Sunteți pe pagina 1din 17

Rezolvare subiecte ATI

1.Tehnica masajului cardiac extern


Victima se aseaza in decubit dorsal si apoi se deschid caile aeriene prin hiperextensia
capului si ridicarea barbiei,se plaseaza o mana pe frunte si se impinge cu blandete
capul pe spate,pt deschiderea cailor aeriene se va ridica barbia victimei cu varful
degetelor plaste
1) ne aezm lng victim i identificm locul unde urmeaz s efectum compresiile
toracice, care este situat la jumtatea sternului. Aezm podul unei palme pe mijlocul
sternului i podul celeilalte palme peste prima. Pstrnd braele drepte, ne lsm cu
greutatea corpului astfel nct s deplasm sternul cu 4-5 centimetri, dup care
eliberm
pieptul;
2) frecvena compresiunilor urmeaz s fie de aproximativ 100 apsri pe minut. Odat
cu compresiile, salvatorul numr (de exemplu i unu i doi i trei etc.) i n momentul
n care a efectuat 30 de compresiuni, trece la capul victimei i efectueaz dou ventilaii
gur la gur. Trecem apoi din nou la masajul cardiac extern i ciclul se repet. Dup
dou minute, evalum din nou victima i verificm dac nu i-a reluat respiraia
spontan i pulsul. n caz contrar, continum acordarea primului ajutor de baz pn la
sosirea ajutorului medical specializat. Un masaj cardiac eficient prelungete timpul n
care resuscitarea poate fi efectuat, pn la 30-40 de minute. Trebuie s avem grij ca
pacientul traumatizat s nu aib fractur de coloan cervical (posibilitatea de a avea
gtul rupt). n aceste cazuri, nu avem voie s facem hiperextensia capului i trebuie s
meninem gtul pacientului nemicat
2. Dezobstrucia cii aeriene superioare n cazul corpilor strini lichizi
Poziia de siguran, hiperextensia capului si inchiderea gurii, subluxaia anterioar a
mandibulei i deschiderea gurii(tripla manevr Safar); poziie lateral a capului i deget
nfurat n pnz. Tripla manevra Safar : - hiperextensia capului;
- propulsia mandibulei;
- deschiderea gurii.
3. Dezobstrucia cii aeriene superioare n cazul corpilor strini solizi
Poziia de siguran, Hiperextensia capului si inchiderea gurii, subluxaia anterioar a
mandibulei i deschiderea gurii(tripla manevr Safar); deget crlig
4. Manevre de eliberare a cii aeriene superioare la pacientul cu suspiciune de
fractur de coloan cervical
Cnd exist suspiciunea de fractur de coloan cervical
Cunoaterea mecanismului de producere a traumatismului

Strangulare
Cdere de la nlime
Mecanism de decelerare sau accelerare, etc.
Existena mrcii traumatice
La extremitatea cefalic
n regiunea cervical
n treimea superioar a toracelui
Deci, deasupra liniei intermamelonare
Meninerea capului n poziie neutr( indiferent)

N SUPORTUL VITAL BAZAL:


nchiderea gurii (ridicarea mandibulei)
Subluxaia anterioar a mandibulei
Subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea gurii
ndeprtarea corpilor strini solizi (deget crlig) sau lichizi (a capului i deget
nfurat n pnz)
Daca se ridica suspiciunea de leziune spinala este obligatoriu ca in timpul resuscitarii
capul, gatul, trunchiul si regiunea lombara sa fie mentinute in pozitie neutral;
hiperextensia excesiva a capului poate agrava un traumatism cervical si poate duce la
leziuni de cordon spinal. Cand exista suspiciunea de leziune de coloana cervicala,
eliberarea caii aeriene se face prin manevra de subluxare a mandibulei sau de ridicarea
a acesteia, combinate cu stabilizarea manuala in linie a capului si gatului. Daca
obstructia de cale aeriana cu risc vital persista, in pofida aplicarii corecte a manevrei de
subluxare sau de ridicare a mandibulei, se poate asocia un grad mic de extensie a
capului pana la deschiderea caii aeriene.
N SUPORTUL VITAL AVANSAT:
Pipe nazo-faringiene, oro-faringiene
Dispozitive pentru calea aerian
Intubaia traheala
Semne clinice de intubaie traheal corect
vizualizarea trecerii sondei printre corzile vocale

expansiune toracic simetric


murmur vezicular prezent egal bilateral
prezena vaporilor de ap pe sond la ventilaie
lipsa zgomotelor aerice n epigastru

