Analiza scaderii precipitate a preului

petrolului, in perioada aprilie 2014 - ianuarie

2015

Petrolul Brent, cu livrare n luna februarie era tranzacionat la sfirsitul lunii ianuarie 2015 la preul de 48,08
dolari barilul iar preul ieiului West Texas Intermediate a pierdut 2.5%, ajungnd la 44.45 dolari barilul.
Devalorizarea vine ca urmare a victoriei rsuntoare a partidului radical de stnga SYRIZA n alegerile
parlamentare din Grecia. SYRIZA a forat o platforma de respingere a msurilor de austeritate impuse
Greciei de Troica, n urma crizei zonei euro din anul 2010, cu toate ca, acest eveniment nu pare sa aiba o
legatura directa cu ceea ce se intimpla pe piata petrolului. i MarketWatch.com, scrie c cea mai recent
prbuire a cotaiilor petrolului i are originea n instabilitatea Greciei, unde partidul de extrem stnga
Syriza a ctigat alegerile legislative desfurate duminic. La sfritul lunii trecute, pre urile WTI Crude
au czut dup ce ctigaser teren cu o sptmn mai devreme, prima cretere din ultimele dou zile
de luni ale lui ianuarie.
Analizind ciclul curent al pretului petrolului putem distinge patru faze:
1) 2000 2007: Creterea cererii (n special din partea economiilor de pia emergente din China,
India, Brazilia, Chile, Argentina .a.) i diminuarea ofertei au dus la cre terea pre ului petrolului.
2) 2005 2012: Zborul ctre frontiere. Companiile de petrol au rspuns la provocarea cerereofert prin nceperea activitilor de explorare/exploatare n regiuni de

frontier geologic, zone mai puin cunoscute din punct de vedere al poten ialului lor
productiv, n care se gsesc argile petrolifere (d. ex., Bakken i Three Forks n Dakota de
Nord, Eagle Ford i West Permian Basin n Texas, Monterey n California, Green River n
Colorado, Utah i Wyoming);

frontier tehnologic (fracturarea hidraulic a argilelor i foraje n zonele adnci din

Golful Mexic) i

frontiere politice (lucrri de exploare/exploatare n Mozambic, Kenya etc.).

3) 2011 2014: Dezvoltarea resurselor a dus la investiii masive n industria up-stream (foraj) i
down-stream (transport, rafinare, distribuire la consumatori). Am asistat la o cre tere

spectaculoas a produciei de petrol, n special n rile non-OPEC (SUA fiind liderul necontestat
al acestei creteri). Practic, piaa a fost inundat cu petrol, ceea ce a condus la urmtoarea faz
a ciclului:
4) Deflaia petrolului: 2014 pina in prezent
n 2014 cererea de petrol a fost de circa 900 milioane barili/zi, n timp ce producia fost de dou ori mai
mare 1,96 miliarde barili/zi. Aceste dou cifre necesit explicaii, pentru c deflaia petrolului din 2014 a
fost, pentru unii, a perfect storm, dar, de fapt, semnele de furtun apruser mai nainte.
Scderea cererii de petrol a fost produs de cteva cauze: economiile emergente i-au ncetinit ritmurile
de dezvoltare; a avut loc o reforma structural a subven iilor pentru petrol; cre terea economiei n China
i n unele ri europene a ncetinit, eficienei motoarelor consumatoare de benzin-motorin a crescut,
s-a schimbat combustibilul (d.ex., motoare electrice i pe gaz).
Creterea produciei de petrol se datoreaz ctorva factori majori, si anume :

Revoluia fracturrii hidraulice a argilelor petrolifere din SUA, urmat de cre terea produc iei n
zone de frontier din Canada, Brazilia, Golful Mexic;

Intrarea Libiei din nou pe pia, n intervalul iunie-iulie 2014, i, n fine, gambitul OPEC din luna
noiembrie 2014.

Revoluia fracturrii hidraulice nu mai insist aici am tot scris din luna aprilie 2014 ncoace. Cred
c cea mai adecvat recunoatere a acestei noi revolu ii americane a fost exprimat de
Preedintele Barack Obama n faa naiunii.

Poziia OPEC, n primul rnd a Arabiei Saudite (mitingul din noiembrie 2014 de la Viena), vizavi
de reducerea produciei pentru a stabiliza pre ul petrolului, care a suscitat diverse comentarii,
care mai de care mai fanteziste.

