Standardele de calitate ,calitatea oualelor si

influenta in costul de productie.

Oul este , unul dintre alimentele de origine animal cu cea mai
mare frecven de utilizare.
Compoziia sa poate fi mbogit n nutrieni cu foarte mare
cutare n nutriia uman, cum ar fi: acizi grai eseniali (AG
eseniali), antioxidani i vitamine.
Oul asigura totalitatea rezervelor nutritive care vor sta la baza
formrii i a dezvoltrii puiului. Acest rol explic n mod excepional
calitatea nutriional a acestui aliment. Este slab energetic, dar bogat
n proteine perfect echilibrate. Prin urmare, se consider c valoarea
biologic a proteinelor din ou este uor superioar celor din laptele
matern, atunci cnd acest aliment este administrat copilului sugar.
Deoarece pe perioada pstrrii oulor acestea pot suferi profunde
modificri nedorite, starea de prospeime constituie o component de
baz a aprecierii calitii oulor.
Dup prospeime, oule se difereniaz n: ou foarte proaspete
(dietetice), obinute de maximum 5 zile i pstrate n condiii de
refrigerare; ou proaspete, cu o vechime de peste 5 zile.
Evaluarea gradului de prospeime se poate face asupra oului crud
ntreg, asupra coninutului oului dup spargere sau dup fierbere.
Stabilirea prospeimii oulor crude se poate face prin examinarea
aspectului, prin proba cltinatului, examinarea la ovoscop sau proba
densitii n ap rece i n soluii de saramur, de diferite concentraii,
precum i prin alte metode.
Aspectul oulor. Oule proaspete au coaja ntreag, nefisurat,

curat, mat, aspr, fr pete sau porivizibili, iar cuticula intact i

fr neregulariti. Oule vechi sau alterate prezint coaja lucioas,
unsuroas, ptat i cu porii mrii.
Lichefierea albuului si ruperea sau slbirea alazelor, pe msura
nvechirii i chiar a alterrii oulor, determin mobilitatea glbenuului
la scuturarea oului. Oule foarte proaspete i proaspete nu trebuie s
aib mobilitate sesizabil la scuturarea uoar.
Examinarea la ovoscop ofer cele mai concludente informaii
privind prospeimea.
Prospeimea oulor se poate evalua i cu ajutorul proprietilor
fizico-chimice: pH-ul albuului i glbenuului, coninutul de fosfai din
albu i altele.
Factorii care influentiaza productia de oua
Dintre

factorii

de

natura

ereditara(interni),care

influenteaza

productia de oua atat numeric cat si calitativ, amintim:specia, rasa,

individualitatea, varsta, precocitatea, conditiile de adapostire, starea
de sanatate, densitatea, comportamentul, microclimatul.
Productia de oua individuala variaza intre limite foarte largi, fiind
determinata partial de functionarea aparatului reproducator de mediu,
sub control neurohormonal si puternic influentata de conditiile de
mediu exterior.
In afara insa de acestea, productia numerica de oua mai este
influentata direct sau indirect si de o serie de alti factori.
Specia :volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de
pasari.Astfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii
hibirizi industriali pana la 250-270 bucati oua, in timp de 13-14 luni de

exploatare
Rasa:determina variatii ale productiei de oua in cadrul aceleiasi
specii in limite foarte largi.Astfel, la gaini productia de oau variaza in
functie de rasa de la 120 oua la rasele grele, pana la 225-260 oua pe
an la rasele specializate pentru productia de oua.La rate, de
asemenea, productia de oua este foarte mult influentata de rasa.La
curci si gaste, productia de oua este mai putin diferentiata de rase,
aceste specii fiind selectionate si crescute, mai mult in directia
productiei de carne.
Varsta:influenteaza foarte mult productia de oua.Astfel, la gaini,
productia maxima de oua se obtine de obicei in primul an de ouat.a
curci, ce mai mare productie de oua se obtine in primul an de ouat.In
al doile an, productia scade treptat.a rate, productia de oua creste in
al doile an si dupa aceasta varsta scade.La gaste, productia de oua
creste de obicei pana in al treilea an, dupa care incepe sa scada.
Precocitatea ouatului:prin precocitatea ouatului sau precocitatea
sexuala intelegem periaoda de timp scursa de la scloziune pana la
producerea primului ou.Cu cat puicutele de inlocuire din rasele
usoare, incep sa oua mai devreme, dar nu inainte de varsta de 12-13
saptamani, cu atat productia de oua va fi mai mare.La gaste, ouatul
incepe dua varsta de 8-10 luni, iar la curci dupa varsta de 7-10 luni, in
functie de rasa.
Instinctul de clocit:la pasarile cu instinct de clocit dezvoltat,
productia de oua inceteaza in perioada clocitului, iar dupa desclocire,
ouatul incepe cu o intarziere care variaza intre 1-20 zile.La rasele de
gaini usoare, specializate pe productia de oua, instinctul de clocit
este foarte redus sau chiar a disparut, pe cand la rasele de haini

mixte sau grele, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare

intensitate.
Naparlirea: acest produs fiziologic este insotit de scaderea sau
chiar intreruperea productiei de oua.Astfel gainile slab ouatoare,
incep naparlirea mai devreme si dureaza 5-6 luni.Gainile bune
ouatoare incep sa nasparleasca mai tarziu si procesele dureaza 3 -4
luni, iar gainile foarte bune ouatoare incep naparlirea prin noiembrie
si dureaza 6-8 saptamani.Indiferent cand incep naparlirea, se termina
de obicei in ianuarei- ferbuarie.
Alimentatia pasarilor este factorul de mediu principal si chiar
determinant, in realizarea unei productii de oua corespunzatoare
potentialului productiv al fiecarei specii si rase. S-a observat ca
respectarea acestor retete furajere asigura o productie superiaoara
de oua, iar nerespectarea lor duce la scaderea substantiala a
productiei.De asemenea este stabilit ca prin neasigurarea unui front
de furaje corespunzator, productia de oua scade cu 10-12%, iar lipsa
de apa poate duce chiar la incetarea ouatului.
Conditiile de adapostire:adapostul, mai ales in sistemul de
crestere intensiv industrial, trebuie sa asigure un microclimat
corespunzator(temperatura, umiditate, schimb de aer, program de
lumina etc)
Starea de sanatate:de asemena influenteaza productia de oua si
este bine cunoscut ca starea maladiva duce la scaderea si chiar
incepatarea ouatului.