Sunteți pe pagina 1din 32
IEREMIA Introducere Cel mai impresionant dintre toate... .. este modul in care Isus Cristos a fost asociat in mintea oamenilor de rand cu leremia, Cand intr-un rand Cristos a efectuat un sondaj de opinie in rndurile ucenicilor Sai (Mat. 16:13f), unii din- tre ei L-au identificat cu acest personaj profetic de marca ce a trait in veacuel al saptelea Cr. Prin urmare, nu e deloc surpringéitor ci unii L-au confundat pe Omul durerilor cu profetul inimii frante, intrucdt atdt leremia, cat si Cristos au jelit si au plans pentru contemporanii lor (cf. 9:1 si Luca 19:41)," I. Locul unic in Canon Ieremia este indeobste cunoscut sub ti- tulatura de , profet al plangerilor.“ Este ele- mentul cheie al scrierilor sale, deoarece dac& vom retine acest lucru si motivul pen- tru care a plans el, vom fi in masura sa-i intelegem mesajul. Profetul acesta este unic prin faptul c& tsi dezvaluie inima si personalitatea mai mult dec&t. oricare alt profet din Vechiul Testament.! De fel era un om sensibil si retras, dar jatd c& a fost inzestrat cu chemarea divind de a infiera apostazia din vremea lui. Tensiunile ce se creaserd pe plan international intre Babilon, Egipt si Asiria, pentru suprematie mondial, apoi gravul declin spiritual survenit in Israel dupa ultima perioad’ de reviriment prile- juita de domnia lui Iosia, precum si trista realitate a unui popor ce fusese crescut si hranit cu Cuvantul lui Dumnezeu, in ade- viata religie, dar care se dedase intre timp Ja practici pagéne de cult — iat& tot atétea elemente care ne amintesc de situatia ui- mitor de similara in care se gaseste crestin&tatea occidental din zilele noastre. IL. Paternitatea Profetia a fost scrisi de Ieremia (ebr. Irmeiahu sau Irmeiah). Acest nume inseamnii probabil Jehova azvdrle sau aruncé, probabil in sensul de a pune o -R. K. Harrison temelie, drept care putem spune cii leremia ‘inseamna Jehova stabileste. Profetul a fost fiul lui Hilchia, preot din Anatot, localitate situata la circa 5 km de Ierusalim fn terito- riul tribului Beniamin. Asemenea celor mai multi predicatori ce raman fideli Domnului, fiind dispusi s&-gi pericliteze pozitia si securitatea finan- ciari prin predicarea unui mesaj pe care oamenii nu doresc s&-I auda, Ieremia a fost calomniat de dusmanii sai, care i-au rstilmacit mesajul. Nu exist dovezi de nici un fel dupd care Jeremia ar fi intrat in randurile preotiei. II. Data Teremia ne ofer o sumedenie de note cronologice presirate pe paginile cdrtii sale. Misiunea si-a inceput-o prin anul 627 i.Cr. (in al treisprezeceiea an al domniei lui Tosia, 1:2). Lucrarea lui leremia a acoperit © perioad’ indelungaté, pani in al unsprezecelea an al domniei lui Zedechia. leremia a profetit in timpul ultimilor patruzeci de ani ai regatului luda, chiar pana fn momentul cdderii Ierusalimului si al deportarii evreilor in Babilon (586 L.Cr.).2 Dup& c&derea Ierusalimului, Teremia s-a aflat sub protectia guvernatoru- Jui Ghedalia. Cand Ghedalia a fost asasinat de niste fanatici, profetul s-a dus in Egipt mpreund cu unii evrei. Se pare ci slujba sa 903 904 Teremia profetic’ a continuat chiar pani fn anul 582 1.Cr. (cap. 40-44) Studiind cartea. Ieremia este bine si retinem c& profetiile sale nu sunt prezen- tate in ordine cronologica. TV. Fondul si tema Teremia si-a inceput misiunea catre Tuda dup’ c&derea Regatului de Nord al Tsraelului in mana asirienilor si nu cu multi ani tnainte de caderea Regatului Tuda. in timpul profetie: sale se ducea o lupta intre trei puteri mari din acca vreme: Asiria, Egiptul si Babilonul. instiintat de Dumnezeu c& Tuda va fi dus in captivi- tatea_babilonean’, Jeremia si-a ridicat glasul impotriva incheierii unei aliante cu Egiptul, o natiune ce avea sX piarda in aceasti inclestare de forte. Asitia obligase regatul Iuda sé plateasc¥ tribut, dar in doar douiizeci de ani Ninive, capitala acestui imperiu, a c&zut, in urma unui groaznic asediv. Imparatul Necho al Egiptului.a tra- versat Palestina in marsul su spre nord, ajungand fn Haran, unde I-a omorat pe Regele Iosia (609 i.Cr.). Necho impreuna cu restul fortelor asitiene au suferit o infrangere decisiva din partea babilonie- nilor, in cadrul bataliei de la Carchemis. Tuda a trecut automat in mainile Babilo- nului. Necho deja il detronase si inlocuise pe succesorul lui Iosia, Iehoahaz, cu Tehoiachim, in speranta cd acesta va fi mai favorabil faté de Egipt. O vreme Iuda a fost ignorati de Nebucadnetar, dandu-i fara s& vrea sansa de a incerca s4 obtin’ ajutor din partea Egiptului in efortul cAstig&rii independentei statului Iuda. in anul 598 {.Cr. Nebucadnetar a atacat Terusalimul, capturandu-1_ pe Iehoiachin, fiul rebel si succesorul sdu, ducdnd o parte din populatie in captivitate, De asemenea Nebucadnefar |-a adus pe Zedechia pe tronul regatului [uda. Probabil Psamtik al doilea, succesorul Jui Necho, este cel care a incercat si formeze o alianté impotriva Babilonului. Jeremia a luptat din rasputeri pentru ca Juda si nu se implice in aceste demersuri (de ex,, cap. 28). Ieremia a afirmat rispicat c&,cei ce propuneau aceast% aliantS erau profeti falsi. in urma comploturilor urzite de egipteni, Zedechia a intrat in dizgratia Babilonului, determinandu-} pe dregaitorul acestui imperiu s4 asedieze Ierusalimul Asta s-a petrecut in anul 588. Asediul a fost insi suspendat in urma eforturilor armatelor egiptene. Dar nu dupa mult timp asediul a fost reluat si in curdind s-a dove- dit cX ceea ce spusese leremia referitor la Egipt, cum ci este ,.o trestie franta" pe care nu te poti bizui, era adevrat. Spre marca lui intristare, Ieremia a vazut cu ochii lui implinirea profetiilor sale privitoare la dis- trugerea lerusalimutui si ducerea poporului fn robia babiloneana. Dumnezeu i-a dezvaluit profetului ci pacatele iui [uda aveau sii ducd la fnrobirea natiunii de citre babilonieni si exilarea ei pe 0 perioada de saptezeci de ani. Ieremia a avut misiunea ingrati de a le vesti con- cetatenilor sai soarta trist’ ce-i astepta si de ari sfatui sd se supund puterii babiloniene. Acestia I-au acuzat ins ce trad&tor si au atentat la viata sa. Cand in cele din urmé Ierusalimul a c&zut in mana invadatorilor straini, Jeremia s-a numérat printre cei cdrora li s-a inga- duit s& rimani in patrie, in timp ce grosul populatiei a fost dus in captivitate. fn acest context, el i-a sfiituit pe oameni si nu fugit in Egipt, in speranta obtinerii unui ajutor, dar ci nu i-au urmat sfatul ci, dimpotivi, L-au obligat sii meargi impreund cu ei in Egipt, unde profetul a si murit. Pe lang’ faptul ci a prevazut captivi- tatea babiloneani, Ieremia a mai prevazut insisi distrugerea acelui imperiu dup’ saptezeci de ani si revenirea evreilor in patria lor. L I Til. Iv. Teremia 905 SCHITA INTRODUCERE: NUMIREA PROFETULUI IEREMIA IN FUNCTIA DE PRO- FET $1 IMPUTERNICIREA SA (cap.1) I. MISIUNEA PUBLICA A LUI IEREMIA (cap. 2-10) A. A. Predica impotriva infidelitatii gi incapaandrii lui luda (2:1-3:5) B. Viitorul lui luda — conditionat de pocdint’ (3:6-6:30) 1. Trecutul pitat de picat i viitorul acoperit de glorie (3:6-18) 2. Necesitatea pocdintei (3:19-4:4) 3. Mesaje de.,,vaitin lumina judecatii ce va veni dinspre nord (4:5-31) 4, Picatele lui Juda vor fi judecate (cap. 5) 5. Prezicerea ciderii Iui Iuda (cap. 6) C Misiunea lui Ieremia la poarta templutui (cap. 7-10) 1. Religia fiitarnicd a lui fuda (cap. 7) 2. Nesimntirea lui luda fata de pacat (cap. 8) 3. Jalea profetutui plangerilor (cap. 9) 4, O satira de condamnare a idolatriei (10:1-18) 5, Rugaciunea profetului plangerilor (10:19-25) EXPERIENTELE PERSONALE ALE LUI JEREMIA (cap. 11-19) . Ieremia gi oamenii din Anatot (cap. 11, 12). . Teremia gi braul degradat (cap. 13} . Mijlocirea lui Ieremia cu privire Ia seceti (cap. 14, 15) Caracterul solitar al misiunii lui leremia (16:1-18) Inima statornic a lui Teremia (16:19-17:18) Predica de sabat a lui Ieremia (17:19-27) Teremia si casa olarului (cap. 18) mom moO Dy |. Ieremia gi vasul de Int (cap. 19) PROFETII IMPOTRIVA LIDERILOR CIVILI $I RELIGIOSI AILULIUDA (cap. 20-23) ... Profetie impotriva lui Pashur (20:1-6) > B. Plangerea adresatii de Ieremia lui Dumnezeu (20:7-18) C. Profetie impotriva regelui Zedechia (21:1-22:9) D. Profetie impowriva regelui $alum (22:10-12) E. Profetie impotriva regelui Ichoiachim (22:13-23) F._Profetie impotriva regelui Iehoiachin (22:24-30) G. Profetie despre regele neprihinit (23:1-8) H. Profetie impotriva profetilor falsi din Iuda (23:9-40) 906 Teremia V. PROFETII PRIVITOARE LA DISTRUGEREA IERUSALIMULUI SI LA CAP- TIVITATEA BABILONEANA (cap. 24-29) A. Semnul smochinelor (cap. 24) Prezicerea celor gaptezeci te ani de captivitate babiloneand (25:1-11) '. Stép4nii babilonieni vor fi judecati la randul lor (25: 12-38) Avertismentele date de Ieremia poporului (cap. 26) . Semnul jugului (cap. 27) '. Profetia falsd a lui Hanania si moartea acestuia (cap. 28) . Mesajul lui Ieremia ctre captivii evrei din Babilon (cap. 29) VI. PROFETI PRIVITOARE LA RESTAURARE (cap. 30-33) Captivii vor fi adunati iardsi (cap. 30) . Tara va fi restaurat’ (31:1-30) . Dezvaluirea noului legimant (31:31-40) |. Rezidirea cetitii (cap. 32) . Recunoasterea legiimantului (cap. 33) VII. SECTIUNEA ISTORICA (cap. 34-35) A. Ciderea regatului Juda si a Ierusalimului (cap. 34-39) 1. Prezicerea captivititii lui Zedechia (cap. 34) 2, Risplitirea ascultirii rchabitilor (cap. 35) 3, Regele Iehoiachim arde sulul lui Ieremia (cap. 36) 4, Ieremia intemnitat si interogat de Zedechia (cap. 37, 38) 5, C&derea Ierusalimului (cap, 39) B. Evenimentele petrecute in Iuda dupii ciiderea Ierusalimului (cap. 40-42) 1. Teremia locuieste la guvernatorul Ghedalia (cap. 40) 2, Asasinarea guvenatorului Ghedalia (cap. 41) 3. Dumnezeu interzice fuga in Egipt (cap. 42) C. Teremia impreund cu rimasita - in Egipt (cap. 43, 44) D. Mesajul Domnului cktre Baruh (cap. 45) Vil. PROFETI {MPOTRIVA NATIUNILOR NEEVREIESTI (cap. 46-51) A. Profetii impotriva Esiptului (cap. 46) B. Profetij impotriva Filistiei (cap. 47) C. Profetii impotriva Moabului (cap. 48) D. Profetii impotriva lui Amon (49:1-6) E. Profetii impotriva Edomului (49:7-22) F, G. H. L ammonw MOOD . Profetii impotriva Damascului (49:23-27) |. Profetii impotriva lui Chedar si a lui Hazor (49:28-33) . Profetii impotriva Elamului (49:34-39) Profetii impotriva Babilonului (cap. 50, 51) IX. INCHETERE: CADEREA IERUSALIMULUI (cap. 52) Teremia 907 COMENTARIU 1. INTRODUCERE: NUMIREA PRO- FETULUI IEREMIA iN FUNCTIA DE PROFET SI {MPUTER- NICIREA SA (cap. 1} 21-10 in primul capitol al profetiei sale, Ieremia, fiul lui Hilchia, este prezen- tat, chemat si instruit. Tatal sau ¢ descris ca unul din preotii din Anatot, in tinutul Benjamin, El a fost ordinat... ca profet jnainte de a se fi nscut (v. 5); omeneste a avut retineri in ce priveste aceasta functie (v. 6); a fost imputemicit in mod divin (v. 8, 9) sii s-a incredintat sarcina de a prezice distrugerea gi restaurarea (v. 10). William Keily rezuma foarte bine persoana si Tucrarea profetului: Caracterul gi stilul ce se deosebesc atat de mult in comparatie cu Tsaia nu vor riméne neobser- vate oricdrui cititor atent (ai Scripturilor.] Avem aici mu derularea magnific’ a planurilor lui Damnezeu pentni ace pamnt in centrul carvia s-a aflat Israelul, ci o profetie referitoare Ta aspectele morale legate de sufletele poporu- lui lui Dumnezeu. Fara indoialt, se rostese judectti si asupra paganilor, dar intentia princi- pala a fost aceea de a afecta constiinta evreului. Or, pentru a face acest lucra vedem cum Duhu! Sfint Se foloseste de propria experienti a lui eremia. Dintre tofi profetii nu gisim nici un altul care sisi analizeze fntr-o miisurd mai mare sentimentele, gandurile, clile si insusi duhul sau3 1:11-19 fn continuare Jehova (NKIV, Domnul) isi instruieste profetul prin inter- mediul unor mijloace vizuale, respectiv cel al migdalului si al cazanului clocotind. Migdalul, ce are meritul de a vesti primul sosirea primaverii, reprezint& apropierea timpului cand se va tmplini Cuvantul lui Dumnezeu (v. 11, 12). Tar cazanul clo- cotind, dinspre miaziinoapte, reprezintii Babilonul, gata si se reverse peste Iuda, pentre c& poporul ales L-a dat uitérii pe Dumnezeu, imbratisénd fn schimb idola- tria (v. 13-16). Ieremia trebuie s& pro- feteascii acest mesaj nepopular impotriva regilor lui Iuda, impotriva printilor sii, a preotilor sia oamenilor de rand, dar tn mi- siunea sa el va beneficia de ajutor divin. Bi yor lupta impotriva lui, dar Dumnezeu va fi cu el siel va izbavi (v. 17-10). UL. MISIUNEA PUBLICA 4 LUL TEREMIA (cap. 2-10) A. Predica impotriva infidelitatii si _ incdpitanarii lui Iuda (2:1-3:5) 2:1-3 Capitolele 2 Ia 19 ne prezint& un ‘mesaj general de condamnare la adresa lui Tuda. Odinjoara Tuda fl iubea cu ardoare pe Tehova, fiind sfnt& in ochii Si. Oricine ar fi Indrdznit s& se atingd de ea, ar fi avut parte de ménia Domnului. Dar acum cu totul altfel stau lucrurile, cum subliniaza Kyle Yates: Luna de miere s-a inckeiat. Dumnezeu fi aminteste Israeluiui de fervoarea si ciidura si puritatea iubirii sale de odinioari, cfind era Indrigostiti peste masuri de Jubitul ei, cind aceasti iubire minunati umplea viata de ammonie, bucutie si midejde. Ea cra curatd, puri gi sfant&. Nici o neloialitate, nici un gfind necu- rat nu fnténa frumusefea neasemuiti a devota- mentului ei. Dar imaginea ce ni se infitiseaz’t acum este de-a-dreptul sfisietoare. Inima lui Dumnezeu este sfisiati de durere. Israel trfieste acum fir nici o rusine in picat, Este necredin- cioasd fatS de juriimfntul de credint& pe care l-a rostit. Alsi dumnezei i-au acaparat afectiunea. ‘Acum a incetat sicL mai iubeasci pe lehova. purtarea ei fiind cumplit de ncrusinati. 2:4-19 Acum Domnul intreaba de ce schimbat ca. Oamenii, preotii, dregi- torii si profetii au uitat cu totii ce a ficut Dumnezeu pentru ei. Spre deosebire de tari pigéine cum ar fi Ciprul sau Chedarul, care sunt fidele dumnezeilor lor, Iuda L-a uitat pe Domnul Dumnezeul ei, alipindu-se de idolii cei netrebnici. De ce |-au uitat ei pe Domnul, preschimband libertatea de care se bucurau in robia ce a rezultat in urma aliantelor cu Asiria si Egiptul? 