5. Manevre de eliberare a cii aeriene superioare la pacientul fr suspiciune de


fractur de coloan cervical
N SUPORTUL VITAL BAZAL:
Poziia de siguran
Hiperextensia capului
nchiderea gurii (ridicarea mandibulei)
Hiperextensia capului i nchiderea gurii
Subluxaia anterioar a mandibulei
Subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea gurii
Hiperextensia capului, subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea gurii
(tripla manevr Safar);
ndeprtarea corpilor strini solizi (deget crlig) sau lichizi (poziie lateral
a capului i deget nfurat n pnz)
N SUPORTUL VITAL AVANSAT:
Pipe nazo-faringiene, oro-faringiene
Dispozitive pentru calea aerian
Intubaia traheal
Semne clinice de intubaie traheal corect
vizualizarea trecerii sondei printre corzile vocale
expansiune toracic simetric
murmur vezicular prezent egal bilateral
prezena vaporilor de ap pe sond la ventilaie
lipsa zgomotelor aerice n epigastru

6. Evaluarea respiraiei spontane


Cu meninerea MECA(manevre de eliberare a cailor aeriene)
ascult, simte i vezi
Verificarea respiratiei se face:
- privind: miscarile pieptului in timpul respiratiei (sau aburirea unei oglinzi plasata in fata
buzelor victimei)
- ascultand: zgomotele respiratorii, cu urechea apropiata de gura si nasul victimei
- simtind: la apropierea obrazului de nasul si gura victimei se poate simti cum iese aerul.
7. Evaluarea pulsului
Pulsul poate fi apreciat la nivel carotidian, femural sau periferic. Cel mai usor se
apreciaza pulsul carotidian: la nivelul bazei gatului (la nivelul arterei carotide) de o parte
si de alta a cartilajului tiroid, insa niciodata nu se palpeaza pulsul la ambele carotide in
acelasi timp. Pulsul periferic se apreciaza la nivelul arterei radiale, pe fata mediala a
antebratului.
Unele ghiduri de prim ajutor, afirma ca palparea pulsului nu este esentiala, si ca daca
pacientul nu respira si nu raspunde la stimuli se pot incepe manevrele de RCR.
8. Tehnica respiraie artificiale ,,gur la gur
Respiratia artificiala sau respiratia gura la gura" se efectueaza astfel:
- victima fiind in decubit dorsal (culcata pe spate) pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie
si
gura
mentinuta
deschisa
- salvatorul (in genunchi langa victima daca aceasta este pe sol sau in picioare daca e
pe un pat) penseaza nasul victimei si tragand aer in piept se apleaca asupra victimei si
aplicand gura etans peste buzele victimei expira cu putere 2-3 secunde; daca sunt
prezente leziuni la nivelul cavitatii bucale atunci aerul va fi insuflat prin nasul victimei, in
timp ce gura va fi acoperita ermetic cu mana - aceasta fiind respiratia gura la nas"
- o respiratie eficienta determina ridicarea peretelui thoracic
Necesita 4 timpi preliminarii (formula mnemotehnica: HELP)
1. Hiperextensia capului(ducerea capului pe spate) - manevra prin care nasul, gura si
faringele sunt plasate in acelasi ax cu laringele si traheea.
2. Eliberarea cailor respiratorii superioare - se realizeaza prin scoaterea eventualilor
corpi straini din cavitatea bucofaringiana, cu ajutorul indexului mainii drepte; se
controleaza si permeabilitatea orificiului glotic.
3. Luxarea anterioara a mandibulei - se deplaseaza anterior baza limbii care ar putea
obtura orificiul glotic; se realizeaza tractionand unghiul mandibulei cu ultimele patru
degete ale ambelor maini; manevra e corect executata in momentul in care arcada
dentara inferioara depaseste nivelul celei superioare, gura fiind intredeschisa.

