Sunteți pe pagina 1din 7

Fructe si legume cancerigene

FRUCTE SI LEGUME CANCERIGENE


http://bestbigdeal.com/rss/index.php/fructe-si-legume-cancerigene
Cele mai frumoase marfuri din galantar sunt si cele mai otravitoare.In special cele care provin
din Turcia, Olanda si Israel, acolo unde se practica agricultura intensiva.
Romania importa legume si fructe produse prin mijloace dubioase ce pun in pericol chiar viata
consumatorilor. Multe substante, introduse prin tehnologii moderne in aceste produse, provoaca
diverse forme de cancer, tulburari hormonale si alte grave afectiuni organismului uman. Tara
noastra importa legume cosmetizate chimic, pentru a suplini lipsa productiei interne.
Alimentatia moderna se confrunta cu o sumedenie de erori ce constau in folosirea
ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor, aditivilor in produse finite, a organismelor
modificate genetic, zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, a metodelor
nenaturale de conservare -, toate acestea ducand, invitabil, la modificarea indicatorilor de
sanatate si la influentarea negativa a patologiei ultimului secol, sustine dr. Pavel Chirila in
cartea Alimentatia echilibrata a omului sanatos, aparuta la Editura National. Legumele si
fructele sunt o sursa inegalabila de minerale, de care organismul uman are mare nevoie. Plecand
de la acest adevar, tehnologiile de cultivare s-au modernizat atat de mult, in scopul producerii
unor recolte-record, incat multe alimente au devenit periculoase pentru sanatate, cu toate ca
aspectul lor a fost perfectionat. Asa se face ca tara noastra importa la greu legume si fructe in
special din Olanda, Turcia si Israel.
Frumoase fara gust
Suprafetele de teren olandeze, pe care se cultiva legume si fructe, sunt incomparabil mai reduse
decat ale Romaniei. Cu toate acestea, noi importam de la ei, si nu invers. Ceea ce denota ca
olandezii detin tehnologii superioare de cultivare si folosesc tratamente chimice care
eficientizeaza productia. Daca in cazul altor produse alimentare, oamenii prefera sa le consume
(desi cunosc faptul ca sunt pline de E-uri cancerigene), pentru ca au un aspect si un gust placut,
in ceea ce priveste legumele din import situatia este putin diferita. Sunt frumoase ca aspect, insa
gustul lasa de dorit, comparabil cu cele autohtone. La fel, legumele produse in Turcia sunt
aspectuoase si aromate, insa nu si gustoase. Cum cea mai mare parte a teritoriului Turciei sufera
cronic din cauza lipsei de apa, denota ca se folosesc din plin soiuri de legume rezistente si se
utilizeaza la scara industriala tratamente chimice pentru eficientizarea productiei. Apoi, surplusul
il exporta, indiferent de anotimp, in tari ce nu se descurca prea bine la acest segment al
agriculturii. Dar, cel mai inexplicabil dintre toate este importul de legume din Israel, stiut fiind
faptul ca relieful acestei tari este nisipos si stancos. Ca sa produca legume aromate si
aspectuoase, israelienii au importat pamant si l-au pus in ladite. Asa au reusit sa produca astfel de
alimente, ce n-au crescut niciodata in Tara Sfanta. Desigur, respectivul pamant este tratat chimic
in permanenta, pentru a putea rodi.

