Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANALIZA ECONOMICO-SOCIALA
A UNEI REGIUNI
(JUDETUL OLT)
ANUL 1
MPDRR, GRUPA 3
dreapt Plapcea. Pe o distan de 45 km, partea de sud a jude ului este udat de
apele Dunrii, care colecteaz ntreaga reea hidrografic a jude ului.
Populatia
In ceea ce priveste populatia, jud. Olt are o populatie de 465.019 de locuitori, fiind
impartiti in mediul urban si rural.
Mediul
Nr. locuitori
urban
189.064
rural
275.955
Oras
Nr. locuitori
77.082
Slatina
Caracal
34.735
Bals
20.992
Corabia
19.470
Scornicesti
12.471
Draganesti-Olt
12.190
Piatra-Olt
6.116
Potcoava
5.905
Ani
Anul 2008
Medii
rezidenta
de Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete
Anul 2009
Anul 2010
de
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Masculi
n
Urban
Olt
93363
92101
91893
Rural
Olt
139795
138989
137156
Feminin Urban
Olt
98174
97142
97171
Olt
141796
140699
138799
Rural
Se observa ca in ceea ce ii priveste pe barbatii in varsta de munca sunt mai multi in mediul
rural decat de cel in mediul urban, ia racelasi lucru se intapla si in cazul femeilor. In anul
2008 se observ ca exista un numar mai mare de persoane atat in cazul barbatilor cat si al
femeilor, iar in anii 2009 si 2010 numarul acestora incepe sa scada. Procesul de
Anul 2008
Sexe
Anul 2009
Anul 2010
Masculin
Olt
Mii persoane
Mii persoane
Mii persoane
95,3
93
93,3
Feminin
Olt
83,5
83,7
82,8
Anul
2008
Principalele
culturi
Forme
proprietate
de Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete
Anul
2009
Anul
2010
de
UM: Kg/ ha
Cereale
boabe
pentru
Kilogram
e
Kilogram
e
Kilogram
e
Total
Olt
2686
2990
2840
Grau - total
Total
Olt
3113
2556
2143
Orz si orzoaica
Total
Olt
3026
2451
2297
Ovaz
Total
Olt
1777
1209
1778
Porumb boabe
Total
Olt
2105
3768
4384
Mazare boabe
Total
Olt
1595
1260
1475
Fasole boabe
Total
Olt
1069
1133
1181
Floarea soarelui
Total
Olt
1385
1596
1689
Soia boabe
Total
Olt
1524
882
984
Cartofi - total
Total
Olt
12922
16098
14868
Tomate
Total
Olt
17801
17350
15830
Ceapa uscata
Total
Olt
11752
11416
9659
Varza alba
Total
Olt
17277
17722
21803
Total
Olt
19052
22265
23049
Furaje perene
Total
Olt
15946
17551
16061
Furaje
anuale
Total
Olt
11529
11800
11537
Pepeni
galbeni
verzi
si
verzi
Categorii
vii
de
Anul
2009
Anul
2010
Hectare
Hectare
Hectare
Olt
1530
1820
1502
din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale
1365
1375
711
Olt
5410
5107
5389
din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale
5410
5107
5389
Sector privat
Olt
14
83
din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale
72
Forme de proprietate
Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete
de
Anul
2008
UM: Ha
Vii altoite pe
Sector privat
rod
Vii hibride pe
Sector privat
rod
Struguri
masa
de
Struguri
vin
de
Sector privat
Olt
6937
6921
6808
din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale
6772
6476
6028
In cee ce priveste viile se observa ca in mediul privat terenul pe care sunt cultivate
vii este mult mai mare decat in exploatatiile agricole individuale. De observa o ca
acesta categorie se afla pe o curba descendenta incepand cu anul 2008 unde
suprafata este mare si culminand cu anul 2010 in care suprafata este mica.