2:20-25 Versetul 20 suni astfel: ,,De mult ti-am sfiramat jugul si ti-am rupt legaturile“ adic’ Dumnezeu i-a izbavit pe isracliti din robia egipteand. Sau, conform altei variante de traducere: ..De mult ti-ai 908 Jeremia sf%rmat jugul, ti-ai rupt legturile gi ai zis: «Nu vreau sa slujesc.» (RSV), in acest caz sensul fiind ca Iuda s-a dezbarat de conditiile divine impuse de lege. $i intr-un caz, si-n altul pasajul descrie in continuare degradarea in care a ajuns poporul datorit idolatriei. Dumnezeu i-a s&dit pe evrei cao vit nobila, dar ei au devenit niste mladite degenerate ale unci vite straine. Pardde- legea lor nu mai putea fi spalata cu sapunul. Au ajuns ca dromiadera iute de picior sau ca magarul silbatic, aptingi de pofte dup’ relatii sexuale, alergand cu limba scoasi dupi striini. 2:26-37 Cand picatul casei Jui Israel o va ajunge din urmi si ea va incepe si strige dup ajutor, cerind s& fie izbavitd, dum- nezeii ei fSrX numér vor fi total neputin- ciosi de a o salva. inte timp, Domnul 0 mustr& pentru cd nu a réspuns la disciplina pe care i-a aplicat-o, pentru cA se poarti fara frau fata de poruncile Domnului, pen- tru cd L-a dat uitérii pe Dumnezeu, pentru cA i-a distrus pe saérmanii nevinovati, in tot acest timp pretinzindu-se insi ci ar fi nevinovati. Dumnezeu fi va pedepsi pe israeliti, trimitndu-i in exil pentru faptul c& s-au increzut in natiunile pe care Dumnezeu le-a respins. 3:1-5 Dup& Deuteronom 24:1-4, un barbat nu avea voie s& se recdsitoreascd cu sotia sa divortati, daci aceasta s-a recisd- torit intre timp. Iuda avusese multi tndra- gostiti, si totusi Domnul o invitd si se intoarc’ la El. Promiscuitatea ei a adus poluare si secet4 asupra t€rii, dar ea tot neruginat% ca o prostituati a rimas. I-a vor- bit lui Dumnezeu ca si cfind s-ar fi pocdit, dar Elji-a cunoscut cuvintele si faptele rele. B. Viitorul lui Iuda — conditionat de pociinta (3:6-6:30) I. Trecutul patat de pacat si viitorul acoperit de glorie (3:6-18) 3:6-14 Regatul de nord, Israel, practi- case forme extrem de pacdtoase de curvie, refuzind s& se intoarcd Ja Domnul. Juda a vézut cum a fost dus in captivitate regatul de nord, de catre asirieni. Cu toate acestea Tuda nua incetat si pScituiasc&, refuzand si ea s& se intoarck la Domnul. Astfel, deoarece cele zece triburi pac3toase au fost totusi mai neprihinite decat perfida Iuda, Dumnezeu fi invité si se intoarcd la El, pocdindu-se si marturisindu-si pacatele pentru ca sa-i poata readuce in Sion. Observati in versetul 8 ci Dumnezeu a divortat de Israel gi c& a procedat asa din Pricina adulterului de care a dat dovad’ Israelul. Cuvintele Mantuitorului de la Matei 19:9 concorda cu aceasta. Domnul Igus ne spune astfel c& divortul este permis pentru partea nevinovata, atunci cAnd unul din sot s-a facut vinovat de imoralitate. Cand citim la Maleahi 2:16 cd Dumnezeu uriste divorful, acolo este vorba despre divortul nescriptural, nu toate formele de divort. 3:15-18, Versetele acestea anticipeazi Mileniul. Dumnezeu le va da pastori dupa inima Sa, care vor hrani citele cu cunos- tint i pricepere. Nu va mai fi nevoie de chivotul legdmantului, deoarece fnsusi Mesia Se va afla acolo. Ierusalimul va fi capitala lumii si se va numi Tronul Domnului. Israel si Iuda vor fi restaurate, prin strangerea tuturor evreilor din diaspo- ra si revenirea lor in patrie. 2. Necesitatea pociiintei (3:19-4:4) Aici ni se red dialogul ce se va purta inte Iehova si poporul Siu. El doreste cu ardoare tot ce este mai bun pentru ai Sai, dar pacatele lor i-au izolat de binecu- vantarea Sa. Ei rispund la cercetarea Sa prin plansete si cain. Inck o dati El ti cheama si se intoarca. Ei mérturisese cit idolii sunt o ingelciune, c& Dumnezeu este singura mantuire, cA apostazia lor i-a costat foarte scump si cA acum sunt acoperiti de Tusine si ocara. 3. Mesaje de ,,vai“ in lumina judecdtii ce va veni dinspre nord (4:5-31) 4:5-13 Pentru cei ce se vor intoarce la Domanul va veni Mesia iar natiunile se vor binecuvanta in El. Domnul fi avertizeazi acum pe. barbatii din Tuda si Ierusalim, ‘indemnandu-i si se cdiascd de pacatele lor $i s{ renunte Ia idolii lor. Altminteri Dumnezeu va trimite invadatorul (Babi- Jonul) ca un leu, va aduce peste ei un vant uscat, nori, vartej si vulturi. Versetul 10 exprima incapacitatea lui Ieremia de a te- Teremia 909 concilia fostele promisiuni ale lui Dumnezeu referitoare la pace cu actualele Sale amenintiti c& va aduce peste ei jude- cata, Profetul stia cA Dumnezeu este cre- dincios, dar el gresea prin faptul c& se indoia, pe cdnd stitea fn intuneric, de ceea ce stia cand statea in lumina. fn vremuri de restriste si descurajare, avem tendinta de a pune sub semnul intrebarii certitudinile noastre. Mult mai util ar fi ins& ca noi cre- dinciosii s& credem in convingerile noastre si si ne indoim de indoielile noastre, mai degrabi decat si ne indoim de convingerile noastre si sé credem in indoielile noastre. 4:14-18 {uda trebuie sd se grabeascd si se lase de rdutatea ei, deoarece deja se aud vesti despre stramtorarea care va veni peste ea, din Dan si de pe Muntele Efraim din nord. Asediatorii sunt gata sa se n&pusteascd asupra Ierusalimului din pri- cina pacatelor si rizvratirii tui Tuda. 4:19-22 Sentimentele de afectiune manifestate de profet fati de poporul siu sunt exprimate in versetele 19-21: ,,0, suflete al meu, suflete al meu!“ inseamnd vAntristarea mea, strmtorarea mea.“ El este coplesit cAnd se géndeste la razboiul ce va.veni peste poporul sau, nimicire dupa nimicire, si devastare, Domnuul raspunde Ja inwebarea din versetul 21: Pana cand voi vedea steagul si voi auzi sunetul trompetei?“ in versetul 22, unde spune, de fapt: Pana cfnd oamenii vor refuza s& se lase de nebunia si de pacatul lor.“ 4:23-31 Ieremia descrie viziunea pe care a avut-o cu privire la catastrofa ce se va abate peste Iuda. Domnul avertizeaza ci. pustiirea va fi extrem de mare si finala. Aducerea la indeplinire a planului cu neputint de schimbat al lui Dumnezeu de a-i pedepsi pe israeliti nu poate fi amanati sau impiedicati prin frumusetea cosmetic a Jerusalimului sau prin strigttul ci de durere, ca al unei femei cind da nastere primului ei copil. 4, Picatele lui Juda vor fi judecate (cap. 5) §:1-9 Domnul ar ierta... Jerusalimul daca s-ar gsi un om drept in el. Nefiind in stare s& gAseasc& nici micar un singur om drept printre oamenii sirmani si nebuni, Jeremia s-a indreptat spre oamenii cei mari, dar nici aici n-a gisit nici unul. Prin urmare, judecata, infitisat% aici’ prin ac- fiunea de sfasiere a unui leu, a lupului din desert si a leopardului, este inevitabila. Cum ar putea Domnul si ierte un popor cu care odinioara incheiase un legimant, dar care acum jura pe numele altor dumnezei si se didea la adulter? 5710-13 Dusmanului i se porunceste si invadeze gi s& nimiceasc& (dar nu totul!) deoarece oamenii fl tagiduiau pe Domnul, ficdnd haz cdnd li se spunea c4 primejdia std s se abat’ peste ei, iar profetit spuneau ‘minciuni. 5:14-19 Cuvintele lui Ieremia au fost ca un foc, mistuindu-i pe oameni, care erau ca lemnul, Babilonienii au venit sa sfasie 51 si demoleze, dar nu totul. Servitutea lui Juda intr-o tara strdind avea s& fie plata pentru faptul cd a slujit dumnezeilor straini in tara sa. §:20-31 Dumnezeu Se mira de obtuzi- tatea poporului Sau fari minte. Marea asculta de El, dar nu si israclitii! Ei nu par s& se teama de Cel care daruieste ploaie, chiar atunci cAnd nu mai ploua. Cum poate Dumnezeu s& nu pedepseascd o natiune atat de stidatoare si de razvritita, atat de c&zuta in pacat? Kelly noteaza: Si cea mai cumplith faziia sttirit de dectidere a intregii natiuni consta in faptul ci nu doar un anumit segment al populatiei se Facuse vinovat, ci .Grozave fucruri, urficioase Iueruri se fac in faci." spune el, ,Profetii fac profetii false iar preotii stipinesc cu ajutorul lor si poporului Meu ii plac aceste lucruri Dar ce veti face fa urmi?" (versetele 30, 31). Astfel toate tzvoarele corectitucinii morale au fost poluate; si, prin urmare, era limpede ci nu mai putea si vind de Ja Domnul altceva decat judecatas 5. Prezicerea céiderii lui Iuda (cap. 6) 6:1-8 Prin sunetul trambitei si prin focul-semnal copiii lui Beniamin sunt pre- veniti si fugi din Ierusalim, deoarece pis- torii babilonieni si turmele lor (liderii mili- tari si soldatii) se.pregatesc de atac. Se aud discutiile purtate de caldeeni despre strate- gia militar la care vor recurge. Dumnezeu 910 Jeremia a poruncit ca populatia ludeii si fie dustin exil datorita asupricii, violentei gi jafului la care a fost supus poporul. Chiar in acest ultim ceas Dumnezeu inca {si avertizeaz’ poporul sa se lase de relele sale. 6:9-15 Domnul ostirilor avertizeazi ci babilonienii vor rade tara, golind-o de tot ce este de valoare, cum culege un viticultor via sa. Ieremia se simte frustrat pentru sarcina ce i s-a incredintat de a-i vorbi unui popor care nu vrea si aud, dar nu are de ales. Ichova il indrumi s& toarne mesajul despre nenorocirea ce se va abate peste evrei din pricina licomiei lor, a falsititii profetilor si preotilor si a nerusin&tii lor. Una din trasiturile definitorii ale profetilor falsi este faptul cd promit prosperitate in vremuri de decddere spiritual. 6:16-21 Oamenii resping chemarea pe care le-o adreseazi Dumnezeu de a umbla pe c&ile de odinioara ale nepribanirii si tefuz& s& primeascd avertizarea, Prin urmare, calamitatea se va abate peste ei, in pofida jertfelor plicut mirositoare pe care le aduc ei, Oamenii se vor poticni gi vor pieri. 6:22-26 Invazia dugmanului din tara de Ja nord va provoca multé fricé, jale si amamice tanguiri. 6:27-30 Domnul il numeste pe Ieremia in functia de verificator de metale. Locuitorii Iudei sunt metalele cele tari (incapitanate) ca bronzul si ca fierul; ca plumbul din care nu poate fi indepartatS zgura, ca argintul respins. Yates comen- teaza: Poate ci fntr-o zi vom vedea limpede cat de neatrigitori, cat de resping’tori ¢i cat de netreb- nici sunt oamenii picitosi tn fata unui Dumnezeu sfant. Cat de mult trebuie si ne pri- vim cu objectivitate ca si vedem goliciunea mizerabil& ce este atdt de evident pentra Dumnezeu! Argintul corupt nu merit s& fic pistrat, clici si-a pierdut valoarea. Nu cumva Dumnezeu i-a marcat deja pe ca lipsiti de va- loare pe multi din cei ce se considerd valorosi in proprii lor ochi?6 C. Misiunea lui Jeremia la poarta tem- plului (cap. 7-10) igi da lui Tuda (cap. 7) 4 Capitolul 7 a fost.numit ,,Predica din Templu." Oamenii din Iuda se credeau la ad&post, zic&nd cA niciodat& nu va dis- truge Dumnezeu templul. Ce mult greseau cand gandeau astfel! Isi puneau increderea neintemeiati in templu, in loc s4 se increada in Cel care locuia acolo. 7:5-15 Adevarata lor siguranta putea fi gsitd doar in indepartarea de piicat si intr-un trai neprihanit. Ei credeau c& se pot juca cu pacatul, firs si-i coste nimic, atita timp ct veneau la templu si spuneau: ,,Suntem izbaviti. Domnul nostru insusi, ale c&rui pareri despre religia exterioari, lipsité de realitatea spiritual launtrii erau similare cu cele ale lui Jeremia, a tecurs la cuvintele profetului din versetu! 1] privitoare la faptul ci templul devenise 0 pesterd de talhari,“ cand a curitit casa Tatalui Sau (Mat. 21:13; Marcu 11:17; Luca 19:46). Intrucat Iuda poluase si pro- fanase templul, acesta urma sii fie distrus intocmai cum fusese distrus si licasul de inchiniciune din Sillo. (Se crede ci Silo a fost distrus in perioada Judecitorilor sau in perioada de care se ocupi 1 Sarauel.)? 7:16-26 Ieremia nu trebuie si se roage pentru Tuda — cci tocmai arunei locuitorii ei se inchinau reginei cerului8 si altor dum- nezei... pe strizi. Oamenii n-aveau decat si méanance oftandele si jertfele lor. Ceea ce doreste Dumnezeu este ascultarea, nu ritu- alurile. Versetul 22 trebuie citit in lumina versetului 23; jertfa fri angajare nu va- loreazi nimic. 7:27-34 Din pricina refuzului inedpata- nat al lui Tuda de a accepta indreptarea, Jeremia trebuie s& plang’. Fiindcd iudeii au poluat templul, aducdnd jertfe omenesti, Vor fi supusi-unui mice] cumplit iar tara lor va fi pustiita. 2. Nesimtirea lui Iuda fata de pitcat (cap. 8) 8:1-7 Oasele celor care s-au inchinat la ostirea astrilor ceresti vor fi dezgropate de babilonieni si descoperite in fata cerurilor iar cei rimasi in viati isi vor dori moartea. Spre deosebire de cei ce cad $i se ri iardsi, ce picHtuiesc si apoi se pociiiesc, Juda a refuzat sd se intoarci la Iehova. Cat priveste legea, oamenii erau mai prejos decat barza, turtureaua, tandunica si cocorul, cate respect legile migratiei. Teremia 911 8:8-12 Oamenii credeau c& sunt intelepti in ce priveste legea Domnului, dar c&rturarul, profetul si preotul rastalmici- serii si respinseserd legea. Ei erau lacomi si inselatori, ocupandu-se superficial de probleme. Din pricina nerusinirii lor urmau s4 aiba parte de vremea pedepsei. 8:13-17 Dumnezeu ji va matura ca pe 0 vit de vie sau ca pe un smochin, pe care nu a mai ramas nici un fruct. Oamenii s-au resemnat ca vor pieri in cetate. Armata babilonienilor inainteazi ca serpii si viperele pentru care nu este descntec. 8:18-22 Profetul cu inima sfasiata pare s&-j auda pe iudeii exilati intreband: ,,Unde este Dumnezeu?* Dumnezeu rdspunde fntrebindu-i de ce L-au parisit pe El in schimbul unor chipuri cioplite si al unor idoli striini. Din nou poporul se vaieté pentru faptul cd izbavirea sperat nu a mai venit. Ieremia plange si nu mai poate fi méangaiat pentru soarta aparent deznadaj- duiti a poporului. Versetul 22 este sursa binecunoscutului imn crestin: “There Is a Balm in Ghilead” (Este balsam in Ghilead): Este balsam in Ghilead, pentru alinarea rinilor; Este balsam in Ghilead pentru timéduirea sufletalui bolnav de piicat. 