Capsuni iradiate
Legumele si fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o productie mare, pentru a rezista mai
mult si a-si pastra aspectul de proaspat in galantare. De exmplu, Romania importa capsuni
iradiate, al caror proces de coacere este stopat prin acest procedeu. Pietele noastre au fost
penetrate de lubenite (pepeni verzi) injectate pentru grabirea coacerii. Acest procedeu a fost
asimilat si de unii producatori care activeaza la noi. Riscul cancerigen pe care il presupune
agricultura intensiva consta in utilizarea ingrasamintelor chimice, cu predilectie cele azotoase.
Datorita gestionarii incorecte si abuzive a acestei tehnologii, plantele acumuleaza cantitati mari
de azotati, ce se transforma in azotiti si apoi in nitrozamine substante deosebit de cancerigene.
Rosii chimice
Gustul legumelor este conferit de prezenta sarurilor minerale intr-o proportie mai mare ori mai
mica. In legumele din import, gratie cultivarii intensive, acestea contin si o mare cantitate de
glucide, obtinuta prin cresterea plantelor la lumina artificiala. Pe de alta parte, cele mai multe
legume importate nu sunt cultivate direct pe pamant, ca la noi, ci in ghivece ori ladite speciale,
de unde si insuficienta sarurilor minerale, cu precadere in continutul tomatelor. Din cauza
stimulentelor chimice ce nu caracterizeaza productia autohtona de legume si fructe, Romania
reuseste sa obtina maximum 300 tone de rosii la hectar, in vreme ce productia din tarile
occidentale atinge si la 600 tone/ha.
Pesticidele otravitoare
Cornelia Ionescu, consilier la Ministerul Agriculturii, sustine ca populatia ar trebui sa evite
cumpararea rosiilor ce prezinta excrescente, deoarece coacerea acestora a fost stimulata in exces
cu substante chimice. Din nefericire, controlul pesticidelor si al ingrasamintelor sintetice in
cultivarea legumelor si fructelor in Romania este inexistent.
Multi cultivatori romani, pentru a combate daunatorii si a ajuta cresterea plantelor, folosesc
pesticide, fara insa a respecta cantitatile si modul de administrare prescrise. Care pesticide ajung
tot mai greu in Comunitatea Europeana datorita noilor reglementari si a tendintei de asigurare a
produselor ecologice si tot mai usor la noi, deoarece producatorii sunt gata sa le vanda ieftin,
numai sa scape de ele. Incepand cu anul 1991, Departamentul Agriculturii al SUA a monitorizat
si testat alimente prelevate din Romania, pentru a determina nivelul reziduurilor si pesticidelor
continute. Recent, s-a ajuns la concluzia ca nivelul acestor reziduuri depaseste limita de siguranta
stabilita de EPA (Administratia pentru Protectia Mediului).
Cele mai periculoase alimente la acest capitol au fost stabilite a fi merele (motiv din care s-a
recomandat consumarea lor fara coaja), sucurile de mere, fructele conservate industrial si
strugurii.
Atac la creier
Specialistii au ajuns la concluzia ca intre excesul folosirii pesticidelor si tulburarile de
comportament (hiperactivitatea si autismul), inregistrate in special in randul copiilor si