Productia de fructe pe specii de pomi:
Ani
Categorii
fructe
de
Forme de proprietate
Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete
de
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Tone
Tone
Tone
UM: Tone
Mere
Sector privat
TOTAL
451767
506364
543690
Olt
3233
3200
3850
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
382180
431246
445117
Olt
3179
3179
3278
Pere
Sector privat
TOTAL
52384
65758
60171
Olt
633
1045
1075
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
51735
64809
59225
Olt
633
1045
1075
Piersici
Sector privat
TOTAL
15177
15014
10446
Olt
209
198
179
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
12309
12614
8809
209
198
173
Olt
Cirese
visine
si
Sector privat
TOTAL
66961
66674
69694
Olt
1992
2053
2485
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
60311
61403
64782
Olt
1992
2051
2463
Sector privat
TOTAL
31462
32194
23658
Olt
3310
3716
2228
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
25485
28587
22133
Olt
3310
3656
2203
Nuci
Sector privat
TOTAL
32157
37987
34029
Olt
419
852
660
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
31587
37063
33696
419
852
642
Caise
zarzare
si
Olt
de Forme de proprietate
Macroregiuni,
regiuni
de Ani
Anul
2008
animale
Anul
2009
Anul
2010
dezvoltare si judete
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Bovine
Sector privat
TOTAL
2675548
2505364
1994513
Olt
55266
45482
32981
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
2585621
2409312
1861754
Olt
54832
45193
32395
Porcine
Sector privat
TOTAL
6162884
5785756
5412681
Olt
201525
188267
183570
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
4818491
4265310
3680282
Olt
177303
163564
154735
Ovine
Sector privat
TOTAL
8871216
9132381
8408046
Olt
136102
131269
87002
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
8731953
9042660
8246127
Olt
135120
131018
86452
Caprine
Sector privat
TOTAL
897594
916293
1239844
Olt
34856
40025
60370
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
887268
906302
1221196
Olt
34479
39973
60099
Cabaline
Sector privat
TOTAL
812879
756581
605154
Olt
31954
33283
23961
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
810896
754952
603404
Olt
31941
33280
23955
Pasari
Sector privat
TOTAL
Olt
3071596
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
Olt
3018314
2302109
2368915
Sector privat
TOTAL
997714
1056505
1273683
Olt
18718
18523
28398
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
994995
1051429
1265712
Olt
18678
18475
28313
Iepuri
Sector privat
TOTAL
457633
455423
267900
Olt
8188
8037
5079
din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale
457496
455218
267654
8188
8037
5079
Familii
albine
de
Olt
2360901
2631385
Industrie
Economia Romniei i implicit a judeului Olt, economie total centralizat sub regimul
comunist,a reuit s depeasc dificila perioad de tranziie, astfel dezvoltndu-se
economia de pia prin ncurajarea privatizrilor i investiiilor strine, considerate
nc insuficiente.
Sectorul primar este reprezentat de industria extractiv - Schela Ciureti, iar sectorul
secundar este reprezentat de SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA
Slatina.
Sectorul tertiar este reprezentat de SC ALPROM SA SLATINA, SC ARTROM SA
SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG
CARACAL, TERMEX BAL.
Industria judeului Olt reprezint principalul sector de activitate n care 20,9% din
populaia judeului realizeaz peste 65% din volumul activitilor productive. Este
reprezentat de toate ramurile industriale, ns ponderea este deinut de industria
metalurgic, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.
S.C. ALRO S.A. are ca obiect de activitate producia i comercializarea aluminiului la
intern si la extern, know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare;
producerea i comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare,
placi si srma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de ambalare, transporturi si
prestri servicii; colectarea, prelucrarea i livrarea deeurilor refolosibile.
Pe plan intern, principalii parteneri sunt: Alprom Slatina, IPROEB Bistrita, Sidex
Galati.
S.C. ALTUR S.A., societate nfiinat n anul 1979 a fost transformat n anul 1991 n
societate pe aciuni. n prezent ALTUR este o societate cu capital integral privat.
Prin produsele pe care le realizeaz ALTUR SA Slatina este un furnizor important
pentru multe sectoare industriale din care putem aminti:
- industria de autoturisme de ora i de teren;
- industria de tractoare i maini agricole;
- industria de autovehicule pentru transport marf i pasageri;
- industria electrotehnic i a sistemelor de nclzire cu gaze.
Infrastructura
Rolul reelei cilor de transport i comunicaie in dezvoltarea economic i social a
teritoriului este determinant, in prezent o infrastructur de transport funcional
reprezint un factor de avantaj major in competiia naional i internaional. Un alt
aspect specific al acestui tip de infrastructuri este
c afecteaz nu numai comunitatea local ci i pe cei aflai in tranzit, acesta
reprezentand intr-un fel cartea de vizit a teritoriului respectiv. Reelele virtuale,
adic reelele de cooperare, au nevoie de reele de infrastructur care favorizeaz
comunicaiile i schimburile socio-econonico-culturale.
