Curs 1 - generalitati

NEUROLOGIA STIINTA SISTEMULUI NERVOS (SN)

TOPOGRAFIC, SN 1 CENTRAL(encefal si maduva spinarii)
2 PERIFERIC - 12 perechi nervi cranieni
- 31 perechi nervi spinali
FUNCTIONAL, SN:
1 SISTEMUL VIETII DE RELATIE; SNC SI SNP prin care
organismul primeste excitatia venita din mediul extern, elaborand
raspuns adecvat
2 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV(AUTONOM) care regleaza si
controleaza activitatea organelor interne(SN simpatic si SN
parasimpatic)

Creierul uman este constituit din 200 miliarde de celule

care comunica intre ele prin 100 trilioane contacte
Acest caracter particular al organizarii sale genereaza
performante extraordinare, fiind obiectul unor cercetari
multidisciplinare(18 premii Nobel pt. descoperiri in
domeniul SN)
Cu toate uriasele progrese realizate in domeniul cercetarii
SN, necunoscutul ramane infinit mai mare decat
cunoscutul

UNITATEA FUNDAMENTALA STRUCTURALA A SN

ESTE CELULA NERVOASA = NEURONUL

- Celula cea mai specializata din organism

- Nu se mai divide dupa viata fetala
- Alcatuit din corp celular(pericarion)
prelungirile sale(dendrite si axoni)

Neuronul

Neuronul
Mitocondrie
Membrana
Nucleu

RE rugos
Poliribozomi
Ap. Golgi
Ribozomi

RE neted
Gatul
axonului
Microtubuli
Axon

CORPUL CELULAR

- Situat in substanta cenusie a nevraxului

- Dimensiuni variabile
- 4-5 micr. -cele mai mici(ex.lob olfactiv)
- 100 micr. cele mai mari(ex. celulele Betz din
frontala ascendenta)
- I se descrie o membrana, citoplasma si nucleu

MEMBRANA rol in initierea si transmiterea influxului nervos

Alcatuire matrice fosfolipidica
- proteine(canale ionice)
- impreuna determina o permeabilitate selectiva
fata de diferite substante
CANALE IONICE
- pasive - fara dispozitive de inchidere
- activecontrolate de neurotransmitatori
potent.de membr.
dependente de stimuli fizici variati in cazul cel.
receptoare

MEMBRANA CELULARA ESTE POLARIZATA(negativa in

interior)
DIFERENTA DE POTENTIAL TRANSMEMBRANAR DE
REPAUS 70-80mV
In repaus, canalele ionice pasive realizeaza potentialul de
repaus
- active sunt inchise
Aplicarea unui stimul creste permeabilitatea membranei
pt.Na(ext.) declansandu-se un influx masiv de Na spre
interiorul celulei
Dispare diferenta de potential (membrana se depolarizeaza) si
ia nastere un potential de actiune generativ al impulsului
nervos(rol deosebit al canalelor ionice active)

Transmiterea informaiei
depolarizare, potenial de aciune

Canale de sodiu

Canal de potasiu

Canal de calciu

CITOPLASMA CELULEI NERVOASE alcatuita din matricea

citoplasmatica in care se gasesc:
1.

ORGANITE CELULARE

2.

DIFENTIERI CITOPLASMATICE(neurofilamente,
neurotubuli)

3.

MATERIAL PIGMENTAR

1.ORGANITE CELULARE
a) Mitocondrii specializate in producerea energiei necesare celulei
- raspandite in pericarion(corp neuron) si in axon
- sunt mai numeroase in reg.mai active ale celulei
b) RE retea de canale
- sediul activitatii proteosintetice
- bine dezvoltat in pericarion, unde este locul de sinteza al
proteinelor
c) Corpusculi Nissl forma particulara a RE
d) Aparat Golgi rol in concentrarea produsilor sintetizati in RE
- sinteza de noi componente(lizozomi)
- rol in reciclarea membranelor

e) Lizozomi organite celulare bogate in enzime

- actiune litica asupra oricarui component celular atunci
cand este afectata integritatea membranei lizozomale
f) Peroxizomi au capacitatea de a produce si descompune apa
oxigenata
g) Centrozomul rol in dinamica mitozelor

2.DIFERENTIERI CITOPLASMATICE
-

NEUROTUBULI cilindrii lungi alcatuiti din si tubulina

NEUROFILAMENTE SI MICROFILAMENTE
Rol de ghidaj pentru substantele sintetizate in pericarion si dirijate spre
extremitatea axonului(deci in fluxul axo-plasmatic)

3.MATERIAL PIGMENTAR
LIPOFUSCINA granule galben-maronii mai ales in maduva spinarii
- cantitatea sa creste odata cu varsta
MELANINA prezenta in cateva grupe celulare(locus coeruleus)

NUCLEUL unic, voluminos, situat central

- delimitat de o membrana dublu-laminata prevazuta cu
pori
- nucleoplasma contine ADN
- NUCLEOLUL contine ARN

CLASIFICARE NEURONI

Criterii morfologice
unipolari(celule olfactive)
- bipolari(celulele bipolare din retina)
- multipolari cu axon scurt(celulele intercalare)
- cu axon lung(celulele piramidale Betz)