3. Jalea profetului plangerilor (cap. 9) 9:1-11 Vorbitorul din primele doua ver- sete este Ieremia. Titiul: ,,profetul care plange" este minunat exprimat in versetul I: O! de mi-ar fi capul plin cu ape, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, as plange zi si noapte omordrea poporu- lui meu! Multi predicatori si misionari inteleg pe deplin sentimentele exprimate de Jeremia jn versetul 2, Iat ce scrie in aceasta pri- vingi Kyle Yates: Versetul acesta dezvaluie o parte din ISuntrul profetulul epuizal, tracasat si descurajat intr unul din cele mai deprimante momente ale vietii sale, S-ar putea numi ,,o umbri trecdtoare asupra unui suflet mare." In ceasul siu de cumplitd incercare el isi imagineaza ci ar dori sii se detaseze de un popor care nu meriti sf primeasci nimic din partea sa. Cemare usurare trebuic si fie in a fi scutit de orice responsabi- Jitate si de toate sicdielile! Literalmente lui Ieremia i se facuse rau de a mai privé acest spec- tacol golit de sens, lipsit de orice evlavie, cu totul mecanic ce inlocuise religia real. In toate zilele sale el s-a rugat, a iubit, a predicat si a avertizat, dar cei cdrora le-a propovaduit nu au uat deloc seama, nepisarea lor singerindu-i sufletul.? Ei lamenteazi piictitosenia poporului si pedeapsa de care era urmata aceasta stare. Apoi el citeazi cuvintele Domnului prin care El inventariaz& pacatele lor, aratand de ce ei trebuie neaparat pedepsiti. $i totusi Ieremia plange pentru faptu! ci Dumnezeu va face din Jerusalim o pester’ de sacali si va pustii cetatile din Juda. 9:12-22 Nenorocirea este pusi tn direc- t& legatura cu idolatria lui Iuda, acesta fiind pacatul pentru care au fost dusi locuitorii si in exil. Domnul cheama plangatoarele (bocitoarele) si plang pentra groaznicul micel si cumplita nimicire. E total lipsit de sens ca oamenii si se laude cu intelep- ciunea, puterea sau bogitiile lor, cand, de fapt, singurul lucru care conteazi este s8-L cunoasci pe Domaul. 9:23, 24 Acestea sunt dou dintre cele mai renumite versete din cartea leremia. Dupi cum subliniazi Herbert Livingston, ele sunt demne de a fi memorate, Oamenii aleargi dup intelepciune, putere si bogitii, pe cand Dumnezeu isi giseste plicerea in mil8, dreptate si neprihanire, Binecuvantat este cel care fl fintelege pe Domnul, pentru ca sé-si glseasct placerea in lucrurile ce-I sunt plicute Lui.10 9:25, 26 La paharul amardciunilor lui Tuda se va adiuuga si faptul c& va fi pedep- sita la un loc cu Neamurile, deoarece Juda este cu inima netdiati imprejur. Tiierea pirului de pe tampli [RV si NASB]!! era © practicé pigani ce le era interzisa evreilor (Lev. 19:27). 912 Teremia 4. O satirdi de condamnare a idolatriei (10:1-18) 1021-5 Capitolul acesta alterneazd intre deserticiunea idolilor si maretia lui Dumnezeu. Oamenii tui Dumnezeu nu au voie si copieze comportarea Neamurilor si nu li se ingaduie sa se ia dupa idolit lor lip- siti de viata. Yates comenteaz4 pe marginea acestei satire la adresa idolilor: Ieremia fi sfichiuieste Miri crutare pe jalnicit si neputinciosii idoli de care se alipesc oamenii, inlocoindu-L pe Dumnezeu in inima lor cu acestia. Bi sunt ca niste bate fird viati ce trebuie si fie decorate pentru a ascunde faptul ci sunt niste bucati de lemn fiir viat’. In loc si duced, ei ingisi tebuie dusi. Trebuie plismuiti, pe cand Dumnezeu este Cel care plismuieste. Nici o vorbire, nici o putere, nici o suflare, nici inteligen{ii, nici o valoare, nici o influent, nici © permanent nu {i se pot atribui. fn contrast izbitor cu acestia, Jahve este etemn, viu, activ, puternic.12 10:6-9 Dumnezeu este mare... Regele natiunilor, demn de temut. Cei care se inchind idolilor sunt prosti si fara minte, plecandu-se in fafa’ Incririi mAinitor omenesti. 10:10-16 Domnul este Dumnezeul cei adevarat si viu. Dumnezeii fabricati vor pieri. Iehova este Dumnezeul Creatiei gi al providentei. Facitorii de idoli sunt furi minte, chipurile lor cioplite zadarnice. Dumnezeu (Portiunea) lui Iacob este Ficitorul, Domnul o 7 10:17, 18 Locuitorilor ari li se spune s& ia cu ei cat pot duce deoarece Domnul ii trimite in exil. 5. Rugiiciunea profetului plangerilor (10:19-25) Vorbind in numele najiunii, Teremia deplange ororile asediului si ale cxilutui, mirturiseste ignoranta omeneasci, {I roagt pe Dumnezeu si-Si disciplineze poporal si s&-Si verse mania asupra dusmanilor pen- tru ci lau mancat pe Iacob adic’ pe poporul Sau. IIL EXPERIENTELE PERSONALE ALE LUI IEREMIA (cap. 11-19) A. Ieremia si oamenii din Anatot (cap. 11, 12) 11:1-10 Domnul ji porunceste lui Teremia sd le aminteasc& concetitenilor sai despre legimantul legii pe care |-a incheiat El la Sinai, despre blestemul ce a fost ros- tit asupra celor care se vor face vinovati de neascultare si de binecuvantirile rezervate celor care asculta. Dar neincetatele apeluri ale lui Dumnezeu din trecut au fost tratate cu permanent respingere. Acum oamenii din Iuda sunt infatisati in ipostaza de com- plot prin care urmdresc s& desfiinteze legdmantal, parasindu-L pe Dumnezeu in favoarea altor dumnezei. 11:11-13 Cand se va abate judecata lui Dumnezeu,.E] nu va mai asculta rugiciu- nile for iar dumnezeii nenumirati ai lui Iuda nu vor fi in stare si-i salveze. 11:14-17 De tei ori profetului i se spune s& nu se roage pentru acest popor (7:16; 11:14; 14:11), Oamenii nu au drep- tul sd vind la templu cu ofrandel le lor, ca si cAnd prin aceasta ar Incerca i ascunda vinovatia sau si previni nenorocirea. Numit& cdndva de Domnul Maslin verde, gras si cu roade frumoase si placute. Tuda este acum sortit s4 fie arsi datoritii idolatriei sale. 11:18-23 Domnul il informeaza pe pro- fetul docil si credul cX oamenii din Anatot au urzit comploturi pentru a-l ucide. Cand se roaga, profetul primeste asigurarea ci dugmanii s4i vor fi pedepsiti. 12:1-6 Ieremia intreaba Dumnezeu, care este nepril ~ cum sunt si oamenii din Anatot - sii prospere, llsdndu-i, in schimb, pe oamenii drepti, ca el, si sufere. Dumnezeu raspun- de c& Jeremia va avea parte de o opozitie si mai mare decat aceasta, inclusiv de tradare din partea propriilor sii frati. Dacti i-a fost greu in conditii de calm relativ (alergand cu alergitorii), ce va face cand vor veni Incercri cu adevarat grele (cand se va lua la intrecere cu caii)? 12:7-14 Folosind o sumedenie de cuvinte pline de afectiune fati de Iuda, Dumnezeu Isi exprima intristarea pentru Teremia 913, devastarea pe care Tuda si-a atras-o prin purtarea ej. O pasire ce se deosebeste de celelalte va fi adesea atacaté de suratele ei, de unde si asemanarea lui [uda cu un vultur pestrit. Dumnezeu va pedepsi natiunile heevreiesti $i o va readuce pe luda in fara sa. 12:15-17 Dar ulterior Neamurile vor fi readuse in tarile lor, iar daca se vor intoarce de la idolii lor, alipindu-se de Dumnezeu, vor avea gsi ele parte de binecuv4ntrile Lui in mijlocul poporului Sau. Aluninteri vor fi rase de pe fata pamantului. B. Jeremia si braul degradat (cap. 13) 13:1-11 Iuda este asemuiti cu un brau purtat pe care Ieremia trebuie s&-1 ducd la fluviul Eufrat, ascunzandu-l acolo. Iuda ocupa odaté un loc de mare apropiere si intimitate la Iehova, dar, asemenea braului, acum avea si fie dus departe si ,ascuns.* Din pricina pacatului ci, Iuda a fost dus departe, Ia doua sute cincizeci de, mile, si ,ascuns& in apropiere de Eufrat (Babilon) in captivitate, Cand Jeremia s-a intors, ca sa ridice braul, l-a gasit stricat, ruinat, nemaifiind bun de nimic. Cat priveste fntrebarea daca intr-adevar Ieremia s-a deplasat pana la fluviul Eufrat, Scofield face urmatoarele remarci utile in aceasti nota de subsol: Unii au pus sub semnul intrebarii posibilitatea ca Teremia sé fi ingropat, realmente, braul sau cureaua respectiva pe malul fluviului Eufrat, avand in vedere distanta mare si starea de rizboi ce domnea, Dar au existat in timpul mi- siunii tui Ieremia perioade cand a domnit pacea in toatX regiunea, Nu este exclus ca Ieremia realmente sa fi efectuat o vizita la Babilon si in acest caz deplasarea la fluviul Bufrat a avut probabil loc in acest timp, ingropand braul ‘cu prilejul deplasirii spre Babilon si dezgropan- du-] la intoarcere. De asemenea este posibil si interpretim termenul din ebraicd ca insemnand nu fluviul Eufrat, ci Wadi Farah, un rau situat ia cateva mile nord de Ierusalim. In acest caz, el ar fi putut ingropa cureaua oricand fnainte de atacul babilonean. Exist astfel temeiuri de a presupune c& pasajul acesta descrie un eveni- ment real — nu doar o vedenie sau 0 poveste imaginar3. Braul stricat al lui Ieremia a servit drept simbol prin care se indica viata si slujirea necorespunzitoare ale Israehului.!3 13:12+14 Toti oamenii vor fi umpluti cu vin — nv cu vin in sens fizic, cum credeau ei, ci cu mania Dumnezeului Celui Atotputernic; si vor fi sparti ca sticlele. Harrison comenteazi: eremia subliniazi ci dupi cum alcoolul afecteazi puterea de judecati si mobilitatea cuiva, tot aga in criza ce avea sii se abatii oamenii aveau si se comporte ca niste betivi nemaiputind face deosebire intre prieteni si dusmani, sau si se apere.\+ 13:15-23 Oamenii sunt indemnati sa se pociiasc’, cXci altminteri va urma exilul. Daca oamenii nu vor si-L slaveascd pe Dumnezeu, vor avea parte de intuneric si de umbra mortii. Regele si regina mama vor fi alungati de pe tronurile -lor iar cetatile din Sud vor fi asediate. Babilonienii vor pustii tara — toate acestea datorita nelegiuirii lui Iuda. Iuda e nedespirtita de pacatele ei. 13:24-27 Cuvintele folosite pentru a descrie apostazia. lui luda - adultere, nechezatul unor oameni cuprinsi de pofte, desfraul si curvia — au cu toate conotatii imorale. Harrison explic aceasta ilustratie: Aidoma.credinciosilor doar cu numele, din toate generatiile, camenilor nv le venea si cread cl asemenea nenorociti aveau si se abati peste ei. Dar leremia pune fir inconjur vina pe umerii lor, promitandu-le c& vor fi ‘fAcuti de rusine in public, ci vor fi acoperiti de ocar& fa un loc cu prostituatele.... Ironia acestei situatii consti in faptul ci toate aceste umiliri vor fi impuse asupra lor chiar de cei c&rora [uda le-a ficut candva cure. Din pricina destrabalarii ei si Histirii in voia lucririlor neroditoare ale intunericului, Iuda avea si fie dezgolité in public $i demascat’, ca 0 desfra- nati, de cftre Cel care se cXstitorise initial cu ea, prin legmantul de dragoste incheiat cu ea.15 C. Mijlocirea lai Ieremia cu privire la seceta (cap. 14, 15) 14:1-6 Mesajele din capitolele 14-39 au 914 Teremia fost predate inainte de cdderea Ierusa- limutui. Iuda este coplesita de o seceti gi o foamete cumplita. Semnificatia secetei in acest timp anume este demnii de remarcat, A fost unul dintre semnele prezise in cadrul Legiméntului Palestinian (Deut, 28:23-24), si deja avusese loc in timpul domniei lui Ahab (1 Re. 17:1ff). Intrucdt ace! semn a fost urmat, desi dupa un interval mare de timp, de captivitatea asiriand, s-ar fi cuvenit ca Iuda s&-1 fi luat drept un avertisment cat se poate de solemn.16 14:7-16 Profetul, facdnd mérturisire in locul poporului, cere indurare $i usurare, dar Domnul spune ci nu va fi nici o ugurare, Mai degraba, oamenii vor fi nimi- citi de sabie si de foamete. Profetii falsi promiteau oamenilor cd vor fi in siguranté, dar-minteau si aveav si fie nimiciti la un loc cu cei cArora le profeteau. Lui leremia i s-a poruncit si deplangd groaznica nimi- cire a Jui Iuda in cetate si la tara. 14:17-22 El continua si Il roage fierbinte pe Dumnezeu in folosul poporu- lui, amintindu-ne de mijlocirile lui Avraam (Gen. 18:23-33), Moise (Ex. 32:11-13) gi Samuel (1 Sam. 7:5-9). E] recunoaste rau- tatea lor si promite c& se vor vaieta dupa singurul Dumnezeu care poate face si vind ploaia, 15:1-4 Mijlocirea pentru acesti oameni este zadarnic’, deoarece ei sunt sortiti mortii, sabiei, foametei si captivitatii. Chiar mijlocitori de frunte, cum ar fi Moise si Samuel, nu ar mai putea impiedica jude- cata ce se va abate peste ei, Manase a fost cauza acestei decdderi cumplite, cici el a fost cel ce a promovat aceste forme grosolane de-idolatrie in Jerusalim, inclu- siv inchinarea la Moloc (vezi 2 Regi 21:1- 16). 15:5-9 Deptorabila conditie a Ierusali- mului este urmarea esecului de a rispunde la mustrarea Domnului. O femeie cu o familie ideald nu va mai apuca sa se bucure de copii ei. 15:10-18 leremia este urat de proprii sai concetéteni, dar fara temei. Dumnezeu promite ins& cd el va fi rizbunat si indrep- titit cand dusmanii sii vor veni la el sa-i ceard ajutor, uda nu va fi in stare si fring’ fierul de la nord (caldeenii}, ci acestia vor lua cu ei toate comorile din Iuda. Profetal este nedumerit de persecutiile si suferintele la care este supus, in lumina faptului cé el a fost atat de credincios Domnului. Totusi el gaseste resursele necesare de tirie in cuvantul lui Dumnezeu, bucuria si des- fatarea inimii lui. 15:19-21 Raspunsul lui Dumnezeu este c& profetul a gandit gresit cu privire la El si chiara exprimat aceste ganduri, din cand in cand. Or, aceste ganduri trebuie epurate din mintea lui, cum inlaitur’ cineva zgura din metalele pretioase. E posibil ca dusmanii lui s& se intoarcd la el, dar el si nu se intoarca Ia ei! G. Campbell Morgan comenteazi: Si-si curete el inima de aceasti zguri si si se consacre doar aurului pe cave-] reprezintii ade- varul despre Dumnezeu. Asa si numai aga va fi el pregitit sit reprezimte gura iui Dumnezeu! care sii rosteascti mesajele Sale.!7 Dumnezeu va face din profet un zid de bronz pe care dusmanii sti nu-l vor putea surpa, El il va izbavi si riscumpara pe slu- jitorul Siu. D. Caracterul solitar al misiunii lui Teremia (16:1-18) 16:1-9 Lui leremia i se porunceste s& nu se cisitoreasc, din pricina dezastrului ce st& sA se abati. El este singurul birbat din Biblie cdruia i s-a poruncit s& nu se ¢i toreascl. De asemenea sunt interzise boci- tul si veselitul, din pricina faptului ci moartea este prezenti pretutindent si din cauza faptului c& nenorocirea a fost adusit peste oameni de Domnul insusi. in legitura cu versetul 7, trebuie sii sub- Jiniem c& era obiceiul pe vremea aceea ca rudele si prietenii sa se adune in casa celui care a murit, 4 franga painea impreun’, in timp ce elogiau calititile admirabile ale celui dispirut, band un pahar de vin, In felul acesta ei ii mangaiau pe cei indur- erati. Kelly arati cum a fost transformata aceasti traditia iudaicd de demult de catre Domnul nostru: Jeremia 915 Practica de a fringe paine in legiturd cu un deces in familie pare si fie punctul de plecare pentru ceea ce a constituit el ca prilej de adu- cere aminte a mortii Sale. ,.Nimeni nu va frange painea pentru ei tn timpul jelirii, ca si mangaie pentru cel mort; si niment nu le va da sii bea paharul médngdierii pentru tat’ sau pen- tru mama lor." E clar ci aici avem ambele ele- mente ale Cinei [Domnului]. Acesta era un obi- ci binecunoscut in randul evreilor, dar Domnul i-a dat o semnificatic cu totul aparte, impriman- du-i un nou adevir. A avut legiiturii cu Pastele deoarece a fost instituit cu acest prilej. $i sta- bilirea sa in acest moment, si nu in oricare altul, a avut un rost bineprecizat, deoarece a avut menirea de a marca o radical schimbare fata de marea sirbiitoare ce ocupS un loc central si fun- damental fn viata Israelului. $i anume Domnul a pus acum bazele unei noi i diferite sirbatori pentru crestini}® 16:10-18 Daca va fi intrebat care este ratiunea tuturor acestor nenorociri pe care Dumnezeu le-a prezis, lui Ieremia i s-a spus s& le aminteasci oamenilor de neas- cultarea si idolatria parintilor lor si a lor ingisi. Dumnezeu fi va aduce candva pe oameni inapoi din robia lor, dar mai intai pescarii si vanatorii (babilonienii) fi vor urméari si-i vor duce in captivitate, unde Dumnezeu fi va pedepsi pentru firide- legea si pacatul lor. E. Inima statornica a lui Ieremia (16:19-17:18) 16:19-21 Profetul prevede ziua in care Neamurile se vor intoarce de la idolii lor, alipindu-se de Dumnezeu. in versetul 21 Domanul exprima hotirarea Sa ferma de ao face pe Iuda si cunoasc& puterea Sa prin mustrarile de care va avea parte. 