoara. Ele se construesc pentru
productivitati de 4 15 t/h. In tara noastra se construeste presa PMT 5.
Presa PMT 5 este destinata a lucra in agregat, cu tractoarele U 72, U
650, U 651, fiind folosita pentru presarea fanului din brazde si a paielor lasate
sub forma de brazde de catre combinele C-1 (C-3).
Presa PMT 5 este formata dintr-un cadru, sustinut pe doua roti cu pneuri,
prevazute cu un triunghi de tractiune, pe care aint montate : ridicatorul de plante,
melcul si furca de alimentare, mecanismul de presare, aparatul de legat si
transmisia.

Cadrul masinii reprezinta o constructie metalica, fiind sustinuta pe doua roti


cu pneuri cu dimensiunile : 7,5016 si 6,5016.

Ridicatorul de plante esteformat din cinci bare cu degete elastice, montate


prin intermediul siscurilor pe un arbore. Ridicatorul de plante este montat

articulat pe cadru, inaltimea acestuia fata de sol putand fi reglata prin


intermediul unei manete.
Organele de alimentare a mecanismului de presare sint formate dintr-un melc
si o furca de alimentare. Mecanismul de presare si aparatul de legat au
constructia indicata in figurile 14.24 14.28.
Actionarea organelor de lucru ale presei se face de la priza de putere a
tractorului.
Prin deplasarea masinii, de-a-lungul brazdelor, plantele sint ridicate de
ridicatorul de plante si prin intermediul melcului de alimentare si a furcii sint
introduse in camera de presare. Sub actiunea pistonului in camera de presare are
loc formarea balotului.
Presa PMT 5 are ridicatorul de plante cu latimea de lucru de 1,36 m si
formeaza baloturi cu dimensiunile 3504801000 mm, greutatea volumiva a
acestora fiind de 120 180 kgf/m. Productivitatea maxima a presei este de 5
t/h. Greutatea presei este 2100 kgf.

E.COMBINE DE RECOLTAT SI TOCAT


(COMBINE DE SILOZ)
1. CONSIDERATII GENERALE
a. Domeniul de utilizare si clasificarea combinelor de recoltatsi tocat
Combinele de recoltat si tocat sint folosite pentru tocarea, tocarea si
incarcarea in mijloace de transporta furajelor destinate in principal insilozarii. In
functie de domeniul lor de utilizare, denumirea acestor masini este de combine
de siloz, denumire raspandita in prezent.
Operatiile pe care le indeplinesc combinele de siloz sant : taierea plantelor,
tocarea acestora si transportul masei tocate in mijloace de transport. Unele
combine de siloz, destinate recoltarii porumbului siloz efectuiaza si operatii de
detasare a stiuletilor, care sint colectati separat de masa tocata.
Dupa modul in care executa succesiunea operatiilor si dupa tipul aparatelor
de taiere folosite, combinele de siloz pot fi grupate in:
- combine de siloz cu aparat de taiere cu cutit ce primeste miscarea rectilinie
alternativa ;

- combine de siloz cu aparat de taiere rotativ


La combinele din primul grup, aparatul de taiere, efectuiaza numai taierea
plantelor. Tocarea plantelor si transportul tocurii spre mijloace de transport se
face cu alte organe.
La combinele din cel de-al doilea grup aparatele de taiere rotative efectuiaza
taierea si tocarea plantelor si azvarlirea tocaturii in mijloace de transport.
Combinele de siloz pot fi universale, destinate pentru recoltarea unor
anumite culturi. Cambinele de siloz universale de obicei se prevad cu
echipamente destinate pentru recoltarea culturilor ierboase si a culturilor
semanate in randuri.
Combinele de siloz pot fi tractate, purtate, semipurtate sau autodeplasabile.
Actionarea organelor de lucru ale combinelor de siloz se face de la priza de
putere a tractorului cu care lucreaza in agregat, acelas tractor fiind folosit in
majoritatea cazurilor si pentru tractarea remorcii de colectarea tocaturi.

