Sunteți pe pagina 1din 3

Dana Diminescu

Traversarea Cortinei de fier a fost primul exerciiu al libertilor dobndite


dup cderea sistemului totalitar, ca peste tot n europa de est.
Romnii aveau voie prin constituie s i pstreze paaportul asupra lor i
astfel au depit bariera mental impus de regim de idee a migraiei fr
posibilitate de rentoarcere.

Prin studiul raporturilor stabilite intre relatiile diferitelor state ale UE cu RO pe


probleme de gestionare a fluxului de circulatie si migratie si al contributiilor
lor la crearea anumitor oportunitati pentru generarea diferitelor mobilitati se
disting 3 perioade dupa anii 1989, trei tendinte de migratie:
1990-1994 Reluarea circulatiei migratorii in strainatate
Comertul de valiza este foarte practicat sub acoperirea turismului.
Destinatiile sunt pietele tarilor vecine si turcia si polonia. Deplasarile nu
depasesc 3 luni, practica cea mai raspandita fiind un "du-te-vino" (carte).
Domina miscarile intraregionale.
In 1994 si-a facut aparitia migratia in cautare de lucru.
Un numar foarte mare de persoane au fost implicate in aceasta mobilitate
transfrontaliera dar acest tip de circulatie migratorie nu a fost totusi atat
de mare si vizibil ca si cei care au migrat inspre Occident ca si refugiati
politici. Migrantii au profitat de starea incerta in care se afla Romania (din
punct de vedere politic) si, urmand exemplul celor care au reusit sa plece din
Romania inainte de 89 si au fost inglobati in tarile de destinatie prin azil
politic, s-au declarat refugiati politic. Din cauza numarului alarmant de
refugiati din est, unele din guvernele occidentale au creat o politica
restrictiva in privinta liberei circulatii a romanilor.
Aceasta perioada a reprezentat scaderea migratiilor etnice avand ca
destinatie Germania, Ungaria si Israel, din 94 aceste migratii transformanduse in circulatii migratorii (ex. germanii care reveneau in Romania in vacante,
maghiarii care preferau mobilitatea transfrontaliera decat revenirea in "patria
mama").
Rromii au reprezentat o comunitate mare (cam 10 milioane) care a practicat
aceasta circulatie migratorie, stimuland ideea crearii unui concept de Natiune
Transfrontaliera.
Alte aspecte semnificative ale acestei perioade sunt revitalizarea retelelor
religioase (in spacial neoprotestantii), primele programe academice si de
schimburi universitare europene.
Aceasta perioada este caracterizata de migratiile temporare si exploratorii
(care pe parcurs s-au diminuat,pana la disparitia lor spre sfarsitul anilor 90)

deoarece acestea au reprezentat prima exercitare a unui drept pe care


romanii nu l-au avut inainte de 89. Oamenii isi doreau sa calatoreasca mai
mult decat sa migreze efectiv.
1994-2000 Migratie de munca, azil politic si clandestinitate
Perioada caracterizata de mobilitati multiple atat in interiorul tarii cat si in
strainatate si "goana" spre piata muncii din strainatate sub forma de azil
politic sau strategie migratorie total clandestina. (Din cauza situatiei incerte
din punct de vedere economic in Romania).
In aceasta perioada migrantii s-au orientat intr-un numar foarte mare inspre
tarile mediteraneene (mai ales Italia, Spania, Grecia, Portugalia) si spre Turcia
si Israel. O parte au marit aria de deplasare si au atins si alte destinatii:
Canada, Irlanda, Marea Britanie, Statele Unite.
In mare parte, trecerile dincolo de "cortina de fier" erau clandestine.
La sfarsitul anilor 90 apare un nou tip de frontiere: cele informatice (AGDREF,
SIS, Eurodac). Acestea au generat o schimbare majora privind migratiile
pentru ca a existat o miscare de descurajare a migratiei clandestine prin
introducerea Vizelor (dupa 86).
Numele, data nasterii si nationalitatea au devenit adevarate coduri de acces
la mobilitate, astfel piata fabricarii de acte false (acte, relatii, pasapoarte)
prospera.
Frontierele informatice au contribuit la formarea unei culturi a "descurcarelii"
in tara de destinatie a migrantilor, reprezentata de o strategie a solidaritatii,
a schimburilor de ordin social, etc; si la schimbarea strategiilor de plecare.
Satele pilon: unde satul a ramas spatiul simbolic de aparatenenta a taranilor
care au fost mutati la oras inainte de 89. S-a construit astfel un spatiu social
al coexistentei oras-sat. Apoi, nu putem uita de reintoarcerea masiva in sat,
in momentul in care angajarile in industrie au inceput sa scada iar pensia nu
era suficienta pentru traiul la oras.
Plecarile in strainatate se fac dupa logica retelelor satesti sau regionale.
Migrantii din satele pilon s-au orientat adesea spre aceleasi regiuni de
destinatie. Dupa plecare, migrantii au trimis capital inapoi inspre Romania si
au creat modelul prosperitatii, astfel ca si satele sau chiar orasele mici din
jurul satelor pilon au fost mobilizate (ex. Certeze si orasul Negresti - paris).
Migrantii din aceste comunitati rurale se regrupeaza in strainatate si
formeaza comunitati.
Aceasta perioada a mai reprezentat o trecere de la miscarea pendulatorie de
proximitate la circulatia migratorie in strainatate.
Migratia romaneasca din acea perioada a fost caracterizata de treceri
clandestine ale granitelor, depasiti ale duratei de sedere autorizate si
solicitari nefondate de azil politic (care au fost respinse inspre sfarsitul anilor
90 cand Romania a fos considerata o tara democratica).
Dupa 2000

Incepe o noua perioada a migratiilor datorita normalizarii circulatiei


migrantilor (eliminarea vizelor in 2002 si intrarea in Uniunea Europeana a
Romaniei in 2007). In aceasta perioada se amplifica miscarea de "du-te-vino"
intre Ro si Occident.
Se intensifica masurile contra migratiei clandestine din si inspre Romania.
Aceasta perioada poate fi caracterizata ca o trecere de la sederea clandestina
la circulatia migratorie.
Statul Roman a inceput sa se intereseze de un sistem de protectie al
muncitorilor, astfel s-a creat si un oficiu de gestionare al recrutarii mainii de
lucru. Statul concura astfel cu retelele informale de migratie care se bazau pe
sisteme pentru ca oferea o alternativa decenta de plecare.
Romania a incheiat acorduri bilaterale de munca care protejau migrantul
roman si stipulau garantia egalitatii de tratament cu cetatenii din tara de
destinatie (insa sunt si acorduri incheiate mai "subred" datorita descrierii
sumare sau neconsemnarii unor drepturi ale cetatenilor romani plecati la
munca. Apoi, aceste acorduri nu vizau migrantii care erau deja pe teritoriul
tarii cu care s-a incheiat acordul sau cei care au ajung in tarile de destinatie
prin propriile retele si nu in cadrul acestor acorduri).
Paradoxul care caracterizeaza aceasta perioada este "A crea o frontiera
pentru a circula mai bine", astfel ca Romania a fost nevoita sa devina o
frontiera sigura fata de Rasarit deoarece reprezenta frontiera dinspre est a
Uniunii Europene. In demararea acestui proces, Romania a impus vize pentru
cetatenii ucrainieni, rusi si moldoveni.

S-ar putea să vă placă și