UNIVERSITATEA SPIRU HARET BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE PEDAGOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

- PSIHODIAGNOZA
PERSONALITATII An III, semestrul II

Titular curs,
Lector dr. GABRIELA DIMA

Modalitati de investigare
a personalitatii

Testele de personalitate au fost create mai

tarziu decat cele de inteligenta, dar tot din
ratiuni practice: selectia recrutilor in primul
razboi mondial; au aparut primele inventare
autoaplicate interviuri psihiatrice
standardizate - cu intrebari scrise si
raspunsuri structurate adevarat sau fals.

Probele prin care se realizeaz investigarea

personalitii sunt extrem de diverse reflectand multitudinea de definitii si
caracteristici identificate de-a lungul
timpului.

Definirea personalitatii

Personalitatea = integrare progresiva, dar

niciodata completa a tuturor sistemelor care
privesc adaptarile caracteristice ale unui individ la
mediile sale variate (Allport, dupa Clinciu 2005)

Personalitate este ansamblul de comportamente,

aptitudini, motivaii etc., a cror unitate i
permanenta constituie o individualitate,
unicitatea fiecruia, o constelaie specific i unic
de proprieti ale individului (Larousse 1994)

Personalitatea = configuratie unica, relativ stabila

de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o
persoana si ii confera individualitatea

Modalitati de investigare a
personalitatii

Psihodiagnoza distinge niveluri distincte de analiza:

Comportamentul abordat de behavioristi, insumeaza

manifestarile observabile direct; este cel mai variabil aspect al
personalitatii, dependent de context si situatie; investigat prin
testele obiective de personalitate si abordarile experimentale.

Trasatura de personalitate arata tendinta unei persoane

de a se manifesta in comportamente asemanatoare in situatii
diferite, variabile; investigate prin chestionarele de
personalitate.

Factorul de personalitate reuneste un cluster de trasaturi

ce au tendinta sa se asocieze la majoritatea indivizilor, dincolo
de variabilitatea situatiilor; determinarea factorilor de
personalitate se fundamenteaza pe modelul matematic,
statistic (analiza factoriala).

Tipul de personalitate este o configuratie care permite

clasificarea oamenilor in grupuri; are gradul cel mai mare de
generalitate.

Metode de investigare a
personalitatii

Metode obiective cu ajutorul crora se urmrete

cunoaterea direct a comportamentului subiectului, a
diferitelor lui reacii perceptibile (observatia, nregistrri i
msurtori psihofiziologice);
Metode subiective, n care subiectul, pentru a fi cunoscut,
este pus s vorbeasc despre sine sau sa raspunda in scris la
anumite intrebari (anamneza, chestionare, scale de
apreciere).
Metodele proiective - se bazeaz pe ideea c o persoan i
va "proiecta" propriile trsturi de personalitate prin
stimularea cu o sarcina ambigua; acceseaza nivelele mai
profunde ale personalitatii umane.
Metode nestructurate observatia si interviul nestructurat;
tehnicile proiective;
Metode structurate chestionarele, inventare de personalitate

Metode subiective:
Chestionare si inventare de
personalitate

Chestionarele / inventarele de personalitate

sunt msurri prin auto-relatare (self-report);

Construcia lor este similar cu cea a testelor

psihologice, cu diferena c rspunsurile se
bazeaz pe opinii, aprecieri sau atitudini (nu
pe informaii verificabile din exterior).

Raspunsurile solicitate pot fi:

dihotomice (adevrat / fals)

cu alegere multipl sau forat din mai multe
variante
cu rspunsuri scalate pe o scal cu trei sau mai
multe trepte (ex. de acord, nesigur, n dezacord)
cu rspunsuri construite (ca n chestionarele de
completare a unor propoziii).

Probleme n evaluarea prin

chestionare

Intrebrile cele mai frecvente vizeaza ncrederea

n ceea ce subiecii relateaz despre ei, sau
acurateea cu care chestionarele pot relata ceva
despre structura personalitii unui individ.
Distorsiunile, falsificrile rspunsurilor (faking)
sunt de mai multe categorii:
rspunsuri specifice dezirabilitii sociale, obinuine
mai generale de prezentare a imaginii propriei
persoane (subapreciere / supraapreciere) care pot
cauza distorsiuni neintenionate,
lipsa capacitii de autoapreciere
completare la intamplare.
Multe din chestionarele de personalitate posed scale
pentru detectarea falsificrii rspunsurilor (MMPI -"Scal
de minciun", EPQ-ul scala "Lie", CPI-ul "Good
Impression", "Well-being" i "Communality)

Abordarea factoriala a
personalitatii

Abordarea factoriala
Modelul teoretic si chestionarele
construite de Eysenck
Modelul teoretic si chestionarele
construite de Cattell

Abordarea factoriala a
personalitatii

Analiza factoriala a fost dezvoltata initial ca un

mijloc de investigare i identificare a factorului
general g (Spearman); ncepnd cu Thurstone
(modelul celor 7 abiliti mintale primare) analiza
factorial s-a centrat mai mult pe factorii de grup.
Metoda s-a generalizat nu numai in studiul
inteligentei, ci si al personalitatii si creativitatii.
Promotori ai analizei factoriale in studiul
personalitatii sunt H.J. Eysenck i R.B. Cattell;
Diferentierile dintre cei doi provin de la tipul de
analiza factoriala pe care au promovat-o:

Eysenck metoda ortogonala (factorii se afla in unghi

drept, fara sa fie corelati intre ei);
Cattell metoda factorilor oblici (factorii de personalitate
au o oarecare intercorelatie intre ei exprimata in axele
oblice).

Abordarea factoriala a
personalitatii
Specificul metodei analizei factoriale:
Incepe cu obtinerea unui numar foarte larg de
scoruri pentru diferite aspecte ale
comportamentului subiectilor dintr-o populaie
considerabil de mare;
Se identifica un numr mic de factori bazali
responsabili de variabilitatea rezultatelor;
Dup ce s-au determinat factorii i semnificaia
acestora printr-un nume sau o etichet, se
genereaza instrumentele care l msoar mai
eficient dect determinarile originale
Factorii au niveluri diferite de generalitate, e.g.
factorii de grup, factorii specifici

Teoria factoriala a lui Eysenck

Eysenck, Hans Jurgen (n. 1916) psiholog englez,

nscut la Berlin; fost profesor de psihologie la
Universitatea din Londra (1955 1983);
recunoscut pentru munca sa n domeniul cercetrii
psihometrice a personalitatii si inteligentei umane.

A intreprins numeroase studii experimentale i de

laborator: adept al empirismului, in viziunea lui a
te baza doar pe chestionare, evaluri sau
autoevaluri ale comportamentului nseamn s
depinzi de date subiective; sunt necesare
informatii factuale, obiective dintr-o varietate de
surse: date anamnestice, biografice, determinari
fizice, masuratori fiziologice, autoevaluri, evaluari
ale comportamentelor fcute de altii (Eysenck,
1953) abordarea personalitatii intregi (dupa
Minulescu 2005);

Teoria lui Eysenck asupra

personalitatii

Preocuparile principale merg spre o fundamentare

biologica a comportamentului; adept al teoriilor genetice
care accentueaza rolul innascutului in determinarea
diferentelor psihologice dintre oameni;

Eysenck a dezvoltat un model factorial ortogonal

tridimensional al personalitii; cei 3 factori sunt conceputi
ca un continuum de-a lungul caruia se pozitioneaza
persoanele:

Extraversia (extraversie introversie)

Nevrotismul (stabilitate instabilitate emotional )
Psihoticismul (adaptabilitate psihotism)

Analiza celor trei factori / dimensiuni de personalitate

releva tipul de personalitate (cel mai inalt ca grad de
generalitate); prin combinarea factorilor extraversie si
nevrotism Eysenck d o nou ntemeiere tipologiei
hipocratice a temperamentelor: coleric, sangvinic,
flegmatic si melancolic

Definirea celor 3 factori ai personalitatii

perspectiva genetica
Cei 3 factori au o importanta contributie ereditara
in gradientul de normalitate anormalitate:
Extraversia introversia (concepte de baz
ale teoriei sale, teoretizate de catre C.G. Jung)
sunt explicate prin teoria nivelului innascut al
excitarii nervoase, controlat de sistemul
reticulat activator ascendent (SRAA):
introvertiii se nasc cu un nivel ridicat al
excitaiei (de aceea evita excitatia)
extravertii au nevoie de schimbri mai intense
pentru a se declana trezirea bioelectric a
creierului (de aceea cauta excitatia).

Definirea celor 3 factori ai

personalitatii perspectiva genetica

Nevrotismul (instabilitatea emotionala) este legat de sistemul limbic si activarea

emotiilor la nivelul sistemului nervos
automat (ariile hipocampice i amigdaliene
ca sediu al emoiilor); ideea si-a gasit
numeroase confirmari ulterioare.
Psihoticismul este pus in legatura cu
sistemul hormonal androgin, cu glandele
ce dezvolta si mentin caracteristicile
masculine (activismul i agresivitatea);
ideea i-a gsit mai puine confirmri
ulterioare.

Definirea celor 3 factori ai

personalitatii perspectiva genetica

Cauzalitatea genetica apare ca

predispozanta, defineste tendintele
naturale de a reactiona (aspectele
genotipice); se masoara prin tehnici
experimentale, de laborator.

Comportamentul observabil este rezultatul

interactiunii cu mediul (aspectele
fenotipice) si se masoara prin chestionare.

Chestionarele Eysenck
Ca baz empiric, studiile sale au inceput in 1940, identificnd doi
factori: extraversia (E) si nevrotismul (N);
Primul chestionar, Maudsley Medical Questionnaire (MMQ 1952)
cuprindea doar o scar de nevrotism alctuit din 40 de itemi;

Maudsley Personality Inventory (MPI 1959) coninea scala

pentru nevrozism i extraversie;

Eysenck Personality lnventory (EPI 1964) aduga: o scar

L (Lie), pentru a detecta minciuna, disimularea, se dezvolta si o
forma paralela, limbajul este mai accesibil nivelurilor mai putin
educate;

Eysenck Personality Questionnaire (EPQ - 1979) introduce

variabila psihoticismului;
S-a construit o varianta EPQ pentru varstele 7 15 ani cu etaloane
diferentiate pe varsta si sex, datorita diferentelor intre baieti si
fete la scalele P psihoticism (agresivitatea si ostilitatea sunt
mult mai asociate cu sexul masculin), N nevrozism si L minciuna (dau scoruri mai mari la fete);
Varianta romaneasca a testului EPQ a fost experimentat n 1990
(Bban, Derevenco i Eysenck) si cuprinde 79 de itemi;

Inventarul de personalitate Eysenck EPI

EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni

independente una de alta : extraversia si
nevrotismul;
Chestionarul cuprinde 57 de itemi:

Scala (E) Extraversie - 24 de itemi

Scala (N) Nevrotism - 24 de itemi
Scala (L / Lie) Minciuna - 9 itemi;

Subiectul raspunde la intrebari prin Da sau Nu;

Cotarea se face dupa grila: se acorda 1 punct
pentru fiecare raspuns identic cu grila.
Dispune de forme paralele (Forma A si Forma B)
pentru cazurile in care se doreste retestarea.

Interpretarea scalelor EPI

Scala extraversie introversie (E) se definete

trsturile de afirmare, sociabilitate, energie de via i

dominan.

Notele mari sunt caracteristice extraversiunii, notele mici

introversiunii.
EXTRAVERTUL este sociabil, ii plac activitatile distractive,
are muli prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii i
nu i place s lucreze de unul singur; ii asum uor riscul, i
place aventura i se expune pericolelor; tinde spre emoii
puternice, dorete agitaia i este in general impulsiv; ii
place s fac glume, este oscilant, optimist, are tendina de
a fi agresiv i ii pierde cu uurin stpnirea de sine;
artistic, nclinat spre exterior; in creaia estetic, produce
un desen mprtiat, adesea cu subiect abstract; tip alert,
cu iniiativ i bun organizator; tinde s se supraaprecieze
i s accepte doar propriul punct de vedere

Interpretarea scalelor EPI

INTROVERTUL este linitit, retras, introspectiv,
are o via interioara bogat; este tipul gnditor,
indicat pentru cercetare, posed gndire
abstract, dar un spirit de observaie mai puin
dezvoltat cci este orientat spre interior i
oarecum rupt de exterior; uor tensionat, cci i
lipsete uurina exteriorizrii bogatelor triri
interioare; in relaiile sociale este rezervat i
distant, nencreztor i planificat (non-impulsiv);
inclinat spre un mod de via ordonat, nu
agreeaz agitaia, i domin agresivitatea i nui pierde uor cumptul; tinde s se subaprecieze.

Interpretarea scalelor EPI

Scala instabilitate emotionala (nevrotism)
stabilitate (N)
NEVROTISMUL este caracteristic notelor ridicate; este
definit de interrelaia dintre trsturile de anxietate,
depresie, autoapreciere sczut, timiditate, toate
datorate lipsei de control emoional; reaciile
emoionale puternice ale instabilului interfer cu
adaptarea sa scazuta la evenimentele de viat i l
conduc spre reacii emoionale iraionale, adesea
rigide.
STABILITATEA EMOTIONALA caracteristica notelor
scazute, respectiv lipsei emotionalitatii sau apatiei;
sunt persoane greu de stimulat emoional, reaciile
emoionale sunt slabe ca intensitate, lente, intr greu
n atmosfera emoional i au tendina de a reveni la
starea de calm, plat repede dup activarea
emoional.

Interpretarea scalelor EPI

Scala de minciuna (L) - afirma
comportamente sociale dezirabile, dar
pe care marea majoritate a populatiei le
incalca in comportamentul informal.

Notele mici indica sinceritatea raspunsurilor

Notele mari sunt masuri ale raspunsurilor
dezirabile, conformiste sau disimulative.

Scala L este orientativa in interpretarea

rezultatelor chestionarului

Tipologia temperamentala
Din combinarea celor doua scale rezulta:

Colericul (extravertit i instabil) - este sensibil,

nelinitit, agresiv, excitabil, impulsiv, activ,
optimist;
Sangvinicul (extravertit i stabil emoional) - este
deschis, cald, sociabil, comunicativ, vorbre, plin
de via, dinamic, fara griji, cu aptitudinea naturala
de a fi lider;
Flegmaticul (introvertit i stabil) - este foarte
calm, linitit, temperat, controlat, panic, reflexiv,
pasiv, grijuliu;
Melancolicul (introvertit i instabil) - este linitit,
dar pesimist, sobru, rigid, temtor, nesociabil, cu
mari fluctuaii ale dispoziiei.

Chestionarul de personalitate Eysenck

- EPQ
Include fata de EPI si o a patra scala:

PSIHOTISMUL - este definit de interrelaiile

dintre trasaturile de agresivitate,
egocentrism, comportament
antisocial i lipsa de empatie;

Cotele ridicate - specifice psihotismului indica

tendina de a produce tulburri, a fi solitar, a
arta cruzime, ostilitate fata de ce ceilalti,
preferinta pentru lucruri ciudate i neobinuite;
Cotele scazute - specifice adaptabilitatii, indica
persoane socializate, cu tendinta de a acorda
un mare respect regulii sociale, conveniilor,
drepturilor celorlali; au nivele de aspiraie
adaptate la realitate.

Observatie:
Desi sunt utilizati termeni psihiatrici,
semnificatia lor nu este in acest caz propriu-zis
clinica, intrucat se adreseaza persoanelor
normale;
Doar la o mic proporie de persoane care
prezint un nivel nalt de psihotism este posibil
s se dezvolte o condiie psihotic propriu-zis;
spre exemplu schizofrenia este la un capt
extrem al dimensiunii psihotism si include de
asemenea nivele nalte de criminalitate,
psihopatie, tulburri de tip maniaco-depresiv.

Utilitate si calitati psihometrice

EPI si-a dovedit utilitatea intr-o mare

varietate de situatii din domeniul
industrial, scolar, clinic, aplicatii
experimentale;
Elaborarea chestionarelor de personalitate
ale lui Eysenck are o puternic validitate
de construct, intrucat pleaca de la o teorie
bine articulat asupra personalitii;
Fidelitatea test retest este buna depasind
.85