Tipuri de neuroni

Clasificare funcional a neuronilor

Neuroni afereni (senzitivi) transport
informaia spre sistemul nervos
Neuroni efereni (motori) transport
informaia dinspre sistemul nervos
Interneuroni transmit informaia n interiorul
sistemului nervos
Interneuroni de proiecie transport semnale spre
alte regiuni ale sistemului nervos
Interneuroni locali transmit semnale n cadrul
aceleiai regiuni

PRELUNGIRILE NEURONULUI
1.Dendritele
- formatiuni scurte(ramificate sau nu) provenite din corpul
neuronului, care se desprind in unghi ascutit
- au pe suprafata lor mici varicozitati = SPINI DENDRITICI
cu rol in formarea sinapselor
- au rol in receptionarea informatiilor si transmiterea
influxului nervos

2. Axonul(cilindrax sau neurit)

- prelungire unica a neuronului cu lungime pana la 1 m
- are ramificatii colaterale si terminale care se termina prin
BUTONI TERMINALI
- contine citoplasma(axoplasma) cu neurotubuli proprii
care permit existenta unui transport axonic
- la exterior este teaca Schwann(neurilema) iar spatiul
dintre axon si teaca Schwann este umplut de teaca de
mielina(secretata de celulele Schwann)
Mielina complex lipoidic cu rol in transmiterea influxului
nervos
Strangulatiile Ranvier(nod Ranvier) zone strangulate la
distanta de 1mm de-a lungul axonului, in care lipseste
mielina

 Fibr mielinizat preparat cu

tetroxid de osmiu pentru a colora mielina.

Este vizibil un nod Ranvier spre mijlocul fibrei.

Ptura de mielin colorat mai puternic este
ntrerupt la acest nivel, fibra nervoas fiind
acoperit doar de citoplasma celulei Schwann,
mai deschis la culoare. Limitele dintre clulele
Schwann adiacente nu pot fi distinse.

Nerv mielinizat (coloraie

argentic).

Axonii formeaz centrul spaiilor ocupate

anterior de mielin. n cazul unora dintre fibrele
nervoase n jurul axonului pot fi identificate
dou inele. Aceasta semnific faptul c
seciunea a fost fcut la nivelul unei fante
Schmidt-Lanterman

TRANSPORTUL AXONAL
- FLUX AXONIC ANTEROGRAD RAPID prin care
substantele din pericarion ajung la butonii terminali,
participand la mecanismul sinaptic
- FLUX AXONIC RETROGRAD RAPID de la butonii
terminali spre pericarion al substantelor degradate, cu
scop de a fi reciclate
(explica propagarea virusului polio, rabiei, herpes)
- FLUX AXONIC LENT este un proces de crestere
continua care alimenteaza si conserva axonul

Circuite neuronale

SINAPSELE

- structuri specializate care realizeaza contactul

intre neuroni
intre neuron si celulele efectoare

- la nivelul lor are loc transmitere influxului nervos prin

intermediul mediatorilor chimici

Sinapsa

Sinapsele pot fi localizate

oriunde la nivelul dendritelor
(1), corpului celular (2),
axonului (3) sau terminatiilor
axonale (4)

Sinapsa

REACTII DE DEGENERESCENTA A NEURONULUI

Functie normala a neuronului

integritate corp neuronal

si prelungiri
Factori care pot afecta integritatea neuronului degenerescenta
neuronala
- genetici / degenerativi
- infectiosi
- toxici
- traumatici
- vasculari
- compresivi

REACTIA DE DEGENERESCENTA NEURONALA

DETERMINA NEUROPATII

Degenerare pericarion cromatoliza

- fragmentare neutrofile si resorbtie
- reactie gliala perineurala
Degenerare axon vulnerabilitate diferita a axonului
comparativ cu teaca de mielina la
actiunea aceluiasi agent

NEUROPATII AXONALE(axon + pericarion)

Degenerescenta walleriana
- segmentul distal al axonului degenereaza in 14 zile
- segmentul proximal al axonului regenereaza cu 1mm/zi

NEUROPATII DEMIELINIZANTE
- degradarea celulei Schwann si a mielinei de la un
nodul Ranvier la altul = demielinizare segmentara

Degenerare walleriana

Degenerare Wallerian/regenerare

REGENERAREA NEURONALA
- se face numai in nervii periferici care au teaca
Schwann
- capatul proximal al fibrei intrerupte formeaza un
bulb terminal din care iau nastere muguri axonali
1-1,5 microni
- mugurii axonali cresc spre portiunea distala a
fibrei cu 1mm/zi
- concomitent se produce remielinizare fibra
- crestere in grosime
- crestere in lungime
- Nervul regenerat reintra in functie cand axonul
ajunge la placa terminala

TESUTUL GLIAL
-

Rol in sustinerea celulelor si fibrelor nervoase

izolator electric
sistem tampon pentru ioni si neurotransmitatori
nevroglia secreta mielina din fibrele nervoase
centrale(celulele Schwann secreta mielina fibrei
periferice)
- rol in hranirea neuronilor
- intra in alcatuirea BHE

ventricul

glia
microglie

Oligodendrocitul
produce mielina n
sistemul nervos
central

Celula Schwann
produce mielina n
esutul nervos
periferic

oligodendrocit

Microglia
acioneaz ca
fagocite

Astrocitul
reglarea mediului
extracelular

Glia radial
ghidarea dezvoltrii

astrocit

pia mater