17:1-11 Idolatria fui luda, adanc {intiparit, va duce in cele din umd la exi- larea sa. Muntele tui Dumnezeu este Terusalimul.... A te increde in om este un blestem; a te increde in Domnul iti va aduce binecuvantari. Dumnezeu cunoaste inima nespus de inselatoare a omului si-l va pedepsi pe-omul care obtine bogitiile sale pe cai necinstite ,,ca o potarniche,!9 care Cloceste niste oud pe care nu le-a ovat ea,“ dupa care vede cum fi pleacd puii. Versetul 9 nu prea este indragit de oameni, dar este adevarat, reprezentand 0 foarte corecté apreciere despre inima nenascuti din nou a omului. R. K. Harrison comenteazd pe marginea cuvin- telor ,,deznidajduit de rea din traducerea KJV si..grav de bolnava" din alte versiuni: Natura omutui neniscut din now se afl tntr-o stare disperata, dac& nu intervine harul divin, find descrisii drept grav de boinavii fn versetut 9 (RSV disperat de coruptd, sau disperat de bolnavétin editia NEB), Cf. 15:18 si 30:12 unde apare sensul de incurabiki." Fiecare generatic are nevoie de regenerarea sufletului de citre Duhul si de harul fui Dumnezeu (cf: foan 3:5f 20 Pentru cei ce cred c& Ieremia 17:9 ar fi o infierare prea aspri a inimii for. vom cita lungul, dar necesarul citat din Matthew Henry: Exist in inima noastra o riutate de care nu sun- tem constienti, pe care nu o banuim ca ar exista. Ba chiar se comite frecvent greseala intre copiti oamenilor cA creadi despre ei insisi, sau cel putin despre inimile lor, c& sunt cu mult mai ‘une decat fn realitate. /nima, constiinta omu- lui, in starea sa corupta si decdzuti, de inseldtoare, Este vicleana, subti este predispus& la inlocuire (cici acesta este sensu] adevirat al cuvantului); de aici isi rage facob numele de inlocuitor. Ea numeste riul bine si binele riu, imbraci lucrurile in culori false si le ureazi pace celor cirora nu le apartine pacea. Cand oamenii spun in inimile lor (adicd le permit inimilor lor si le strecoare soapta) ci nu este Dumnezeu sau cd El nu vede sau Ci nu va cere socoteali sau ci vor avea parte de pace, indiferent cum vor trii; tn acestea si in o mie de alte sugestii similare, inima este ‘ingelatoare. Jat dar tn ce consta si adevarul potrivit ciiruia inima este deznddéijduit de rea. este mortal, este disperatd. Lucrurile au ajuns fntr-o stare rea si deplorabila, cu neputinta de ndreptat, daca constiinta, care in mod normal, ar trebui si corecteze erorile altor facultdti, ajunge si fie ea insiisi capul rautijilor si fal- sititilor, Ce se va alege de un om dacii ceea ce ar trebui si fie in el candela Domnutui, in reali- tate rspandeste o lumina falsii, daca loctiitorul lui Dumnezeu fn launtrul sufletului, cruia i s-a 916 Teremia incredintat sarcina de a-I sustine interesele, in realitate I le tr&deazi? Arat de mare ¢ inseliciu- hea inimii incét pe bund dreptate putem spune: Cine o poate cunoaste? Cine poate descrie cat de rea este inima.2! 17;12-18 Ieremia se bucur pentru fap- tul c Iuda giseste siguranta la gloriosul 1 preaméritul tron al lui Dumnezeu. Apoi el se refera la nechibzuinta de a se increde in oricine altcineva si se roaga pentru nddej- dea lui Israel, in numele poporului, pentra izbivire si vindecare. Oamenii fl intreaba unde este judecata pe care Dumnezeu a promis-o. Ieremia fi aminteste Domnului c& nu a incercat si fugi de responsabili- tatea de a fi un pastor al lui Dumnezeu, dupa cum nu a dorit si vind ziua urgiei peste Ierusalim, distrugerea sa. El nu a facut altceva decat si rosteasci cuvintele pe care i le-a dat Domnul. El fl roaga pe Dumnezeu si-] indreptiteasc’, si-i apere nevinovatia, pedepsindu-i pe cei ce au batjocorit cuvantul lui Dumnezeu. F. Predica de sabat a lui Ieremia (17:19-27) Aici regii lui Iuda gi toaté Iuda, impre- und cu toti locuitorii Ierusalimului sunt indemnati s& sfinteasc’ Sabatul. Li se promite ci vor avea parte de dregatori din dinastia lui David si cd slujbele de inchina- ciune de la templu vor continua, daca vor , $i sunt avertizati cu privire la pericolele ces i pase in cazul refuzului de a asculta (distrugerea Jerusalimului). Irving L, Jensen explicd de ce a fost atat de important respectarea Sabatului in Israel: Adevaratul test al relatiei inimii cu Dumnezeu este ascultarea de Cuvéntul Sau. Una din legile date Israelului a fost sfintiréa Sabatului prin abtinerea de la orice mune’ in acea zi (17:21- 22). Dar presiunile tot mai mari ale materialis- mului asupra vietii tuturor, inclusiv asupra vietit copiilor lui Dumnezeu, a facut respectarea acestei interdictii foarte dificil’ si din aceasta cauz& tocmai aceasti porunc din cele zece a fost un adevirat test al priorititii acordate lucrurilor vremelnice fay de cele spirituale in inima inchingtorului. A fost oare respectarea Sabatului atdt de crucialé pentru luda? Actiunea simbolici a lui leremia gi cuvintele explicite pe care a fost instruit si le rosteascl ne oferi ispunsul afirmativ Ja aceasti intrebare.22 Principii similare se aplicd, tn cazul crestinilor, cu privire la Ziua Domnului, care este destinatd invioratii spirituale si fizice, pentru ca in aceasti zi sine aducem aminte de Rascumpiratorul nostru si de rascumpararea noastri, si ne inchinim Domnului si sX comemorim biruinta repurtati de Domnul in prima zi a sip- timénii. G. Ieremia gi casa olarului (cap. 18) 18:1-12 Domnul este olarul; Juda (numité aici Israel) este vasul, Vasul nu s-a stricat din vina lui Dumnezeu, ci a lui Israel. Lutul este in mana lui Dumnezeu, pentru ca Bl si faci cu el ce doreste —jude- cali sau binecuvantare. Dumnezeu ameninta cd va aduce o nenorocire, daci oamenii nu se vor pocai, dar ei se ‘incpiraneazd si afirme c& vor umbla dupa propriile lor planuri. 18:13-17 Domnul spune despre purtarea lor cii este far precedent si con- trara naturii, Prin idolatria lor ei fac s& vind peste ci o nimicire care fi va uimi pe cei ce vor vedea tara pustiita. Probabil c& tradu- cerea RSV ne oferd sensul cel mai exact al versetului 14: ,,Pardiseste zapada Libanului stancile Sirionului? Sau seac& apele muntilor, ale suvoaielor ce vin proaspete de departe?* Da, te poti bizui pe aceste lucruri din naturd, dar Dummezeu n-a putut si Se bizuie pe poporul Sdiu! Desi zipada nu pardseste Libanul, Israel a uitat izvorul de apa vie din care curge apa vietii,“23 18:18 La auzul acestor cuvinte, locuitorii Ierusalimului au inceput si urzeascd comploturi impotriva lui Ieremia, continuand si-si exprime increderea in proprii lor preoti si profeti si s4 pun’ la cale tot felul de viclesuguri prin care s&-1 ponegreasca. 18:19-23 leremia isi exprima regretul pentru faptul ci a indrdznit sd-L roage pe Dumnezeu sa-i crute. O atare rugaciune nu prea s-ar potrivi pentru credinciosii din aceast epoca a harului. Teremia 917 H. Ieremia si vasul de lut (cap. 19) 19:1-9 Lui Leremia i se spune s& ia un vas de pamant si s-] duca la groapa cu gunoi a cetdtii, unde si le vesteasc& regilor lui Iuda si locuitorilor Ierusalimului ci Dumnezeu e pe punctul de a zdrobi Iuda din cauza idolatriei sale si a jertfelor omenesti pe care le aduce, Valea Fiului lui Hinom (Valea Ben-Hinom) va deveni Valea Macelutui. fn timpul asediului Ieru- salimului ce va urma se va ajunge sa se practice canibalismul. 19:10-15 Prin spargerea vasului profe- tut infatiseaza haosul si nimicirea ce vor fi provocate de babilonieni. Locurile de fngropaciune Vor fi tot mai greu de gisit iar casele in care s-a practicat idolatria vor fi profanate. Teremia se intoarce in curtea templului si repet faprul ci judecata std si se abati din cauzi c&4 poporul refuzd si asculte cuvintele lui Dumnezeu si sd se pockiasca. IV: PROFETH IMPOTRIVA LIDE- RILOR CIVILI $I RELIGIOSI AL LULTUDA (cap. 20-23) A. Profetie impotriva lui Pashur (20:1-6) Pashur, mai marele slujbasilor din casa Domnului, a poruncit ca Ieremia sa fie batut si pus in butuci. A doua zi, cand pro- fetul a fost eliberat, i-a vestit lui Pashur pierzarea sa, a familiei sale sia intregului Terusalim precum si a lui Iuda. Regele Babilonului avea sa-i duci in .captivitate. Numele lui Pashur a fost schimbat. el numindu-se acum Magor-Misabib (din toate pirtile numai groaz&"), adic exact ceea ce-i va fi dat s& triiasca. B. Plangerea adresata de Ieremia lui Dummnezeu (20:7-18) In versetele 7-18, Ieremia regret slujba dificil si nepopulara ce i s-a incredintat, spunand ci Domnul l|-ar fi convins (ingelat) ca s-o accepte si ck ar dori s& fnceteze de a mai transmite acest mesaj nepopular despre captivitatea babiloneana, dar c& nu poate. Cuvantul Domnului il atdea in lduntrul sau ca un foc. I-a ajuns Ja urechi planul unora de a-i face rau, dar el gi-a incredintat cauza in mana Domnului. Uneori este plin de incredere, laudandu-L pe Domnul, pe cand alteori ar dori si nu se. fi ndscut. C. Profetie impotriva regelui Zedechia (21:1-22:9) 21:1-7 Cand regele Zedechia i-a trim- is... pe Paghur (0 alld persoani decat cea din capitolul 20) si pe Tefania (nu profetul cu acelasi nume) la Ieremia, pentru ca acesta s4 intrebe pe Domnul cu privire Ia babilonienit ce se apropiau, Ieremia le-a trimis inapoi mesajul potrivit caruia Domnul avea si-i ajute pe invadatori in actiunea lor militar impotriva lui Luda. Regele si poporul care va supravietui vor fi dusi in captivitate. Cu privire la aceasté actiune intreprinsé fmpotriva regelui, Kelly comenteaz’i: Monarhia a fost dintotdeauna ultimul bastion de binecuvantare in istoria Israelului. Daca regele ar fi avut dreptate, cu toate cli poporul si profeti crau atat de raticiti, Dumnezeu inca ar fi trimis binecuvantare asupra Istaelului, Totul depindea de rege, smanta lui David. Se poate ca Dumnezeu sii fi mustrat pe profeti, pe preoti si pe popor, dar Et ar fi tinut la ei din pricina ro- bului Sau David. Ins atunci cand nu numai ei fingisi sau raticit, ci si regele insusi a devenit capul réutatilor, a devenit imposibil si mai tint cu ei, Or, tocmai aceasta a fost slujba plind de intristare a lui Teremia de a vesti aceasti hotirdre divin’. 21:8-14 Cei care se vor impotrivi vor pieri; cei ce se vor preda babilonienilor (caldeenilor) vor wai. Casa regalii a fost avertizat{ s4 puna capat nedreptatii si asuprinii. Locuitorii Ierusalimului, locui- torii viii, sunt preveniti cu privire la nimi- cirea ce-i paste. Termenii , ,locuitor al vaii, sténca cdmpiei“ sunt probabil termeni de batjocura sau dispret, nefiind dupa cate se pare o descriere literal a Ierusalimutui. 22:1-9 Capitolul 22 se ocupii de ultimii patra regi ai tui Iuda, desi nu in ordine cronologica. Iat4 ordinea istoricd fn care s-au succedat ei la tron: Iehoahaz, Icho- iachim, Tehoiachin si Zedechia. Cu alte cuvinte ultimul rege a fost de fapt primul, 918 Teremia pe cAnd ceilalti sunt redati in ordinea cronologic’ corespunzatoare. Zedechia, primul rege, este avertizat si faci dreptate si neprihanire. Altminteri Iuda, degi minunati precum Ghileadul si Libanul, va fi despuiati si lipsith de po- pulatic. Avertismentul este pus in aplicare prin modul in care s-a desfasurat istoria a trei regi, ce au sfargit tragic. D. Profetie impotriva regelui Salum (22;10-12) Salum, al doilea rege, numit si Ieho- ahaz, a fost fiul lui Tosia. El a fost dus in captivitate in Egipt, unde a si murit fra si-si mai vad’ patria, E, Profetie impotriva regelui Tehoiachim (22:13-23) 22:13-19 Iehoiachim, al treilea rege, si-a clddit palatul cu munca unor muncitori ce nu au fost platiti, necdlcdnd pe urmele tatilui su (losia) si fiind, prin urmare, tart afard din Ietusalim, murind fird si fie jelit. El avea si fie tugropat ca un migar, adic aruncat intr-un sant. 22:20-23 Populatiei i se spune si se suie in Liban si Basan si sa jeleasci zdro- birea indrgostitilor lor (adic& a aliatilor str&ini) si a pastorilor lor (dregatorilor) de citre Nebucadnetar. Oamenii acestia vor geme impoviirati de durerile captivitatii. ¥. Profetie impotriva regelui lehoiachin (22:24-30) Conia (numit si leconia si Iehoiachin), al patrulea rege, avea sa fie dus in captivitate de citre babilonieni, la Babilon, unde avea si moar, Nici unul din descendentii sai nu va mai sedea pe tronul lui David. Nici un viastar al lui TIeconia nu |-a urmat Ja tron. Cel care |-a urmat la tron, Zedechia, ultimul rege, a fost unchiul sau. Charles H. Dyer comenteaza pe marginea acestui fapt: Profetia aceasta mai are darul de a explica genealogiile lui Cristos de la Matei 1 si Luca 3. Matei a prezentat spita juridici a lui Cristos, prin tatil siu vitreg, losif. Dar spita lui losif provenea din filiera lui Sealtiel, care a fost fiul lui Lehoiachin (leconia, Mat. 1:12; ef. 1 Cron. 3:17). Dack Cristos ar fi fost un descendent fizic al tui Josif si nu S-ar fi niscut din fecioar’, na ar fi fntrunit calitdtile necesare pentru a fi Regele Israetului, Luca a prezentat spita tizici a lui Cristos prin Maria, care descindea din Davicl prin spita fiului su Natan (Luca 3:31). in felui acesta Cristos nu S-a aflat sub .blestemul" lui Tehoiachin.25 G. Profetie despre regele neprihanit (23:1-8) Dregatorii (pastorii) sunt condamnati pentru esecul de a fi avut grijé de poporul lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu va reface 0 ramisit{ a poporului Séu, careia fi va da pastori credinciosi. El f! va ridica pe Mesia, ca sa le fie Rege. In acest punct Kelly ne face o atentionare ce nu este pe placul tuturor: Este limpede ci profetia aceasta ne indreapti privirile spre Mesia, Domnul Isus. Dar Mesia este Domnul Isus nu atat fn raport cu noi, ct ct Israel. Este foarte important sii facem aceasta distinctie, $i nu vom pierde dacti vom face acest lucru. Multe persoane au impresia ci daci aces te profetii au se aptici la crestini si la biseric’, vor suferi o pierdere. Dar nu poti siliei ceva de Ja vecinul thu fri si pierzi cu mult mai mult decat va pierde vecinul. Pari indoiala si ci va pierde ceva, dar tu vei pierde cumplit mai mult Tar daci acest fapt este valabil in lucrurile natu- rale, cu att mai mult este el adeviirat in cele spitituale. Nu ne putem permite si-] fraud’ion pe Israel nici micar cu 0 firimé din partea ce i se cuvine, fri ca prin aceasta si nu ne siiricim pe noi ingine cumplit de mult.26 in versetul 5, Mesia este numit ‘Viastarul (sau Fiul) lui David. La Zaharia 3:8 El este ,.Robul Meu, VLASTARUL. La Zaharia 6:12, El este prezentat drept Omul al carui nume este Vlstarul.”