4. Pensarea nasului - se realizeaza cu policele(degetul mare de la mana) si indexul


mainii stangi; prin aceasta manevra, aerul insuflat prin cavitatea bucala este impiedicat
sa reflueze pe cale nazala.
In cazul efectuarii propriu-zise a respiratiei artificiale prin metoda "gura la gura" trebuie
sa tinem seama de doi timpi:
timpul 1 - inspiratie profunda, urmata de apnee voluntara(retinerea aerului);
timpul 2 - expiratia; salvatorul cu gura larg deschisa aplica gura sa peste cea a victimei
cuprinzand si comisurile bucale(buzele), si sufla cu putere aerul in gura accidentatului.
Cand este posibil se recomanda utilizarea batistei salvatorului; aceasta este o folie de
plastic in mijlocul careia se gaseste piesa de legatura; astfel se evita contactul direct al
buzelor salvatorului cu ale victimei si se elimina deci posibilitatea contaminarii reciproce,
precum si senzatia de repulsie a salvatorului la contactul cu victima.
9. Poziia de siguran
Se ridica bratul victimei la 90 de grade cu antebratul flectat pe brat in unghi drept; bratul
opus va fi trecut peste torace si asezat cu fata dorsala a mainii pe fata opusa a victimei
astfel incat la intoarcerea in lateral a victimei acesta sa vina sub cap; de asemenea
membrul inferior care vine deasupra va fi flectat, astfel incat corpul victimei sa se
sprijine pe genunchi; capul se aseaza in hiperextensie si se deschide gura.
-salvatorul ingenunchiaza lateral de victima aflata in decubit dorsal si cu membrele
pelvine intinse.
-bratul de partea salvatorului se pozitioneaza in unghi drept cu corpul, cotul fiind indoit
si palma orientate in sus
-bratul de partea opusa se aduce peste torace de aceeasi parte cu salvatorul si se
pozitioneaza cu dosul palmei in contact cu obrazul
-salvatorul prinde membrul inferior de partea opusa cu mana chiar deasupra
genunchiului si il trage in sus, dar pastrand contactul piciorului cu solul
-cu o mana pe genunchiul flectat si cu cealalta mentinand dosul mainii victimei pe obraz
se roteste victima spre salvator in pozitie laterala pana cand piciorul flectat se sprijina
pe sol
-se ajusteaza pozitia membrului inferior de deasupra a.i. coapsa si genunchiul sa fie
flectate in unghi drept
-se impinge si se mentine capul spre posterior pt a asigura libertatea cailor aeriene;
aceasta manevra se realizeaza prin ajustarea pozitiei mainii de sub obraz
-se verifica respiratia la intervale regulate.
10.TEHNICA DEFIBRILARII

1.Trebuie asigurat securitatea salvatorului, victimei i a celor din jur.


2.Dac victima este incontient i nu respir normal, salvatorul va trimite pe cineva
dup DEA i va chema ambulana.
3.Salvatorul va ncepe RCP conform protocoalelor SVB
4.Imediat dup sosirea defibrilatorului:
va porni defibrilatorul i ataeaz padelele. Una sternal si celalta axilar.
Dac exist mai mult de un resuscitator, SVB trebuie continuat n timpul efecturii
acestor manevre
vor fi urmate comenzile vocale sau cele afiate
resuscitatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima n timp ce DEA
analizeaz ritmul
5a. Dac exist indicaie de oc
resuscitatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima
va apsa butonul de oc urmnd instruciunile (DEA complet automate vor administra
ocurile direct)
va continua conform comenzilor vocale sau celor afiate
5b. Dac nu exist indicaie de oc
salvatorul va rencepe imediat SVB cu un raport compresii toracice:ventilaii de 30:2
va continua conform comenzilor vocale sau celor afiate
6 Resuscitarea va continua pn cnd:
sosete un ajutor calificat care preia resuscitarea
victima ncepe s respire normal
salvatorul este epuizat fizic. Comenzile vocale sau afiate ale DEA trebuie (re)setate
conform cu recomandrile actuale privind SVB i defibrilarea. Modificrile ar trebui
s includ cel puin:
1. DEA va administra doar un singur oc n cazul unui ritm la care acesta este indicat
2. scoaterea comenzii de verificare a ritmului, a respiraiei sau a pulsului imediat dup
oc
3. introducerea unei comenzi pentru reluarea SVB imediat dup oc(efectuarea
compresiilor toracice chiar n cazul prezenei circulaiei spontane nu este dunatoare)
4. permiterea unui interval de timp de 2 minute pentru efectuarea RCP, naintea
comenzii de reverificare a ritmului, respiraiei sau pulsului
curentul monofazic= initial 350 juli si continua cu aceeasi energie la urmatoarele socuri.
curent bifazic- initial 200 J , apoi energii crescande de 300 J si 360 J
11. ACCESUL VENOS PERIFERIC
Avantaje:-tehnica simpla fara riscuri semnificative
-timp scurt de instalare
-fara intreruperea masajului cardiac extern.
Dezavantaje:-timp lung de circulare a drogurilor
-usurinta pierderii accesului venos.