In momentul aceste, se speculeaza c OPEC i Arabia Saudit i dau seama foarte bine c fracturarea
hidraulic a argilelor gazeifere i petrolifere din SUA i Canada amenin serios profiturile lor si ca de
aceea, Saudiii au decis s falimenteze (prin preul mic al petrolului) unele companii mici sau pe cele
nglodate n datorii i s le scoat din business-ul argilelor petrolifere. Iar n spatele saudi ilor, se
presupune ca s-ar afla de fapt marile companii americane, care ar dori acela i lucru.
Un alt scenariu ar fi acela c Arabia Saudit i Statele Unite vor s loveasc n Iran (du manul saudi ilor)
i n Rusia. Impactul deflaiei petrolului deja afecteaz sever economiile Iranului i Rusiei. Cu alte cuvinte,
unii presupun, ca aceast politic sau promovare global a scderii pre ului petrolului ar fi folosit ca o
arm pentru a servi interesele Americii, prin provocarea de grave probleme economice Rusiei.
Personal insa, eu nu cred n astfel de scenarii conspira ioniste (le-am citat doar pentru a prentmpina
unele comentarii propos de.). Cred ns n tria nepolitic a cifrelor care vorbesc de la sine despre
fenomenele actuale. Astfel, producia de iei brut a SUA a nregistrat rate de cre tere record n 2014,
ajungnd la 9,1 milioane barili/zi la sfritul anului! Iar produc ia total a anului 2014 este la cel mai nalt
nivel atins din 1986! Anul trecut, n SUA s-au spat peste 42.000 sonde noi care, n imensa lor majoritate,
folosesc fracturea hidraulica.

Economiti din presa de business i guvernele rilor dezvoltate dau o not pozitiv scderii pre ului
petrolului, argumentnd c va duce la scderea costurilor i pentru angajatori i pentru angaja i. Un pre
mai mic la pomp nseamn economii pentru consumatori (Pre edintele Obama a subliniat acest
aspect n discursul su n faa naiunii din 20 ianuarie 2015: And thanks to lower gas prices and higher
fuel standards, the typical family this year should save about $750 at the pump). Preurile mai mici vor
stimula investiiile i cheltuielile i astfel, vor conduce la cre tere economic.
La celalat capt al discutiei sau polemicii, se afla ali economi ti i investitori, care sunt ngrijora i de
scderea preului petrolului, pe care ei, l consider o parte a unei defla ii generale, adic o scdere
continu a preurilor, care poate conduce la creterea omajului i este extrem de dificil de inversat. In
opinia mea,explicaia este simpl : ntr-un mediu deflaionist, consumatorii nu se grbesc s cumpere
bunuri i servicii, anticipnd c preurile vor scdea i mai mult n viitor i vor aprea mult mai multe
promoii -apare astfel, o psihoza a speranelor defla ioniste, care are ca ezultat o ncetinire pe scar
larg a activitilor economice. Prin definitie, defla ia face dificil plata datoriilor, ceea ce pentru mul i
consumatori i multe business-uri este o problem major. Mentionez de asemenea ca, majoritatea
istoricilor consider c deflaia a contribuit la omajul masiv din timpul Marii Depresiuni (1929-1939).
Japonia a suferit din cauza deflaiei la mijlocul anilor 1990 i ara nc nu s-a refcut pe deplin n ciuda
programelor majore de stimulare financiar. Joi, 22 ianuarie 2015, Banca Central European (BCE) a
anunat c va ncepe s cumpere lunar de pe pia a liber bonduri n valoare de 60 miliarde euro. Aceast
decizie, cunoscut sub numele de quantitative easing, vine dup ce infla ia n 19 ri din zona euro a
sczut sub zero i a mrit riscul unei deflaii.
La ceasta rascruce, avem un dezechilibru i un climat al pre ului extrem de volatil si de aceea, expertii (cu
care eu personal sunt de acord), propun urmatoarele mecanisme prin care se poate interveni pentru a
reconfigura piaa petrolului pe termen scurt, mediu i lung.
Pe termen scurt, se ateapt o revenire a cererii de petrol la valori acceptabile industriei. Juctorii
implicai n aceast partid sunt trei: piaa fizic (productoare de petrol), pieele de virtuale (tip Wall
Street, care sunt disproporionat de mari, 15 -20 ori, n compara ie cu pia a fizic a petrolului - pie e
produc i manipuleaz stocuri i fonduri de hedging) i pieele de capital, care asigur banii pentru
cheltuieli curente i pentru explorare/producie.
O alt posibilitate este managementul OPEC. n absen a unor indica ii clare ale inten iilor membrilor
OPEC, este dificil de a obine un consens al pie ei pre ului. Decizia OPEC din luna noiembrie 2014, sub
conducerea Arabiei Saudite, de a ceda controlul pie ei fizice a petrolului, fr nicio sugestie de pre
minim, a bulversat pieele financiare, cu consecinele vizibile astzi. Nu cred c aceast mi care a Arabiei
Saudite reprezint si ultimul ei cuvnt, fiindca mai devreme sau mai trziu (avnd i un nou rege la
conducere), Arabia Saudit va ncerca s-i rectige rolul ei critic n deciziile OPEC. O tire bun n
acest sens o reprezint declaraia ministrului petrolului din Iran, care, luni, 19 ianuarie 2015, i-a exprimat
sperana c OPEC va ncepe s reduc producia pentru a opri defla ia petrolului. El a mai prezis c rile
OPEC i non-OPEC vor coopera n cele din urm pentru a restaura balan a pie ei de petrol. De
asemenea, tot pe termen scurt, companiile pot recurge la reducerea for ei de munc, re-alocarea
fondurilor existente pentru exploatarea celor mai productive zone (sweet spots), reducerea costurilor de
producie prin introducerea de noi tehnologii performante, sau ajustarea cheltuielilor capitale ( capex).
Pe termen mediu i lung (3 5 ani) situatia este simpla - toat atenia se va ndrepta spre cutarea i
gsirea pieelor din zonele de frontier, unde se pot dezvolta proiecte largi, cuplate cu reduceri globale
ale cheltuielilor capex.