Regiunea Sud-Vest are o infrastructur de transport relativ bine dezvoltat, teritoriul
regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 i E81 i dou din cele trei
axe prioritare ale Reelei de transport Trans-European TEN-T ( formate din
coridoarele Pan-europene) care intersecteaz Romnia, i anume axa prioritar de
transport 7 (format din coridorul IV -Berlin/ Nurenberg-Praga-BudapestaConstana
Lipsa locurilor de munc adecvate au determinat i aici plecri ale populaiei pentru
munca necalificat n strintate. Astfel, dac n anii de dup 1990 se pleca, n
special, n Serbia,dup criza din Iugoslavia, destinaia privilegiat au devenit Italia i
Spania. n ceea ce privete migraia extern Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarc
printr-un nivel relativ sczut n comparaie cu alte regiuni, dar acest fenomen se
intensific n condiiile n care msurile de reviriment economic ntrzie i
pauperizarea populaiei sporete.
Resurse de munca pe sexe:
Ani
Anul 2008
Sexe
Anul 2009
Anul 2010
Mii persoane
Mii persoane
Mii persoane
Masculin
TOTAL
7103,3
7151,4
7222,7
Olt
152,2
153
154,5
Feminin
TOTAL
6644,1
6724,5
6824,9
Olt
138
139,3
140,8
Anul 2008
Sexe
Anul 2009
Anul 2010
Mii persoane
Mii persoane
Mii persoane
Masculin
TOTAL
7103,3
7151,4
7222,7
Olt
152,2
153
154,5
Feminin
TOTAL
6644,1
6724,5
6824,9
Olt
138
139,3
140,8
Anul 2008
Sexe
Anul 2009
Anul 2010
Procente
Procente
Procente
61,6
60,5
59,6
Total
Olt
Macroregiuni,
Sexe regiuni
de
dezvoltare si judete UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Tota
Olt
l
7801
12600
11369
- Liceal si postliceal
Tota
Olt
l
1199
2158
2142
- Universitar
Tota
Olt
l
463
936
956
3210
9640
6960
beneficiari de indemnizatie de
(someri fara experienta in munca)
somaj
Beneficiari de indemnizatie de
(someri cu experienta in munca)
somaj Tota
Olt
l
2462
8164
5392
Beneficiari de indemnizatie de
(someri fara experienta in munca)
somaj Tota
Olt
l
748
1476
1568
6253
6054
7507
Procente
Procente
Procente
Procente
Masculin TOTAL
2,2
4,4
8,4
7,6
Olt
3,2
5,7
10,7
9,6
Feminin
TOTAL
4,4
7,1
6,3
Olt
3,8
4,9
6,8
6,6
Anul
2008
dezvoltare
Anul
2009
Anul
2010
Numar
Numar
Numar
Regiunea
SUDTOTAL
VEST OLTENIA
6447
2656
1633
29
10
14
INDUSTRIE
1566
415
217
44
CONSTRUCTII
293
71
45
66
81
HOTELURI SI RESTAURANTE
81
35
ACTIVITATI
DE
SERVICII
ADMINISTRATIVE
ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
132
47
14
ADMINISTRATIE PUBLICA SI
SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
1693
488
254
INVATAMANT
233
104
86
1640
1271
750
APARARE;
SI
ASIGURARI
Total salariati
2008
2009
75
67
strin.
Sectorul comercial prioritar la nivelul judeului Olt il reprezint comerul en-detail, cu
o
distribuie
organizat.
Activitatea comercial in jude este caracterizat de urmatoarele aspecte:
- sectorul public deine ponderea la mrfurile nealimentare, iar sectorul privat la
mrfurile
alimentare;
- comerul public este deinut in proporie de 80% de comerul cu carburani,
comerul cu amanuntul in magazine nespecializate si comerul cu amanuntul cu
produse
din
carne;
- in sectorul privat volumul de vnzri pe tipuri de comer variaz de la 9 % pentru
comerul cu buturi alcoolice la 98 % pentru comertul cu amnuntul al produselor
alimentare, buturi si produse din tutun in magazine.
c) Analiza SWOT
PUNCTE SLABE
Infrastructura de transport insuficient
dezvoltat:
Inexistena unei autostrzi n regiune i
lipsa unei jonciuni corespunztoare;
Cea mai mic densitatea a cilor ferate
din
ar.