Indicatii:-administrarea fluidelor,a glucozei, medicamentelor, a sangelui sau produsilor


sangelui.
Tehnica:-pacientul se aseaza in decubit dorsal
-membrul la nivelul caruia se intentioneaza sa se realizeze punctia trebuie asezat in
pozitie decliva
-medicul/asistenta poarta manusi sterile
-se fixeaza garoul in apropierea zonei unde se doreste sa se efectueze punctia
-pt a creste fluxul sanguin si implicit a vizualiza mai bine venele,I se indica pacientului
sa efectueze miscari repetate de deschidere si inchidere a pumnului
-se alege o vena pt punctionare
-se dezinfecteaza zona
-tegumentul de la nivelul locului de punctie este fixat cu degetul mare al mainii stangi
-se strapunge pielea cu acul sau canula venoasa periferica la aproximativ un unghi de
10-15 grade si trebuie avut grija sa nu se contamineze zona care va fi punctionata
-dupa introducerea completa a canulei se desface garoul si se securizeaza locul cu
banda adeziva.
12. ACCESUL VENOS CENTRAL: implica vene profunde ca vena: jugulara interna,
subclavie, femurala.
Avantaje-timpul scurt de circulatie a drogurilor
-administrarea de volum mare in timp scurt (Aceste vene sunt vene de calibru mare ce
nu se colabeaza la pacientul in soc, abordul lor fiind mai accesibil comparativ cu patul
venos periferic.)
-acces venos sigur si de durata
-se pot administra solutii hipertone/catecolamine.
Dezavantaje:-intrerupere temporara a masajului cardiac extern
-timp lung de instalare
-complicatii cu risc vital.
Necesita o durata mai mare de instalare comparativ cu abordul venos periferic
Necesita o pregatire speciala, se monteaza de un medic; necesita pregatire riguroasa
cu masuri de asepsie, spalarea tegumentelor cu clorhexidina, FOLOSIREA UNUI
ECHIPAMENT STERIL PENTRU MONTARE

Indicatii:-administrarea anumitor agenti in vascularizatia centrala


-circulatia centrala si accesul intracardiac
-masurarea presiunii obstructionate a capilarelor pulmonare
-mentinerea accesului venos
-hemodializa si plasmafereza.
1.administrarea rapida a
hemoragic/nonhemoragic