Romania, ANRM si revizuirea redeventelor petroliere

Actualele cote de redevente petroliere au fost valabile pana la 31 decembrie 2014, lucru prevazut si in
Legea 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Petrom. Chiar daca termenul prevazut de lege
expira luna viitoare, Guvernul a dat dovada de o totala lipsa de transparenta, evitand sa puna in
dezbatere publica un proiect privind noul sistem de redevente petroliere. Asta nu inseamna ca nu s-a
lucrat la un proiect si ca nu au avut loc negocieri cu reprezentantii companiilor petroliere. Potrivit
informatiilor detinute de presa de specialitate, in luna decembrie, cu putin timp inainte de aplicare, s-a
aprobat un proiect de ordonanta de urgenta care prevede aplicarea unei taxe pe profitul obtinut din
exploatare, in loc de redevente. Practic, OMV Petrom, de exemplu, ar urma sa nu mai plateasca
redevente, ci o taxa pe profitul din exploatare. In plus, Guvernul va renunta la alte taxe in vigoare, aplicate
companiilor petroliere. Mai exact, companiile petroliere vor fi exceptate de la taxa speciala de 0,5% din
venituri pentru exploatarea resurselor minerale, taxa care se aplica din februarie 2013. De asemenea, se
renunta la taxarea cu 60% a veniturilor suplimentare obtinute de producatorii de gaze in urma liberalizarii
preturilor. Trebuie precizat ca procesul de liberalizare a ajuns la final doar in cazul consumatorilor
noncasnici, insa pentru cei casnici continua pana in 2021. Companiile petroliere vor mai fi exceptate si de
la plata taxei 1% din valoarea constructiilor speciale aplicate in cazul sondelor din Marea Neagra. In
2014, taxa pe constructii speciale a fost de 1,5%, insa din anul acesta (2015), se reduce la 1%, existand
si citeva exceptii. Pe lista exceptiilor au fost trecute constructiile situate pe platformele off-shore de
exploatare din Marea Neagra. Ramane de vazut cum isi va fundamenta Guvernul proiectul de OUG care
prevede aplicarea unei taxe pe profitul din exploatare, in locul unui nou sistem de redevente. Ramane de
vazut daca Guvernul va lua in calcul pericolul declararii de catre companii a unor profituri mai mici decat
cele reale. Metode de declarare a unor profituri mai mici exista, mai ales in cadrul unor grupuri mai mari.
In plus, ramane de vazut care companii vor fi taxate in acest mod si pentru ce fel de zacaminte de petrol
si gaze. O alta intrebare este daca actualul sistem de redevente va fi aplicat sigur in continuare in cazul
acordurilor petroliere in vigoare sau va exista posibilitatea ca o companie petroliera sa opteze pentru
taxarea pe profitul din exploatare si pentru acestea? Altfel spus, noul sistem de taxare va fi aplicat doar
pentru acordurile viitoare sau va putea fi valabil si in cazul celor actuale? Un alt aspect care ar putea
starni controverse este faptul ca acest sistem de taxare este reglementat prin Ordonanta de Urgenta si nu
prin proiect de Lege care sa fie dezbatut in Parlament. Ordonanta de Urgenta va trebui sa se transforme
in Lege, la un moment dat, insa pot trece ani pina atunci, asa cum s-a mai intamplat si in alte cazuri.
Initiatorul proiectului de Ordonanta de Urgenta este Ministerul Finantelor, actul normativ fiind elaborat de
un grup de lucru interministerial, lucru foarte riscant, fiindca profesionalitatea membrilor acestui grup,
poate fi indoielnica in ceea ce priveste cunostintele membrilor in domeniul petrolului.
Data: ianuarie 28.2015

Mircea Halaciuga, Esq

Secretar General

Tel. 040.724581078
www.SIPG.ro