* Jar in Isaia 4:2 El este ,,Odrasla Domnului.” Acestea corespund cu cele patra moduri in care este prezentat Cristos in Evanghelii — ca Rege, Rob, Fiul Omului si Fiul Jui Dumnezeu. »DoMNUL NEPRIHANIREA NOAS- TRA“ sau Jehova Tsidkenu (v. 6) este unut din cele sapte nume compuse ale lui Iehova.27 M’Cheyne a compus un excelent imm bazat pe aprecierea tot mai mare a Domnului, avand ca tithu: Jeremia 919 Jehova Tsidkenu — Domnul Neprihinirea Noastré CAndva eram un strain fata de har si fata de Dumnezeu, Nu stiam in ce primejdie mi aflu si nu-mi simteam povara; Desi prietenii vorbeau plini de incantare despre Cristos pe cruce, Tehova Tsidkenu nu insemna nimic pentru mine. Adesea citeam cu plicere, pentru mangaiere sau angajare, furtunoasele texte ale lui Isaia si calmele pagini ale {ui Ioan; Dar chiar $i atunci cind infatisau lemnul stropit de singe, Tehova Tsidkenu nu fnsemna nimic pentru mine. Ca lacrimile siroind pe obrazul fiicelor Sionului, Am plans cAnd apele I-au coplesit sufle- tul; Si totusi n-am crezut cA pacatele mele au fost cele ce L-au tintuit pe cruce; Iehova Tsidkenu tot nu insemna nimic pentru mine. Cand haru! fara plat m-a trezit, prin lumina de sus, Ororile legii m-au ingrozit si m-am temut de moarte; Nici un adXpost n-am mai gasit in eul meu propriu — Iehova Tsidkenu trebuie neaparat s4-mi fie Mantuitor — mi-am zis. Ororile mele au disparut dintr-odata in fata acestui nume scump; Vinovatia mea si teama el Je-a alungat, iar eu cu indr&zneala m-am apropiat Ca s& sorb din izvorul datator de viata, oferit mie fara plat — Tehova Tsidkenu imi este acum totul! Tehova Tsidkenu! Comoara inimii mele, lauda buzelor mele, Tehova Tsidkenu! Nicicand nu voi mai fi pierdut! in Tine voi birui, de-ar veni suvoaiele sau departe de-as merge — Tu, ancora vietii mele, stlpul care ma sustine, platosa si scutul meu! Chiar prin valea umbrei mortii de-ar fi si trec, Spre acest nume imi voi atinti privirile, Si chiar de-ar fi st sovai El imi va fi pavizd, Caci desi de-ale vietii valuri Domnul m-ar putea scuti, Iehova Tsidkenu va rimane de-a pururea cntarea buzelor mele, pani la moarte. Robert Murray M’Cheyne Dumnezeu va fi cunoscut drept Cel care a readus poporul in propria sa (ari. H. Profetie impotriva profetilor falsi din Iuda (23:9-40) 23:9-22 Restul capitolului 23 este o solemna condamnare a profetilor minci- nosi, atat ai Israelului, cat si ai Jerusa- liroului. Acestia din urm& au continuat si promita pacea, dar daca ar fi ascultat de Cuvantul lui Dumnezeu, ar fi stiut c& jude- cata Sa era inevitabila si ci avea sd contin- ue pana cdnd aveau s& se mplineasca pla- nurile divine. Acesti profeti vorbeau irk s& posede imputernicirea divin’. 23:23-29 Dumnezeul omniprezent si atotstiutor i demasc& pe profeti pentru visurile lor, care fi duceau pe oameni in rticire. Visele lor erau ca pleava, in com- Paratie cu cuvantul lui Dumnezeu, care este ca si graul hrinitor, dar si ca un foc si ca ua ciocan. 23:30-32 Domnul li Se impotriveste acestor profeti mincinogi. Yates fi descrie foarte adecvat: Bi erau profesionisti care pretindeau ci vorbese cu autoritate divind, dar in realitate rosteau min- ciuni gi ingeHiciuni. Teremia le aduce tei acuze. El spune ci erau imorali, ci nu-L cunosteau pe Dumnezeu gi ci nu aveau nici un mesaj pentru popor. Erau nepisiitori fati de responsabilitatile sacre si au coborat stacheta normelor morale ale poporului prin participarea lor activi in piicat. Cunostintele for despre Dumnezeu erau Ta un nivel foarte scizut. Neintelegind natura Lui 920 Teremia sfanti, ei credeau si predicau ci nu era cu putin ca El si piriseasc’ Israclul.28 Dar acesti profeji falsi nu au existat doar atunci, ci sunt si azi printre noi. 23:33-40 Se pare ci oamenii il batjo- coreau pe Jeremia, intrebind: ,,Care este povara (oracolul)29 Domnului?" Profetul trebuia si le raspunda ci ei insisi sunt povara si ci El se va descotorosi de ei. Dumnezeu le-a interzis si mai foloseasca termenul ,,povara" (oracolul) in semn de batjocura. Dacé se vor dovedi neascultd- tori, El fi va pedepsi cu asprime. Y. PROFETI PRIVITOARE LA DIS- TRUGEREA JERUSALIMULUI SI LA CAPTIVITATEA. BABILONIANA (cap. 24-29) A, Semnul smochinelor (cap. 24) 24:1-7 Domnul i-a ardtat lui Yeremia dou’ coguri cu smochine,. puse inaintea templului, Unul din cosuri continea smo- chine foarte bune iar celélalt avea smo- chine foarte rele. Smochinele bune infatisau exilatii din Babilon, care aveau si fie readusi in patria lor, intrucdt ei aveau sk se intoarcé a Domnul cu inima intreaga. 24:8-10 Smochinele rele infatiseazd oamenii rimasi in tard dupa deportarea din timpul domniei leconia. Exilatii vor fi readusi in patric, dar ceilalti vor fi ‘imprastiati si nimiciti de sabie, foamete si ciuma, B. Prezicerea celor saptezeci de ani de captivitate babiloniana (25:1-11) leremia fi avertizase pe toti locuitorii Iudei timp de dowizeci si trei de ani; tot asa si alti oameni ai fui Dumnezeu i-au chemat fara incetare la pocdintd. Dar pentru ci ei au refuzat s& asculte, acum aveau si fic dusi in robie la Babilon de ciitre robul Jui Dumnezeu, Nebucadnetar, unde aveau si raménd timp de saptezeci de ani. Motivul pentru care captivitatea a durat saptezeci de ani, termen care le-a fost comunicat evreilor dinainte de citre Dumnezeu, ne este prezentat in 2 Cronici 36:20, 21: Jar pe cei ce au scpat de sabie i-a dus iJon, unde acestia au devenit slu- jitorii !ui si ai fiilor lui pind in timpul domniei regatului Persiei, pentru ca sii fie implinit cuvantul. Domnului rostit prin gura lui Ieremia, pana cand tara se va fi bucurat de sabatele ei. Cat timp a Z4cut devastatd, a tinut sabatul, pana la mplinirea celor saptezeci de-ani. Levitic 25:3-5 ne invatd cd tara trebuia si ram4né necultivata tot la al saptelea an. Oamenii evident nu respectasera aceasta lege. C. Stipanii babilonieni vor fi judecati ja randul lor ( 25:12-29 Speranta unei reveniri ime- diate a fost, prin urmare, o minciun’. Dupi saptezeci de ani, Dumnezeu avea si-Si indrepte mania asupra _caldeenilor (babilonienilor). Sub simbolul unuj pahar de vin, lui Ieremia i se spune s& rosteasc furia lui Dumnezeu asupra lui luda si a altor natiuni ce urmeazi a fi zdrobite de Nebucadnejar si, in cele din urma, asupra lui Nebucadnetar insusi (regele Sisacului). Prin aceasti rostire profetic’, Ieremia a avut sarcina de a le spune acestor natiuni ca trebuie si bea... paharul méniei lui Dumnezeu. Daci Dumnezeu pedepseste mai intai Ierusalimul, si nu se astepte na- tiunile s& scape de pedeapsi. 25:30-38 Versetele acestea amplifici terorile paharului maniei cumplite a lui Dumnezeu, prin recurgerea la termeni adec- vati pentru exprimarea acestei mani, cum ar fi va raci... va striga.... vuiet. Liderii turmei evreilor se vor boci din pricina fap- tului ci Domnul a pridat pasunea lor. D. Avertismentele date de Ieremia poporului (cap. 26) 26:1-11 Lui Jeremia i se spune si stea in curtea templului si sd-i avertizeze pe oameni of daci mu se vor pocai, Domnul va pardsi templul, cum parasise si Silo. (Observati cX promisiunile conditionate ale lui Dumnezeu sunt supuse schimbiirii G,cdintei) din partea lui Dumnezeu, in cazul in care omul nu tndeplineste condi- tiile cerute [versetul 3]. Dar Dumnezeu nu Se cieste", adicii nu Se schimbi in pri- vinta promisiunilor Sale neconditionate.) Teremia 921 Preotii si profetii falsi, impreund cu oa- menii de rand s-au umplut de furie impotri- va profetului, incepand s4-1 ameninte. 26:12-19 Neinfricat, leremia’ repeté mesajul. Apoi printii si tot poporal il apara, iar batranii fi amintesc gloatei cd Mica pro- fetise cu indrizneala in zilele unui rege bun gi nu fusese omorat. 26:20-24 Versetele acestea ar putea fi argumentul prezentat de opozitie sau ar putea fi pur si simplu consemnarea faptu- lui c& Iehoiachim a ordonat executarea unui profet numit Uriia, care a profetit ace- leasi lucruri ca si Ieremia. Dar Ahicam fiul Jui Safan reuseste si-l izbiveasc’ pe Teremia de la moarte. E, Semnul jugului (cap. 27) 27:1-11 Profetia aceasta este plasat’ in timpul lui Iehoiachim (v. 1), dar restul capitolului araté c& a avut loc fn timpul domniei lui Zedechia. Explicatia unora ar fi ci am avea de a face cu o greseala de copiere. Ambasadorii a cinci regi dintre Neamuri veniser& la Ierusalim, probabil cu scopul de a incheia o alianti impotriva Babilonului. Acestora li se spune, prin intermediul pildei legaturilor si jugurilor, cA jugul Babilonului va fi peste ei pand cand Babilonul va fi cucerit de Medo- Persia si c& daci nu se vor supune jugului, vor fi nimiciti — asta in pofida spuselor pro- fetilor falsi din aceste natiuni. 27:12-22 Nota lui Ryrie privitoare la o datin din strébuni, aplicati la templul evreiesc, va fi in masuri si aduc& Limuriri acestui pasaj: De obicei un cuceritor lua idolit unui popor cucerit si-i plasa in templul propriului sau dumnezeu. intrucat iudaismul a fost o religie lipsité de icoane, au fost luate vasele din tem- plu.30 Zedechia este rugat de Ieremia sa se supuna babilonienilor si s& nu-i creadi pe profetii mincinosi care preziceau ci vasele casei Domnului vor fi in curdnd readuse din Babilon. Ieremia a sugerat ca profetii s&-si dovedeascd autoritatea rugandu-L pe Dumnezeu si prevind transportarea yaselor din Ierusalim la Babilon. Dar in zadar va fi orice efort. Vasele vor fi duse in Babilon, unde vor ramane pana la sfarsitul captivitatii — respectiv saptezeci de ani. F. Profetia falsi a lui Hanania si moartea acestuia (cap. 28) 28:1-9 Hanania fiul profetului Azur face prezicerea fals& potrivit cdreia capti- vitatea babiloneand va lua sfarsit in timp de doi ani. Ieremia rispunde ca bine ar fi sd fie asa, sand ins& sii se inteleag’ cd pro- fetia lui Azur nu se va implini. Profetii adevarati preziceau cu totii fird deosebire cA peste luda se va abate 0 nenorocire, in timp ce profetii falsi preziceau ci va urma © perioada de pace. 28:10-17 Hanania a sféramat jugul de jemmn ce fusese pe grumazul lui Icremia, si a facut © profetie mincinoasé. Teremia a plecat apoi din acel loc (v. 11). Kelly il elo- giazi pe profet pentru puterea sa de stipanire: Slujitoral Domnului nu se cearti. Acelasi om, Teremia, ce fusese ca un zid de nectintit, care se impotrivise regilor si profetilor gi preotilor fay in fata, refuzi acum sii se certe cu profetul Hanania. Morivul pentru care se poarti aga este sim- plu, Jeremia a mustrat si a avertizat, cAtti vreme mai era naidejde de pocdint’ sau cat timp hacul indelung rifbdiitor 0 cerea, dar din clipa fn care nu mai functiona nici o constiintd teazi, cfind nici nu se mai prefficeau ci cinstesc numele Domnului, leremia isi vede de drum, lisdindu-L_ pe Dumnezeu si judece intre profet si profet. Daca Jeremia era un profet autentic, in mod necesar Hanania era un profet fals.3) Dar Dumnezeu va pune un jug de fier peste natiuni ca sd slujeasc% regelui Nebucadnetar al Babilonului. Hanania este infierat ca un profet mincinos si i se comunic’ c& va muri chiar in anul acela. $i fntr-adevar asa a fost: el a mnrit peste doud luni (cf. v. 1, luna a cincea si v. 17 luna a saptea). G. Mesajul lui Jeremia citre captivii evrei din Babilon (eap. 29) 29:1-9 Aceasta e scrisoarca pe care leremia... a trimis-o captivilor din Babilon, prin care i sfatuia si se pregiteascd si stea acolo vreme indelungald si-i avertiza si nu asculte de profetii falsi gi de cei ce se ocu- 922 Teremia pau cu ghicitul. 