unui

debit

mare

de

fluide

in

socul

hipovolemic

2.monitorizarea presiunii venoase centrale


3.administrarea solutiilor
- hiperosmolare(osm>290mmOsm/l)- solutii nutritive parenterale glucoza 20%
Catecolamine in perfuzie continua(adrenalina, noradrenalina, dopamina)
Solutia de clorura de potasiu 7,4% necesara pentru corectia hipopotasemiei severe
4.Hemodializa
5. Electrostimulare endocavitara
6. In absenta venelor periferice adecvate
7.Monitorizarea ScVO2 in soc
Tehnica: Medicul va purta bonet, masc, se va spla pe mini, apoi le va dezinfecta,
i va lua halat i mnui sterile.
Dup pregtirea msuei cu instrumente, cu ajutorul asistentei, se dezinfecteaz aria
dorit, se izoleaz cu cmpuri sterile suficient de lungi i se execut anestezia local cu
xilin 1% 10 ml, strat cu strat. Se monteaz CVC, se fixeaz la piele i se ocluzioneaz
cu pansament steril, pregtit eventual cu unguent cu antibiotic. Se ataeaz la trusa de
perfuzie i se heparinizeaz toate lumenele CVC cu 3-5 ml heparin diluat. Dac
pacientul este ventilat mecanic, se recomand ca un ajutor s-l ventileze manual,
inndu-l n apnee n momentul puncionrii venei.

13. CATETERUL ARTERIAL


-Avantaje:-permite masurarea si calcularea unor parametrii hemodinamici
-permite monitorizarea raspunsului la tratament.
Dezavantaje:-riscuri ale cateterizarii venoase central(pneumotorax,infectie,embolie
gazoasa)

-necesita aparatura speciala(pt metoda automata).


-interpretarea datelor hemodinamice nu intotdeauna facila.

14. OXIGENOTERAPIA
Indicatii:-afectiuni acute insotite de hipoxemie(PaO2<60 mmHg,SpO2<90%)
-scaderea suspecta a transportului de O2 la tesuturi(hipoxe)
-pacient la risc de hipoxemie
-afectiuni cardiace(IM)
-astm bronsic,anemie severa,intoxicatii(CO),hipotensiune arteriala,toate starile de soc.
Sisteme de administrare:->cu flux scazut(<fluxul inspirator
pacientului):canula nazala;masca facial simpla;masca cu balon rezervor.

obisnuit

al

->flux de gaz utilizat 1-4l/min:-FiO2 0,24-0,40 la nivel traheal


Avantaje:sistem simplu,costuri mici,permite fonatia si alimentatia pacientului.
Dezavantaje:-FiO2 variabil;obstruare prin secretii;risc de leziune a mucoasei nazale cu
epistaxis;distensie gastrica cu regurgitare.
->flux de gaz >5l/min:FiO2 0,35-0,50 trebuie adaptat formei si marimii fetei pacientului.
Avantaje:sistem simplu;fara risc de epitaxis;costuri mici;se poate realiza si la cei cu
obstructie nazala.
Dezavantaje:interefera cu alimentatia,hidratarea si expectoratia;pot fi cu reinhalare
partial sau fara reinhalare.
->masca Venturi-concentratii fixe de oxigen la fluxuri >40l/min.
Efecte secundare ale oxigenoterapiei:-iritarea si uscaciunea mucoasei cailor aeriene
superioare(traheobronsice,disfunctie mucociliara)
-efecte toxice pulmonare prin producerea de radicali liberi de oxigen
-atelectazie de resorbtie(dezazotizare)-apare din prima ora de administrare a O2 de
100%
-distensie gastrica si favorizarea regurgitarii
-la pacientii cu hipercapnie cronica-riscul agravarii hipoxiei
-leziuni date de dispozitivele de administrare:leziuni de decubit,epitaxis.

15. PULSOXIMETRIA: determinarea saturaiei n oxigen a sngelui periferic i


frecvenei (eventual formei) pulsului periferic.
Normala-Sa O2 = 97 - 100 %
-sub Sa O2 94% = hipoxemie; pacientul necesit oxigenoterapie
-Sa O2 = 88 83% = hipoxemie medie
-Sa O2 <83% = hipoxemie grav
Avantaje:-permite evaluarea continua,noninvaziva a oxigenarii sangelui arterial
-permite masurarea frecventei cardiace
-permite detectarea aritmiilor(fara diagnostic)
-permite determinarea amplitudinii undei de puls
-permite evaluarea grosiera a perfuziei periferice.
Dezavantaje:-nu permite masurarea cand unghiile sunt date cu lac
-frecvente artefacte determinate de miscare
-evaluarea fara precizie a oxigenarii sangelui
-nu este posibila cand perfuzia tisulara este foarte scazuta
16. MONITORIZAREA TENSIUNII ARTERIALE:
Masurarea tensiunii arteriale (TA) cu ajutorul unui aparat special portabil, prevazut cu o
manseta atasata la bratul pacientului, care se umfla intermitent (in general din 30 in 30
de minute ziua si din ora in ora noaptea) timp de 24 de ore. Aparatul inregistreaza
valorile masurate, care sunt apoi prelucrate pe computer si analizate de catre medic.
Valorile medii ale TA care delimiteaza granita dintre TA normala si HTA sunt
urmatoarele:

130/80 mmHg pentru TA medie pe 24h

135/85 mmHg pe perioada active (ziua) si

120/70 mmHg TA medie pe timpul noptii

(mai mici fata de valorile de la care este definita HTA la masurarea obisnuita,
140/90mmHg).
Dezavantaje:

Poate fi incomoda pentru pacient : umflarea mansetei pe timpul zilei poade deranja
activitatea obisniuta, mai ales cea care necesita folosirea membrelor superioare (ex:
sofat) iar pe periada noptii poate intrerupe somnul.
Acestea sunt nesemnificative comparativ cu avantajele pe care le are aceasta metoda
de evaluare a HTA:
Avantaje:
-

realizeaza masuratori multiple ale TA

evalueaza diferenta zi/noapte a TA

poate identifica fenomenul de halat alb

poate indica medicului care este riscul cardiovascular al pacientului, orientand


conduita terapeutica
-

se poate repeta la nevoie (in general este suficienta o monitorizare/an)

17.MONITORIZAREA TEMPERATURII:
corpului:

Metode

de

masurare

temperaturii

Temperatura poate fi masurata prin aplicarea dispozitivelor speciale in diverse locuri ale
corpului, cele mai folosite fiind cavitatea bucala, urechea, zona axiala (subrat) sau zona
rectala, iar in situatii speciale, chiar la nivelul fruntii.
Exista o gama larga de dispozitive pentru masurarea temperaturii corpului
(termomentre):
- termometre electronice, termometre pentru ureche (auricular), termometru
pentru frunte, termometru de unica folosinta, termometre tip suzeta.
Valoarea normala a temperaturii corpului a fost stabilita la o medie de 37 grade Celsius,
insa acesta poate varia cu pana la 0.6 grade Celsius in functie de momentul zilei si
gradul de efort fizic depus. Ea variaza in mod normal de la 36,5 grade Celsius (catre ora
3 dimineata) la 37,2 grade Celsius (catre ora 6 seara). In plus, la femei, temperatura
variaza in mod normal in cursul ciclului menstrual: o faza cu temperatura minima se
observa de la fluxul menstrual pana la ovulatie, o faza cu temperatura maxima urmeaza
ovulatiei.
18.SERUL FIZIOLOGIC:
Indicatii: Serul fiziologic(NaCl 0.9%)
concentratie nefiziologica de Na si Cl (cate 154 mmol/l)
- pH acid =5

- osm=308 mosm/l
-vehicul si diluent pentru administrarea unor medicamente de uz i.m,i.v sau subcutanat.
Avantaje: este ieftin, are riscuri mici, si este foarte raspandit
-de uz extern:spalaturi auriculare,instilatii si salaturi oculare,instilatii nazale.
Efecte secundare:-administrat in cantitati mari determina acidoza metabolica
hipercloremica.
19. SOLUTIA RINGER LACTAT solutie balansata (Na-130 ,K-5 , Cl-110,Ca-2
asemanatoare lichidului extracelular) si tamponata (contine lactat-28 mmol/l metabolizat
la bicarbonat)
- pH=6,5 ; osm=279 mosm/l
Indicatii:-solutie perfuzabila; reechilibrare hidroelectrolitica, in special intra- si
postoperator.
Avantaje:-previne
hipercloremica

acidoza

metabolica;

risc

mai

mic

de

acidoza

metabolica

Efecte secundare:-prea mult lichid in organism(hiperhidratare)


-insuficienta cardiaca; edem pulmonar.
-febra,durere locala,inrosirea si infectarea locului de injectare
-extravazarea lichidului perfuzat.
-la cei cu insuficienta hepatica acumulare de lactat (interfera cu semnele de
insuficienta circulatorie) - Ca reactioneaza cu citratul din produsele de sange
formare de cheaguri
20. Bilanul hidric
. Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din organism.