b. Partile componente ale combinelor de siloz. Schema tehnologica


Combinele de siloz se prevad, in functie de schema tehnologica, cu
organe de lucru si pentru transportul materealului, de construvtii driferite,
dispuse intr-o succesiune determinata.
Combinele de siloz prevazute cu aparat de taiere plan cu cutite cu miscare
rectilinie alternativsint formate dintr-in cadru, sustinut pe doua roti pe care sant
montate urmatoarele organe componente : aparatul de taiere 1, rabatorul 2,
transportul de plante 3, valturile de alimentare 4, aparatul de tocare 5 si
transportorul de masa tocata 5. Tractarea masinii se face prin intermediul unui
triunghi de actiune 6.
Prin deplasarea masinii, plantele rabatute de rabator sint taiate de aparatul de
taiere si depuse pe transportorul de plante care le transporta spre aparatul de
tocare. Introducerea plantelor in aparatul de tocare se face de catre valturile de
alimentare, care efectuiaza initial o presare a materealului si sub aceasta forma,
cu viteza constanta il introduc in zina de actiune a cutitelor aparatului de tocare.

Materealul tocat este transportat in remorca de catre transportorul de masa


tocata.
Combinele de siloz prevazute cu aparate de taiere cu cutite cu miscare
rectilinie alternativa, pot fi prevazute si cu valturi de detasare care inainte de
introducerea tulpinilor in aparatul de tocare efectuiaza detasarea stiuletilor.
Stiuletii detasati sint transportati intrt-o remorca de colectare a stiuletilor.
Aparatele de tocare cu care cu care se prevad combinele de siloz de acest tip
pot fi cu toba sau cu disc. In ultim caz, aparatul de tacare efectuiaza si azvarlirea
tocaturii in mijloace de transport.

Fig. 14.30 Schema combinei de siloz cu aparat


de taiere cu cutit cu miscarea rectininie alternativa

In figura 14.31 sint aratate scheme de functionare ale combinelor de siloz cu


aparate de taiere rotative, care efectuiaza taierea, tocarea si zvarlirea tocaturii.
In primul caz (fig. 14.31, a) aparatul de tocat este format dintr-un rotor 1 cu
cutite mintate articulate, prevazute cu carcasa 2 si conducta pentru transportarea
materealului tocat 3, montat pe un cadru sustinut pe roti. Prin deplasarea
masinii, carcasa inclina plantele, iar cutilele rotorului, totindu-se cu viteza
periferica de 30 50 m/s efectuiaza taierea si tocarea plantelor, fractiunile
rezultate (taierii) fiind azvarlite prin conducta 3 in remorca de colectare. Aceste
combine sint folosite in special pentru recoltarea culturilor ierboase.

Fig. 14.31 Schema tehnologica de combine de siloz,


cu aparate de taiere tocare si azvarlire

In al doilea caz (fig. 14.31, b) organele de lucru destinate pentru recoltarea


unui rand de plante sant prezentate prin doua separatoare de lan 1, scutul 2, doua
calturi de alimentare 3 cu palete zimtate, aparatul de taiere, tocarea si azvarlirea
4 (format dintr-o toba cu cutite) si conducta 5 pentru transportarea materealului
tocat.
Prin innaintarea masinii, plantele dirijate de separatoare sant aplecate de
scutul 2 si intra in spatiul dintre valturile 3. Dupa intrarea plantei intre valturi

incepe procesul tocarii ezecutat de aparatul de tocare 4. Initial se face taierea


plantei iar apoi planta este introdusa de catre valturi in zona de actiune a
cutitelor tobei facandu-se tocarea. Dupa tocare, taieteii sant azvarliti de catre
toba de tocare prin conducta 5 in remorca pentru colectarea materealului tocat.

2. APARATE DE TOCARE
In constructia combinelor de siloz se folosesc aparate de tocare cu cutite
dispuse pet oba sau pe un rotor. In ultimul caz cutitele sint montate pe suporti
montati artivulat pe un arbore realizat din teava.
Aparatul de tocare cu toba (fig. 14.32) esteformat dintr-un arbore 1 pe care
prin intermediul unor discuri 2 sint montate cutitele 3. Cutitele pot fi cu tais
drept sau spiral. La combinele de siloz la care lungimea aparatului este mare
(egala cu latimea de lucru a combinei) aparatul de tocare este format din mai
multe sectii, montate pe acelas arbore sau din mai multe cutite montate pe o
tabla.

