Liceul Academiei de tiine a Moldovei

Referat
Realitatea istoric din
romanul Zodia Cancerului
la cursul opional

Comunicarea tiinific
Realizat:
Colun Laura,
eleva clasei a XII-a A
Verificat:
Profesor de limb i literatur romn Tamara Cristei

Chiinu, 2015

Cuprins:

1. Zodia Cancerului un roman autentic

1.1. Subiectul
1.2. Personajele
1.3. Conflictul
2. Mediul social ax al echilibrului dezvoltrii
personalitii umane.
3. Raportul dintre Victor Petrini i Matilda:
3.1. Personalitatea Matildei i impactul n viaa lui
Petrini.
3.2. Relaia dintre Victor i Matilda.
4. Concluzii finale.

1.

Zodia Cancerului un roman autentic

Romanul Zodia Cancerului, sau Vremea Duci-Vod lansat n anul 1929 este un roman
istoric ce ilustreaz o perioad crunt din istoria Moldovei secolului al XVII-lea, cnd pe
tronul rii s-a aflat Duca-Vod, a crui a treia domnie a fost meninut printr-o politic fiscal
imposibil de suportat de ctre popor. Astfel, acest roman vine ca un lou dezndjduit al unei
epoci n care romanii au fcut eforturi uriae pentru supraveuire.
Dimensiunea realist a romanului Zodia Cancerului const n faptul c tema, ideea,
conflictul, subiectul, sunt preluate din realitatea social-istoric. Scriitorul s-a documentat,
cercetnd cronicile, locurile, tipurile umane, obiceiurile pe care le descrie, din cronica lui Ion
Neculce, Letopiseul Moldovei : De la Dabija-Vod pn la a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat, unde se menioneaz dezastrul economic al rii din timpul celei de-a treia
domnii a lui Duca-Vod, nceput n 1679, dup mazilirea lui Antonie Ruset. O alta surs de
inspiraie pentru autor au constituit-o creaiile folclorice, i anume cntecele i baladele
populare, care dein numele cumplitului domnitor care i-a pstrat tronul prin taxe nemiloase
suportate
cu
greu
de
popor.
Un procedeu deosebit prin care decurge autorul pentru a reliefa autenticitatea romanului
este i rsturnarea mitului: vrstei de aur specifice domniei lui tefan cel Mare i se opune
timpul corupiei i dezndejdii, al mersului napoi, al crui simbol devine nsui
Anticrist(nume dat lui Duca-Vod de Tudor oimaru, eroul din Neamul oimretilor).
Romanul surprinde contextul social al vremii, ilutrnd destinul diferitor categorii sociale
aflate sub biciul stpnirii. n vrful piramidei se afl domnitorul, un despot perfect aflat ntrun permanent conflict cu supuii si. Regimul de teroare e ilustrat de suspiciunea i lcomia
lui Vod.
Realitatea romanului poate fi surprins direct din titlu: n cazul primei unit i Zodia
Cancerului - se remarc preferina pentru cuvntul cancer, care n limbajul popular nseamn
rac(crustacee care se deplaseaz napoi), la fel ca perioada de regres din istoria Moldovei
ilustrat n roman. Cea de-a doua unitate Vremea Duci Vod, folosete cuvntul vreme,
sinonim de origine slav pentru timp. n acest context, zodia (interval de timp aflat sub
semnul unei consteaii) i vremea devin termeni echivaleni, ntrind ideea de involu ie a
civilizaiei moldoveneti spre o lume primitiv, barbar, dominat de lupta pentru putere.
2.

ncadrarea n roman

Romanul ncepe prin trecerea prin Moldova n drum spre Istambul a abatelui Paul de
Marenne, nsoit de Alexandru Ruset, fiul domnului Antonie Ruset. Venit cu o scrisoare de la
Vladimir Kaminski, castelan de Katowice, Paul de Marenne nsoit de cpitanul Turcule i de
civa monahi, trece spre Iai, ntmpinat fiind de Alecu Ruset, care-i povestete idila sa cu
fiica domnului Gheorghe Duca, Catrina. ntre cele doua familii exist un conflict social-istoric
n sensul c George Duca-Vod, cum i spune Sadoveanu, l ndeprtase din scaun pe Antonie
Ruset, dnd mult aur turcilor i determinndu-i pe turci sa-l chinuiasc.
ara Moldovei este un paradis devastat de lcomia turcilor, de lupta pentru putere a
pretendenilor la tron, de invaziile strine. Lcomia este prezent i n interiorul rii, chiar n
fruntea ei, familia regal reprezentnd cuplul tipic de ariviti, care sacrific interesele rii
pentru interesele personale. Doamna ine o evien foarte strict a bunurilor aduse la curte, iar
domnul un ciocoi ajuns autocrat, conucnd dup principiul legea sunt eu. Este de o lacomie
fara limit: Porunca dau sa se plece toti visteriei, platind randuielile pana la o para si pana
la
un
bob
de
linte.
M
Ticloenia este un alt atribut pe care Duca-Vod l mnuiete cu desvrire, mai ales
atunci cnd pune cuvnd ru pentru Antonie-Vod la Istambul pentru a-i nimici un poten ial
concurent financiar: Astfel Antonie-Voda este chemat la Istambul pentru ca Duca Voda le-a
spus ca are bani muli: Stapnii de la Stambul au schingiuit, l-au mpuns cu ace de foc, i-au
batut pene de trestie subt unghii, l-au pus s nghit tulpane de mtase i i-au tras intestinele
pe
gur.