Aportul (ingesta)

Eliminarea (excreta)

Bauturi- 1200 ml

Urina- 1300 ml

Apa din alimente - 1000 ml

Respiratie (plamani) - 750 ml

Apa metabolica - 300 ml

Prin transpiratie - 300 ml


Prin fecale - 150 ml

Total = 2500 ml

Total = 2500 ml

Bilantul hidric al organismului consta in compararea aportului de lichide, cu volumul


lichidelor eliminate care, in mod normal trebuie sa fie egale.
Compararea aportului si eliminarilor poate arata astfel:
bilant hidric
hiperhidratare;

pozitiv

daca

aportul

depaseste

eliminarea, in

caz

de

bilant compensat cand aportul este egal cu pierderile (normal)


bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul; indica stare de
deshidratare.
Pentru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa se
cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigatjile de laborator, greutatea
corporala a pacientului, bilantul hidric.
Interventiile asistentului/asistentei pentru reechilibrarea hidro-electrolitica a
pacientului:
-

cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi;

masoara cantitatea de lichide ingerate;

recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator:

- Ht, Hb, globule rosii,


- lonograma: Na+ = 137-147 mEq/l sau 135-144 mM/l ;
K+ = 4,5 - 5,5 mEq/l sau 3,2 - 5,0 mM/l;
Cr= 97-107 mEq/l sau 97 -107mM/l;
Ca++ = 5 mEq/l (9-11 mg%) sau 2,25 -2,26 mM/l;
Mg++= 1,6 - 2,3 mEq/l sau 0,75 -1,05mM/l
- pH sanguin VN = 7,34 - 7,44
- Bicarbonatul standard VN = 22 - 26 mM/l;
- Rezerva Alcalina VN=27mEq/l
- Proteinemia VN = 65 - 85g/l
- Ureea sanguina VN = 16,7 - 45,8mg/dl sau 18 - 35g/24h U.
-

recolteaza urina pentru - examen sumar, pH-ul urinar, ionograma urinara;

- masoara functiile vitale (T, puls, TA, respiratie, diureza) si noteaza valorlle in foaia
de temperatura;

- determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar de scaune,


cat si prin pierderi patologice (varsaturi, transpire tie abundenta), lichide de aspiratie.
-

administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie IV;

asigura igiena pielii si a cavitatii bucale;

administeaza regimul alimentar indicat.

Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lichide al bolnavului


deshidratat:
-

senzatia de sete

turgor cutanat

frecventa pulsului

masurarea TA

cianoza extremitatilor

uscaciunea limbii

'
;

Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la


inceperea reechilibrarii hidroelectrolitice.
La sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic.
Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic este o urgenta medicala,
Electrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in
urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile existente.
Necesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel: la nevoile bazale ale
organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi,
transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente;
-

pentru fiecare grad de temperatura, depasind 37C, bolnavul va priml 500 ml lichide.

21. Soluii macromoleculare- indicaii, avantaje, efecte secundare, exemple


Coloidale conin macromolecule ce asigur persistena lichidului perfuzat n circulaie.
Spaiul de distribuie este reprezentat n special de compartimentul vascular.
Indicaii: - hipovolemii severe
Capacitate buna de refacere a volumului intravascular raport 1:1 cu volumul pierdut
Induc in mai mica masura edem interstitial

Dezavantaje

scumpe

- risc de reactii alergice


-interfera cu determinarea grupei de sange si coagularea
-administrate excesiv pot duce la insuficienta renala hiperoncotica
Dextrani 40 remanenta intravasculara 2-4 ore ;se filttreaza glomerular
70 - remanenta intravasculara 6-8 ore;metabolizare de sistemul
reticuloendotelial
- rar utilizate (risc mare de reactii anafilactice)
- Interfera cu determinarea grupelor de sange
- Cauza de IRA (status hiperoncotic)
- Efecte antiagregante plachetare
Gelatinele (Hemacel , Gelofusine)
-remanenta intravasculara scurta 2-3 ore
-in cantitati mari produc coagulopatie dilutionala
-risc de reactii anafilactoide
Derivatii de amidon (Haes , Voluven, Refortan)
- expandare volemica buna si de durata
- ameliorarea functiei renale
-efect antiinflamator si imun
-dar cresc vascozitatea sanguina si scad deformarea