adolescentilor, exista o foarte stransa legatura. Totodata, expunerea la rezidiile pesticidelor are
legatura cu dezvoltarea necorespunzatoare a creierului si a sistemului nervos.
Aceste toxine sunt banuite a fi responsabile in aparitia diverselor forme de cancer si a unor grave
tulburari hormonale.
Dovleceii si castravetii tratati chimic contin niveluri ridicate de pesticide cancerigene. Chiar daca
anumite substante au fost interzise in cultivarea acestor legume, otravurile au ramas in sol, noile
productii fiind, de asemenea, contaminate.
Alimentele din categoria legumelor si fructelor care contin cel mai ridicat nivel al rezidiilor de
pesticide sunt considerate a fi: strugurii, spanacul, rosiile, piersicile, merele si perele, ovleceii de
iarna, capsunile, bananele, mazarea, fasolea verde si broccoli. Pentru diminuarea riscurilor la
care se expun, consumatorii trebuie sa inlature coaja acelor legume si fructe banuite a fi
periculoase pentru sanatate, chiar daca in acest mod se pierd o multime de minerale si vitamine.
Iar atunci cand procedeul recomandat nu este posibil, alimentele trebuie sa fie foarte bine spalate,
inclusiv cu detergenti speciali produsi recent in Comunitatea Europeana.
Coaja e cea mai periculoasa
Dintre cele mai periculoase elemente chimice de sinteza, produse pe baza de pesticide,
mentionam E 230 (difenil), E 231 (ortofenil) si E 233 (tiabendazol). Aceste pesticide, injectate in
coaja fructelor, sunt utilizate pentru protejarea citricelor de mucegaiuri, boli, daunatori si
pastrarea aspectului in timpul transportului si comercializarii. Ele provoaca alergii in urma
atingerii fructelor si chiar hemoragii interne. Un sfat pe care ni-l dau specialistii este acela de a
nu consuma coaja citricelor in diverse preparate cum sunt prajiturile, coliva, torturile si alte
dulciuri -, pentru a le aromatiza.
In UE nu se foloseste acest procedeu, motiv din care E 230, E 231 si E 233 nici n-au fost
interzise. Alte substante de sinteza periculoase folosite in cultivarea legumelor si fructelor sunt
etilena si retardantii. Substanta organica numita etilena este un bioregulator vegetal ce modifica
cresterea, nutritia si rezistenta organismelor, producand stimulari, inhibari sau modificari
calitative ale cresterii si dezvoltarii plantelor. Ea stimuleaza coacerea fructelor carnoase,
influenteaza procesul de imbatranire a plantelor si inhiba diviziunea celulara. Retardantii
stopeaza sau incetinesc cresterea organelor vegetative, in special a tulpinilor si lastarilor laterali,
stimuland inflorirea si fructificarea.
Sursa: TirMagazain
Din aceeasi categorie mai poti citi:

Mezelurile dauneaza grav sanatatii 76 views

Suntem otraviti zilnic, cu aprobarea noastra 134


http://bestbigdeal.com/rss/index.php/fructe-si-legume-cancerigene

SANTEM OTRAVITI ZILNIC CU APROBAREA NOASTRA


http://bestbigdeal.com/rss/index.php/suntem-otraviti-zilnic-cu-aprobarea-noastra
Majoritatea romnilor nu dau doi bani pentru ce ngurgiteaz, bun i gustos, dou cuvinte ce sunt
ncrustrate n mentalitatea noastr. Scpai din sistemul criminal, comunist, am czut prad
acalilor care vnd otrav la suta de grame. Toate jegurile Uniunii Europene, mizeriile i
porcriile ce sunt interzise n rile civilizate au ajuns s fie vndute n vitrinele strlucitoare
ale hipermarketurilor. Vnztorii morii la pachet, nu au suflet, profitul fiind cel ce dicteaz
politica comercial, binele i sntatea clientului sunt cuvinte rostite n vnt. Romnii nu sunt de
condamnat, i Doamne ferete -, nu vreau s se neleag acest lucru, sunt victime, care i
pltesc scurtare vieii. Srcia l oblig pe student, pensionar i muncitor s cumpere alimente
scufundate n Euri. Cancerul a nceput s-i cear plata, tinerii au czut prad acestei molime
care pare s nu ntrebe vrsta persoanelor cnd pleac la secerat de suflete. Cancerul nu este luat
n serios, deoarece nu se contientizeaz complicaiile i durerea imens care afecteaz individul
i familia ndurerat. Un bolnav de cancer implor venirea morii, durerile provocate de
chimioterapie, transfigureaz fizic i psihic pacientul. De cte ori nu ai auzit urmtoarele
cuvinte: Mor, i ce dac, dar vreau s-mi satisfac toate poftele, incontien grav care
agreneaz, din pcate, coruperea persoanelor apropiate.
Eurile, a treia cauz a mortalitii pe plan mondial
Moartea invizibil, Eurile, sunt considerate pe plan mondial a treia cauz a mortalitii, dup cea
cauzat de consumul de droguri i medicamente, i dup accidentele de circulaie, iar consumul
lor, se crede, duce la distrugere sistemului imunitar i pricopsirea cu cele mai variate forme de
tumori benigne i maligne.
Aditivii alimentari reprezint cea mai nou provocare n materie de nutriie. Un subiect la moda
n zilele noastre, cnd problema necesarului caloric zilnic a devenit desuet, cnd febra aportului
de vitamine i oligoelemente pare s fi trecut, iar sloganul alimentul sntos este cel nepreparat,
cu un coninut enzimatic intact cedeaz locul ideii c natural i sntoas este alimentaia fr
aditivi.
Ce sunt aditivii alimentari?
Iat cteva definiii: 1. Aditivii alimentari sunt substane care se folosesc la prepararea unor
produse alimentare n scopul ameliorrii calitii acestora sau pentru a permite aplicarea unor
tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Santii Nr .975/1999). 2. Substane
care la origine nu reprezint o parte constituent a alimentelor, adugate n scopul de a modifica
favorabil nsuirile organoleptice sau ca o necesitate direct de desfurare a anumitor
procese tehnologice. (Tratat de Igien-Sebastian Dumitrache). 3. Aditivul alimentar reprezint
orice substan care nu este consumat ca aliment n sine i nu este folosit ca ingredient
constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiv i care se adaug intenionat, cu un
scop tehnologic (incluznd modificri organoleptice) n timpul producerii, procesrii, preparrii,
tratrii, mpachetarii, ambalrii, transportului i stocrii unui aliment, devenind un component
sau afectnd ntr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaug. Acest termen nu include
substanele contaminante sau pe cele adugate pentru a mbunti sau menine calitile nutritive
i nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)

