Kant Prolegomene la orice metafizica viitoare care se va putea infatisa drept stiinta

Parte din problema lui Kant: Posibilitatea metafizicii ca stiinta > Existenta judecailor de
tipul celor specifice metafizicii, adica sintetice a priori si stabilirea conditiilor de posibilitate ale
acestora.
In Prolegomene...: metoda analitica (putem porni de la ceea ce cautam ca si cum acest
ceva ne-ar fi dat, si ne ridicam apoi la conditiile care singure il fac posibil, [P.5, prima nota 1]).
Deci: 1. Metafizica este posibila > exista judecati sintetice a priori:
Unde? In a) matematica pura si in b) fizica pura! Toate jud. lor esentiale
sunt sintetice si a priori!
Arg. pentru judecatile a) sunt sintetice a priori:
i) Pentru sintetice: 1) Jud. a) nu pot fi intemeiate doar pe PP.N-c.,
deci nu sunt analitice; deci sunt sintetice [P.2c];
2) De la conceptul suma de 5 si 7 nu putem
ajunge prin analiza la conceptul 12, deci jud. suma de 5 si 7 este 12 nu este analitica; deci este
sintetica (asemenea pentru jud. linia dreapta este cea mai scurta linie care uneste doua puncte)
[P.2c];
ii) Pentru a priori: 1) Jud. a) sunt necesare, deci nu pot fi intemeiate
pe experienta; deci sunt a priori [P.2c];
2. Judecatile sintetice a priori de tip matematic sunt posibile > Exista intuitie pura:
Arg. pentru exista intuitie pura:
1) In matematica sinteza necesita (ca PP.aux.) reprezentarea a priori
corespunzatoare in intuitie a conceptelor (5, 7,... puncte etc. in aritmetica lui Segner etc.) si
construirea din aceste reprezentari intuitive singure a unor alte reprezentari asociate conceptelor care
le corespund; deci intuitia la care face apel matematica pentru sinteza nu poate fi empirica; deci este
pura; deci exista intuitia pura [P.7];
3. Intuirea pura [ ob. ext] este posibila > Intuitia este o facultate structurata si activa:
Arg. ...:
i) Pentru activa: 1) Daca intuitia este pur pasiva (reda lucrurile asa
cum sunt ele in sine) atunci ea nu poate fi decat empirica; atunci intuirea pura nu este posibila;
contradictie, deci intuitia este activa (conditioneaza forma obiectului dat ei) [P.9];
ii) Pentru structurata: 1) Daca intuitia e nestructurata, atunci ea nu
poate reda obiectul decat asa cum este el in sine si in urma prezentei lui, deci intuirea este doar a
posteriori; contradictie, deci intuitia este structurata si contine forma sensibilitatii subiectului [P.9];
4. a) ia spatiul (geom.) si timpul (aritmetica) drept baza a jud. sale > Spatiul si timpul
sunt formele a
priori ale intuitiei;
Arg. pt. spatiul si timpul sunt forme pure ale intuitiei (nu propr. ale l.i.s):
1) Eliminand tot ce e empiric din reprezentarile empirice raman
spatiul si timpul; deci ele nu sunt empirice; deci ele sunt pure [P.10];
2) Stim a priori care sunt formele sub care lucrurile vor fi date in
intuitie; deci aceste forme sunt a priori [P.11];
3) (Congruenta figurilor geometrice [P.12]);
4) (Tridimensionalitatea spatiului [P.12]);
5) (Paradoxurile spatiului [P. 13]);
6) (Determinarea partii doar prin intreg in cazul fenomenelor[P.13]);
1 Kant: Prolegomene..., ALL, 1998;
1

Concluzii:
- pot sa stiu a priori ca obiectele simturilor pot fi date in intuitie doar
dupa aceasta forma, deci judecatile care au drept obiect doar aceasta forma (jud. a)) vor fi valabile cu
privire la toate obiectele posibile ale simturilor [P.9];
- judecatile care au drept obiect doar aceasta forma (jud. a)) pot fi
aplicate doar obiectelor simturilor [P.9];
(- cunoastem lucrurile doar asa cum ne pot fi date ele in intuitie,
conform formei sale (ca fenomene, nu ca lucruri in sine) [P. 10];)
- APRIORICITATEA a) este garantata dat fiind caracterul pur al
formelor sensibilitatii, forme care constituie obiectul a);
- APLICATIVITATEA a) este asigurata de fenomenalitatea obiectelor
date in intuitia empirica, obiecte a caror forma (determinata de formele pure/a priori ale//structura
intuitiei) este insasi obiectul matematicii;

Teodor Calinoiu, 358