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
Pe parcursul ntregului roman, se atest prezena elementelor fantastice mbinate cu cele
reale, rezultnd excepionalul expus sub forma celor 6 semne. n primul rnd, faptul c pe
icoana Maicii Domnului de la Mnstirea Neam s-au ivit lacrimi, apoi a urmat un cutremur
de pmnt, apoi a venit o ninsoare amestecat cu ghia pe care mitropolitul Dosoftei a
talmacit-o, ca fiind semnul mniei lui Dumnezeu asupra turcilor. Atunci veniser trimi ii
Porii s ia birul, carnetele si darurile promise de Duca Vod. Al patrulea semn a fost o
comet. Scriitorul o asociaz cu uciderea starostelui Donie Hancu din porunca lui Vod.
Atunci s-a aratat i o pasre ciudat cu pene albastre, cu ochi de rubin, care reproduce
ntocmai rcnetul de moarte al starostelui. Este modul sadovenian de a trata mitul pasrea
miastra.
Sentimentul religios formeaza nucleul argumentului vistiernicului Vasile Ghenca: M-am
Spriat de o pedeaps mai cumplit, cnd va fi s m infiez la judele meu cel mare, care
este i al nalt prea sfiniei tale, i al lui Vod, i al tuturor. Vznd c mi se pune n mn un
cuit ca s belesc ara, l-am lepdat[...]. Privi pe toi cu umilin, dar fr fric".
Evlavia este prezent, cnd avem la hramul Sfintei Paraschiva de la mnstirea Trei Ierarhi
prezentat slujba, la care ia parte Duca Voda cu doamna Anastasia i cu domnia Catrina, sau
cand Alec.i Ruset il cauta pe unchiul sau Teofan la manastirea Casin.
Zodia Cancerului este o meditatie sadoveniana pe tema fortuna labilis, un
roman de problematica asociind o influenta a romanelor de factura expresionista,
asupra unui mediu patriarhal moldav, pe care autorul il cunoaste si-l cultiva. De
aceea Alecu Ruset ii spune abatelui-Paul de Marenne, ca Moldova este un loc unde
nasc si ttec vartejurile lui Dumnezeu s-ale oamenilor; unde calamitatile stau in
lucruri ca mierea in fiori. Aici ne veselim si ih alta parte pier oamenii de ciuma si de
sabie., Dumnezeu a ingaduit imparatilor, foametei si molimelor sa-si aduca aici
cortegiul. Aici, pe acest colt de pamant, care a fost candva paradis, nu mai este nimic
istatornic.
Si
domniile
indeosebi
sunt
mai
schimbatoare
decat
toate".
Imaginea Moldovei devastata de navaliri, de luptele pentru putere dintre partidele boieresti, de
calamitatiie naturale este a unei tari bogate care este distrusa: Ramasesera insa, in domnia lui
Duca-Voda, putine asezari de crestini pe acea vale bogata, caci, cu putini ani inainte, iernasera
tatarii faramand si sparcuind, urmand dupa dansii rautatile pradaciunilor lesesti, foametea
neasezarii si ciuma lui Dumitrascu-Voda. lazurile Bahluiului se potmolisera, morile statusera,
hanurile se cumpaneau in trei pereti cu acoperisurile arse - locurile satelor pustii se cunosteau
abia, in dudaie inalte; fantani spurcate de lesuri, cruci insemnand morti naprasnice, toata
privelistea fericitelor asezari de odinioara arata mila domnilor si-a imparatilor, precum si
binefacerile
navalirilor
si
razboaielor
care
nu
mai
aveau
contenire".
Domniile aduc cand binefaceri, cand sunt o calamitate: Antonie Voda, parintele meu, n-a
inteles s5 adune comori dupa moda titanilor orientali; a zambit bielsugului public si a fost
mazilit sarac. Duca-Voda insa a organizat hotia domneasca". De aceea Toate in Moldova sunt
sourte, trecatoare si viforoase si cele bune si cele rele. Acum doi ani aceste locuri erau
inflorite, si populate"." Fiindca atunci cand Dumnezeu se milostiveste asupra ei, infloreste de
azi pe maine, ca o gradina in primavara dupa urgia iernii". Este modul sadovenian de a
exprima
ctmceptul
de
lume
gradina.