Eurile care sunt necesare organismului


Sunt ns i Euri sntoase, care contribuie la meninerea i revigorarea organismului uman,
acestea sunt:
E140 clorofila i clorofilina (pigmentul verde din frunze) sunt importante pentru meninerea
unui pH normal (echilibrul acido-bazic) i pentru eliminarea toxinelor din organismul uman.
E160 (a) beta-carotenul, substana care se gsete, de exemplu, n morcovi, are efect
antioxidant i anticancerigen. Este substana din care ia natere vitamina A. De asemenea, este un
scut natural mpotriva unor toxine alimentare (radicalii liberi). Cercetri medicale recente au
descoperit c alimentele bogate n beta-caroten reduc riscul producerii cancerului, n special
cancerul pulmonar.
E181 acid tanic din cojile de nuc i ceaiul verde i negru, cunoscut pentru efectele
antiinflamatorii i proprietile germicide (antibacteriene).
E552 silicat de calciu, ce este similar cu pulberea din farmacii, administrat mpotriva arsurilor
de stomac.
ATACai legumele i fructele
Acestea se constituie ntr-o important surs de energie pentru organism, i asta datorit n
primul rnd glucidelor pe care le conin, n special glucozei, levulozei i fructozei, de departe cel
mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente n cadrul naturii verzi. n aceeai
msur, fructele i zarzavaturile sunt mari depozitare de vitamine, i nca de o mare varietate. Tot
fructele i zarzavaturile sunt, de asemenea mari depozitare de oligoelemente, deci de sruri
minerale, alte elemente nutritive indispensabile vieii, asemenea vitaminelor.
Fructele i legumele reprezint, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele
nutritive pe care le avem la dispoziie de la natura verde, n ceea ce privete coninutul n fibre
alimentare, deci n celuloz. Aceste fibre alctuiesc cel de-al aptelea stlp de rezisten al
alimentaiei umane, ceilali stlpi fiind reprezentai de glucide, proteine, lipide, ap, vitamine i
de srurile minerale.
Esena tinereii
Prin marea lor bogie n fibre alimentare, fructele i zarzavaturile sunt stimulente de prim ordin
ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicaii dintre cele mai deosebite n ceea ce privete
echilibrul corporal, ca i n ceea ce privete echilibrul psihic i strile de spirit.
elina i cicoarea sunt aperitive, adic sporesc apetitul; ridichile i salata sunt depurative,
contribuie la curirea intern a organismului; sparanghelul, prazul, pepenii i fructele n general
sunt diuretice, favoriznd eliminarea urinei; usturoiul i ceapa sunt printre altele i vermifuge,
adic contribuie la eliminarea paraziilor intestinali; varza roie este expectorant, n vreme ce
cea alb, graie vitaminei U pe care o conine n cantiti semnificative, este cicatrizant pentru
ulcerele tubului digestiv; anghinarea este colagoga, adic favorizeaz eliminarea bilei,
contribuind pe aceast cale la optimizarea digestiei intestinale.
Fructele, i n special merele, consumate fie coapte, fie rase, fie sub form de zeam, s-au
dovedit de o mare utilitate n tratamentul colitelor i enterocolitelor, mai ales cnd acestea in de