29:10-14 Domnul promite ci robia babiloneand se va sfarsi dup’ saptezeci de ani si c& poporul se va intoarce in patrie. Versetul 13 este o incurajare citre toy cei ce L-au cautat pe Domnul, uneori fark si reuseasc4, in aparenti, si-L gaseasci: Cuvntul fui Dumnezeu citre poporul Siu in vremea lui leremia este si astizi acelasi cuvant sigur al Siu pentru oamenii care au pacétuit si au pierdut legitura cu Cel Nemirginit. Nici un gest mecanic, nici o manifestare de formi a interesu- lui pentra El nu poate sii ne asigure aceastit comoari neprefuiti. mai de pret decat tot aural din lume. El este intotdeauna la dispozitia noas- tri, tanjind de dor ca toti oamenii si priveasci spre El si sii trliascd. Bratele Lui sunt deschise totdeauna, inviténdu-i cu dragoste pe toti cei ce sunt dispusi si se intoafcd la El, Dar tot atét de adeviiral este si faptul c& cine cauté trebuie si caute cu tot dinadinsul, si-si dea toate silinteie Cel ce ajunge si-si dea seama de c&t de mult are nevoie de Dumnezeu, cli numai darul Lui jl poate multumi pe deptin si, prin urmare, pomeste in ciutarea Lui, va putea fi asigurat de biruintd dacs va céuta cu toati inima. Curatirea, pacea, bucu- ria, biruinta vor fi ale sale, ca dar din mana lui Dumnezeu, Cel care isi giseste desfitarea in ale spune copiitor Sali: ,Bine ati venit acasi!"S2 29:18-32 Contrar celor spuse de profetii falgi din Babilon, regele si oamenii rimasi in Terusalim aveau sd sufere de sabic, foamete si cium’, pentru refuzul lor de a asculta de cuvintele lui Dumnezeu. Se vesteste pierzarea asupra a doi profeti min- cinosi, Ahab fiul lui Colaia, si Zedechia fiul lui Maaseia, si asupra altuia numit Semaia Nehelamitul, care a scris scrisori prin care Ia mustrat pe preotul de la Terusalim pentru ci nu si-a facut datoria si nu la aruncat pe Jeremia in temniti Preotul Tefania i-a citit lui Jeremia aceasta scrisoare. Acesta din urma a profetit atunci cd familia lui Semaia va fi nimicita si cd el nu va apuca s& vada sfarsitul captivitatii babiloniene. VI. PROFETII PRIVITOARE LA RESTAURARE (cap. 30-33) Capitolele 30-33 contin mesaje de nadejde si izbavire, constituind un punct luminos in aceasti carte plinii de judecitile Jui Dumnezeu, Clyde T. Francisco le-a ca- racterizat dupa cum urmeazii: N-au fost scrise pasaje mai miscitoare decst cele gisite in aveasti sectiune din leremia. Desi majoritatea mesajelor sale s-au referit ‘a jude cati gi condamnare, cAnd a avut visui privitor Ia vitor, profetul a putut. fa stars, s& predice aga cum fi diidea ghes inima. $i astfel si-a virsat toatl inima in aceste predici.? Revenirea din captivitate a fost doar implinirea partiald a acestor capitole. Mesajul vestit in ele ne indreapta privirile spre vremurile din urmé si spre restauratia final. Este 0 sectiune foarte importantd, intrucat contine faimosul pasaj despre noul legimant, ce prezice wezirea natiunii Israel. Aceasta poate avea loc doar dupit svremea necazului lui Iacob* (Marea Stramtorare) din 30:4-17. Dumnezeu isi tine legtmAntuf, contrar parerilor unora, Lui Ieremia i se spune si cumpere un ogor, prin care s& demonstreze certitudinea restauratici. A. Captivii vor fi adunati iarasi (cap. 30) 30:1-11 Atat Israelul, cat si Tuda vor fi stranse jardgi la un loc. Mai inti va veni vremea necazului lui lacob (Marea Stram- torare), apoi Dumnezeu va frange puterea Neamurilor pe care o exercitaser’ acestea asupra poporului Siu, Promisiunea c& Dumnezeu li-l va ridica pe David regele lor este interpretata fn general ca reterin- du-se la Domnul Isus, samanta lui David. Dar unii o interpreteaz in sensul ck s-ar referi la David cel din Vechiul Testament, care ar urma sd invie din morti. 30:12-17 Desi suferintele natiunii par in prezent (adic pe vremea lui Ieremia, n.tr.) incurabile, Dumnezeu le va vindeca israelitilor ranile si-i va prada pe dusmanii lor. 30:18-24 Versetele acestea descriu conditiile idilice ce vor domni in timpul Mileniului. Uitimele doud versete ale capi- Teremia. tolului descriu judecata lui Dumnezeu asupra celor rai, care va precede binecu- vantarea Sa asupra Israelului, cum reiese din capitolul urmator. B. Tara va fi restaurata (31:1-30) 31:1-20°In cuvinte pline de tandrete, Domnul promite cd va restaura Israelul, adica cele zece triburi din nord; oamenii se vor intoarce din toate colturile lumii; vor fi plini de cAntece, in loc de jale. Rahela isi plange fii — o expresie figurati prin care se sempificd durerea exilatilor. Toati du- rerea aceasta se va sfarsi cand Israel se va pocdi si va fi iertat de Dumnezeu. Matei citeazi versetul 15 in legituré cu ma- sacrarea pruncilor de ciitre Irod (Mat. 2:18). Jat& ce spune Kelly pe aceasta tema: Ce frumos este sti vedem ci Duhul Sfant. aplic& la acel eveniment pasajul privitor la durere, dar nu cel privitor fa bucurie... El nu S-a referit decat la ceea ce s-a implinit. Mare era durerea in acele clipe, chiar in locul nasterii monarhiei. Domnea un zbucium sfasictor tocmai in locul unde ar fi trebuit si se audi strigite de bucurie. Nasterea lui Mesia ar fi trebuit sé fie semnalu! pentru ca in toatii tara Israelului, cu mic cu mare, si izbucneascd toti in osanale de bucurie. $i asa ar fi fost. daci ar fi existat credingi in Dumnezeu Figiduinta Sa, dar n-a existat! Mai mult, fn- trucit poporul era fntr-o stare de rusinoas’ ne- credint4, pe tronul tirii se afla un wzurpator edomit. Prin urmare in tar’ a domnit violenta si inseliciunea iar Rahela si-a plans copiii si nea putut fi mangdiatl, deoarece acestia nu mai erau, Asadar Duhul Sfant a aplicat prima parte a profetiei, dar S-a oprit in acel punct.# 31:21, 22 Israelu! pocilit se va intoarce pe drumuri marcate cu semne rutiere si borne. Zilele necredinciogiei sale se vor fi terminat, fntrucat Domnul a realizat ceva nou — o femeie va imbriitisa un barbat. Femeia de aici este Israelul iar barbatul este Tehova. ,,Prezicerea,” scrie Williams, ,.este c4 fecioara Israel va ineeta si umble «incole - si-ncoace, alegand dup’ idoli», cdutandu-L, in schimb, si alipindu-se de Emanuel,“55: Kelly, un cucernic invatat de o mare 923 puritate a invatSturilor, explic4 de ce inter pretarea atat de rispandita a piirtii a doua a versetului 22 nu este cea valabili S-a incetStenit obiceiul printre Paringi, precum, siprintve cei divini... si se aplice pasajul aces- ta la nasterea Domnului din Fecioara Maria, dar profetia nu contine nici cea mai mici referire 1a ea. O femeic ce imbritige biirbat nu ¢ totuna cu Fecioara ce imbritigeazii si da nastere unui fiu. Imbrdtisarea unui bar- bat nu are absolut nici o legiturd cu nasterea unui copil.36 31:23-30 Iuda va fi si ea restauratd iar cetatile ei vor fi rezidite. fn acest punct, Teremia s-a trezit din somnul situ placut. At&t Iuda, cat si Israelul vor fi din nou po- pulate. Oamenii vor fi pedepsiti pentru propria lor firidelege, nu pentra p&catul parintilor lor. C. Dezvaluirea noului legamant (31:31-40) Vor veni zilele cand Dumnezeu va incheia un legamant nou cu... Israel si cu... Iuda, nu ca legea, oi un legimént al harului, Oamenitor li se va darui o nou’ naturi moral, iar cunostinta Domnului va fi universal (Vezi Ev. 8:8-13; 10:15-17). Dumnezeu a fncheiat noul legimant in principal ou Israel si cu Iuda (v. 31), Spre deosebire de legea lui Moise, a fost un legimant neconditionat. A subliniat ce va face Dumnezeu, nu ce trebuie sé faci omul; observati de cate ori apar cuvintele Eu voi* in versetele 33 si 34. Isus este Mediatorul (Mijlocitorul) noului Iegimant, pentru ci prin El sunt asigurate binecuvantirile aves- tui legémant (Ev. 9:15). Legamantul a fost ratificat prin singele Siu (Luca 22:20). Bl nu ya intra in vigoare pentru Israel ca na- tiune dect la a Doua Venire a lui Cristos. Intre timp ins credinciosii individuali se bucura de unele din beneficiile sale, de pild&, de faptul cd motivatia ascultdrit este harul, nu legea; apoi Dumnezeu este Dumnezeul lor iar ei sunt oamenii Sai; Dumnezeu nu-Si mai aminteste de picatele si fEridelegile lor. Cunostinta universal a Domnului (v. 34a) urmeazi si se impli- neasci in timpul Mileniului. 924 Teremia Cei care ar dori si steargd Israelul de pe fata paméntului ar face bine si invete ver- setele 35 si 36. Israelul ar inceta si fie o natiune doar atunci cand legile soarelui, lunii, stelelor si ale mérii ar inceta inaintea lui Dumnezeu, Ierusalimul va fi rezidit tn viitor iar zonele in prezent necurate vor fi »Sfinte pentru Domnul.“ (,inchinate Domnului*, in versiunea romani, n.tr.) D. Rezidirea cetitii (cap. 32) 32:1-5 Babilonienii incepuser’ intre timp asediul asupra cetitii. Zedechia i aruncase pe Ieremia in inchisoare... in curtea inchisorii pentru faptul c& a prezis succesul babilonienilor. in versetul 4 gisim una din cele trei profetii rostite cu privire la Zedechia, Aici se spune ci va vedea pe regele Babilonuiui fati in fata. fn Ezechiel 12:13 citim ci nu va vedea Babilonul gi ci va muri in Babilon. [atk cum s-au implinit aceste profetii aparent contradictorii: Nebucadnetar i-a scos lui Zedechia ochii la Ribla, in tinutul Hamat (2 Regi 25:7). Apoi Zedechia a fost dus in Babilon, dat nu a vazut Babilonul, deoarece fi fuseser& scosi ochii, si-a murit acolo. 32:6-25 Dand dovada de ascultare fat de Domnul, profetul a cumpirat ogorul varului stu Hanamel... din Anatot cu saptesprezece sicli de argint. (Hanamel se prezentase la el cu aceasti ofertd.) Aceasta a fost asigurarea dati poporului ci Dumnezeu {i va readuce in patrie din Babilon. Ambele titluri de proprietate au fost date in grija lui Baruc, spre a fi pas- trate de acesta in vase de Iut. Vazand cum babilonienii asediaz Ierusalimul, Ieremia se va fi fntrebat de ce i-a spus Dumnezeu s& cumpere ogorul din Anatot. 32:26-44 Rispunsul Domnului cétre Ieremia este clasic: lati, Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricirei fapturi, Este ceva prea greu pentru Mine? Mantuitorul poate rezolva orice problem’, Tele incurcate ale vietii Ie poate descurca. Nimic nu e prea greu pentru Isus; Nu e nici un lucru pe care si nu-L poata face El. — Autor necunoscut Desi Dumnezeu va distruge Ierusalimul pentru idolatria oamenilor, totusi mai tar- zu El fi va aduna pe ai Sai si-i va binecu- vanta nespus de mult. Din nou se vor cumpira gi vinde proprietiti iar titlul de proprietate asupra ogorului din Anatot va fi valabil si in acea zi viitoare. E. Recunoasterea legimantului (cap. 33) 33:1-16 Pe cand Ieremia inc’ se mai afla in curtea inchisorii, Domnul i-a daruit alte figiduinte pline de speranti pentru restaurarea Israelului si a Iudei — fara va fi repopulaté cu oameni plini de bucurie; muntii vor fi plini de turme: si bucuria suprema va consta in faptul ci Mesia, »Wlastarul de neprihinire descins din David, va veni. Ierusalimul... se va numi DOMNUL NEPRIHANIREA NOASTRA. Iehova daruieste numele Sau Israelului restaurat, dup& cum un barbat fi diruieste miresei sale numele si dup cum face Cristos cu biserica (1 Cor. 12:12). 33:17-26 Promisiunea lui Dumnezeu privitoare la perpetuarea dinastiei davidice si la preotia leviticd este la fel de nestri- mutaté ca legimanul lui Dumnezeu cu ziua si noaptea. Unii din oameni fl acuzau pe Dumnezeu ci Si-ar fi pirdsit si uitat cele douii case — Israel si luda si cd astfel i-ar fi dispremit pe iudei ca fiind niste lepadati, c& ar fi ca unii ce au incetat si mai existe ca popor. Domaul raspunde ci legimantul ‘Su cu poporul Sau este tot atat de nestr’ tmutat ca insesi legile naturii. Descendentii lui David vor fi tot atat de nenumirati pre- cum ostirea cerului si nisipul mari, ‘VIL SECTIUNEA ISTORICA (cap. 34-35) A. Caderea lui Iuda si a Ierusalimului (cap. 34-39) 1. Prezicerea captivitiit lui Zedechia (cap. 34) 34:1-7 Pe cand babilonienii asediau Terusalimul, lui Ieremia i s-a poruncit si-i spund regelui Zedechia ci va fi dus in exil sicd va muri in Babilon, desi... nu de sabie. 34:8-22 La un moment dat, in timpul luptelor, Regele Zedechia i-a determinat pe oameni si se invoiascd si-i elibereze pe Teremia 925 toti sclavii evrei, probabil cu gandul ca acestia s& poat& contribui la apararea cettii. Ulterior, cind dusmanul s-a retras un timp, sub presiunea armatei egiptene (37:1-10), oamenii.i-au readus Insd pe acesti sclavi eliberati la starea de robie! $i astfel ei au profanat numele lui Dumnezeu prin faptul cd si-au cilcat promisiunea ce au facut-o fnaintea Lui. Prin urmare, Dumnezeu a decretat ca ei si cunoascd »libertatea® sabiei... ciumei si foametei. Cei ce ratificaserd legamAntul de 2-i el bera pe sclavi (v. 15) prin jertfirea unui miel fn zona templului, dup’ care si-au cil- cat legamantul, vor fi dati pe mana dusmanilor pentru a fi. miceliriti de acestia, Zedechia... si prinfii sAi vor fi dusi in captivitate. Babilonienii vor reveni si vor arde cetatea cu foc. 2 Rioplren sel ‘rehabitilor (cap. 35) Jeremia a ascultat de Domnul, invited i pe rehabiti in casa Domnului si oferindu-le si bea vin. Rehabitii au refuzat politicos si bea, din pricina instructiunilor pe care tatil lor li le diduse. De asemenea, ei au refuzat si clideasca 0 cas, si semene s&mant, si sddeascd o vie sau si posede vii. (Bi fusesera obligati s& locuiasc& in Jerusalim datorita caldeenilor ce inaintau.) Si astfel ei si-au pastrat caracterul de pelerini. Ce exemplu demn de urmat! 2-19 In contrast izbitor cu ei crau oamenii din Iuda, care nu au ascultat de Dumnezeu, drept pentru care aveau si fie pedepsiti. Rehabitii aveau si fie rasplatiti prin faptul cd intotdeauna urman sa aibi un om care si stea inaintea lui Dumnezeu. Rehabitii au fost numiti asa dupa Rehab, al c&rui fiu Jonadab a fost plin de ravna in ajutorul dat lui Jehu la extirparea inchinarii la Baal in regatul de nord fn anul 841 i.Cr. Erau un trib nomadic descins din cheniti (1 Cro. 2:55), care se alipiser& de Iuda $i con- tinuaser’ si fie asociati cu judeii, desi nu s-au identificat cu modul lor de viaté (Daily Notes of the Scripture Union). Unii sunt de pérere ci rehabitii au fost asimilati de tribul lui Levi si c& astfel se implineste profetia lui Dumnezeu. Desi nu putem si-i identificim pe rehabiti in prezent, credem c& identitatea lor va fi dezvaluité in timpul Mileniului. 3. Regele Iehoiachim arde sulul lui Teremia (cap. 36) 36:2-10 in al patrulea an al lui Tehoiachim, Domnul i-a poruncit lui Jeremia sd redacteze toate profetiile pe care le-a transmis; acestea i-au fost dictate lui Barve si citite de acesta in public in templu, dup& un an. Nu ni se di nici o explicatie cu privire la motivul pentru care Teremia a fost impiedicat si se deplaseze el ‘insusi Ja templu. Se stie c4 tn acest timp nu era intemnitat, dar, desigur, continua sa se afle sub urmitire. 