hematiilor

- edemul tisular cand permeabilitate capilara e alterata


-efecte pe coagulare
22. Dopamina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare
Actiune terapeutica
Dopamina este un agent simpatomimetic cu efecte directe si indirecte. Dopamina difera
fata de adrenalina si noradrenalina prin efectul de dilatare a vaselor renale si
mezenterice, determinand cresterea diurezei, aparent printr-un mecanism
dopaminergic.
Indicaii: insuficiena cardiac, stri de oc (cu excepia ocului hipovolemic)

Doze: - 2-10 mcg/kg/min predomin aciunea inotrop


- 10-20 mcg/kg/min predomin efectul vasopresor; se poate asocia cu dobutamina
Efecte adverse: hipertensiune, tahicardie, aritmii, necroz cutanat n cazul
administrrii perivenoase, vasoconstricie pe vasele splahnice
Forma de prezentare: de obicei se prezint sub form de fiole 50mg n 10 ml.
23. Dobutamina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare
Actiune terapeutica
Dobutamina este o amina simpatomimetica sintetica, cu actiune inotrop pozitiva,
explicata in principal de actiunea agonista pe receptorii cardiaci beta1 si alfa1. Creste
contractilitatea, creste volumul bataie si debitul cardiac. Dobutamina are, de asemenea,
efecte agoniste pe receptorii periferici beta2 (si, in mai mica masura, pe receptorii
alfa2)..
Indicaii: insuficena cardiac, are efect inotrop, crescnd frecvena cardiac n msur
mai mic dect Dopamina; scade presiunea de umplere ventricular, fiind de preferat n
tratamentul insuficienei cardiace decompensate.
Rezistena vascular periferic rmne nemodificat sau scade uor.
Doze: 5-20 mcg/kg/min
Efecte adverse: aritmii, hipertensiune, angin pectoral, flebit
Forma de prezentare: flacoane cu 250 mg pulbere liofilizata
24.

Adrenalina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare

Actiune terapeutica
Dozele terapeutice diminueaza congestia si edemul mucoaselor (prin vasoconstrictie si
micsorarea permeabilitatii capilare), stimuleaza inima si cresc usor presiunea sistolica,
au actiune bronhodilatatoare; local provoaca vasoconstrictie si poate opri hemoragiile
capilare. Efectele se datoresc actiunii simpatomimetice directe (stimulare 2 si 3
adrenergica).
Indicaii: stopul cardiac, status asmaticus, insuficena cardiac, oc cardiogen,
anafilaxie sau alte reactii alergice, bronhospasm, hipotensiune
Doze: - 2 mcg/min efect bronhodilatator
- 2-10 mcg/min efect inotrop
- peste 10mcg/min efect vasopresor
Efecte adverse: vezi Dopamina; administrarea continu poate produce
agitaie, tremor, cefalee, palpitaii, tahicardie, aritmii topice, dureri anginoase, anxietate,
neliniste, cresterea glicemiei.
Forma de prezentare: se prezint sub form de fiole 1mg/ml
25. Noradrenalina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare
Mecanism de actiune

Noradrenalina apartine clasei simpatomimeticelor, cu actiune mai ales pe receptorii


alpha si mai moderat pe receptorii beta, iar efectul sau se traduce prin: stimulare
cardiaca, vasoconstricie generalizata, cu exceptia coronarelor, cresterea tensiunii
arteriale.
Indicaii: stri hipotensive (sepsis, oc) datorit efectului su predominant
vasoconstrictor.
Doza: 1 30 mcg/min produce vasoconstricie fr modificare semnificativ
a debitului cardiac i a frecvenei cardiace.
Efecte adverse: bradicardie, aritmii, anxietate, cefalee, hipertensiune, necroz n cazul
injectrii perivenoase.
Forma de prezentare: fiole 0,2% - 4ml