vrsta copilriei, i asta datorit srurilor de pectin pe care aceste fructe le conin, i n special
acestui constituent deosebit al acestor sruri, reprezentat de pectatul de nichel.
De ani de zile, nutritionistii avertizeaza ca orice carne fripta la gratar produce substante
cancerigene, atat prin arderea grasimilor care se scurg din carne si care imbiba friptura, cat si
prin arderea carbunelui. De cand clima a luat-o razna si vara este doar o succesiune de furtuni si
canicule, friptura la gratar, in aer liber, pare a fi singura scapare pe care o gasesc orasenii pentru
weekend.
Insa clasica friptura la gratar devine cu atat mai periculoasa pentru sanatate pe o astfel de vreme,
cand organismul este slabit de efortul adaptarii la temperaturile capricioase. Nutritionistii
americani au descoperit opt reguli care reduc sau elimina de-a dreptul riscul imbolnavirii de
cancer dintr-o banala friptura la gratar.
1. Lasati carnea peste noapte in sos marinat, obtinut din zeama de lamaie, putin ulei de masline si
usturoi. Acest sos impiedica in proportie de 90% sa se formeze substantele cancerigne, iar carnea
fripta are un gust mult mai bun.
2. Bucatile mai mici de carne se frig mai repede si nu mai au timp sa elibereze substantele toxice,
asa ca se recomanda frigaruile, care alterneaza bucatelele de carne cu felii de rosii, ceapa, ardei,
usturoi.
3. Cu cat carnea sta mai putin deasupra gratarului, cu atat se impiedica eliberarea substantelor
chimice toxice. Daca se baga carnea intai la cuptor si se lasa pana dispare sangele, apoi se pune
pe gratar, nu se mai formeaza substantele cancerigene.
4. Puneti o folie de aluminiu alimentar pe gratar. Grasimea nu mai are contact direct cu flacara,
nu se mai formeaza substantele toxice si gratarul se curata foarte usor, fara sa ramana pe grile
bucatele de carne de la fripturile anterioare, care si ele sunt daunatoare.
5. Folositi gratare bombate, compacte, cu scurgerea grasimilor in santulete in care se pune apa.
6. Carnea se frige fara risc de imbolnavire daca sursa de caldura vine din lateral, cum se
pregateste saorma. Sau, dupa model autohton, din vremuri stravechi: intre sursa de foc si carnea
de pe rotisor se pune un recipient cu apa in care se scurge grasimea.
7. Carnea de pui se frige cu pielita, apoi aceasta se scoate. Carnea de porc trebuie curatata de
grasime; nu se va usca daca este lasata cat trebuie. Pestele, daca este lasat de cu seara in sos
marinat, nu mai trebuie tinut decat foarte putin deasupra gratarului.
8. Legumele la gratar nu formeaza substante cancerigene. Se poate face un pat de legume si chiar
fructe (pere, de exemplu) pe gratar, peste care se pune carnea marinata sau precoapta.
Daca in timpul mesei se bea si ceai rece, aromat un antioxidant care neutralizeaza substantele
cancerigene riscul unei mese total nesanatoase este eliminat.

Sursa: alimentatie, friptura, cancer


- See more at: http://anatolbasarab.ro/fructe-si-legume-cancerigene/#sthash.Hh5sNvuW.dpuf