36:11-19 Cand Micaia a auzit profe- fiile, le-a raportat imediat printilor. La ran- dul lor, acestia au cerut si le fie adus Baruc, pe care l-au rugat si le citeasc& pro- fetiile. Apoi i-au spus lui Baruc, ca atat el, ct si Ieremia sd se ducd si s& se ascunda $i s nu stie nimeni unde se afla. 20-26 Cand printii i-au raportat regelui (lehoiachim) chestiunea, Ja curtea regal, acesta a cerut sa-i fie adus sulul. Apoi, in timp ce Iehudi fi citea, regele a taiat portiuni din sul (adicd din Cuvantul lui Dumnezeu) $i le-a aruncat in foc, aceas- ta fiind o imagine plastic3 a ceea ce fac, de atunci incoace, liberalii si rationalistii cu Cuvantul Jui Dumnezeu! in cele din urma, tot sulul a fost mistuit, desi nu fari ca mai inainte cei trei printi sd fi protestat Impotri- va faptei regelui. Regele i-a ciiutat pe Baruc si pe leremia, dar Domnul i-a ascuns, 36:27-32 Dupi ce regele a ars sulul, Ieremia a redactat din nou profetiile, addugdnd o sectiune foarte adecvat despre - groaznica pierzare a lui Iehoiachim! Faptul c& Iehoiachin a fost fiul lui Iehoiachim si succesorul séu (2 Regi 24:6) pare si invalideze blestemul din versetul 30a. Explicatia oferiti de obicei este ci Tehoiachin a domnit doar trei luni, timp insuficient pentru a avea vreo semnificatie. 4. leremia intemnifat si interogat de Zedechia (cap. 37, 38) 37:1-10 Desi Regele Zedechia, domni- torul vasal lui Nebucadnetar, nu a luat 926 Jeremia seama la cuvintele lui Ieremia, totusi I-a tugat pe profet si se roage... pentru el si pentru urmasii sii, Cand armata egipteana a venit sd dea ajutor regatului Iuda, caldeenii (babilonienii) au parisit Ierusa- limul, pentru a respinge acest atac. Ieremia i-a timis vorbi lui Zedechia ci babi- lonienii vor reveni pentru a distruge Jerusalimul. Chiar daci Zedechia ar reusi s& reduc& armata caldeenilor la o mana de cameni raniti, acestia tot ar fi in stare si incendieze cetatea. 37:11-21 Pe cand Jeremia parisea Jerusalimul, avand o problem& personala de rezolvat, a fost arestat si fnearcerat sub acuzatia de dezertare. Dupd multe zile, Zedechia a cerut si-i fie adus ca s4 aud’ ce avea Domnul de spus. Plin de curaj, Teremia a vestit ci babilonienii vor captura cetatea si pe rege. Apoi a cerut si fie eli- berat din inchisoare, cererea fiindu-i acor- dati. $i a fost dat in grija celor din curtea inchisorii. 38:1-13 Ieremia a fost aruncat jntr-o career plind cu mal, pentru c& a sfituit locuitorii s& paraseasc& cetatea si si se predea babilonienilor. Zedechia si-a expri- mat pe fat slbiciunea, recunoscand cA nu poate zidarnici vointa printilor, nefiind in stare sd- ocroteasca pe profet. Un etiopian a teusit s8-1 scoati din groapd cu frdnghii si cu haine vechi si carpe, readucdndu-l in curtea inchisorii. 38:14-20 Cand Regele Zedechia i-a solicitat Jui Ieremia sfaturi, promitandu-i imunitate, i s-a spus s& se predea in mana invadatorilor, fiind asigurat c& evreii care wecusera deja de partea inamicului nu-I vor maitrata, 38:21-23 Dacd Zedechia va refuza si treacii de partea invadatorilor, femeile de la palat il vor batjocori in prezenta rapitorilor babilonieni, amintindu-i cum fusese inselat de prietenii sii intimi si pardsit de acestia. De asemenea sotiile si copii regelui, impre- und cu el insusi, vor fi dusi in robie de citre invadatori, iar Ierusalimul va fi ars. 38:24-28 Zedechia |-a rugat pe Ieremia s& nu spuni ce s-a discutat, ci si zick doar cel este cel ce a cerut s& nu fie incarcerat din nou. fntr-adevar printii au venit si intrebe, dar Ieremia le-a rispuns aga cum fusese rugat de Zedechia. Evident se ridici in acest punct 0 chestiune de ordin etic in legatura cu raspunsul lui Ieremia. A spus acesta adevarul, o jumtate de adevar sau un neadevar total? Ceea ce a spus el a fost probabil adevarat, dar el nu s-a simtit obligat s& le spund tot ce stia. leremia a rimas in curtea inchisorii pani [a ciderea Ierusalimului. 5. Céiderea lerusalimului (cap. 39) 39:1-10 Cand Jerusalimul a fost cucerit (586 i.Cr.), Zedechia, de babilonieni impreuna cu fiii s4i si cu razboinicii si au incercat si fuga, dar au fost pringi si dusi la Ribla. Fiii regelui au fost ucisi, regelui i S-au scos ochii iar el insusi a fost dus in captivitate. Cetatea a fost distrusd, in tari riménand doar oamenii siraci, 39:11-14 Nebucadnetar, regele Babi- lonului, a emis o serie de instructiuni, prin Nebuzaradan, c¥pitanul garzii, ca Teremia s& fie tratat omenos. Astfel profetul a fost eliberat din curtea inchisorii si dat in grija Jui Ghedalia. 39:15-18 Lui Ebed-Melech,37 eunucul etiopian, Domnul ji fig%duise cf va fi in sigurantéa. Pesemne cu acest prile} el a obtinut eliberarea. Cronologic versetele 15-18 urmeazi versetului 38:13. B. Evenimentele petrecute in Juda dupa c&derea Ierusalimului (cap. 40-42) I, Teremia locuieste la guvernatorul Ghedalia (cap. 40) 40:1-6 Cand Nebuzaradan, cipitanui caldeean al garzii i-a dat lui Ieremia prile- jul si aleagi daci s& se ducii in Babilon sau s& rlmAnd in tari sub domnia lui Ghedalia, el a sovait. Observand nehotirdrea sa, c- pitanul J-a trimis inapoi la Ghedalia si i-a dat rajiile, precum $i un dar pentru drum. Folosirea de citre capitan a numelui: »Domnul Dumnezeul tu“ a fost probabil rezultatul familiariz%rii sale cu vocabularul ebraic, sau poate a fost rostit de el sub dictare divin’. 40:7-10 Apoi cand tofi cipitanii arma- telor care erau pe cdmpuri av auzit ci Ghedalia fusese pus responsabil peste uni dinwe supravietuitori, au venit la el la Mitpa, ce devenise intre timp capitala Teremia 927 provinciei babiloniene Iuda. EI i-a sfatuit s& se supund domniei caldeene si i munca obisnuit, urmand ca el sé-i repre- zinte in fata caldeenilor. 40:11-16 Alti refugiati evrei s-au intors la Ghedalia, venind din Moab, Amon, Edom $i din alte tari, reludndu-si activitatile normale. Tobanan $i altii |-au avertizat pe Ghedalia ci Ismael a primit din partea lui Maalis, regele amonitilor, sarcina de a-] asasina, ba chiar $-au oferit s-1 ucida pe Ismael in tain, Din nefericire pentru el, Ghedalia s-a multumit si-l acuze pe Iohanan ci ristiimiceste intentiile lui Ismael. 2. Asasinarea guvernatorului Ghedalia (cap. 41) 41:1-9 Ismael si zece din oamenii s4i -au lovit pe Ghedalia si pe insotitorii sai, poate pentru cd nu au fost de acord cu negocierile purtate de acesta cu babilonienii sau poate pentru ci doreau si ajungi ei la conducere, intrucdt Ismael se trigea din familia regal. Ismael, preficndu-se ci deplinge ce s-a fntamplat, a mai ucis saptezeci de indoliati ce veneau din Sihem si se inchine la locul templului distrus, dupa care a aruncat trupurile neinsufletite ale acestora tntr-o groapi. Dar i-a crofat pe zece dintre ei, care adunaserd provizii de alimente, pe care le-au predat in schimbul vietii lor. 41:10-18 Altii, inclusiv fiicele regelui, ce fusesera dusi in captivitate, au fost sal- vati de Iohanan si de luptatorii acestuia gi au fugit in Betleem, intentiondnd si fuga de acolo in Egipt, temandu-se de repre- saliile caldeenilor. Ismael si opt din oamenii s&i au reusit s8 fuga in Amon. 3. Dumnezeu interzice fuga in Egipt (cap. 42) 42:1-6 Plini de fric3, Iohanan $i cei ce-1 ‘nsoteau !-au rugat pe Ieremia sa afle de la Domnul ce trebuie si fac. Cand profetul s-a invoit, ei au promis cd vor asculta, indiferent ce calauzire vor primi. 42:7-22 Rispunsul a sosit dupa zece zile: Nu fugiti in Egipt, ci riméneti in tara. Daca veti ramane, Dumnezeu va va da propasire. Dar daca veti fugi, toate primej- diile de care v-ati temut in luda va vor ajunge din urmd in Egipt. Dar se pare ck oamenii deja se hotdiraserd si fugi in Egipt, asa ci Ieremia le-a spus fir incon- jur c& vor avea parte de nenorociri acolo. Si crestinii din yremea_noastri pro- cedeazi uneori Ja fel: il roagi pe Dumnezeu si le dea calauzire ~ si de multe ori solicité sfatul parintilor, al invatétorilor de Ia Scoala Duminical4, al presbiterilor, al pastorilor si al altor persoane — desi ei deja s-au hotarat ce vor face. Din nefericire toate aceste eforturi de a cbtine sfaturi nu sunt decat o operatie cosmetica fara pro- funzime. C. Jeremia impreund cu ramisita - in Egipt (cap. 43, 44) 43:1-7 Acuzandu-l pe Ieremia de a fi mintit si de a fi fost indus in eroare de Baruc, Iohanan i-a luat pe tofi oamenii, mpreund cu leremia si cu Barve, si a ple- cat in tara Egiptului. 43:8-13 in Tahpanes, in Egipt, Domaul ica poruncit lui Ieremia s& ascunda niste pietre mari... in lutul cuptorului de cara- mizi de la intrarea fn palatul lui Faraon. Apoi a prezis ci Nebucadnetar va invada Egiptul si-si va aseza tronul deasupra pietrelor ascunse. Cei ce nu vor muri de foamete, cium’ sau sabie vor fi dusi in cap- tivitate. Dumnezeii Egiptului vor fi nimi- citi in foc. 44:1-14 Capitolul 44 este ultima con- semnare pe care o avem despre Ieremia in Egipt. Se presupune ca el a murit acolo. Teremia le-a reamintit concetatenilor si c& toat aceasta calamitate a venit din pri- cina idolatriei. Si cu toate acestea ei con- tinuau s& se inchine la dumnezeii falgi din Egipt. In consecinta, ei vor fi distrusi cu desavargsire. Nici unul nu se va intoarce in Juda, decat vreo cftiva refugiati. 44:15-30 Dar oamenii au refuzat sai asculte de Ieremia, sustindnd cli prop4seau ‘mai mult cand slujeau reginet cerului. Atat barbatii erav implicati tn aceastd Inchinare falsa, cat si femeile. Din nou profetul le-a spus c& idolatria a fost cauza necazurilor lor si c4, prin pacatul lor, si-au pierdut dreptul de a chema Numele Domnului. Ce judecati groaznici! Ei aveau si fie pedep- siti cumplit iar regele Egiptului in care s-au fncrezut avea sa fie risturnat. 928 leremia Marea Mediterana (Caldtoria lui leremia in Egipt D. Mesajul Domnului ciitre Baruc (cap. 45) Capitolul acesta a fost scris in timpul domniei lui Iehoiachim si astfel, cronolo- gic, precede capitolul 44. Poate c& locul sdu ar fi dup 36:1-8. Este un mesaj de mangaiere pentru Barue, ce era evident descurajat din pricina judecitilor cu care era amenintaté Iuda. Poate c& era de asemenea frustrat cA aspirafiile sale de a ocupa o functie mai inalt nu s-au implinit, Dumnezeu are dreptul de a zidi si de a drama. Baruc nu trebuia sk umble dupi lucruri mari pentru el insusi sau pentru Tuda, ci si se mulfumeascd cu faptul cd va sc&pa cu viati si si aduci la indeplinire toate sarcinile ce i se vor incredinta, indiferent cat de umile ar fi acestea. Kelly comenteazii: Marea lectie pentru Baruc a constat in faptut ca, intr-o zi a judec&tii, se cuvine ca un sfant si un slujitor al lui Dumnezeu si fie lipsit de ambifii personale, de incercarea de a-si satis- face eul propriu... Starea smerit& a mintii i se Potriveste intotdeauna sfantului, dar in ziua cea rea, este singura lui siguranta. Smerenia este intotdeauna pozitia corecta pe care tre- buie s-o adoptim pe plan moral, dar mai este si singurul lucru care te pazeste de judecat’. Mi refer acum nu la judecata final a lui Dumnezeu, ci ia cea care este dus fa in deplinire in lumea aceasta, Acum mi se pare limpede cd Baruc nu-si insugise aceasta lectie. Prin urmare, acum a trebuit si invefe aceasti lectie. Acesta a fost cuvantul pe care i La adresat profetul anterior —in al patrulea an al lui lehoiachim.38 VIII. PROFETIL IMPOTRIVA NATIONILOR NEEVREIESTI (cap. 46-51) Tn aceasta sectiune Ieremia transmite mesaje referitoare la nimicire si judecaté - in termeni poetici, de mare frumusefe. Ei pro- feteste impotriva a nou natiuni: Egiptul, Filistia, Moabul, Amonul, Edomul, Da- mascul, Arabia (Chedar si Hazor), Elamul si Babilonul. Natiunile sunt enumerate in ordine geograficd, adici de la est la vest. Locul acestor profetii ar fi dup 25:13. Ele au fost implinite dup nimicirea Jerusalimului. Babilonut va fi distrus i pustiit, in timp ce Israelul va fi riscumpirat. Profetia despre Babilon este probabil deja implinit3, desi unii invitati intrevid o rezidire3> si risturnare ulterioara a acestuia, Preluarea puterii de catre Mezi este abordat’ in 51:1-24, Teremia 929 A. Profetii impotriva Egiptului (cap. 46) 46:1-12 Capitolul 46, o cantare avand ca tema Egiptul, incepe o serie de profetii privitoare la natiunile neevreiesti. Se vede cum o armati se pregiteste de biitalie, dup’ care se retrage in grabi. Este armata Egiptului, dare alestuiti im principal din mercenari — etiopieni, libieni si lidieni. Infrangerea ei a avut loc la Carchemis, in anul 605 7.Cr. 46:13-19 in continuare Egiptul este pre- venit s& se pregateascd pentru invazia ce va avea loc $i exilul ce va urma. Cand Nebu- cadnetar va invada Egiptul, vitejii soldati mercenari se vor priibusi unii asupra altora, dupa care se vor hotiri si se intoarc’ acasi. Faraon va fi poreclit ,,Sunet gol" deoarece este fara substanta. Prezenta impunatoare a caldeanului, ca Tabor si Carmel, va insemna captivitate pentru egipteni. 42:20-24 Barzdunul babilonean va intepa juncand frumoasd a Egiptului; mercenarii ei, tauri grasi si nedisci- plinati, se vor retrage tn valmaseali. Sunetul Egiptului care ,aleargé din calea dusmanului este ca fasditul unui sarpe scipat* (Versiunea Amplificati). In- vadatorii se apropie cu topoarele de luptt. Ei fi secera pe egipteni de parcd acestia ar fi o padure deasi. Ei sunt mai numerosi decat un roi de licuste. Egiptul este facut de ocara. 46:25-28 Domnul il va pedepsi pe Amon din No (dumnezeul soarelui din strivechea Teba), pe Faraon si Egiptui jmpreund cu dumnezeii si cu regii lor. Dar dupa aceea ei vor fi locuitt din nou. Si Israelul va fi restaurat si reasezat in tara sa, bucurfndu-se de liniste si de tihna. B. Profetit impotriva Fili istenit_vor fi zdrobiti de invazia bebiovsant din nord. Vor fi taiati din Tir si Sidon iar marile cetti Gaza si Aschelon vor fi cuprinse de jale, find lovite de sabia Domnului. C. Profetii impotriva Moabului (cap. 48) 48:1-10 Si Moabul este pe lista tirilor ce urmeazd si fie invadate de Babilon. Orasele ei vor fi distruse. Strigatul nimicirii se aude fn toat& tara. Oamenii sunt sfatuiti sd fugi de nimicitor. Ei s-au increzut in lucrarile si comorile lor in zadar. Acum dumnezeul lor national Chemos va merge in robie impre- und cu ei. Versetul 10 este un blestem asupra invadatorului, in cazul in care nu-si va efec- tua lucrarea cum trebuie. De asemenea poate constitui un avertisment la adresa noastra, ca ‘du cumva sd executim lucrarea Domnului cu nebagare de seama. Suntem preveniti si nu dam gres in vestirea intregii lucriri a lui Dumnezeu, indiferent cat de nepopulard s-ar dovedi aceasta. 