Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunsuri Examen BD
Raspunsuri Examen BD
O baza de date este o colectie persistenta de informatii structurate, organizata si construita pentru
facilitarea accesului si prelucrarii eficiente.
SGBD-(sistem de gestiune a BD)soft ce permite crearea si gestiunea bazelor de date.
sistemul de gestiune a bazei de date (SGBD) ansamblu de programe care realizeaz gestiunea
i prelucrarea complex a datelor, asigurnd interfaa ntre BD i utilizatori.
Reprezint programul software care asigur :
- definirea bazei de date,
- ncrcarea datelor n baza de date,
- accesul la date (interogare, actualizare),
- ntreinerea bazei de date,
- securitatea datelor,
- reorganizarea bazei de date.
2. Proprietatea Nonredundana n baza de date. Exemplu.
.Proprietatea nonredundanta in priectarea BD trebuie sa tindem sa evitam existenta
redundantelor,adica a existentei mai multor cai care arata spre aceeasi valoare.
O relaie este redundant dac aceeai informaie poate fi obinut prin intermediul altor relaii.
Obiectivul este de a realiza un model de date minimal,deci relaiile redundante nu sunt necesare,
acestea trebuie eliminate.
3. Proprietatea Independena n baza de date.
Independenta-e o problema a carei rezolvare constitue un scop in sine in conceptia si organizarea
oricarei bd. Independenta datelor inseamna ca exista o delimitare neta intre reprezentarea fizica a
datelor si imaginea pe care o are utilizatorul asupra acestor date.
Problema independentei datelor prezinta 2 aspecete:
Independenta fizica-masura a imunitatii aplicatiilor fata de modificarile in structura fizica de
merorare a datelor.
Independenta logica- imunitate a modelului propriu al fiecarui utilizator fata de modificarile in
structura logica globala a bd.
4. Utilizatorii BD i rolurile lor. Exemple.
-neinitializati(functionari)
-instruiti(absolventii colegiului)interactioeaza prin limbaje direct cu BD.
-programatori
-administratori-preocupati de mentinerea BD,drept de acces,securitate,operatii de actualizare.
5.Arhitectura ANSI/X3/SPARC
Consta din 3 nivele:
-nivelul fizic(intern)-ne ofera structuri cu care noi construim BD.
-nivelul logic-administratorul proiecteaza BD.Alegem optiunile pentru nivelul fizic prin nivelul logic.
-nivelul extern(utilizatorului)Utilizatorul interactioneaza cu BD.
Nivelul intern constituit din schema interna ce descrie structura de stocare fizica a datelor in
baza de date
Nivelul conceptual sau schema conceptuala descrie structura intregii baze de date pentru o
comunitate de utilizatori. La nivelul conceptual se face o descriere completa a bazei de date,
ascunzind detaliile legate de stocarea fizica, concentrindu-se asupra descrierii entitatilor, tipurilor
de date, relatiilor dintre ele, precum sia restrictiilor asociate.
Nivelul extern sau nivelul vizual (utilizator), include o colectie de scheme externe ce descriu
baza de date prin prisma diferitilor utilizatori. Fiecare grup utilizator descrie baza de date prin
prisma propriilor interese. Exista tendinta la acest nivel ca grupuri de utilizatori sa ascunda detalii
de care nu sint interesate. Si la acest nivel se pot folosi modele de implementare sau modele de
nivel inalt.
6.Nivelul fizic de abstracie n BD. Modele de date. Exemple.
Fisiere:
Modele de date:
-ierarhic
- Nod artificial
-retea
Proiectarea fizic a BD
Urmtoarele aspecte s-ar putea dovedi de importan pentru succesul
proiectrii BD:
lucrul interactiv cu utilizatorii ct de muli trebuie;
urmrirea unei metodologii structurate de-a lungul procesului de
modelare a datelor;
utilizarea unei abordri coordonat prin date;
ncorporarea consideraiilor structurale i de integritate n modelul
de date;
combinarea tehnicilor de conceptualizare, normalizare i validare a
tranzaciilor n metodologia de modelare a datelor;
utilizarea diagramelor, pentru a reprezenta ct mai mult din
modelul de date;
utilizarea unui limbaj de proiectare a BD Data Base Design
Language (BDDL) pentru a reprezenta semantica suplimentar a
datelor;
construirea unui dicionar care s suplimenteze diagramele
modelului de date;
disponibilitatea de a repeta anumite etape.