Legturi
feroviare
transfrontaliere inexistente cu
Iugoslavia i Bulgaria, porturi dunrene
slab echipate fr posibilitatea de
transbordare Ro-Ro i containere,
Infrastructura de utiliti i mediu slab
dezvoltat (ap, canalizare, epurare,
gaze, managementul deeurilor,
comunicaii) n mediul rural, dar i n
multe orae; n general, cea mai redus
densitate a facilitilor dintre toate
regiunile
Dunrea a acionat de-a lungul timpului
ca o barier natural, regiunea nu are
dect rol limitat n tranzitul de marf cu
vecinii
Capacitate sczut de atragere a
investiiilor strine directe, (3,5 % din
volumul rii), reea de sprijinire a
afacerilor slab dezvoltat, capacitate
slab de consultan.;
Structura de sprijinire a afacerilor n
stadiu incipient de dezvoltare
Insuficiena
standardul
sczut
al
PUNCTE TARI
Regiune de tranzit cheie ntre Banat i
Muntenia
(Bucureti)
situat
la
confluena coridoarelor de transport
paneuropene IV i VII;
OPORTUNITATI
Potenial de exploatare a Dunrii ca un
coridor de transport cu cost redus
(coridorul VII);
Potenial crescut pentru turismul montan,
rural,balnear, dunrean, religios etc;
AMENINTARI
Creterea
disparitilor
intraregionale
inter-
Construirea celor dou axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV i
coridorul VII fluviul Dunrea), care vor traversa regiunea va mri gradul de
accesibilitate al regiunii i va impulsiona atragerea de investiii, contribuind i la o
mai bun mobilitate a forei de munc. Nu n ultimul rnd, derularea proiectelor va
implica utilizarea resurselor umane proprii regiunii .
Dezvoltarea facilitilor i capacitilor de cercetare n cadrul centrelor universitare i
utilizarea rezultatelor cercetrii de ctre sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii pot
crea condiii pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Agricultura reprezint o resurs important pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil
ha utilizate pentru cultura cerealelor (n special porumb i gru), a plantelor
oleaginoase (mai ales floarea-soarelui), legume (soia, mazre, fasole, roii, varz,
ceap) i fructe (mere, pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecl de
zahr, producia vinului de bun calitate.
Regiunea beneficiaz de un potenial turistic diversificat, incluznd turismul montan
i cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii
protejate), turismul religios (peste 60 de mnstiri i biserici ortodoxe). Datorit
poziiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi i a tradiiilor culturale,
potenialul turistic al Olteniei este foarte diversificat cu nsemnate monumente
naturale (peteri, chei, canioane, rezervaii) .
Spaiul rural ofer o ospitalitate veritabil bazat pe un mediu nepoluat, calitatea
vinului, gastronomia i vestitele tradiii folclorice ale Olteniei.
CONCLUZII:
Datele colectate i analizate pe parcursul cercetrii privind situaia socio-economic
a zonelor selectate pentru a fi evaluate din punctul de vedere al proiectului, indic
faptul c chiar i intr-o arie geografic destul de restrans, cu multe trsturi
comune, gradul de dezvoltare a localitilor este diferit.
Un fenomen aparte, caracteristic pentru tot judetul este migraia populaiei.
Este vorba de aceea parte a populaiei care se deplaseaz zilnic pentru munca in
teritoriu, precum i de cei care se deplaseaz pentru munc pe o perioad
determinat sau periodic in strintate, in special populaia rural masculin
reprezentand for de munc relativ ieftin, de incredere i diligent, pentru
angajatorii din aceste ri. Mai trebuie menionat faptul c este vorba de migraiile
individuale, determintate de factori economici, ceea ce este valabil pentru toate
zonele studiate.
Ca prim efect a tranziiei economice s-a redus dramatic activitatea industrial, ceea
ce a dus la concedierea treptat a celor care fceau naveta din spaiul rural spre
unitile industriale amplasate in majoritatea lor in mediul urban. Prin amploarea
ingrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin consecinele nefaste,
omajul, adic lipsa locurilor de munc a devenit problema cea mai arztoare
a populaiei din mediul rural. Fenomenul este caracteristic in special zonelor rurale
din ariile metropolitane, adic in localitile rurale situate in apropierea oraelor. In
lipsa locurilor de munc pe plan local, sau a factorilor de natur educaionale, cum ar
fi pregtirea profesional, experiena de munc sau a aspiraiilor, o mare parte a
populaiei rurale s-a apucat de agricultur, care pan nu de mult a avut doar rolul de
siguran. O mare parte a populaiei rurale rmase fr un loc de muncremunerat
s-a apucat de agricultura de subzisten.