48:11-17 Moabul avusese parte de 0 istorie lipsiti de perturbatii si aceasta nu a avut darul de a contribui la formarca unui caracter puternic. Era ca un vin nou ce nu fusese pitrocit din vas in vas, pentru a fi eliberat de drojdie. Prin urmare, nu era bun de baut. Acum caldeenii vor distruge toate lucrurile in care s-a increzut natiunea. Moabul va fi facut de rusine din pricina lui Chemos, dup’ cum Israelul a fost facut de tusine din pricina vitelului de aur de ia Betel. Laudiroseniile desarte se vor pre- face in cAntece de jale. Fortretele sunt dis- truse iar oamenii fug care incotro, in timp ce fara le este pustiit, Cetituile din campie sunt transformate in mormane de ruine. Pentru ci Moabul gi-a batut joc de Israel. va fi imbatat cu furia lui Dumnezeu. 48:28-39 Poporul atat de mandru odi- nioard este indemnat si fugd ascund& in locuri retrase. Semetia si aro- ganta lor erau binecunoscute, dar acum Dumnezeu plange sincer pentru recoltele lor ruinate, pentru pierderea bucuriet si veseliei. Un strigat de disperare se ridica din Moab, in timp ce Dumnezeu ameninti c& va pune capitt acestei natiuni idolatre. Din nou Domnul plange pentru oame: din Chir Heres, care si-au pierdut averile. intregul popor al Moabului plange. 48:40-47 Babilonul se va napusti ca un vultur, rispandind teroarea si nimicirea. Nu va fi chip de scdpare. Desi oamenii se vor duce in exil, in zilele de pe urméa vor fi restaurati. D, Profetii impotriva lui Amon (49:1-6) Amonitii au pus ména pe teritoriile lui Ruben si Gad, dupa ce aceste triburi au fost 930 Teremia duse jn robie. Ele vor fi pedepsite pentr mandria ior si pentru aroganta lor, dar na- tiunea nu va fi exterminata. E. Profetii impotriva Edomului (49:7-22) Edomul s-a falit cu intelepciunea sa si cu pozitia de necucerit (in crapiturile stancii), dar Durnezeu a decretat c& va fi lasat fara locuitori. Williams comenteaza: Prima parte a versetului 12 se aplicd la Israel; a doua parte la Edom. Daca copiii lui Dumnezeu vor fi pedepsiti pentru picat, cu c&t mai mult vor fi pedepsiti cei ce nu sunt copiii Lui!"49 Nict 0 promisiune de restaurare nu i se face Edomului. ¥-Profetii tmpotriva Damascului (49:23-27) strazi, toti, soldatii ei vor fi nimiciti iar Damascul va fi ars. Versetul 25 ar putea contine cuvintele unui cetétean din cadrul unui citat al. Domnului, mai degrabi decat cuvintele propriu-zise rostite de El, dupa cum reiese din folosirea majusculei ,.M“ din editia NKJV.41 G. Profefii impotriva lui Chedar si a lui Hazor (49:28-33) 49:28, 29 Membrii acestui popor nomadic Chedar (arabii) vor fi infranti de babilonieni. 49:30-33 Lipsit de ap%rare, Hazor va fi invadat de Nebucadnetar, ii vor fi pridate comorile si va fi lasat in paragina. Hi. Profetii impotriva Elamului (49:34-39) Elamitii (persit) vor fi imprastiati peste tot pamantul, dar Domnul fi va aduce nap in zilele de pe urma. Dumnezeu igi va aseza tronul in Elam in sensul ci va aduce judecata peste acel loc. 1, Profetii mpotriva Babilonului (cap.50,51) 50:1-16 Capitolul de fata si urmatorul se ocupii de judecata lui Dumnezeu tmpotriva Babilonului, Profetiile se referd in parte la capturarea Babilonului de citre mezi. Dar deplina lor implinire va avea toc in viitor, Babilonul este mentionat de.164 de ori in cartea Ieremia, mai mult decat in toate celelalte cirti ale Bibliei luate Ja un loc. ‘Fara aceasta va fi cucerit dinspre nord. De sase ori, dupa ce profetul vorbeste despre Babilon, el prezice binecuvantarea pentru Israel si Iuda; versetele 4-7 se referii la ntoarcerea lui Tuda si Israel. Evreilor din exil li se spune sd-i conduc pe exilati spre {arile lor de bastind, deoarece Babilonul va fi pradat. Armata cuceritoare va fi alc&tuiti din mai multe natiuni. Versetul 11 se adreseaz’ armatei caldee- nilor. Prin cuviniele ,,mama ta“ se in- felege natiunea insasi, Vezi textul din Comentariul Biblic al Credinciosului referitor la Isaia 13:14-22, pentru o dis- cufie asupra anumitor probleme legate de distrugerea Babilonului. 50:17-34 Oile risipite ale Israelului vor fi reasezate fnu-o fara manoasa si iertate. Mania lui Dumnezeu impotriva Babilonului este descrisi in versetele 21-32. dup care El [si aduce aminte de Israel si Iuda. 50:35-46 Pe locuitorii Babilonului ti paste nimicirea sub ascutisui sabici. Invadatorul va lasa cetatea pustie iar vestea despre cderea sa se va auzi printre natiuni. Versetele 41-43 si 44-46, aplicate anterior Ja Iuda si Edom (6:22-24; 49:19-21) sunt aplicate aici ta Babilon. 51:1-19 Dumnezeu va trimite un nimi- citor in Babiion (Leb Kamai este cuvantul cod cu sensul: ,,Jnima [sau mijlocul] ceior care sc ridic&d impotriva mea.) care nu va cruta; aceasta va fi o dovadi ci El.nu a parasit Israelul si Juda. Dumnezeu S-a folosit de Babilon ca de o cup de aur a judecdtii pentru a face najiunile s& se cla- tine; acum Babilonul va gusta rizbunarea Domnului. Exilatii evrei din Babilon sunt cei ce vorbesc in versetele 9 si 10 in nu- mele tuturor natiunilor ce fusesera cucerite de c&tre Babilon. Miretia lui Dumnezeu este contrastata cu idolii; Dumnezeul ade- varat este Dumnezeul lui Israel si Iuda. 51:20-37 Versetele 20-23 se adreseazi mezilor; versetul 24 este destinat, probabil, lui Iuda. Apoi versetul 25 revine din nou la Babilon (,,muntele nimicitor“). Acesta este sortit sa ramand de-a-pururi un pustiu, fara nici un locuitor, un morman de ruine, un “Teremia 931 ascunzis pentru animalele silbatice. Lo- cuitorii lui Iuda si Jerusalim sunt cei care vorbesc in versetele 34 si 35. 51:38-44 Versetele acestea au avut deja o implinire partial in anul 539 i.Cr. Mezii au cucerit Babilonul in timp ce Belsatar si curtea sa regal benchetuiau si se desfiitan cu bautura (Dan. 5). Dar cetatea nu a fost pridati cu acest prile}. Cuvantul marea se tefer& la invadatori din viitor. 51:45-51 Captivii iudei au fost pre- veniti din timp s& p&rdseascd cetatea {inainte dea se fi declansat atacul, fiind sf%- tuiti s&-revind Ja Yerusalim cat mai curind posibil. $1:52-58 Orgolioasa. cetate se va pribusi, chipurile ei cioplite vor fi distruse, laudarogentile ei vor inceta, liderii ei vor fi ucisi iar zidurile sale vor fi surpate. 51:59-64 Teremia fi porunceste lui Seraia si duc cu el aceste profetii scrise impotriva Babilonului in captivitate. Dup’ ce le-a citit, el trebuie si le cufunde in Eufrat — prin acest lucru infitisdindu-se pierzarea Babilonului. Cronologic, locul acestor versete este in capitolul 29. IX. INCHEIERE: CADEREA TERUSALIMULUI (cap. 52) Ultimul capitol din Teremia are un continut istoric, prin faptul cd ni se relateazi capturarea Ierusalimului si exi- larea locuitorilor sti. 52:1-16 Relatarea ultimelor zile ale domniei lui Zedechia se repet3 in versetele 1-11. Nimicirea Terusalimului se repeti in versetele 12-16. 52:17-23 Apoi se face un inventar de- taliat al articolelor din templu care av fost capturate de babilonieni si duse cu ei. 52:24.27 CApitanul girzii a dus gapte- zeci si patru de birbati din Ierusalim la Regele Babilonului, care i-a ucis la Ribla. 52:28-34 Altii au fost dusi in captivitate, cu prilejul celor trei deportiri. in anul al treizeci si saptelea al captivititii sale, Regele Iehoiachin a fost scos din inchisoare de catre regele Babilonulii si ingrifit cu atentie pani in ziua mortii sale. Si astfel o carte profetic’, imbibati de judecata si lacrimi, se incheie pe o notii de marinimie. Nu trebuie si concepem aceastd carte doar ca.pe un volum de ,,istorie ebraica” redactata inainte ca evenimentele sd fi avut loc, sub forma de profetic fn multe locuri. Desigur, ea este un atare volum, dar nu numai atat! Cartea Ieremia face parte din Cuvantul Ini Dumnezeu, cel vesnic proaspit, vesnic relevant. Cu aproape trei secole in urm& comentatorul englez Matthew Henry a fiicut un sumar al invatimintelor spirituale pe care ni le oferi Teremia: $i acum, asupra intregii chestiuni, comparand profetia cu istoria redati de continutul acestei c&rti, ne putem insusi urmitoarele invitiminte generale: (1) C& nu e nici o noutate atunci cand bi- serici si persoane cu mare reputatie dege- nereazi, ajungand si decadi, (2) C& firiidelegea tinde sA-i ruineze pe cei ce se alipesc de-ea; gi cli, dacii nu se vor pocii $i lésa de ea, vor sfarsi n¢ jit In cuina. (3) C4 simpla marturisire cu gura flipsiti de realitatea spirituald], efectuarea unor ritualuri exterioare nu numai ci va echivala cu o scuzi pentru a piicitui si scutire de ruini, ci va consti- tui 0 agravare a ambelor. {4) Canici un cuvant al ui Dumnezeu na va cdea pe plimant, ci orice prezicere se va impli- nis iar necredinta omulai nu va‘fi in stare sti anuleze ameningirile ui Dumnezeu, cade altfel figiduintele Sale. Dreptatea si adevirul Ini Dumnezeu sunt scrise aici cu litere insfngerate, pentru condamnarea sau zidirnicirea tuturor celor care iau in rs amenintarile Sale, S& nu se ingele acestia, Dumnezeu nu Se lasd batjo- corit.!#2 NOTE FINALE Intro) Vezi, de ex. 10:23, 24; 11:18-12:6, 15:10-21; 17:14-18; 18:18- 23; 20:7-18. 2(ntro) Asta inseamna ci el a siujit in timpul domniilor a cinci regi: Iosia, Ie- hoahaz, Iehoiachim, Iehoiachin (numit si Ieconia si Conia), si regele-marioneti Zedechia. 3(1:1-10)William Kelly, Jeremiah: The Tender-Hearied Prophet of the Nations, p®. 4(2:1-3) Kyle M. Yates, Preaching from the Prophets, p, 139. 5(5:20-31) Kelly, Jeremiah, p. 20. 27-30) Yates, Preaching, p. 141. 15) .,Sapaturile arheologice rele- va c& Silo a fost distrus prin anul 1050 1,Cr., adic& in perioada in care filistenii au capturat_chivotul (1 Sam. 4:11)" (The Wesley Bible, New King James Version, ed. Albert F. Harper, et al., p. 1095). Tabernacolul (cortul) mozaic a supra- vietuit distrugerii lui Silo, fiind localizat ulterior in Ghibeon (2 Cron. 1:2, 3). 8(7:16-26) Dup’ ce crestinismul a devenit religie de stat a imperiului roman, hoarde de pgani neconvertiti au ndvalit in biserici, aducind cu ele ideile lor pagane. Aplicarea acestui titlu pagin ,.regina ceru- lui“ la mama fecioara a Domnului, in pofi- da faptului c& este, negresit, considerata drept un titlu de mare onoare, ar fi total tespinsd de citre umila ,,roabi a Dom- nului* (Luca 1:38). 11) Yates, Preaching, p. 143. 10(9:23, 24) G. Herbert Livingston, “Jeremiah,” Wesley Bible, p. 1100. 11:25, 26) Este o altd traducere a expresiei ,tofi cei ce se afli in colturile cele mai indepirtate.* 5) Yates, Preaching, P. 144, 11) New Scofield Reference Bible, New King James Version, p. 784, 785, 14(13:12-14) R. K. Harrison, Jeremiah and Lamentations, p. 9, 100. 6) New Scofield, NKIV, p. 785. 9-21} G. Campbeil Morgan, Searchlights from the Word, p. 243. 18(16:1-9) Kelly, Jeremiah, p. 43, 44. 19(17: 1-11) ,Referirea la potdmmiche are de a face cu credinta rdspandité in popor conform careia aceasta pasire ar cloci ouale altor pistri® (Harrison, Jeremiah, p. 107). Dar intr-o not de la subsolul aceleiasi pa- gini, Harrison spune c& ar putea s& se ref- ere lao specie de gainusa de munte.“ 11) ibid., p. 106. 11) Matthew Henry, “Jere- miah,” in Matthew Henry’s Commentary on the Whole Bible, TV:519, 520. 2(17:19-27) Irving L. Jensen, Je- remiah, Prophet of Judgment, p. 59. 23(18:13-17) C. F. Keil. “Jeremiah,” in Biblical Commentary on the Old Teremia Testament, XIX:300. 24(2:1-T) Kelly, Jeremiah, p. 47. 28(22:24-30) Charles H. Dyer, “Jeremiah,” in Bible Knowledge Com- 26(23:1-8) Kelly, Jeremiah, p. 48, 49. 27(23:1-8) Celelalte sunt: Jehova-Jire (Domnul va purta de grija - Gen. 22:13, 14); Jehova-Rofeca (Domnul care te vin- deca — Ex. 15:26); Jehova-Nisi (Domnal, steagul meu — Ex. 17:8-15); Jehova-Saiom (Domnul este pace — Jud. 6:24); lehova- Ro’i (Domnul, pastorul meu — Ps. 23:1; si Jehova-Sama (DOMNUL ESTE ACOLO — Ezec. 4! 28(23:30-32) Yates, Preaching, p. 146. 29(23:33-40) Acelasi cuvant ebraic (massa) poate insemna fie ,,povari', fie woracol." Ryrie fl numeste ,.un termen obisnuit pentru un mesaj profetic greu“ (cf, Naum 1:1; Hab. 1:1) in Ryrie Study Bible, New King James Version, p. 1182. 30(27: 12-22) Charles C. Ryrie, ed., The Ryrie Study Bible, New King James Version, p. 1187. 31(28: 10-17) Kelly, Jeremiah, p. 67. 32(29:10-14) Yates, Preaching, p. 146, 147, 33(Cap. 30-33:Intro) Clyde T. Fran- cisco, Studies in Jeremiah, p. 107. ¥4(31:1-20) Kelly, Jeremiah, p. 75, 76. 35(31:21, 22) George Williams, The Student's Commentary on the Holy Scriptures, p. 552. 36(31:21, 22) Kelly, Jeremiah, p. 77. 37(39:15-18) Numele sdu inseamnd »Slujitorul regelui*, 38(Cap. 45) Kelly, Jeremiah, p. 94. 39(Cap. 46-51:Intro) Cu prilejul unei re- vizuiri majore a acestui comentariu (1990), Trakul, pe al cdrui teritoriu s-a aflat Babilo- nul, incepuse rezidirea Babilonului din ordi- nul lui Saddam, Hussein. in prezent (1991) operatiile de reconstructie au fost intrerupte datorita bombardamentelor fortelor aliate din cadrul misiunii de eliberare a Ku- waitului, sponsorizata de Natiunile Unite. 40(49:7-22) Williams, Student's Coni- mentary, p. 563. 41(49;23-27) Intruc&t fn scrierea ebraic’t nu exist litere majuscule si minuscule, este la latitudinea traducdtorilor de limba Teremia 933 englezi sii decid care cuvinte vor fi scrise cu litere majuscule, 42(52:28-34) Henry, “Jeremiah,” IV-711. BIBLIOGRAFIE Dyer, Charles A, “Jeremiah” and “Lamentations.” in The Bible Know- ledge Commentary. Old Testament. Wheaton, IL: Victor Books, 1985. Feinberg, Charles L. Jeremiah: A Commentary. Grand Rapids: Zon- dervan Publishing House, 1982. - Francisco, Clyde T Studies in Jeremiah. Nashville: Convention Press, 1961. Harrison, R. K. Jeremiah and Lamen- tations. The Tyndale Old Testament Commentaries. Downers Grove, IL: Inter Varsity Press, 1973. Henry, Matthew. “Jeremiah.” in Matthew Henry's Commentary on the Whole Bible. Vol. 4. McLean, VA: Mac- Donald Publishing Company, n.d. Jensen, Irving L. “Jeremiah and Lamentations.” in Everyman's Bible Commentary. Chicago: Moody Press, 1974. Keil, C. E “Jeremiah-Lamentations.” in Bi- blical Commentary on the Old Testament, Vols, 19, 20. Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans Publishing Com- pany, 1971. Kelly, William. Jeremiah: The Tender- Hearted Prophet of the Nations. Charlotte: Books for Christians, n. d. von Orelli, Hans Conrad. The Prophecies of Jeremiah. Retiparire. Minneapolis: Klock & Klock Christian Publishers, 1977.