Metodologia de proiectare a BD const dintr-o serie de etape:
O entitate este un obiect real sau conceptual, cu o existenta independenta. O entitate este un obiect
cu existenta fizica, persoana particulara, automobil, companie, activitate, curs universitar, etc.
Orice entitate are o serie de proprietati numite si atribute ce particularizeaza entitatea respectiva.
De exemplu, pentru o entitate angajat se pot enumera o serie de atribute cum sint nume, adresa,
data nasterii, sex, salariu.
Atribut (attribut): o unitate specific a informaiei despre un subiect; coloan sau cmp n
tabel.
Domeniul o multime finite de valori de acelasi tip pe care le poate lua atributul.
Tuplu-secventa de elemente care merg unul dupa altul dar nu fixam ordinea.
16.Elementele modelului relaional: schem relaional, relaie, baz de date, schem a bazei de date.
Definiii i exemple.
Relatie-multimea finita de tupluri.
Relaiile ntre dou tabele sunt unidirecionale, astfel c o tabel devine principal, iar cealalt devine
subordonat.
Schema relatiei-capul
Intersectia q=rs
Diferenta q1=r\s
22.
q2=s\r
Complementul activ
Complementul
24.
Selectia s=
25.
Operaia proiecia. Proprieti. Exemple.
Proiectia e o operatie unara.
Proiectia relatiei r asupra multimii de atribute X, notata cu x(r), e o relatie cu schema X
ce consta din X-valorile tuturor tuplurilor din r: x(r) = t X| t r.
Proiectia s = A,C(r).
26.
Operaia jonciune. Proprieti. Exemple.
Fie doua relatii r(R) si s(S). Jonctiunea relatiilor r si s (notatia uzuala r|x|s) este o relatie
cu schema RS. Tuplul t apartine relatiei rezultat, daca exista tuplurile tr si ts n r si s, respectiv, si
satisfac t[R]=tr si t[S]=ts, adica r |x| s = {t | t[R] = tr& t[S] = ts& trr & ts s}.
Deci, fiecare tuplu din relatia rezultat este o concatenare a unui tuplu din r cu un tuplu din s
ce au (RS)-valori egale. Atributele cu acelasi nume n schema relatiei rezultat se iau o singura
data.
Operatia jonctiunea nu este comutativa. n schimb, ea se bucura de proprietatea asociativa.
Jonctiunea q = r |x| s
27.
Interaciunea dintre operaiile jonciunea i proiecia. Exemple.
Fie relatiile r(A B) si s(B C). Notam q=r|x|s si r1 = AB(q). n urma operatiilor, observam ca
tuplurile relatiei r1 constituie o submultime proprie a relatiei r.
28.
29.
Semijonctiunea q =r|xs
30.
Diviziunea q= r s
from Angajati
where Nume = Ionescu
Tranzactiile sunt grupuri logice de instructiuni SQL. Fiecare tranzactie se ncheie fie cu o finalizare, fie cu
o derulare napoi. Finalizarile duc la salvarea permanenta a modificarilor bazei de date efectuate de catre
tranzactie. Derularile napoi anuleaza toate modificarile bazei de date efectuate de catre tranzactie.
Gestionarea tranzactiilor asigura concurenta si coerenta datelor pentru toti utilizatorii bazei de date. n lipsa
gestiunii tranzactiilor, calitatea si precizia datelor ar fi compromise, iar baza de date ar deveni aproape de
neutilizat.
Vederile si Aseriunile se folosesc intransportul schemelor conceputale din modelul EEA si din UML in
modelul relational.
Exemplu de adaugare de constringere:
Alter Table task Constraint Foreign Key (newtaskind)references newtask(newtaskid);
O constringere se poate adauga si la crearea tabelului.
Constringeri de integritate:Cheile primare,valori implicite pt cimpuri
Daca integritatea bazei de date nu este asigurata,adica nu sint respectate constringerile de integritatea se
spune ca bd este incosistenta.