Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
) o entitate discretd inzestratd :51din ea. Tocmai de aceea,retrdgindu-se din intrebuinlarea care i-a fost indelung
alist pentru a o prezenta - va - '---vatd de citre administrafia coloniald qi antropologia clasic6, ea poate fr aplicatd de
rnt sd modeleze organizarea acum inainte unor conlinuturi sociale foarte eterogene.
r Iui F. Barth (1969) 9i ecoul
t6!ii qtiintifrce sint expresia A.C. TAYLOR
.lui dinamist Ei interactional ' AMSELLE J.-L.,M'BOKOLOE. (ed.),1985,Auceur de l'ethnie.Ethnies, tribalismeet itat
ani (indeosebide Miiklmann, en Afrique, La D6couverte,Paris. - BARTH F. (ed.), lg6g, Ethnic Groups and Bound.aries.
gi discipolii sdi incearci sd The Social Organizationof Culture Difference,lJniversitetsForlaget- GeorgeAllen & Unwin,
Bergen - Oslo - Londra-.- BENNETT J. (ed.), L975, The New Ethnicity:Verspectiuesfrom
cripticd, a cirei continuitate
Ethnology, 1973, Proceedingsof the American Ethnological Society,West Publishing, St. i'aul,
iri reinnoite in mod constant, Minnesota.- coHEN R., 1978,,Ethnicity:Problemand Focusin Anthropology"linAnnuai
Reuiew of Anthropology, 7 : 379-404.- DESPRESL. (ed.), r97s, Ethnicity-ind. Resource
rermite aprofundarea criticii competition in PIuraI- societies,Mouton, Haga -. paris. - GRAL/CIELA Toul,ousE,
proceselede autodefrnire si IndianitC, ethnocide,indigdnisrneen Amirique latine,Editions du CNRS, Paris. - MERCIER p..
preceddatit logic, cit gi cro- 1961, sur la signifrcation du tribalisme actuel en Afrique noire', in Cahieri
"Remarques
de faptul ci mai multe etnii internationaux de sociologie,xxxr; 61-80. - MUHLMANN K., 19-64, Rassen,Ethnien,
ri lovituri in forti venite sd Kulturen, Neuwied. - vAcHER DE LAPOUGE G., 1896,Les silectionssocioles.paris.
popula{iile vecine (Amselle,
rea ,,etniilor" trimite dintot-
ETNII MINORITARE
teologicda unui grup asupra
it de claseleconducitoare ale L. Probleme ontropologice
re drept fintd sd descalifrce
ric cornun cu ,,traditionalele Asociate una alteia, cele doud noliuni, de ,,etnie" gi ,minoritate", ne invitd sd le
Bokolo,op. cit.). considerdm impreun6 gi pe cele de ,,grup" gi ,relafie". Grupul poate fi definit dupd
-de
:evadecit un anumit nivel de criterii obiective interne (comunitatea de origini, de culturd, de religie, legiturile
Logicnu este delocjustificat - rudenie dintre membrii grupului) sau externe (parcurs istoric situaJia in inte-
Ls.Aceste,,etnii" deconstruite "ornr'rr, care pot fr qi
riorul societilii globale, rolul economicetc.) gi dupS criterii subiective, ele
sine, asumindu-gi in multe interne (sentimentul de apartenenli, legiturile de solidaritate dintre membri etc.i sau
Lveaualti modalitate de a-qi externe(atenfia indreptatd asupra grupului de cdtre societateadinjur). Fenomenologia
eticist (sau indigenist, sau grupurilor astfel identifircateevidenliaz| o diversitate extremd de situalii. Existd mino-
ninante. Astfel, din raliuni ritdfi ajunse in aceastd situalie pe propriul lor teritoriu (indienii din America de Nord)
lcul luptelor de clas6, equarea gi altele care, la origine, erau strdine de fara in cauzd, fie cd e vorba de minoritdti
rnimi insuflelite de sperante formate din urmaqii deportafilor (negrii din America), din refugiali sau exilafi (originaii
rafionale sau nationaliste -, din Asia de Sud'Est) sau din imigranfi (muncitorii strdini din iarile induitrializate).
e identitate. Uneori tradilionald (comercianlii din Africa Orientald. gi Australd originari din India,
'i in rindul etnologilor. Avind siriano-libanezii din Africa de Vest, chinezii din Pacific Ai din Asia de Sud-Est), imigrafia
rconomice, migcirile etniciste poate fi un rdspuns la o situafie economicd(a !6rii de origirp gvsau a
ldrii de adopjie)
tantivistd a faptului etnic pe sau politici. Anumite minoritdfi se identificl cu teritoriul pe care il ocupd qi nu sint
i estede a Sti daci etnicitatea ,minoritare" decit din perspectivd politicd (kurzii, sahrauii): existd ,,na!iune" sau
ii esteimpusd. Ar trebui oare ,,nafionalitate", nu insd gi stat. In alte cazuri, relalia cu un teritoriu stalal sau nu
rtului (sau al Capitalului) in este_ine-rentiexistenfei minoritare: albanezii sint prin defrnilie majoritari in Albania
rnul unei expresii politice cu Si, fiind majoritari in provincia Kosovo, ei constituie una din minorit6file iugoslave.
rcit la zEvorireaminoritSlilor Diaspora armeani face referinfe la o Armenie striveche impirfitd politic in trEi state,
[, alli cercetdtori mult mai republica sovietic6 a Armeniei frind cea care a preluat lingvistici gi cultu-
"moqtenirea
rali" a f6rii de obirqie; evreii din diaspora intrefin o relafie
r o rezervd extraordinard de de acum dubli cu'unul qi
i estede acum inainte fduriti acelaqiteritoriu: fostul_finut al evreilor qi statul Israel.-Existd, in sfirgit, minorit6ii
op.cit.). Din aceastl perspec- foarte dispersate, fdri obazdteritoriald comunE(figanii). in interiorul uneia qi aceleiagi
rs[, a cdrei nagtere nu a fost firi vom putea intilni minoritifi avind aceeagiorigine cu membrii societalii dominante
itatea pe care le incurajeazd, sau avind origini diferite: in Japonia, minoritatea ainu este formatd din descendenlii
celui mai vechi strat al populafiei, burakuminii sint excluqi din societateajaponezd, iar
'ii aminteqte coreenii nu sint decit lucrdtori imigranfi. Grupul minoritar nu igi pune problema exis-
uneori intr-un
reprinderea de ,,etnifrcare" a tenfei prin raportare la alte grupuri echivalente,ci prin prisma relafiei sale cu societatea
ierd strdlucitd una din con- globali, care la rindul ei nu se afrrm[ a fi de naturd ,,etnic6". ,,Etnia minoritari" este
,semnificant variabil" prin considerat6 de societatea globald ca frind purtitoarea unor caractere ce o indepirteaz6
ceeace unii qi allii incearcd de norma pe care aceasta o defrneEtecel mai adeseaca pe o integrare in statul-nafiune.
ETNII MINORITARE 218