Fig. 14.32 Aparatele de tocare cu roba

Dispunerea cutitelor pe discuri se face astfel incat taisul acestora sa


formeze cu partea contrataietoare un unghi de alunecare care asigura mentinerea
materealului in spatiul dintre cutit si partea comtrataietoare. Pentru ca taierea sa
se produca continuu pe aparatul de tocare, dispunerea cutitelor se face astfel
incat inceputul unui cutit sa se gaseasca pe generatoarea pe care se gaseste
axtremitatea cutitului alaturat.
Lungimea tocaturii l, abtinuta, depinde de viteza de alimentare a
materealului si de turatia tobai n :
Aparatul de tocare cu cutite montate pe rotor este format dintr-un arbore 1 pe
care sant montate articulat cutitele 2. Dispunerea cutitelor pe rotor se face pe o
spirala, intre cutite existand o acoperire b.

Fig. 14.33 Aparat de taiere, tocare si azvarlire

Aceste aparate se folosesc in special pentru recoltarea ierboaselor. Ele efectuiaza


atat taierea si tocarea cat si zvarlirea taieteilor rezultati in remorca de colectare.
Cutitele au latimea de lucru b=50 75 mm, acoperirea b fiind de 7 25
mm. Ele pot avea forma indicata in figura 14.33, a sau forma lamelor de taiere
de la aparatele de taiere de tip clasic.

3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE COMBINE DE SILOZ


In tara noastra initial s-a fabricat combina de siloz CST 2, tractata cu
latimea de lucru de 2m. Aceasta combina este echipata cu un aparat de taiere si
tocare cu cutite montate articulat pe un tambur, autitele avand forma lamelor de

taiere. Taieteii rezultati prin tocare, transportati de un melc, sant zvarliti de catre
un ventilator aruncator in remorca. In prezent se fabrica si se utilizeaza combina
CSU (combina de siloz universala).
Combina CSU (fig. 14.35) este formata dintr-un cadru 1, sustinut de doua
roti cu pneuri, prevazuta cu un triunghi de tractiune 2, pe care este montata
conducta 3 pentru transportul materealului tocat, elemente ce constitue masina
de baza.
Pe masina de baza se pot monta urmatoarele achipamente de lucru :
echipament pentru plante ierboase, echiament pentru recoltat porumb pe un rand
si echipament de recoltat porumb pe doua randuri cu distanta intre randuri sau

cu distanta reglabila intre randuri. Echipamentele se monteaza lateral in partea


dreapta, pe masina de baza.
Cadrul masinei este realizat din bare profilate de tabla sudate intre ele.
Conducta de transport a materealului tocat are sectiune variabila,
dreptunghiulara in partea inferioara si circulara in partea superioara. In partea

superioara conducta este prevazuta cu un deflector 4 prevazut cu placa de


dirijare 5. Deflectorul 4 se poate roti in plan vertival, prin intermediul unui
mecanism actionat de la maneta 6 iar pozitia placii de dirijare poate fi
modificata prin intermediul cablului 7.
Echipamentul pentru recoltarea plantelor ierboase este format dintr-un rotor,
cu 28 de cutite dispuse pe patru randuri pe un tambur acoperit cu o carcasa.
Cutitele pot avea taisul neted sau zimtat. Turatia motorului este de 1550 rot/min.
Latimea de lucru a echipamentului este de 1460 mm.
Echipamentele pentru recoltarea plantelor semanate in randuri sant prevazute
cu separatoare de lan, valturi de alimentare si tobe de tocare si azvarlire cu cutite
fixe.

Actionarea organelor de lucru ale combinei se face de la priza de putere a


tractorului. Productivitatea combinei CSU este de 15 20 t/h in cazul cand este
echipata pentru recoltat plante ierboase si 14 24 t/h cand este echipat pentru
recoltat plante semanate in randuri (un rand sau doua randuri la o trecere).
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate