Autostrzile din Romnia

Romania plteste de trei ori mai mult ca Bulgaria la kilometrul de autostrad construit, ins
raportat la suprafetele fiecarei tri, romanii beneficiaz de doua ori mai putin decat bulgarii de
autostrad. Aceste concluzii apartin unui raport al Consiliului Concurentei, obtinut de
HotNews.ro, care constat patru practici anticoncurentiale care conduc la scumpirea
constructiilor de drumuri in Romania.
Pentru a traversa tara din Constanta pan la prima autostrad spre Vestul Europei, la Mako
(Ungaria), trebuie parcursi aproape 900 de kilometri. Drumul se parcurge in cel putin 13 - 14 ore.
Acest timp este echivalent cu cel necesar pentru traversarea intregii Europe, exclusiv pe
autostrad, de la Mako la Rotterdam
Raportul mai arat ca pretul de constructie este influentat decisiv de preturile materialelor de
constructii, pe unele segmente inregistrindu-se situatii de oligopol, unde un numar mic de
productori controleaz piata (otelul beton, lianti hidraulici rutieri, filerului).
Conform documentului obtinut de HotNews.ro, in Romania, pretul mediu/km de autostrad
construit in zona de ses este de 6,9 milioane euro/km, de aproape 3 ori mai mare fat de valoarea
estimat pentru Bulgaria (2,4 milioane de euro/km) in aceeasi zona de relief.
"Analiza statistica a preturilor medii/km ale tronsoanelor de autostrad din Romania - valoarea
initial vs. valoarea final a lucrrilor - a reliefat o crestere a pretului mediu pe parcursul
executiei tronsoanelor de autostrad, crestere care este semnificativ din punct de vedere
statistic", mai retine raportul Consiliului Concurentei.
Cu costuri de constructie mai mici, Bulgaria are o retea de autostrzi de doua ori mai dens
decat Romania.
Astfel, bulgarii au deja in exploatare 562 km de autostrad, la o suprafat totala a tarii de
aproape 111.000 km ptrati.
In schimb, romanii au numai 550 km de autostrad in exploatare, la o suprafat total a tarii de
aproape 239.000 km ptrati.
Raportat la suprafat, Bulgaria beneficiaz practic de o retea de autostrzi mai mult decat dubl
fat de Romania.
Din punct de vedere al densitatii autostrzilor, Romania, cu 1,5 km autostrada/1000Km2, se
situeaza cu mult sub media europeana de 35 km/1000Km2, pe pozitia 27 din 31 de tri europene
analizate, si, respectiv, mult sub media est-european de 12,3 km/1000Km2, pe ultima pozitie,

din 9 tari est-europene analizate, se arat in raportul Consiliului Concurentei.

Potrivit sursei citate, cele mai reduse costuri de constructie au fost inregistrate la proiectele
implementate in Germania, Grecia, Spania si Polonia.
Curtea European de Conturi nu a identificat, ins, o relatie clar de cauzalitate intre
diferentele de costuri inregistrate si nivelurile variate ale cheltuielilor cu foarta de munca, potrivit
raportului Consiliului Concurentei.

Un exemplu de o astfel de autostrad fabuloasa il reprezinta autostrada Nadlac-Arad.

Proiectul initial propus pe situl Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din
Romania este urmtorul:
Constructie Autostrada Nadlac Arad
Valoarea totala a acestui proiect este de 914.444.905,52 RON (fara TVA) din care
777.278.169,70 reprezinta contribuitia nerambursabila a Comisiei Europene prin Fondul de
Coeziune (85% din valoarea totala eligibil), diferenta fiind asigurata prin bugetul de stat.

Obiectivele proiectului:
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
- Constructia a 38,882 km autostrad;
- Constructia a 12 structuri (doar lotul 1, lotul 2 fiind in perioada de proiectare);
- Constructia a 1 nod rutier (doar lotul 1, lotul 2 fiind in perioada de proiectare);
- Constructia a 1 spatiu de servicii/odihn si a unei parcari de scurta durata, 1 punct de control la
trecere frontiera (doar lotul 1, lotul 2 fiind in perioada de proiectare).

Avantajele implementarii proiectului:

- Imbunatatirea fluxului de trafic;
- Cresterea capacittii de trafic in scopul prevenirii aparitiei aglomerarilor de trafic;
- Reducerea nr. de accidente grave si a numarului de morti cu 60%;

- Reducerea degradrii si a uzurii arterelor terestre, datorit suprasolicitrii cauzate de traficul

greu;
- Reducerea semnificativ a polurii mediului prin reducerea noxelor si zgomotului;
- Realizarea legaturilor intre retelele de transport care atrag fluxuri de marfa;
- Imbunttirea mediului si a calittii vietii in localitatile de pe acest sector prin devierea
traficului.
In cadrul acestui proiect au fost semnate urmatoarele contracte:
Supervizarea lucrarilor pentru autostrada Nadlac - Arad si drum de legatura

Valoarea contractului:

20.701.075,48 lei (fara TVA),

din care:

Contributia UE ce urmeaza a
fi acordata prin FC

17.595.914,16 lei

Bugetul de Stat

3.105.161,322 lei

Data semnarii:

28.06.2011

Ordin de incepere

04.07.2011

Durata de implementare

81 luni

Inginer

Asocierea SC VIA DESIGN

SRL - IMICRON - AMERPO
SA - SC CONSITRANS SRL

Proiectare si executie autostrada NadlacArad si drum de legatura, lot 1 km 0+000 km22+218

Valoarea contractului:

248.400.008,45 lei (fara TVA),

din care:

Contributia UE ce urmeaza a
fi acordata prin FC

211.140.007,18 lei

Bugetul de Stat

37.260.001,28lei

Data semnarii:

19.12.2013

Ordin de incepere

22.01.2014

Durata de implementare

365 zile, executie+proiectare

1460 zile - perioada de garantie lucrari

Antreprenor

Asocierea ASTALDI S.p.S MAX BOEGL ROMANIA SRL

In prezent, un tronson al autostrzii a fost dat in circulatie, in lungime de 200 de km. El a fost
deschis incepand cu data de 19 decembrie 2014. Dar in anul 2011 o bucat din autostrada
construit deja a trebuit drmat. Sursele oficiale spun c:
"Actualul pmnt nu se taseaz i se mprtie singur. S-a ncercat tasarea lui de nenumrate ori
i cu nenumrate tipuri de utilaje, dar degeaba. Singura soluie este drmarea actualelor movile
ridicate din pmntul cu probleme i nlocuirea acestuia cu un alt tip de sol, care poate fi tasat.
Dac se continu construcia pe acest pmnt, autostrada va fi cu siguran compromis deoarece
tipul acesta de sol nu se ncheag
Portiunea de autostrad Nadlac - Arad, care a fost construit timp de doua luni, va fi drmat,
din cauz ca miile de tone de pmant, care au fost folosite, trebuie inlocuite cu un alt sortiment
de pmant.
Oare aceasta problema nu putea fi evitat? Cu toate acele sume fabuloase cerute pentru
construirea autostrazii, nu se puteau face teste si determina calitatea solului inainte sa inceapa
constructia? Sa fie o eroare de calcul sau dezinteresul oamenilor? Bineinteles ca si calitatea
materialelor este discutabila. Raportul citat la inceput arata ca Romania cere niste sume ridicol

de mari pentru niste constructii realizate din ce in ce mai prost. In spatele acestor mari proiecte
sunt spalari de bani si tipicele favoruri,specifice acestui neam.
Spre apararea lor oficialli declarau la acel moment ca: "Aspectele semnalate de mass-media
reprezinta proceduri obisnuite pentru stabilirea tehnologiei de executie a lucrarilor de
terasamente. Aceste proceduri constau in realizarea de tronsoane experimentale si efectuarea
testelor necesare.
Prin urmare, faptul ca s-a constatat ca o parte din tronsoanele experimentale sunt in curs de
refacere nu constituie motiv de ingrijorare cu privire la respectarea termenului de executie, ci
mai degraba o asigurare asupra nivelului de calitate ce urmeaza a fi executat.Executia de sectoare
experimentale este o procedura standard pentru toate contractele de lucrari si nu implica extensii
de timp sau costuri suplimentare",
Daca Germania de exemplu ar realiza tronsoane experimentale ( nu GRESITE! ) , oare
populatia ce parere ar avea? Care ar mai fi increderea lor in autoritati?
Unele din cauzele acestor evenimente au fost descrise de Consiliul Concurentei,cauze care au
dus la cresterea costurilor.
1. Asocierile intre constructori la licitatii si executarea lucrarilor. Aceste practici sunt
frecvente si reprezinta o caracteristica a acestei piete. "Desi legale conform legislatiei
privind achizitiile publice, din prisma concurentei, pot conduce la disfunctionalitati ale
pietei", arata Consiliul Concurentei. Asocierile favorizeaza schimbul de informatii
sensibile intre participanti si limiteaza concurenta intre ofertanti. De asemenea, in cadrul
acestor acorduri, capacitatea partilor de a lua decizii in mod independent este diminuata
considerabil, se mai arata in raport.
2. Incheierea de acte aditionale la contractul initial. In urma acestei practici castigatorul
licitatiei realizeaza lucrarea la o valoare care o depaseste pe cea a ofertelor depuse de
concurenti, ceea ce "poate constitui o disfunctionalitate a pietei". Aici, Consiliul
recomanda autoritatilor contractante "sa evite situatiile ce implica incheierea de acte
aditionale la contractele initiale".
3. Incheierea de acorduri pe termen lung. "Desi permise de legislatia privind achizitiile
publice, incheierea de acorduri pe termen lung poate avea ca efect blocarea pietei, avand
in vedere faptul ca acestea se incheie pe perioade mari, respectiv de pana la 4 ani",
sustine Consiliul Concurentei.
4. Derularea concomitenta a mai multor contracte de lucrari de constructii de drumuri, fara a
dispune in mod real de resursele necesare. Consiliul se refera la faptul ca firmele de
constructii pot derula in acelasi timp mai multe contracte de executie de lucraari sau se
pot prezenta in acelasi timp la mai multe licitatii, insa trebuie sa dispuna de resursele
necesare - forta de munca, utilaje, materii prime si materiale. "Faptul ca o intreprindere
nu dispune de utilajele necesare (in proprietate sau inchiriate) pentru realizarea tuturor
lucrarilor in care este angajata sau pentru care a depus oferta poate conduce la

disfunctionalitati ale pietei, prin intarzieri in executarea lucrarilor si implicit, cresterea

costurilor acestora", arata Consiliul
Principalele constatari ale Consiliului Concurentei privind piata constructiei de drumuri:
Cu o densitate a drumurilor de 350 km/1000Km2, Romnia se situeaz cu mult sub media
european de 1196 km/1000Km2, pe poziia 23 din 30 de ri europene analizate i, respectiv,
sub media est-european de 933 km/1000Km2, pe poziia 8 din cele 9 ri est-europene analizate.
Referitor la numrul de km. de autostrad construii n perioada 2007 2011, Ungaria i Polonia
sunt lideri n estul Europei cu peste 400 km de autostrad, urmai de Slovenia cu 189 de km
construii. Romnia se situeaz pe poziia 6 din 9 ri analizate, cu cei 69 de km construii, fiind
sub media est-european de 154 de km construii.
O caracteristic a pieei lucrrilor de construcii de drumuri i autostrzi este numrul mare de
ntreprinderi, att naionale, ct i internaionale, identificate ca fiind active pe pia, n perioada
2007 2011, respectiv circa 640 de ntreprinderi.
Piaa lucrrilor de construcii de drumuri este o pia predispus la nelegeri anticoncureniale.
Firmele romneti aflate n topul principalilor actori pe pia au nregistrat marje de profit de
pn la 34%, comparativ cu cele strine care au nregistrat profituri ce se ncadreaz, n general,
sub 7% din cifra de afaceri.
Ghita Ana
Grupa 133 EA
Facultatea de Inginerie Electrica